PSIHOPEDAGOGIE 

SPECIALĂ
­ Curs –
(După suport de curs Emil Verza şi 
Florin Emil Verza, 
Universitatea din Bucureşti)

Lector univ. dr. SONIA CRISTINA STAN

Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir Bucureşti
Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei
 Curs 2. Deficienţa mintală de gradul I 
(handicap uşor, lejer)

IQ =50­85 (ceea ce corespunde unei dezvoltări 
normale a vârstei cronologice între 7­12 ani)

 DEF. O insuficienţă mai mult sau mai puţin marcată a 
dezvoltării inteligenţei, care îi lasă individului posibilitatea de a 
ajunge la autonomie socială, fără însă să­i permită să­şi asume 
total responsabilităţile conduitelor sale.

 Individul este educabil, capabil de achiziţii şcolare 
corespunzătoare vârstei sale mintale ce variază în funcţie de 
gravitatea situaţiei (deficienţei)

 Oscilaţii în formarea reflexelor condiţionate, dar şi în motricitate 
şi afectivitate
 PERCEPŢIA.
­ Deficienţe ale analizei şi sintezei (desprind din obiecte sau 
imagini foarte puţine detalii, caracter lacunar, fragmentar, confuz 
al percepţiei)
­ Percep mai uşor elementele periferice (contur, culoare), decât 
greutatea, forma, materialul
­ ­ Îngustimea câmpului perceptiv (într­un timp limitat, ei percep 
un număr mai mic de elemente decât normalii)

 GÂNDIREA.
­ lipsă de flexibilitate a activităţii cognitive în general
­ predomină funcţiile de achiziţie (nu cele de elaborare)
­ nu are gândire creativă, ci reproductivă
­ stabileşte mai uşor deosebirile, decât asemănările
­ procesul înţelegerii este lacunar, pentru că nu integrează datele 
noi
 LIMBAJUL.
­ se dezvoltă cu întârziere sub toate aspectele sale
­ primul cuvânt – la vârsta de 2 ani (faţă de 1 an, la normali)
­ prima propoziţie – la vârsta de 3 ani (1,7 ani)
­ vorbirea – apare la 34 luni (15 luni)
­ Vocabularul este limitat, sărac în cuvinte ce desemnează mărimi, 
relaţii spaţiale, caracteristici psihice
­ predomină substantivele, numărul verbelor este mic
­ dificultăţi în înţelegerea şi utilizarea metaforelor, 
epitetelor,comparaţiilor
­ atât în limbajul scris cât şi în cel vorbit, se caracterizează printr­un 
număr mic de cuvinte, construcţie defectuoasă gramatical
­ se sugerează programe de intervenţie pentru dezvoltarea comunicării
­ în formele severe, se sugerează dezvoltarea comunicării nonverbale şi 
“terapia ocupaţională”.
 MEMORIA.
­ În general, memoria este deficitară, dar nu se exclude 
posibilitatea unei hipermnezii
­ nu memorează intenţionat
­ ­ rigiditatea fixării şi reproducerii
­ ­ lipsa fidelităţii (când reproduc, introduc alte date, din alte 
experienţe)

 MOTRICITATEA.
­ cu cât gradul deficienţei este mai mare, cu atât nivelul 
motricităţii rămâne mai scăzut
­ ­ acest lucru este vizibil în viteza mişcărilor, precizia lor, 
imitarea mişcărilor, reglarea forţei musculare
­ se observă lateralitatea manuală stângă (ambidextra), ceea ce 
îngreunează manipularea unor obiecte
 VOINŢA.
­ Scopurile sunt generate de interese imediate
­ Insuficienţa atenţiei acordate scopului
­ Frecvenţa manifestărilor de negativism

 COMPORTAMENTUL.
­ Imaturitate. Are manifestări proprii preşcolarului

 AFECTIVITATE.
­ Manifestările emotive sunt exagerat de puternice în raport cu 
cauza care le­a produs
­ Crize de furie, reacţii agresive faţă de cei din jur, distrugerea 
obiectelor, rănirea propriului corp
­ Veselia se poate transforma în crize de râs la nesfârşit
­ Predominanţa ori a euforiei, ori a iritabilităţii
 INTEGRAREA FAMILIALĂ.
­ Părinţii nu reuşesc să se împace cu situaţia. 
­ Chiar şi atunci când întârzierea în dezvoltarea copilului este 
evidentă, ei se amăgesc cu o mulţime de explicaţii posibile
­ pot trăi sentimente de culpabilitate
­ Totuşi, în condiţiile unei atitudini realiste a familiei, copiii 
debili mintal, se pot integra în aceasta
­ Urmează de regulă şcoli speciale, dar pot fi integraţi şi în 
învăţământul normal, depinde de gravitatea deficienţei
­ Reuşesc să ajungă la 4, 5 clase de regulă
­ Au posibilitatea de a­şi însuşi o profesie pe care o pot exercita 
cu succes: tâmplari, zidari, cofetari, croitori
 FORME CLINICE.
Debilul armonic (muncitor, ascultător, capabil de a învăţa o meserie)
Debilul dizarmonic (sau “debilul complet”) se caracterizează prin 
preponderenţa tulburărilor afective şi de comportament
­ Instabil (incapabil de a se concentra)
­ Excitat (agitaţie motrică)
­ Emotiv (reacţii afective instabile şi exagerate)
 Curs 2. Deficienţa mintală de gradul II 
(severă, sau Imbecilitate)

 IQ =20­50 (ceea ce corespunde unei dezvoltări 
normale a vârstei cronologice între 3­7 ani)

 CARACTERISTICI. 
 Spre deosebire de idioţi (deficienţa mintală de gradul III), ajung la 
un nivel la care se pot folosi de experienţele anterioare pentru a se 
adapta la o situaţie nouă
 Predominanţă a malformaţiilor somatice, aspect displastic facio­
cranian (hipertelorism, gura de lup, urechi malformate, 
proeminenţa globilor oculari)
 Displastie = înfățișare defectuoasă, congenitală sau dobîndită, a unui 
organ anatomic extern; 
 Hipertelorism = Modificare a aspectului facial, caracterizata prin marirea 
distantei dintre globii oculari; apare in unele sindroame genetice, precum 
Sindromul Down. 
­ MOTRICITATEA.
­ Slab dezvoltată şi insuficient diferenţiată
­ Nu poate executa o mişcare izolată (de pildă nu poate închide 
un singur ochi)
­ Mişcări stângace şi lipsite de fineţe

­ LIMBAJ.
­ Ajung să­şi însuşească sistemul simbolic al limbajului în 
vederea comunicării
­ Vorbire imperfectă
­ Pronunţie cu tulburări, 
­ Inteligibilitatea este redusă
­ Vocabular sărac, doar cuvinte uzuale
­ Vorbire agramată
­ GÂNDIRE .
­ Rămâne prin excelenţă concretă şi situaţională, rezolvări mecanice
­ Nu depăşesc mecanismele gândirii unui copil de 7 ani
­ Nu pot să achiziţioneze noţiunea de număr şi nici relaţiile spaţiale

­ ACTIVITATE .
­ Imatură şi labilă, imaginile parentale sunt singurul lor sistem de 
referinţă, singura experienţă relaţională
­ Au o mare nevoie de securitate
­ Reacţionează pronunţat la abandon, pot chiar dezvolta structuri 
obsesionale

­ COMPORTAMENT .
­ Dominat de emotivitate, necontrolat
­ Comportamentele lor aberante nu sunt decât o reacţie de 
insecuritate, furie sau eşec.

­ AFECTIVITATE .
­ Puerili, vanitoşi, reacţii ostile frecvente
 ATENŢIA ŞI MEMORIA
­ Atenţie instabilă, când e interesat, se poate concentra pentru 
scurtă vreme
­ Memoria este de regulă diminuată, dar poate fi, în unele 
cazuri, excepţională (mai sunt denumiţi şi “idioţi savanţi”)
­ Aceştia pot reţine sute de rânduri dintr­o carte la o singură citire
­ Calculatorii, care fac operaţii de adunare, înmulţire, împărţire cu o 
rapiditate extraordinară
­ Desenatorii (există un caz – Raphael al pisicilor – care a avut 
faimă)
­ Muzicienii (reproduc după ureche linii melodice lungi şi complicate)
­ Mirositorii (pot distinge cu uşurinţă diverse mirosuri)

 Încadrarea socială şi familială
 Sunt incapabili de a se autoconduce în relaţie cu lumea, el 
trebuie asistat permanent
 Pot fi totuşi educaţi să se alimentaze singuri, pot efectua o serie 
de munci simple sub supraveghere
Deficienţa mintală de gradul III 
(profundă, sau Idioţie)
 IQ = sub 20­25 (ceea ce corespunde unei 
dezvoltări normale a vârstei cronologice de până 
la 3 ani)

 CARACTERISTICI. 
 Nu sunt capabili decât de utilizarea reflexelor condiţionate
 Nu­şi însuşesc limbajul decât în forme simple
 Sunt incapabili să se autoconducă, să se apere, să se hrănească
 Prezintă malformaţii craniene, microcefalie, anomalii dentare, 
hipertelorism, cifoscolioze
 MOTRICITATE (+ afectivitate)
 Structura psihomotrică este rudimentară, nediferenţiată
 Nu constă decât în balansări uniforme, contorsiuni, grimase şi impulsuri 
motrice subite
 Întreaga viaţă afectivă rămâne legată de impulsuri primitive brutale, cu 
aderenţe narcisice la corp şi zonele erogene

 INTEGRARE SOCIALĂ
 Din acest punct de vedere, se disting:

 A) idioţia completă – nu prezintă decât instincte de conservare, fără 
limbaj, scoate sunete nearticulate, ţipete, impulsuri violente, 
afectivitatea sa rămâne la nivel pur autoerotic (masturbare, bulimie)

 B) Idioţia incompletă – afectivitate cu tendinţă către anturaj, ceea ce 
face posibilă dresarea funcţiilor sale vegetative şi motrice. În limbaj 
însă, nu poate depăşi monosilabele