MICROCERCETARE PSIHOPEDAGOGICA PRIVIIND EFECTELE JOCULUI

DIDACTIC ASUPRA MATURIZARII SI ADAPTARII PRESCOLARULUI LA VIATA

SCOLARA

I. Ipoteza si obiectivele cercetarii

Pentru a argumenta rolul deosebit de important al jocului asupra dezvoltarii in ansamblu a

personalitatii copilului si in pregatirea lui pentru scoala, am desfasurat un experiment pornind de
la urmatoarele ipoteze:
Daca exercitiul ludic il va ajuta pe copil sa se adapteze la lumea jocului, atunci el va fi
capabil sa se adapteze si la cea obisnuita, reala, cu care se va confrunta toata viata, deoarece:
-jocul este o modalitate permanenta de educare a copilului prescolar in gradinita;
-jocul trebuie utilizat ca procedeu didactic in mod adecvat pentru a dezvolta sau evalua
numeroase capacitati intelectuale, fizice, morale, estetice;
- educarea copilului nu se poate realiza scotandu-l pe acesta fortat si dintr- o data din lumea pe
care si-o creeaza singur - lumea jocului.
Daca in activitatile desfasurate cu intreaga grupa, copiii dobandesc o serie de cunostinte, in
joc le aplica in diferite situatii, infatiseaza activitatea adultilor, observata, cunoscuta si traita in
diferite situatii, relatiile ce se stabilesc intre oameni in activitatea sociala, intrucat:
-copiii in joc conform intereselor lor, isi manifesta si exerseaza aptitudinile, se orienteaza in
mediul inconjurator conform varstei si posibilitatilor, actioneaza independent, invingand diferite
greutati;
- copiii in joc dau dovada de initiative creativitate, manifesta dorinta de a actiona in colectiv,
invata sa urmareasca si sa execute ce li se spune, folosesc cuvinte potrivite situatiilor respective.
Pornind de la aceste ipoteze, am urmarit obiectivele ce urmeaza:
-sa formez deprinderi de activitate individuala si independenta;
-sa formez un sistem de deprinderi de exprimare corecta, de memorare, de operare cu multimi si
elemente (figuri geometrice), de orientare in timp si spatiu, de exersare a vointei si atentiei, etc.;
-sa cultiv interesul pentru o variata gama de jocuri cu caracter comunicativ, ca mijloc de
manifestare a creativitatii;
-sa pregatesc copiii pentru o cat mai buna integrare in activitatea din clasa I.

1
 II. Organizarea experimentului
Descrierea esantionului.
Grupa vizata pentru organizarea experimentului este formata dintr-un numar de 14
prescolari, de varste cuprinse intre 5-6 ani, fiind grupa mare, dintre care opt fete si sase baieti, 9
au mai frecventat gradinita, iar ceilalti 5 venind direct din familie. In mare partre copiii provin
din familii organizate, unii dintre acestia avand frati si surori.
Prezentarea probelor-test utilizate:
Pentru a determina cunoasterea nivelului de dezvoltare intelectuala a prescolarilor din grupa
mare, am stabilit aplicarea unor probe (teste) pentru o evaluare initiala. Perioada de desfasurare
a acestor teste initiale fiind 19-30 septembrie 2016.
Pentru gandirea logica- G G.1. Sa recunoasca semnul.
G.2. Proba Similitudini.
G.3. Sa construiasca un castel din 10-12 cuburi.
Pentru limbaj- L L.1. Sa completeze lacunele din enunturi cu cuvintele potrivite
(ex.:Fratele meu este baiat, sora este sau Marul este un fruct, morcovul) de tip analogii
opuse.
L.2. Sa citeasca o imagine.
L.3. Se citeste o lista cu zece cuvinte si se cere copilului sa spuna ce
este sau cu ce seamana, ce faci cu el(ea) pentru fiecare cuvant in parte.
Pentru memorie-M M.1. Sa ia 5-6 obiecte cerute de educatoare dintr-o multime de obiecte
diverse
M.2. Sa-si aminteasca 5-6 obiective, vazute intr-o imagine.
M.3. Sa-si aminteasca elementele componente ale unui obiect (imagine)
Testele, fara a prezenta inalte grade de dificultate, fiind conforme cu programa, au corespuns
scopului urmarit si anume depistarea nivelului de dezvoltare intelectuala a copiilor din grupa.
Acestea au fost aplicate in luna septembrie.

III. Metodologia experimentului

2
 Ca metode principale de lucru, am folosit observatia si experimentul natural, iar ca metode
auxiliare, in concordanta cu etapele de lucru, metoda convorbirii colective si individuale si
analiza produselor copiilor (fise, desene etc.).
Cu ajutorul observatiei directe, am inregistrat rezultatele la obiectivele propuse din grila de
observare, analiza produselor copiilor a demonstrat eficienta mijloacelor de realizare a
activitatilor pentru atingerea activitatilor propuse.
Convorbirile colective si individuale au contribuit la indrumarea copiilor pentru depasirea
unor obstacole si la corectarea unor greseli ivite in desfasurarea jocurilor.
Folosirea intrebarii are marele avantaj, ca nu da solutia de-a gata ci prezinta ideea sub forma
de problema. Dupa ce am stabilit grupa si metodologia desfasurarii experimentului, am trecut la
alegerea unor seturi de jocuri, pentru fiecare proces de cunoastere cate zece jocuri pe care le-am
desfasurat cu grupa timp de un an scolar. Jocurile au fost bine alese si minutios pregatite pentru a
inlatura anumite lipsuri ce pot duce la compromiterea notiunii de joc.
Pentru aceasta am creeat un limbaj ambiental propice rezvolvarii sarcinilor de joc, am folosit
metodele cele mai adecvate pentru solicitarea activa a intelectului copiilor, am organizat jocurile
in forme cat mai variate, am desfasurat aceste jocuri intr-un spatiu adecvat si cu un material
didactic atractiv si estetic.
Tematica activitatilor vizate pentru experiment
Pentru fiecare proces psihic de cunoastere am ales cate zece jocuri, pe care le-am reluat in
diferte variante, complicandu-le sarcinile treptat. Voi prezenta in continuare cate trei jocuri
pentru fiecare proces de cunoastere in parte si apoi le voi explica.
Jocuri pentru gandire G 1. Gaseste, (spune) ce se potriveste!
2. Sa facem ordine
3. Ce a uitat pictorul sa picteze
Jocuri pentru limbajL 1.Ce stii despre?
2.Spune mai departe!
3.Ce stii despre mine?
Jocuri pentru memorie- M 1.Vitrina cu jucarii
2.Ghici, ghici ce s-a schimbat?
3.Ce se afla in jurul tau?
G-1

3
 Gaseste, (spune )ce se potriveste
Jocul se afla in sala de grupa, copiii fiind asezati la masute. Acestea sunt asezate in careu
deschis. Fiecare copil primeste un cosulet, cu imagini reprezentand fructe, legume, flori. In fata
lor sunt asezate trei panouri care au forma unor cosuri. Cosurile sunt destinate categoriilor de
notiuni cu care se lucreaza si vor fi marcate cu o imagine care sa sugereze categoriile respective.
Astfel vom avea cosuletul fructelor, al legumelor si al florilor.
Copiii vor scoate imaginile din cosulete si le vor aseza pe masa. La semnalul conducatorului
jocului, care se stabileste si cateoria de notiuni cu care se va lucra, copiii vor alege de pe masa
jetoanele corespunzatoare si le vor duce la panoul potrivit. Dupa ce se grupeaza toate imaginile,
jocul se reia reampartindu-se jetoanele. Dupa fiecare tura a jocului se face controlul imaginilor
de pe panouri si de pe masa, pentru a sesiza eventualele greseli sau omisiuni.
Fiecare copil va primi cate o fisa de munca independenta pe care sunt desenate imaginile
fructelor, legumelor, florilor. Sarcina copiilor este sa marcheze cu o linie de culoare rosie florile,
cu o linie de culoare galbena legumele, iar fructele cu o linie de culoare verde.
Jocul contribuie la dezvoltarea gandirii prin stabilirea corecta a raporturilor intre unele
notiuni specifice si notiuni generale, cu ajutorul operatiei de clasificare. Materialul bogat si
estetic, miscarea, surpriza, aplauzele au contribuit la crearea unei atmosfere destinse, iar copiii au
rezolvat sarcinile cu placere si usurinta, fara a simtii efortul.

G-2
Sa facem ordine pe masa!
Jocul se desfasoara in sala de grupa. Copiii sunt asezati pe scaunele, iar acestea sunt in
forma de semicerc. Conducatorul jocului va prezenta o scrisoare si un plic mare in care sunt
jetoanele. Scrisoarea contine sarcina didactica si vine din partea Scuftei Rosii, care ii roaga pe
copii sa o ajute sa faca ordine, pentru ca ea nu prea stie cum si ii e teama ca va fi pedepsita
pentru asta.
Mama i-a spus sa aseze produsele langa animalele care le produc, iar langa acestea, ce se
poate face din ele.

4
 Dupa ce jetoanele au fost scoase din plic, au fost sortate de doi copii si asezate pe o masa ,
intr-o parte animalele, iar in cealalta parte produsele directe si cele prelucrate.
Animalele au ramas pe masa, iar produsele acestora au fost impartite copiilor, astfel incat sa
aiba jetoane in ambele categorii de produse (directe, prelucrate). Conducatorul jocului aseaza pe
rand animalele pe un panou, iar copiii care au imaginile produselor directe vin si le aseaza langa
animalul respectiv.
Scufita Rosie apare la sfarsitul activitatii, multumindu-le pentru ajutor si punandu-le cateva
intrebari pentru a invata si ea sa aseze aceste imagini. Ea a mai venit cu o rugaminte si a adus
niste fise pe care le imparte copiilor. Ei trebuie sa o ajute sa uneasca cu o linie imaginea
animalului cu produsul direct si cu doua linii imaginea animalului cu produsul prelucrat.
G-3
Ce a uitat pictorul sa picteze?
Acest joc se poate desfasura cu grupuri mici de copii sau individual. Fiecare copil primeste
cate o serie de imagini identice, din care insa lipseste cate ceva. Prima imagine este intotdeauna
completa iar urmatoarelor le lipsesc cate unul sau mai multe elemente. Copiii trebuie sa
descopere omisiunile si sa le completeze. Faptul ca ei vor descoperi lacunele dintr-un tablou
realizat de un pictor si le vor completa, ii mobilizeaza pe copii si ii ambitioneaza in rezolvarea
sarcinilor. Fisele sunt atractive, bine realizate si cu grade de dificultate din ce in ce mai mari.
Se evidentiaza copiii care sesizeaza usor lipsurile, completeaza corect desenele, rezolva mai
multe sarcini si mai repede.
L-1
Ce stii despre
Jocul se desfasoara in clasa. Copiii sunt asezati pe scaunele, in semicerc. Se prezinta sub
forma de surpriza saculetul cu jucarii care a fost trimis de Zana Buna. Stabilirea copilului care va
raspunde se va face prin transmiterea unui stegulet din mana in mana, care se va opri la samnalul
STOP. Copilul care steguletul in acel moment, va extrage din saculet un obiect si, la intrebarea
Ce stii despre?va denumi obiectul si va alcatui o propozitie simpla in care va folosi
cunostintele despre acel obiect.
Se vor solicita si alte propozitii de la ceilalti copii, in care vor folosi cuvantul care
denumeste obiectul respectiv. Pentru fiecare raspuns corect se va acorda o bulina rosie, jocul
capatand aspectul unei intreceri. In partea a doua a jocului se vor folosi imagini ale unor obiecte,

5
asezate cu fata in jos pe masa educatoarei, pe care copiii le vor intoarce, vor recunoaste imaginile
si vor alcatui propozitii. Castigatorii jocului-intrecere sunt copiii cu cel mai mare numar de
buline.
L-2
Spune mai departe!
Copiii sunt asezati in jurul educatoarei, care vrea sa le citeasca compunerea unui scolar
dezordonat. Pentru ca acesta nu a fost atent cand a scris, a stropit compunerea cu cerneala si,
multe cuvinte nu se inteleg. De aceea educatoarea va citi propozitiile incomplete si, la indemnul
spune mai departe, copiii vor completa cu cuvintele care lipsesc.
Am incercat sa antrenez intreaga grupa, recompensand raspunsurile bune cu buline. In
partea a doua am formulat enunturi incomplete, in care subiectul este exprimat prin substantive
la masculin si feminin, numarul plural.
Exemplu: Toamna cad frunze
Au note bune scolarii
Sunt laudate fetele
Se vor cauta toate cuvintele potrivite enuntului formulat. In incheiere, se va stabili castigatorul
jocului, dupa numarul de buline obtinute.
L-3
Ce stii despre mine?
In cadrul teatrului de papusi se vor perinda pe rand, cateva personaje foarte cunoscute de
copii, care vor interpreta un scurt fragment din povestea pe care o reprezinta, apoi, personajul va
intreba :Ce stii despre mine? si va numi copilul care sa-i raspunda. Copilul numit va preciza
numele personajului si povestea din care face parte. In continuare, vor veni cu completari si
ceilalti copii, pana cand pesonajul prezentat va considera ca s-au dat suficiente raspunsuri si le va
multumi, retragandu-se.
In partea a doua a jocului, cate un copil va interpreta, in interiorul cadrului de teatru, rolul
unui personaj, la alegere,, iar ceilalti copii vor trebui sa-l recunoasca si sa spuna ce stiu despre el.
Se va urmari interpretarea corecta a rolului, precum si formularea corecta a raspunsurilor.
M-1
Vitrina cu jucarii

6
 Intrand in sala de grupa, dupa o pauza, copiii gasesc jucariile in mijlocul salii, in dezordine.
Voi sugera copiilor sa aseze jucariile pe o etajera din sala de grupa, cum cred ei ca este mai bine
si mai frumos, astfel incat sa semene pe o vitrina a unui magazin de jucarii. In timpul lucrului ii
voi solicita sa precizezece si catejucarii au asezat si unde .
M-2
Ghici, ghici ce s-a intamplat?
Copiii sunt asezati la masute si au ca material distributiv cosulete cu mozaicuri, forme
geometrice decupate, betisoare. Se prezinta copiilor o plansa cu imaginea unui obiect cunoscut
(brad-format din 3 triunghiuri sau un dreptunghi, floare formata din petale ovale rotunde, codita
dintr-un betisor si frunze din triunghi). Dupa ce copiii au privit cu atentie plansa, aceasta a fost
inlocuita cu alta, cu acelasi model, dar cu ceva schimbat.
La inceput modificarile constau in schimbarea pozitiei elementelor, elimnarea sau
adaugarea unui element, utlterior a mai multora.
Copiii trebuie sa sesizeze modifacarile si sa redea, cu ajutorul materialului distributive,
imaginea intiala. Copiii care gresesc sunt antrenati sa descrie modelul initial, structura, pozitia si
numarul elementelor. Jocul se poate desfasura sub forma de intrecere intre echipe, antrenandu-i
pe copii la actiuni in colectiv, dezvoltandu-se spiritual de echipa.
Ce se afla in jurul tau?
In spatiul din fata copiilor vor fi plasate obiectele, astfel: unul in fata, unul in spate, unul la
dreapta si unul la stanga, in asa fel incat sa capete forma semnului +. Este chemat la mijloc un
copil care trebuie sa memoreze locul obiectelor, pentru a spune, legat fiind la ochi, unde se afla
fiecare obiect fata de el. Copilul trebuie sa pipaie obiectul si sa-l denumeasca. In continuare, se
schimba jucariile sau obiectele din pozitia initiala si se numeste un alt copil care vine,
memoreaza obiectele, este legat la ochi si ghiceste ceea ce este in fata, in spate, la dreapta, la
stanga. Jocul continua cu schimbarea jucariilor si a copiilor.
Pentru o interpretare cat mai fidela a nivelului de dezvoltare psihica, am considerat aceste
jocuri, testari sumative si am stabilit o notatie conventionala, astfel.
Pentru rezolvarea integrala a sarcinii- foarte bine(F.b)- am acordat 10 puncte;
Pentru rezolvarea partiala a sarcinii (peste 50%- Bine)- am acordat 7 puncte;
Pentru rezolvarea partiala a sarcinii (sub 50%)-Satisfacator (S)- am acordat 5 puncte;
Pentru nerezolvarea sarcinii- Nesatisfacator( NS )-am acordat 0 puncte.

7
 Intreaga activitate pe care am desfasurat-o pe parcursul anului a avut un caracter ludic,
elementele de joc aducand spiritului jocului si in activitatile de invatare dirijata, care intregesc si
desavarsesc functia educativa a jocului.
Jocul, insa, a avut prioritate si l-am folosit pe tot parcursul anului scolar. In toate
categoriile de activitatea la care se preta.
De asemenea, jocul a predominat si in programul zilnic al copiilor, fiind practicat in orice
moment al acestuia.
In anumite etape ale procesului instructiv-educativ, rezultatele copiilor din cadrul jocurilor
au fost inregistrate, pentru a vedea cum evolueaza copiii din punct de vedere psihic, daca se
confirma ipoteza de la care am pornit.
Jocurile prezentate mai sus le-am reluat spre sfarsitul anului, complicandu-le sarcina,
desfasurandu-le in alte variante, pentru a vedea progresul inregistrat de copii in dezvoltarea
psihica si in formarea personalitatii in general.
TABEL CU REZULTATELE TESTULUI-T1.I-DE GANDIRE
Categoria de Rezultate teste gandire Nr. Total de
activitate calificative. Punctajul
G.1 G.2 G.3 acordat

FB B S NS FB B S NS FB B S NS FB B S NS

Grupa mare 15 7 4 2 2 5 5 2 3 6 5 2 2 18 14 6 7
copii
Punctaj pe 70 28 10 0 50 35 10 0 60 35 10 0 308
calificative 7.10 7 2.5 5.10 5.7 2.5 6.10 5.7 2.5 68%

TABEL CU REZULTATELE TESTULUI INITIAL T1. I-DE LIMBAJ

Categoria Rezultate teste limbaj Nr.total calificative.
sarcinilor Punctajul acordat
L.1 L.2 L.3

FB B S NS FB B S NS FB B S NS FB B S NS

Grupa mare 15 5 5 3 2 7 4 3 1 3 5 4 3 15 14 10 6
copii
Punctaj pe 50 35 15 0 70 28 15 0 30 35 20 0 298
calificative 5.10 5.7 3.5 7.10 7 3.5 3.10 5.7 5 66%

TABEL CU REZULTATELE IN URMA TESTULUI INITIAL-T1.I-DE MEMORIE

8
Categoria Rezultate teste memorie Nr.total calificative.
sarcinilor Punctajul acordat
M.1 M.2 M.3

FB B S NS FB B S NS FB B S NS FB B S NS

Grupa mare 15 7 5 2 1 7 3 3 2 7 5 3 - 21 13 8 3
copii
Punctaj pe 70 35 10 0 70 21 15 0 70 35 15 0 341
calificative 7.10 5.7 2.5 7.10 3.7 3.5 7.10 5.7 3.5 76%

TABEL CU REZULTATELE CENTRALIZATE IN URMA TESTELOR INITIALE-

SEPTEMBRIE
Categoria Punctaj Punctajul total
subiectelor G. L. M.

Grupa mare 15 308 298 341 967

copii

Urmarind rezultatele copiilor la testarile initiale am aflat nivelul de dezvoltare intelectuala a

acestora si am intocmit astfel planificarea, incat jocul sa ocupe un loc important in activitatea
copiilor.
Impletind in mod adecvat jocul cu invatarea, acumularea de cunostinte, priceperi si
deprinderi, atitudini, sentimente s-a realizat usor, placut si trainic.
In luna februarie am inregistrat din nou rezultatele obtinute de copii in cadrul unor jocuri
intelectuale care au vizat aceleasi procese psihice de cunoastere pe care le-am urmarit in cadrul
testarilor initiale. Voi prezenta in continuare rezultatele obtinute de copii la testarile din luna
februarie, la jocurile prezentate inainte.

TABEL CU REZULTATELE OBTINUTE IN URMA EVALUARII SUMATIVE-T2. S-

GANDIREA
Categoria de Rezultate teste gandire Nr.Total calificative.
activitate Punctajul acordat
G.1 G.2 G.3

FB B S NS FB B S NS FB B S NS FB B S NS

Grupa mare 15 8 4 2 1 7 5 2 1 7 5 2 1 22 14 6 3
copii
Punctaj pe 80 28 10 0 70 35 10 0 70 35 10 0 348
calificative 8.10 7 2.5 7.10 5.7 2.5 7.10 5.7 2.5 77%

9
TABEL CU REZULTATELE OBTINUTE IN URMA EVALUARII SUMATIVE-T2.S-
LIMBAJ
Categoria Rezultate teste limbaj Nr.total calificative.
sarcinilor Punctajul acordat
L.1 L.2 L.3

FB B S NS FB B S NS FB B S NS FB B S NS

Grupa mare 15 7 5 2 1 9 3 2 1 8 5 2 - 24 13 6 2
copii
Punctaj pe 70 35 10 0 90 21 10 0 80 35 10 0 361
calificative 7.10 5.7 2.5 9.10 3.7 2.5 8.10 5.7 2.5 80%

TABEL CU REZULTATELE OBTINUTE IN URMA EVALUARII SUMATIVE-T2.S-

MEMORIA
Categoria Rezultate teste memorie Nr.total calificative.
sarcinilor Punctajul acordat
M.1 M.2 M.3

FB B S NS FB B S NS FB B S NS FB B S NS

Grupa mare 15 10 4 1 - 8 3 3 1 8 5 2 - 24 12 6 2
copii
Punctaj pe 100 28 5 0 80 21 15 0 70 35 10 0 341
calificative 10.10 7 1.5 8.10 3.7 3.5 7.10 5.7 2.5 76%

TABEL CU REZULTATELE CENTRALIZATE IN URMA EVALUARII SUMATIVE-

FEBRUARIE
Categoria Punctaj Punctajul total
subiectelor G. L. M.

Grupa mare 15 348 361 364 1073

copii

Invatarea la varsta prescolara, este dependenta de motivele de joc. Desi relatia joc-invatare
nu este constanta pe perioada celor 4 etape de varsta ( doua nivele), iar la grupa mare activitatea
de invatare derijata ar trebui sa fie predominanta, eu am observat din practica la grupa ca si la
aceasta varsta jocul are o eficienta deosebita si ii capteza pe copii.
Intreaga activitate pe care am desfasurat-o a imbracat o forma atractiva a jocului, acestea
fiind, dupa parerea mea, un instrument didactic foarte eficient si maleabil.

10
 Lucrul acesta este demostrat si de rezultatele obtinute de copii la testarile din luna
februarie, care sunt superioare celor de la inceputul anului scolar.
La sfarsitul anului, in luna iunie am desfasurat cu, copiii jocurile prezentate, dar cu sarcina
didactica mai dificila sau sub o alta forma ( varianta), pentru a vedea daca dezvoltarea proceselor
psihice cognitive a continuat si pentru a confirma inca o data ipoteza de la care am pornit. Iata
rezultatele:

TABEL CU REZULTATELE OBTINUTE IN URMA EVALUARII FINALE-T3. F-

GANDIREA
Categoria de Rezultate teste gandire Nr.Total calificative.
activitate Punctajul acordat
G.1 G.2 G.3

FB B S NS FB B S NS FB B S NS FB B S NS

Grupa mare 15 9 4 1 1 7 6 1 1 7 6 1 1 23 16 3 3
copii
Punctaj pe 90 28 5 0 70 42 5 0 70 42 5 0 357
calificative 9.10 7 1.5 7.10 6.7 1.5 7.10 6.7 1.5 80%

TABEL CU REZULTATELE OBTINUTE IN URMA EVALUARII FINALE-T3. F-

LIMBAJ
Categoria Rezultate teste limbaj Nr.total calificative.
sarcinilor Punctajul acordat
L.1 L.2 L.3

FB B S NS FB B S NS FB B S NS FB B S NS

Grupa mare 15 8 5 1 1 9 4 2 - 9 5 1 - 26 14 4 1
copii
Punctaj pe 80 35 5 0 90 28 10 0 90 35 5 0 378
calificative 8.10 5.7 1.5 9.10 7 2.5 9.10 5.7 1.5 84%

TABEL CU REZULTATELE OBTINUTE IN URMA EVALUARII FINALE-T3. F-

MEMORIA
Categoria Rezultate teste memorie Nr.total calificative.
sarcinilor Punctajul acordat
M.1 M.2 M.3

FB B S NS FB B S NS FB B S NS FB B S NS

11
Grupa mare 15 10 5 - - 9 3 3 - 8 5 2 - 27 13 5 -
copii
Punctaj pe 100 35 0 0 90 21 21 0 80 35 10 0 386
calificative 10.10 5.7 9.10 3.7 3.5 8.10 5.7 2.5 86%

TABEL CU REZULTATELE CENTRALIZATE IN URMA EVALUARII FINALE-IUNIE

Categoria Punctaj Punctajul total
subiectelor G. L. M.

Grupa mare 15 357 378 386 1121

copii
Jocurile prezentate sunt doar o parte din numarul jocurilor desfasurate pe parcursul anului.
Aceste jocuri au avut un rol hotarator in dezvoltarea complexa a copiilor, in pregatirea lor pentru
scoala. Micul experiment desfasurat a demostrat eficienta jocului in dezvoltarea intelectuala a
copiilor, dar si in dezvoltarea fizica, morala si estetica. Acestea insa nu au fost accentuate, dar cu
totii stim ca orice joc presupune, miscare, manuirea unui material atractiv si estetic, anumite
atitudini si norme de comportare, sentimente provocate de reusita sau de esec etc.
Experimentul a demostrat ca ipoteza formulata poate fi sustinuta de practica, desi el poate
fi oricand imbunatatit sau realizat intr-o forma mult mai convingatoare.
Rezultatele inscrise in tabele si graficul acestora demostreaza fara de tagada importanta
deosebita a jocului. Desi nu toti copiii au obtinut rezultate foarte bune, se vede foarte clar
evolutia pozitiva.
Jocurile au avut deci, un rol ameliorativ, dupa ce s-a stabilit nivelul de dezvoltare a
copiiilor, punctele critice, lacunele informationale, dar si un rol predictiv, regland si directionand
activitatea ulterioara.

DE OBSERVARE GRILA NOMINALA

Categ. Numele si G. L. M. A. I.
Sub.
prenumele
1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3

B.I. B B B B FB S B FB FB FB B B S S S

B.N. S NS S S B NS S S B S S S NS NS NS

B.A. B S B S B S B S B B S S S S S

C.B. FB FB FB FB FB FB FB FB FB FB FB FB FB FB FB

I.A. FB B B B B B B B B FB FB FB B B S

12
 J.O. FB FB FB FB FB FB FB FB FB FB FB FB FB FB B

L.A. B FB FB B FB B FB FB FB FB FB FB B FB B

M.I. FB FB FB FB FB B FB FB FB FB FB FB B FB B

O.B. FB FB FB FB FB FB FB FB FB FB FB FB FB FB FB

P.C. FB B B FB B B FB FB FB FB FB FB B B B

P.G. B B FB B FB B B B B B S FB B S S

P.B. S B S S S S B S S B S B NS NS S

R.I. NS NS NS NS S NS NS NS S S S S NS NS NS

S.M. NS NS NS NS NS NS S NS S S NS NS NS NS NS

T.A. FB S B B S S FB B B B B B S B S

REPREZENTAREA GRAFICA A REZULTATELOR

13
 Rezult
atul testelor initiale
Rezultatele obtinute in urma evaluarii sumative

Rezultatele obtinute in urma evaluarii finale

IV. CONCLUZII
Din cele expuse in lucrarea de fata, continuitatea dintre gradinita si scoala, reiese faptul ca,
varsta prescolara comporta particularitati pe care, daca le cunoastem si le folosim cu tact si
perseverenta, ne putem sprijini cu succes pe ele, pentru a favoriza instalarea temeinica a
caracteristicilor cerute de activitatea scolara.
Jocul are o importanta extrem de mare in formarea si dezvoltarea personalitatii copilului.
Jocul este necesar ca activitate ce determina un echilibru, o continuitate fireasca intre cele
doua stadii, o adaptare treptata a copiilor la activitatea scolara, asigurand un randament sporit,
dat fiind faptul ca jocul este hrana spiritului copilului.

14
 Prin joc dobandeste achizitii serioase pentru toata viata, atat prin practicarea unor forme
primare ale jocului, cat mai ales prin formele lui evoluate, asa cum se caracterizeaza la nivelul
varstei prescolare.
Jocul ia forma unei activitati de invatare cu obiective clare si concise prin jocul didactic.
Nu trebuie neglijat nici faptul ca jocul se foloseste ca metoda de instruire si ca procedeu
metodic.
Lucrarea de fata a trebuit sa dea raspunsul la o intrebare foarte importanta si anume:
Invatamantul prescolar la pregatirea prescolarului pentru scoala?.
Pregatirea pentru scoala incepe de frageda varsta, dobaneste un anumit continut in anii
prescolaritatii fara de care nu este posibila depasirea pragului critic intre gradinita si scoala.
Tinand seama de faptul ca pregatirea pentru scoala e o munca de perspectiva care trebuie
inceputa din grupa mica si finalizata la grupa mare, consider ca sunt necesare variate forme de
colaborare intre educatoare si invatator si intre clasa I si grupa mare. In activitatea de pregatire a
prescolarului pentru scoala trebuie antrenata intotdeauna si familia.
Fiecare educatoare trebuie sa tina seama in activitatea ei de faptul ca pregatirea copilului
pentru scoala trebuie facuta in sensul unei dezvoltari dirijate ale acelor insusiri si capacitati care
vor permite o usoara si rapida adapatare a copiilor la cerintele clasei I si nu ca o insusire si
capacitati care vor permite o usoara si rapida adaptare, si nu ca o insusire timpurie, ca o coborare
mecanica a sarcinilor scolii catre gradinita.
Consider lucrarea de fata un indemn pentru toate educatoarele de a respecta asupra celor
mai eficiente modalitati de organizare si desfasurare a procesului instructiv-educativ din
gradinita din perspectiva asigurarii conditiilor pentru adaptare optima a copilului la activitatile de
tip scolar.

BIBLIOGRAFIE
1.Berciu, S. Indrumator pentru invatamantul prescolar, Ed. Perion, Bucuresti, 2000
2.Coasan, A. Adaptarea scolara, Ed. Stintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1988

15
3.Claparede, E. Psihologia copilului si pedagogia experimentala, E.D.P., Bucuresti, 1975
Cerghit, I. Sisteme de instruire alternative si complementare, Ed. Aramis, Bucuresti,2002
5. Cristea, S. Invatamantul prescolar in perspectivele reformei pedagogice, cunoasterea
copilului prescolar, Revista de pedagogie, Bucuresti, 1993
6. Cristea, S. Proiectarea curriculara(in pedagogie), Ed. Hardiscom, Pitesti, 1997
7. Cretu, T. Psihologia varstelor, Ed.Credis, Bucuresti, 2001
8.Cucos, C. Pedagogie, Ed. Polirom, Iasi, 2002
9.Fracas, M. Premise psihologice ale intrarii copilului in clasa I, EDP, Bucuresti, 1979
10.Nicola, I. Tratat de pedagogie scolara,EDP, Bucuresti,1996
11.Osterrieth, P.A. Introducere in psihologia copilului, EDP, Bucuresti,1976
12.Paun,E.,Iancu, R. Educatia prescolara in Romania, Ed. Polirom,Iasi, 2001
13.Piaget, J. Psihologia inteligentei, Ed. Pedagogica, Bucuresti, 18976
1Piaget,J.Psihologia copilului,EDP, Bucuresti,1979
15. Preda, V. Scrisoare metodica, Bucuresti, 2006
16.Preda, V. Scrisoare metodica,Bucuresti, 2007
17.Savu Cristescu, M. Rolul evaluarii in cresterea performantelor scolare, Ed. Bibliotheca,
Targoviste 2007
18.Sovar, R. Pregatirea pentru scoala in gradinita,Tribuna invatamantului, Bucuresti, 1995
19.Schiopu, U., Verza, E. Psihologia varstelor, Ed. Credis, Bucuresti,2001
20.Voiculescu, E., Pedagogia prescolara, Ed. Aramis, Bucuresti, 2005
21.Vrajmas, E. Educatia copilului prescolar,EDP, Bucresti 2005.
22.Zlate, S. Metodica activitatilor de dezvoltare a limbajului si contributia jocului didactic la
imbogatirea vocabularului, Ed. Bren, Bucuresti, 2003
23.Zlate, S. Metodica predarii limbii romane si literaturii romane in invatamtntul primar,Ed.
Bren, Bucursti, 2007

16