Metodologia cercetării psihologice

Curs 5

Etapele realizării unei cercetări științifice

Capitolul 1 – Abordarea detaliată a literaturii de specialitate

Orice cercetare pornește întotdeauna de la abordarea detaliată a literaturii de specialitate,

respectiv , se studiază tot ceea ce a fost scris până la momentul prezent în legatură cu subiectul
abordat.Aprofundarea literaturii de specialitate este necesară deoarece ne oferă o viziune
completă asupra subiectului abordat , cât și în egală masură poate prezintă o sursă de inspirație.

Orice cercetare necesită studiul actual al cercetării în domeniu, deoarece doar în acest mod
putem sublinia și importanța temei.După ce este parcursă literatura de specialitate , care adesea
poartă denumirea de cadrul teoretic și stadiul actual al cercetării în domeniu.

Capitolul 2 – Obiectivele și metodologia cercetării

2.1.Obiectivele teoretice/generale ale studiului unde se formuleaza foarte clar ce își

propune cercetătorul prin studiului realizat . Formularea obiectivelor fiind generată.

2.2.Obiectivele specifice ale cercetării – formularea obiectivelor într-o manieră mult mai
particulară prin care se dezvoltă foarte clar ceea ce urmărește cercetătorul prin respectivul studiu
precizând de unde pornește și unde vrea să ajungă pe parcusul studierii temei alese.

2.3.Ipoteze generale ale studiului – se formează ipotezele clare, precise , dar la o

manieră generală.

2.4.Ipoteze specifice/de lucru – se stabilesc în funcție de tipul de studiu realizat și

întotdeauna trebuie să surprindă relația clară specificată dintre variabile.

2.5.Descrierea variabilelor – în funcție de tipul de studiu avem în vedere să precizăm

variabilele și să le definim , menționând prin ce au fost acestea operaționalizate.

2.6.Descrierea participanților – se realizează prin reprezentarea:

-numărului de subiecți pe care s-a efectuat cercetarea

 -diferențierea pe gen

-ocupația subiecților

-metode de eșantionare, precizăm care au fost , adică cum au fost selectați subiecții pe
eșantionul investigat.

2.7.Descrierea instrumentelor utilizate- se precizează metoda de cercetare folosită , de

obicei , metoda psihometrică sau ancheta de tip chestionar , dupa care testele utilizate sunt
descrise amplu , informațiile fiind preluate din manualele testelor , întotdeauna se are în vedere
să se precizeze caracteristicile psihometrice ale instrumentelor mai cu seamă cele legate de
validitate și fidelitate.

2.8.Descrierea procedurilor de recoltare a datelor – avem în vedere să precizăm

perioada , felul în care am realizat cercetarea, dacă au existat probleme întâmpinate pe parcurs,
colaborarea cu subiecții , dacă aceștia au semnat cosimțămintele de participare la studiu.

Această etapă este necesară deoarece prin descrierea ei amănunțită cercetarea

capată veridicitate.

Capitolul 3 – Analiza și interpretarea datelor

3.1. Statistica descriptivă – avem în vedere analiza distribuției rezultatelor obținute ,

vorbind despre diferiții indicatori statistico – matematici, cum ar fi: indicatorii tendinței ,
,indicatorii variabilității, indicatorii formei grafice a distribuției. Se folosește de asemenea și o
serie de grafice de tipul „PIE” , „HISTOGRAM”, „BOX-PLOT” .

3.2.Statistica preferențială – avem în vedere să precizăm de ce alegem un anumit test

statistic, iar apoi se prezintă rezultatele obținute pe rând luându-se în discuție fiecare ipoteză de
lucru și precizându-se dacă aceasta se confirmă sau nu.

Capitolul 4 – Interpretarea psihologică a rezultatului

Așa cum am arătat în capitolul anterior , în urma unei cercetări se obțin o serie de rezultate
reprezentative pe eșantionul evaluat , iar dacă eșantionul este semnificativ , rezultatele pot fi
generalizate la nivelul populației.
Prin confirmarea sau respingerea unei ipoteze de lucru se trag niște concluzii statistice care
ulterior trebuie interpretate din punct de vedere psihologic.În funcție de tipul de studiu realizat se
are în vedere analiza fiecărei ipoteze în parte și explicarea din punct de vedere psihologic ,
făcându-se referire și la ceea ce susține literatura de specialitate, rezultând că ipotezele noastre
pot fi cu totul și cu totul noi și atunci rezultatul obținut să aibă un nivel mare de noutate ,
neexistând studii anterior realizate , dar chiar și așa este necesară analiza rezultatelor din
perpectiva literaturii de specialitate și implicit a comunității știițifice.

Capitolul 5 – Concluzii și aprecieri finale

În acest capitol avem în vedere să formulăm pe scurt ideile principale susținute în literatura de
specialitate, după care este necesar trecerea în revistă a tuturor etapelor îndeplinite de-a lungul
lucrării , se vor menționa obiectivele studiului, ipotezele de la care s-a plecat , subiecții , testele
folosite, confirmarea sau respingerea ipotezelor , analiza din punct de vedere psihologic a
acestora.Neapărat în secțiunea de final a lucrării trebuie să se precizeze gradul de noutate al
temei ,felul în care studiul realizat vine să completeze literatura de specialitate , ce direcții
viitoare de cercetare deschide studiul realizat , care sunt limitele studiului și în ce măsură datele
obținute pot fi generalizate la nivelul populației.

La finalul lucrării se consemnează bibliografia redactată după criteriile prezentate în ghidul

„APA” , fie după criteriile literare existente la acel moment în vigoare.