TOTI ROMANII CANTA "HORA UNIRII"

de Dumitru Almas

Dragii mei , azi vreau sa va povestesc ceva despre un cntec. Adica despre "Hora Unirii", din care
doresc sa ntelegeti cum un cntec a reusit sa nsufleteasca lupta pentru Unirea romnilor - din mai
multe tarisoare mici - ntr-o singura tara.
Dar mai nti trebuie sa va amintesc ca cele trei tarisoare romne: ara Romneasca, Moldova si
Transilvania, dupa disparitia lui Mihai Viteazul, au fost despartite.
Cntecul despre care e vorba ncepe asa:
"Hai sa dam mna cu mna
Cei cu inima romna."
Dar aflati, dragii mei , ca mai multi boieri se mpotriveau Unirii. Ei nu sufereau sa auda asemenea
cntec. Un astfel de boier, era chiar stapnul mosiei ( tuturor pamnturilor) dintr-un sat care se
numea "Cmpuri" si era satul lui mos Ion Roata , din Judetul Vrancea - un sat moldovenesc.
n schimb , taranii din acel sat, ca si din toata tara, asteptau Unirea ca pe o binefacere. Printre cei
mai nfocati luptatori pentru Unire se numara si mos Ion Roata - care era un taran ntelept, sfatos la
vorba, drz, nenfricat - curajos. De aceea, consatenii voiau sa-l aleaga n naltul sfat menit sa
hotarasca Unirea.
Dar stapnul mosiei si al satului Cmpuri racnea clocotind de mnie ( tipa suparat):
"Nici un supus de al meu sa nu cuteze a pomeni de Unire. Sa stiti, ca pe acel care-l aud ca
striga pentru Unire, l gonesc din sat!"
De mai multe ori, mos Ion Roata a urcat la conacul boierului si l-a rugat sa nu-i mai
asupreasca pe prietenii Unirii. Dar degeaba a vorbit mos Ion Roata cu toata caldura inimii. Degeaba
a aratat ca, asa despartiti si calcati n picioare de fiece dusman, romnii nu mai pot trai, ca boierul
o tinea tot pe a lui. "Daca ndraznesti sa te alegi n sfatul Unirii, sa sti ca te arestuiesc ! Sa-ti
putrezeasca oasele n nchisoare".
Cum sa se apere mos Ion Roata de mnia si ura boierului cel rau? S-a dus la nvatatorul din
sat si i-a spus ce nenorocire l ameninta.
"Mos Ioane, a zis nvatatorul, eu am nvatat copiii sa cnte , frumos si cu mare nsufletire,
cntecul "Hora Unirii". Eu zic sa facem n felul urmator: cnd o veni boierul cu jandarmii sa te
aresteze, mata sa te nchizi n casa. Eu, cu copiii pe care-i nvat a citi si a scrie, o sa ne suim pe
prispa si n-o sa-l lasam sa intre".
"Dar cum vor pute nfrunta niste bieti copii pe jandarmi ?" a ntrebat mos Ion Roata.
"Pai, o sa cntam, cu totii, din rasputeri, "Hora Unirii". Auzindu-ne, orict o fi dumnealui ,
boierul, de rau si de dusmanos Unirii, nu se poate sa nu i se cutremure sufletul si sa nu i se nmoaie
inima".
Dupa ce a chibzuit o clipa , adica s-a gndit cum o sa fie, mos Ion Roata a grait:
"Frumos gndul matale, draga nvatatorule: vrei sa ma scapi de napasta (necaz). Dar oare
bine mi-ar sta mie, ct mi ti-i mosneagul, sa ma ascund n spatele unor copilasi ?. Mai bine
primeste-ma n rndul lor, sa cntam cu toti hora pe care o cnta acum toti romnii. Ca eu pentru
asta traiesc si ma zbat: sa vad pe romni adunati, toti, laolalta, uniti si frati".
Peste cteva zile , boierul a venit n satul Cmpuri, ntr-o trasura mndra, trasa de patru cai.
si a oprit drept la casa lui mos Ion Roata. l nsoteau doisprezece jandarmi.
Cum a auzit ca boierul a intrat n sat, copiii s-au strns fuguta la casa lui mos Ion Roata. Sau urcat pe prispa. Au poftit gazda n mijlocul lor:
"Cntati cu noi mos Ioane?"
"Cnt, voinicilor, ct m-o tine glasul", a zis batrnul.
si au nceput , cu toata puterea si din toata inima sa cnte:

"Hai sa dam mna cu mna

Cei cu inima romna."
Vizitiul a oprit trasura n fata casei. Jandarmii si-au strunit caii si au nconjurat pe
boier, ca si cum ar fi trebuit sa-l apere de cine stie ce primejdie.
Boierul, batrn , cu barba mare, sura, si cu un anteriu lung, cu guler de jder, s-a ridicat
n picioare, a privit cu ura si a poruncit: "Jandarmi , goniti-i !" si toti jandarmii au ntors caii
cu fata catre casa lui mos Roata.

Dar copiii, nvatatorul si mos Ion Roata nu s-au nspaimntat - au cntat nca mai tare
si mai cu foc. Ba mai mult , din casele vecine si de pe ulite, au venit, crduri - crduri: copii,
barbati, femei , fete. Toti si toate cntau "Hora Unirii". nca mai furios, boierul mai racni
odata la jandarmi:
" ntepati-i cu baioneta , mai, ce mai stati ?"
Dar jandarmii parca nici n-ar fi auzit; cascau gura la satenii care se tot adunau,
cntnd. Apoi, ncetul cu ncetul, s-au prins de mna si au jucat hora, ca n zi de sarbatoare..
Apoi, cu hora, nconjurara trasura boierului si pe cei doisprezece jandarmi. Cntau si dantuiau
(dansau ) cu atta ndrjire, daruire si veselie, nct unul cte unul, jandarmii au descalecat de
pe cai si se prinsera si ei n hora. Boierul, se lasa pe pernele trasurii, galben si pierit la fata,
facndu-se parca, mic si nevazut
aranii, l-au tinut asa pna au cntat de trei ori cntecul si l-au dansat mpreuna cu
jandarmii.
Atunci, de pe prispa, din mijlocul copiilor, mos Ion Roata a ntrebat:
- "Ei , ce zici, marite boier, nu-i asa ca-i mndra "Hora Unirii ?" si o cnta, azi, toti
romnii, de pretutindeni. Asa ca, rogu-te , nu te mai mpotrivi".
"Iarba rea din holde piara
Piara dusmanii din tara."
Otravit de ciuda si de mnie, boierul si-a zburlit barba si a soptit ciudat vizitiului:
"Da bice cailor!". Strunind haturile, vizitiul pocni din bici si facu semn cntatorilor sa
rupa cercul horei si sa lase boierului cale sloboda (libera). Oamenii i-au mplinit voia,
lasndu-l sa plece .
n urma-i, hora s-a jucat din nou, nca mai vesela si apoi s-a ncheiat:
"ntre noi sa nu mai fie
Dect flori si armonie."
Nu stiu ce a mai facut boierul, dar stiu bine ca n-a cutezat (ndraznit ) a se mpotrivi ca
mos Ion Roata sa fie ales n sfatul cel mare care a hotart Unirea dintre Moldova si ara
Romneasca.
Si iaca asa s-a sfrsit si povestea mea.