MOS ION ROATA SI CUZA VODA de Ion Creanga

Dupa cum stiti, din povestea "Toti romnii cnta Hora Unirii", mos Ion Roata a fost ales n sfatul Uniri fiindca era un om cinstit, cuviincios si sfatos, cum sunt toti taranii romni de pretutindeni.Numai ca dupa cte v 131r179b ;zuse si patise cu boierul care era mosier n satul Cmpuri, nu prea punea temei pe vorbele boieresti si avea gdilici pe limba, adica spunea omului verde n fata tot ce avea pe inima. n sfatul pentru Unirea din Moldova erau boieri de toata mna: si mai mari , si mai mici; si mai batrni si mai tineri; si mai nvatati si mai nenvatati, cum i apucase timpul. Cnd avea loc cte o adunare , se facea vorba multa; si era lucru firesc sa se faca, ca , de vorbeau si se certau cum sa se faca Unirea - cea mai dreapta cauza a neamului romnesc - lupta ntre timpul de fata cu timpul din trecut. Boierii cei mai tineri, crescuti de mici n strainatate nu mai vorbeau romneste, ci se prosteau , vorbind frantuzeste, nemteste, erau certareti asupra trecutului si nerespectuosi cu cei n vrsta - ce mai, erau foarte guralivi. Vorba,portul, apucaturile batrnesti nu le mai venea la socoteala. si din aceasta pricina, unii, n aprinderea vorbelor urte i numeau pe cei batrni: "vechituri ruginite", islicari (prostanaci) si cte le mai venea n minte, dupa cum le era si cresterea: da, nu erau ei nvatati ?... Nu-i vorba ca si unii boieri erau natngi (prosti) cum era si boierul din satul lui mos Ion Roata.Uneori, cnd se mniau, boierii cei batrni i faceau pe cei tineri: "bonjuristi, pantalonari , oameni smintiti , ciocoi nfumurati, stricatori de limba si de obiceiuri. n asa nentelegere de idei se aflau boierii batrni cu cei tineri , din sfatul Unirii al Moldovei, cu toate ca si unii si altii erau pentru Unire. Numai atta ca batrnii voiau Unire cu tocmeala, iar tinerii doreau Unire fara socoteala, cum s-a si facut. Printre toti boierii batrni se afla unul batrn mai cu dragoste de oameni si de tara, pe nume Alecu Forascu, care tinea toate obiceiurile stramosesti, avea mare lupta pentru Unire , dar se supara pe boierii tineri tolocanindu-i (certndu-i), mustrndu-i : ba ca nu vorbesc drept romneste - cum vorbeau parintii lor, ci au stricat graiul stramosesc, de nu-i mai ntelegea nimeni; ba ca de cnd cu strainatatea s-au nstrainat si de tara: de lege, de limba, de inima si chiar de dragostea pentru sateni. si iaca asa , cte si mai cte. Dar as dori sa-i ntrebati pe bietii nemernici de sateni, sa spuie ei daca mai cunosc cine le e stapn. Au ramas ca niste cini ai nimanui, sarmanii oameni ! "Cine se scoala mai de dimineata acela e mai mare n sat la ei, de-i horopseste si-i tuhaieste mai rau ca pe vite. Ba ca e vai de tara care ajunge s-o puie copiii la cale la cale. si cte si mai cte nazdravanii de-alde aceste.Acum vine alta la rnd: ntr-una din zile, cum vorbea "frumos" un boier dintre cei tineri , iaca si mos Ion Roata sare cu gura: - "Aveti bunatate cucoane, de vorbiti mai moldoveneste, sa ne dumirim si noi; caci eu unul drept sa va spun, ca nu pricep nimic, pacatele mele ! Un oarecare boier ntmpina atunci pe mos Roata, zicndu-i cu glas poruncitor si rautacios: - Dar ce nevoie mare este sa ntelegi tu, mojicule ? Taca-ti gura ma, dac-ai venit aici: c-apoi ntoarcene-vom noi acasa, si-ai sa vezi tu ce-ai sa patesti ! Nu ti-a lua nimeni din spate, ce stiu eu. Auzi, obraznicie. Eu mosier - cu toate pamnturile din sat , si el un ghiorlan c-un petic de pamnt, si uite ce gura face alaturi cu mine !... Mos Ion Roata, simtindu-se lovit pna n adncul sufletului, raspunde cu glas plngator: _Dar bine, cucoane, daca nu v-a fost cu placere sa pricepem si noi cte ceva din cele ce spuneti dumneavoastra, de ce ne-ati mai adus aici, sa va bateti joc de noi ? Ei, cucoane, cucoane ! Puternic esti,

megies (vecin) mi esti,ca taran - razes ce ma gasesc , si stiu bine ca n-are sa-mi fie moale, cnd m-oi ntoarce acasa, unde ma asteapta nevoile. Dar, sa nu va fie cu suparare, ca noi, cu palmele astea batatorite , va tinem pe dumneavoastra de-atta amar de vreme, si dumneavoastra va bateti joc de noi: din mojici, ghiorlani si dobitoci nu ne scoateti. Dar sa ne fie cu iertare cucoane, v-ati nvatat a lua focul totdeauna cu minile astea mojicesti. tot ale noastre , ale celor horopsiti ! La aceasta adunare se afla si colonelul Alexandru Cuza, care a dat mna prieteneste cu mos Ion Roata, cnd a vazut ca a avut curajul sa-l nfrunte pe boier. n sfrsit, dupa multe dezbateri furtunoase urmate n sfatul (sedinta) mai marilor oameni din Moldova, s-a nfaptuit Unirea, si apoi deputatii s-au ntors fiecare pe la casele lor Peste ctiva ani dupa aceasta, trecnd Cuza Voda spre Bucuresti, a poposit la Aiud, unde l-a ntmpinat o multime de lume, ca pe un domnitor. Printre multimea aceea de oameni ce se nghesuia sa-l vada pe Cuza, iaca se zareste o hrtie flfind pe deasupra capetelor multimii, n vrful unei prajini. Cuza voda ntelegnd ca trebuie sa fie vorba de vreun suflet necajit, face semn sa i se deschida calea celui care vrea sa ajunga la el. si cnd acolo, cine credeti ca era ? Chiar Ion Roata, care a si ngenuncheat dinaintea domnitorului, sarutndu-i mna, cu lacrimi n ochi, si dndu-i hrtia scrisa pe ambele fete. - Ia te uita, prietenul si tovarasul meu vechi, mos Ion Roata. Ia, ridica-te, mos Ioane, si spune-mi fara sfiala ce durere ai ! i-a facut cineva vreun neajuns ! ? Mos Ion Roata se ridica si se jelui domnitorului despre toate nelegiuirile pe care i le facuse boierul cel puternic , megiesul lui din satul Cmpuri: cum a pus feciorii boieresti sa-i omoare vitele (vacile, caii, oile, porcii). - ti poti nchipui, maria ta, ce urgie (necaz) era pe capul meu ! si daca am vazut ca nu mai nceteaza cu jafurile asupra mea, mi-am luat inima-n dinti si m-am dus la boier sa ma jeluiesc. si boierul, n loc sa-mi spuna si el un cuvnt bun, m-a scuipat drept n obraz, de fata cu toate slugile de la curtea boiereasca,nct am crezut ca a cazut cerul pe mine, de rusine. Ba nca m-a si amenintat ca alta data, de mi-o calca piciorul n ograda boiereasca, are sa porunceasca sa ma ntinda la scara si sa ma bata cu biciul ! si uite-asa , maria ta, m-a lasat sarac, lipit pamntului, ba mi-a ridicat si cinstea, care pentru mine a fost cel mai scump lucru ! Cuza voda a stat neclintit si s-a uitat tinta la mos Ion Roata, ct a vorbit. si cnd a ispravit vorba, Cuza voda i-a pus n mna doua fisicuri de bani galbeni (napoleoni) zicndu-i cu bunatate: - "ine, mos Ioane, acest mic dar de la mine, si cumpara-ti alte animale, cum te-a lumina Cel de sus. Iar pe boier lasa-l n judecata lui Dumnezeu. Lui mos Ion Roata i se umplu din nou ochii de lacrimi, si sarutnd mna lui Cuza voda, ca semn de multumire , zise oftnd: - Dar cu rusinea ce mi-a facut, cum ramne, maria ta ? - "Cu rusinea iaca asa ramne, mos Ioane, zise Cuza voda, sarutndu-l si pe un obraz si pe altul, n fata multimii adunate acolo, Du-te acum, si spune satenilor dumitale, mos Ioane, ca pe unde te-a scuipat boierul, te-a sarutat domnitorul tarii si ti-a sters rusinea". - "si iaca asa s-a sfrsit povestea mea !"