TOTI ROMANII CANTA "HORA UNIRII"

de Dumitru Almas

Dragii mei , azi vreau sa va povestesc ceva despre un cântec. Adica despre "Hora Unirii", din care
doresc sa întelegeti cum un cântec a reusit sa însufeteasca lupta pentru Unirea românilor - din mai
multe tarisoare mici - într-o singura tara.
Dar mai întâi trebuie sa va amintesc ca cele trei tarisoare române: ara !omâneasca, oldova si
#ransilvania, dupa disparitia lui i$ai %iteazul, au &ost despartite.
'ântecul despre care e vorba începe asa:
"Hai sa dam mâna cu mâna
'ei cu inima româna."
Dar afati, dragii mei , ca mai multi boieri se împotriveau Unirii. (i nu su&ereau sa auda asemenea
cântec. Un ast&el de boier, era c$iar stapânul mosiei ) tuturor pamântu rilor* dintr-un sat care se
numea "'âmpuri" si era satul lui mos +on !oata , din udetul %rancea - un sat moldovenesc.
n sc$imb , taranii din acel sat, ca si din toata tara, asteptau Unirea ca pe o bine&acere. rintre cei
mai în&ocati luptatori pentru Unire se numara si mos +on !oata - care era un taran întelept, s&atos la
vorba, dârz, neîn&ricat - cura/os. De aceea, consat enii voiau sa-l aleaga în înaltul s&at menit sa
$otarasca Unirea.
Dar stapânul mosiei si al satului 'âmpuri racnea clocotind de mânie ) tipa suparat*:
"0ici un supus de al meu sa nu cuteze a pomeni de Unire. 1a stiti, ca pe acel care-l aud ca
striga pentru Unire, îl gonesc din sat2"
De mai multe ori, mos +on !oata a urcat la conacul boierului si l-a rugat sa nu-i mai
asupreasca pe prietenii Unirii. Dar degeaba a vorbit mos +on !oata cu toata caldura inimii. Degeaba
a aratat ca, asa despartiti si calcati în picioare de 3ece dusman, românii nu mai pot trai, ca boierul
o tinea tot pe a lui. "Daca îndraznesti sa te alegi în s&atul Unirii, sa sti ca te arestuiesc 2 1a-ti
putrezeasca oasele în înc$isoare".
'um sa se apere mos +on !oata de mânia si ura boierului cel rau4 1-a dus la învatatorul din
sat si i-a spus ce nenorocire îl ameninta.
"os +oane, a zis învatatorul, eu am învatat copiii sa cânte , &rumos si cu mare însufetire,
cântecul "Hora Unirii ". (u zic sa &acem în &elul urmator : când o veni boierul cu /andarmii sa te
aresteze, mata sa te înc$izi în casa. (u, cu copiii pe care-i învat a citi si a scrie, o sa ne suim pe
prispa si n-o sa-l lasam sa intre".
"Dar cum vor pute în&runta niste bieti copii pe /andarmi 4" a întrebat mos +on !oata.
"ai, o sa cântam, cu totii, din rasputeri, "Hora Unirii". Auzindu-ne, oricât o 3 dumnealui ,
boierul, de rau si de dusmanos Unirii, nu se poate sa nu i se cutremure sufetul si sa nu i se înmoaie
inima".
Dupa ce a c$ibzuit o clipa , adica s-a gândit cum o sa 3e, mos +on !oata a grait:
"5rumos gândul matale, draga învatatorule: vrei sa ma scapi de napasta )necaz*. Dar oare
bine mi-ar sta mie, cât mi ti-i mosneagul, sa ma ascund în spatele unor copilasi 4. ai bine
primeste-ma în rândul lor, sa cântam cu toti $ora pe care o cânta acum toti românii. 'a eu pentru
asta traiesc si ma zbat: sa vad pe români adunati, toti, laolalta, uniti si &rati".
este câteva zile , boierul a venit în satul 'âmpuri, într-o trasura mândra, trasa de patru cai.
si a oprit drept la casa lui mos +on !oata. l însoteau doisprezece /andarmi.
'um a auzit ca boierul a intrat în sat, copiii s-au strâns &uguta la casa lui mos +on !oata. 1-
au urcat pe prispa. Au po&tit gazda în mi/locul lor:
"'ântati cu noi mos +oane4"
"'ânt, voinicilor, cât m-o tine glasul", a zis batrânul.
si au început , cu toata puterea si din toata inima sa cânte:
"Hai sa dam mâna cu mâna
Cei cu inima româna."
Vizitiul a oprit trasura în fata casei. Jandarmii si-au strunit caii si au înconjurat pe
boier, ca si cum ar fi trebuit sa-l apere de cine stie ce primejdie.
Boierul,
în picioare, batrân
a priit cu ,ura
cu barba mare, sura,
si a poruncit! si cu un, anteriu
"Jandarmi goniti-ilung, cu guler
" si toti de jder,
jandarmii au s-a ridicat
întors caii
cu fata catre casa lui mos #oata.
 $ar copiii, înatatorul si mos %on #oata nu s-au înspaimântat - au cântat înca mai tare
si mai cu foc. Ba mai mult , din casele ecine si de pe ulite, au enit, cârduri - cârduri! copii,
barbati, femei , fete. &oti si toate cântau "Hora 'nirii". (nca mai furios, boierul mai racni
odata la jandarmi! " (ntepati-i cu baioneta , mai, ce mai stati )"
$ar jandarmii parca nici n-ar fi auzit* cascau gura la satenii care se tot adunau,
cântând. +poi, încetul cu încetul, s-au prins de mâna si au jucat ora, ca în zi de sarbatoare..
+poi, cu ora, înconjurara trasura boierului si pe cei doisprezece jandarmi. Cântau si dantuiau
dansau
pe cai sise
cuprinsera
atâta îndârjire,
si ei îndaruire si eselie,
ora. Boierul, se încât unul
lasa pe câte unul,
pernele jandarmii
trasurii, galbenau
si descalecat de
pierit la fata,
facându-se parca, mic si neazut
/aranii, l-au tinut asa pâna au cântat de trei ori cântecul si l-au dansat împreuna cu
jandarmii.
+tunci, de pe prispa, din mijlocul copiilor, mos %on #oata a întrebat!
- "0i , ce zici, marite boier, nu-i asa ca-i mândra "Hora 'nirii )" si o cânta, azi, toti
românii, de pretutindeni. +sa ca, rogu-te , nu te mai împotrii".
"%arba rea din olde piara
1iara dusmanii din tara."
2trait de ciuda si de mânie, boierul si-a zburlit barba si a soptit ciudat izitiului!
"$a bice cailor". 3trunind aturile, izitiul pocni din bici si facu semn cântatorilor sa
rupa cercul orei si sa lase boierului cale sloboda libera. 2amenii i-au împlinit oia,
lasându-l sa pleceora
(n urma-i, . s-a jucat din nou, înca mai esela si apoi s-a înceiat!
"(ntre noi sa nu mai fie
$ecât flori si armonie."
4u stiu ce a mai facut boierul, dar stiu bine ca n-a cutezat îndraznit  a se împotrii ca
mos %on #oata sa fie ales în sfatul cel mare care a otarât 'nirea dintre 5oldoa si /ara
#omâneasca.
3i iaca asa s-a sfârsit si poestea mea.