Scurt ghid de proiectare

a Cercetărilor sociologice cantitative

dr. Ilie Dragoș-Georgian

Introducere

Acest material a fost conceput pentru studentul din anul I și II care începe să învețe cum se face
o cercetare sociologică. Materialul de față își propune să vină în sprijinul studenților la început
de drum și care au nevoie de un material sintetic care să le prezinte pe scurt principalele concepte
și idei de care au nevoie atunci când concep o cercetare cantitativă.

Cei care doresc să aprofundeze acest domeniu vor găsi la finalul acestui material o listă
bibliografică recomandată.

„Scurt ghid de proiectare a Cercetărilor sociologice cantitative” a fost conceput la începutul

pandemiei de COVID-19 pentru a le oferi studenților mei un ajutor în timpul școlii la distanță.
Din experiența anilor de când eram student și ulterior de când am început să predau am constatat
că există o nevoie de sinteză a anumitor materiale pentru student, indiferent de nivelul său de
implicare în procesul didactic. Datorită volumul uriaș de informații la care suntem expuși zilnic
în mass-media, în social media, pe stradă sau la școală, unui student îi poate fi dificil, mai ales în
timpul sesiunii de examinare, să își aducă aminte toate materiale și toate informațiile pe care le-a
asimilat în urmă cu 2-6 luni. De aici și nevoia acestui ghid sintetic.

Acest suport de curs are rolul de a prezenta general și sintetic esența unui design metodologic
cantitativ în sociologie. Cei care sunt practicieni în domeniul cercetării sociale trebuie să
înțeleagă că acest material nu este pentru ei, ci este un material dedicat exclusiv începătorilor.
Cum gandim o cercetare sociologica?

Ce este o cercetare sociologică?

Cercetarea sociologică reprezintă acea acțiune susținută și structurată pe care o întreprindem pentru a
înțelege mai bine un fenomen social, un actor social sau o instituție.

Cercetarea sociologică trebuie să fie:

- Obiectivă: să prezinte lucrurile așa cum sunt ele, neținând cont de preferințele cercetătorului
- Etica: să nu încalce normele legale și profesionale
- Structurată: să aibă la bază un plan de culegere și interpretare a datelor
- Reproductibilă: oricine să poată reproduce cercetarea
- Sociologică: să trateze o temă sociologică, mai exact să studieze relațiile dintre indivizi, dintre
grupuri sau dintre alți actori sau fenomene sociale.

Cum trebuie sa fie o tema de cercetare:

a. Să fie simplă de înțeles
b. Să fie simplu de explicat altora (colegi, profesori, subiecti)
c. Să nu fie prea generală
d. Să nu fie prea specifică
e. Să fie realista (fenomenul sau subiecții sa existe)
f. Să fie realizabilă (sa putem interacționa cu subiecții sau sa putem observa fenomenul)
g. Să implice studiul unor acțiuni sau fenomene sociale
h. Obiectul cercetării sa fie clar
i. Subiectul cercetării sa fie clar

Elemente de design metodologic

1. Subiectul cercetării sociologice

Atunci când ne alegem subiectul cercetării trebuie să avem în vedere următoarele elemente:

- Despre cine va fi cercetarea mea;

- Care este/sunt Grupul/grupurile, organizatiile, instituțiile pe care noi vrem sa le cercetam;
- Spre exemplu: sub-cultura Punk din periferia Sudica a Bucurestiului; tinerii asistați social
din Comuna Temiriunde; hipsteri trotinetiști etc.

Cand gandim aceasta parte a cercetării trebuie sa ne punem următoarele întrebări:

a. Despre cine va fi cercetarea? Pe cine vreau sa cercetez? Este foarte important să-mi
identific încă de la început grupul țintă, să îl conceptualizez și să-mi imaginez cum aș
 putea să am acces la el.

b. Cine sunt oamenii care compun acel grup?

c. Am acces la acel grup de indivizi? Dacă răspunsul este da, atunci cercetarea mea nu va
avea vreo problemă în momentul colectării pe teren a datelor.

d. Cat timp îmi va lua pentru a stabili o legătură cu acel grup social?

2. Obiectul cercetării

- Care dintre comportamentele subiectului meu vor fi analizate;

- Care este fenomenul sociologic care este prezent în cadrul grupului (subiectul) si pe care
vreau să-l prezint prin cercetarea mea;
- Spre exemplu: stratificare și mobilitate socială în cazul tinerilor asistati social din
Comună Temiriunde;
- Exemplu doi: consumul ca indicator de status în randul hipsterilor trotinetisti;
- Cand gandim aceasta parte trebuie sa ne întrebam:
a. Care este fenomenul social pe care vreau să-l studiez?
b. Este prezent acest fenomen în cadrul grupului pe care îl studiez?
c. Cum se manifesta, la o prima vedere, acest fenomen în cadrul grupului pe care îl
cercetez?

3. Cadru de analiza

- Care este teoria pe care ne fundamentam cercetarea;

- Care este cadrul general/mare prin care înțelegem fenomenul (relația dintre subiect și
obiect) pe care alegem sa il studiem;
 - Aici ne luăm o teorie sociologică de la care sa plecăm cu studiul: spre exemplu teoriile
stratificarii sociale, teoria anomia, teoria acțiunilor sociale, spirala tacerii etc.
- În acest punct al cercetării facem legatura dintre teoria deja existentă și proiectul nostru;
- In acest punct facem o sinteza a literaturii de specialitate si explicăm de ce este relevanta
pentru cercetarea noastra;

4. Instrumentul de culegere a datelor

- Reprezinta partea din cercetarea noastra cu ajutorul careia ne culegem datele despre
fenomenul studiat;
- Instrumentul poate fi: un chestionar, un ghid de interviu, un experiment, o fisa de
observatie etc.
- Instrumentul trebuie sa fie structurat și să fie aplicat identic tuturor respondenților;
- Întrebările din chestionar/interviu nu sunt ,,Întrebările de cercetare”;
- Instrumentul in sine nu reprezinta o cercetare, el este doar o parte a acesteia;

5. Analiza, interpretare și prezentarea rezultatelor

- Aceasta parte a procesului de cercetare cuprinde descrierea modului in care cercetatorul

explica si analizeaza datele pe care le-a cules prin intermediul instrumentului de
cercetare;
- In aceasta parte cercetatorul identifica dacă ipotezele cercetării sale au fost sau nu au fost
confirmate;
- In aceasta parte cercetatorul poate vorbi despre instrumentele pe care le-a folosit în
analiza sa (ex: SPSS, Excel, Python, Matlab Atlas.ti);
- În baza datelor culese cercetătorul formulează concluzii și/sau noi teorii despre
fenomenul social studiat;
 Cum integrăm literatura de specialitate într-un proiect de
cercetare?

Ce este analiza literaturii de specialitate?

- Reprezinta o analiza sumara a articolelor stiintifice, cercetărilor și a cărților care tratează

o tema anume.
- Este o privire de ansamblu asupra domeniului studiat și a modului prin care acesta a fost
tratat de alți cercetători înainte.

La ce ma ajuta?

1. La identificarea teoriilor relevante pentru tema ta;

2. La a identifica metodologiile pe care le-au folosit alți cercetători;

3. La a identifica limitele altor cercetări - asta ne ajuta pe noi ca cercetătorii să aducem

completari cercetătorilor deja derulate pe un subiect.

De ce am nevoie de ea într-un proiect de cercetare?

1. Colectez

2. Evaluez
3. Analizez

Cărțile sau articolele științifice care au legatura cu întrebarea mea de cercetare.

Identific abordările altor cercetători cu tema pe care vreau sa o studiez.

O analiză a literaturii de specialitate buna nu sumarizează conținutul surselor, ea le analizeaza, le

sintetizează și le evaluează critic cu scopul de a prezenta o viziune de ansamblu asupra
subiectului tratat.

Care sunt pasii pe care trebuie sa ii urmez?

1. Cautarea literaturii relevante

2. Evaluez sursele

3. Identific temele dezbatute

4. Subliniez structura

5. Scriu analiza

1. Căutarea literaturii relevante

Unde gasesc literatura relevanta?

a. Google Scholar - https://scholar.google.com/

 b. Sage Journals - https://journals.sagepub.com/

Cum știu dacă ce am salvat este bun?

1. La articole citesc abstractul, apoi bibliografia

2. La carti citesc introducerea
3. Salvez materialele care sunt relevante pentru tema mea de cercetare

Cum știu dacă materialele sunt relevante pentru tema mea?

1. Vorbesc despre tema mea = sunt bune!

2. Nu vorbesc despre tema mea = nu sunt bune!

De cate materiale avem nevoie minim?

1. Nu exista un număr minim sau maxim.

2. Recomand un minim de 4-6 articole/cărți care tratează tema.

2. Evaluez sursele
1. Citesc materialele pe care le-am salvat pentru a identifica modul în care acestea au tratat
tema.
2. Identific metodologiile folosite în sursele citate. Dacă o sursa nu are un studiu științific în
ea, nu este o sursa științifică și mai bine nu o folosesc.
3. Articolele de presa nu reprezinta surse valide într-un studiu științific.
4. Blogurile/postarile de pe Facebook, Instagram, Youtube etc, de asemenea.

3. Identific temele dezbatute

1. Deschid un document word si imi fac in el un tabel cu următoarea structura:
 Tema dezbătută Ideea Pagina la care Tipul lucrării Autor Titlu lucrare
în lucrare sumarizata a găsesc ideea (articol
autorului stiintific, carte)

2. Pe masura ce citesc un articol/carte, incep sa imi completez in tabel

4. Subliniez structura lucrarii

1. Identific modul prin care autorul lucrarii isi prezinta si isi argumenteaza ideile.
2. Fac o lista cu ideile bune (cele cu care sunt de acord).
3. Fac o lista cu lipsurile sale (ce ar fi putut sa zica despre aceasta tema, nu a zis, dar veti
zice voi in lucrarea voastra)

5. Scriu analiza
1. Deschid un nou document Word
2. Imi selectez din tabul References, Style > Harvard

3. Dau click pe Insert Citation:

4. Add New Source.

5. Alegeti tipul sursei:

6. Completez datele din campurile libere. Unde nu am date/nu le știu, las liber.
7. Introduc toate sursele pe care le voi folosi în lucrarea mea.\

8. Cand fac referire la o sursa analizata (asta în textul meu), dau click pe opțiunea Insert citation,
se va deschide o lista, din acea listă ne vom alege lucrarea pe care vrem sa o folosim:
Intrebare de cercetare, Ipoteza, Obiective

Intrebarea de cercetare

- Intrebarea la care cercetarea ta vine sa raspunda.

- Ex: De ce bucurestenii prefera sa masinile personale in locul metroului?

Intrebarea de cercetare este punctul din care pleaca cercetarea ta!

Nu putem avea o cercetare fara o intrebare de cercetare!

Intrebarea de cercetare este intrebarea pe care noi ca cercetatori ne-o punem si la care
vrem sa ii gasim raspunsul.

- Putem avea oricate intrebari de cercetare ne dorim, dar minimum 1.

-

Cum scriem o intrebare de cercetare?

Ne alegem o tematica mai larga

Citim in prealabil sa vedem cum a mai fost dezbatuta tema de catre alti cercetatori

Gasim o nisa pe care sa ne ducam cu cercetarea

Identificam o probelam practica sau teoretica pe care sa o abordam

Scheme de intrebare de cercetare:

1. Modelul FINER
a. Fezabil - sa imi permita un nr adecvat de subiecti; sa am expertiza necesara pentru a face
cercetarea; sa imi permit dpdv financiar si dpdv al timpului;
b. Interesant
c. Nou
d. Etic
e. Relevant
Cum scriem o întrebare de cercetare?

Asa NU Asa DA

Ce efect are social media asupra minții oamenilor? Ce efecte are folosirea zilnică de Facebook asupra
relațiilor sociale ale persoanelor de sub 16 ani?

De ce exista o criza imobiliara in Romania? Care este efectul pe care cazarile oferite de universități
din România îl are asupra prețurilor la apartamente?

România sau Republica Moldova are un sistem medical mai Cum se compara sistemele medicale din România si Rep
bun? Moldova cand vine vorba despre satisfactia pacientilor cu
venituri scazute si boli cronice?

Obiectivele cercetării

- Reprezinta asteptarile cercetatorului de la cercetarea sa.

- Ce anume ma astept sa fac, sa indeplinesc prin cercetarea mea.

Cum scriem Obiectivele cercetarii

- Modelul SMART:

Simplu - Un obiectiv trebuie sa fie scris cat mai simplu, sa fie cat mai simplu de
implementat si cat mai simplu de facut

Masurabil - sa se poata masura in timp, in actiuni, in persoane, in bani, in chestionare

Atins - obiectivul sa poata fi atins, obiectivul sa fie realist.

Relevant - relevant pentru intrebarea mea de cercetare

Timp - in cat timp il pot face.

Cum scriem Obiectivele cercetării

Asa NU Asa DA

Sa aflu de ce oamenii mananca peste Sa chestionez 100 de subiecti din zona Piata Unirii
din Bucuresti in perioada 03.06.2020-05.06.2020.

Sa identific ce muzica asculta lumea Sa aplic un numar de 100 de chestionare

subiectilor in perioada 03.06.2020-05.06.2020.

Sa imi termin cercetarea Sa finalizez cercetarea pana in data 10.05.2020.

Ipotezele

- O propozitie clara, testabila si predictibila despre un rezultat stiintific.

- O propozitie care sa exprime o relatie de cauzalitate intre doua sau mai multe variabile.

Ipoteza reprezinta partea din cercetare pe care o testam.

Ipoteza este ,,desprinsa” din intrebarea de cercetare.

Eu fac cercetarea pentru a valida/invalida o ipoteza.

Cercetarea este facuta pentru testarea ipotezelor. Chestionarul, culegerea datelor, analiza datelor,
analiza literaturii de specialitate, toate au ca scop validarea/invalidarea ipotezei.

Relatia de cauzalitate
- O relatie de determinare a modificarilor pe care o variabila le poate suferi;
- Cand o variabila isi schimba valoarea (de la un caz observat la altul) ea produce
schimbari in valorile unei alte variabile.
Exemplu:

Variabila vreme:ploua, soare > produce schimbari variabilei imbracaminte: subtire, groasa.

Exemple de ipoteze

1. Daca ,,Variabila 1” (variabila independenta) este ,,asa” atunci ,,Variabila 2” (variabila

dependanta) este ,,altfel”.
2. Cu cat Variabila 1, cu atat variabila 2.

Intr-o ipoteza am:

a. Variabila independenta: cea care atunci cand se modifica, modifica o alta variabila
b. Variabila dependenta: cea care ,,depinde” de modificarile variabile independete, adica cea
care se modifica atunci cand cea independenta se modifica.

Cum scriem Ipotezele cercetarii

Asa NU Asa DA

Copiii parintilor bogati au telefoane inteligente noi. Daca parintii au un venit net de peste
9000 RON/luna, atunci copilul acestora
va avea un smartphone nou.

Daca inveti faci bani Cu cat nivelul de educatie al unei

persoane creste, cu atat ii vor creste si
veniturile.

Bucurestenii se cred superior altor pamanteni. Daca un subiect este domiiliat in

Bucuresti, atunci el se va crede superior
fata de alte fiinte umane.
Variabilele: ce sunt ele și de ce sunt necesare într-o
cercetare

Ce este o variabila?
Orice lucru care are proprietati sau cantitati care pot varia;

Variabila reprezinta o clasa de proprietati pe care un obiect poate sa le aiba;

Variabila este compusa din:

a. Numele variabilei (numele clasei de proprietati): ex: culoare ochi

b. Numele proprietatilor sau valorilor pe care variabila le poate avea: ex: verde, caprui,
albastru etc.

Variabila x: valoare 1; valoare 2; valoare 3; valoare 4.

Variabilele
Variabilele ne ajuta sa clasificam sau sa grupam trasaturile fenomenelor sociale studiate;

Fenomenele sociale difera de la un caz/subiect/individ la altul si pentru a cuantifica aceasta

diferenta avem nevoie de variabile;

Nu putem face un studiu stiintific cantitativ fara sa avem variabile;

Variabilele sunt ,,obiectele/lucrurile” pe care cercetatorii le masoara in timpul culegerii datelor;

De cate tipuri sunt variabilele?

N - Nominala: nu are valori numerice si nu poate fi pusa in vreo ordine, cum ar fi: genul, etnia,
domiciliul, culoarea ochilor

O - Ordinala: Proprietatile nu sunt valori numerice dar lista poate fi pusa in ordine, Spre ex:
Clasament, Scale de masurare (mic, mediu, mare), Momentele zilei (dimineata etc)
I - Interval: Reprezinta valori numerice ce sunt masurate pe o scala

Ex: de la 1 la 10

R - Raport: Reprezinta valori numerice simple, care nu sunt masurate pe o scala

Ex: Varsta, greutate, inaltime

Variabile independente si dependente

Variabila Independenta: reprezinta variabila care atunci cand se modifica, adica isi schimba
valorile, duce automat la schimbarea valorilor altei variabile.

Variabila Dependenta: reprezinta variabila care isi modifica valorile in momentul in care
variabila independenta isi schimba si ea valorile.

Ele apar in ipotezele cercetarii noastre, ipotezele afirmand sau infirmand existenta unei relatii de
cauzalitate intre cele doua variabile.

Ce a fost mai intai ipoteza sau variabila?

Nu exista o ordine obligatorie in procesul de proiectare metodologica.

Ne putem formula ipotezele, apoi putem extrage variabilele.

Putem identifica variabilele pe care vrem sa le studiem si apoi putem formula ipoteze in baza lor.

Putem face un mix intre cele doua abordari.

Cum planificam un proiect de cercetare?
1. Tema de cercetare
2. Interbarea de cercetare
3. Literatura de specialitate
4. Obiectivele
5. Ipotezele
6. Variabilele
Operationalizarea si masurarea variabilelor

Ce este operationalizarea?

Partea din proiectul de cercetare in care definim variabilele din cercetarea noastra.

Explicam cum vom masura variabila respectiva

Aratam care vor fi valorile variabilei.

Rolul operationalizarii

1. Intrebare de cercetare
2. Ipoteze
3. Variabile - Aici le vom operationaliza, adica vom explica celui care ne citeste proiectul
urmatoarele:
a. Ce intelegem noi (cercetarea noastra) prin acea variabila.
b. Ce valori va avea variabila noastra
c. De ce tip este variabila noastra (NOIR)
d. Care este locul variabilei noastre in ipoteza (dependenta sau independanta)
e. In ce ipoteza gasim variabila noastra
f. Prin care intrebare vom masura variabila

Schema de operationalizare
Nume variabila:

Definitie nominala - definirea ,,din carti” a conceptului, o definire generala si abstracta

Definitie Operationala - definirea ,,din cercetarea mea” a conceptului, o definitie concreta

a. Ce comportament uman pe care il va observa cineva va fi aceasta variabila si nu o alta

variabila
b. Care sunt valorile pe care aceasta variabila le poate avea si le vom defini/povesti/explica
 pe fiecare in parte
c. Ce nivel de masurare are variabila (NOIR)
d. In ce ipoteza gasim variabila
e. In ce intrebare gasim variabila
f. Tipul intrebarii (inchisa/deschisa)

Exemplu de operationalizare

Variabila Sexul respondentului – trasaturile fiziologice si morfologice pe care un respondent le

are si care il plaseaza in categoria ,,barbat” sau in categoria ,,femeie”. Aceasta variabila face
referire la sexul biologic al respondentului nu si la genul cu care acesta s-ar putea identifica.
Prezenta cercetare nu isi propune sa fie un studiu comparativ de gen, din acest motiv au fost
alese clasificarile biologice binare clasice.

Valorile variabilei:

a. Barbat

b. Femeie

Nivelul de masurare al variabilei: variabila nominala.

Intrebarea de colectare: intrebare inchisa cu doua variante de raspuns.

Rolul variabilei in studiu: variabila sex va avea rolul de a actiona drept un criteriu de selectie,
ordonare si diferentiere dintre subiectii esantionului, asteptanadu-ma ca sa existe diferente intre
modurile in care barbatii sau femeile folosesc tipurile de tehnologie digitala.

Intrebarea folosita in masurarea variabilei: Sexul respondentului

D1. Sexul respondentului

Barbat

Femeie
Ce masoara variabilele?
Variabilele pot masura proprietati exprimate prin numere sau exprimate prin cuvinte.

Trebuie sa spun ce masoara variabilele in planul de cercetare?

Da!

Pot avea o cercetare cantitativa fara sa am variabile?

Nu

Trebuiesc operationalizate toate variabilele?

Depinde de variabila

Cum putem masura variabilele?

Deschis - lasam respondentii sa completeze liber, apoi noi venim si codam valorile (cream
grupuri de termeni care vor acoperi o situatie sau alta)

Binar - cu doua variante de raspuns, spre exemplu Da/Nu

Cum putem masura variabilele?

Prin scale.

Scale Nominale - ex barbat; femeie

Scale Ordinale - nu masoara exact distantele dintre valori, dar pot fi ordonate, spre exemplu
scalele Likert pe 5 trepte (Ft prost, Prost, Nici prost, nici Bun, Ft Bun)

Scale de Interval - masoara valorile in intervale care sunt egale si al carui punct zero este stabilit
de noi (punctul din care incepem masurarea si pana unde masuram)

Scale de Raport - masoara valorile numerice si au un punct zero absolut.

Valorile variabilei Nominal Ordinal Interval Raport

Etichetat Da Da Da Da
(variabila are o eticheta, un
nume)

Poate fi asezat intr-o ordine cu - Da Da Da

sens

Se poate masura diferenta - - Da Da

dintre valorile variabilei
inregistrate de la caz la caz

Punctul de pornire este Zero - - - Da

Absolut
(adica 0)
Instrumente de culegere a datelor

Ce este culegerea datelor?

Culegerea datelor reprezinta procesul prin intermediul caruia cercetatorul aduna, masoara si
analizeaza informatiile de care el are nevoie pentru a-si valida/testa ipotezele.

Prin culegerea datelor cautam sa gasim raspun la intrebarile noastre de cercetare.

Culegerea datelor reprezinta o parte importanta a procesului de cercetare, dar nu este singura
parte a procesului si nu este cea mai importanta parte a acestuia.

Proiect de cercetare nu inseamna doar instrument de culegere a datelor.

Metodologii de culegere a datelor

Metodologie Cantitativa: numar mare de cazuri(subiecti), variabile predefinite, se poate
cuantifica, se poate transpune in valori numerice. Accentul se pune pe analiza statistica a datelor.

Metodologie Calitativa: numar mai redus de cazuri, variabilele nu sunt predefinite inca, este
greu de cuantificat, este dificil de transpus in valori numerice. Accentul se pune pe subiect si pe
trairile lui, pe emotiile lui etc. Este o ancheta de profunzime.

Metodologie mixta: imbina ambele metodologii.

Instrumente Cantitative
Chestionarul

Experimentul

Analiza de continut

Analiza bazelor de date

Analize sociometrice

Observatia neparticipativa
Instrumente Calitative

Interviul

Focus-grupul

Observatia participativa

Analiza de continut

Planul cercetarii
1. Introducere
2. Analiza literaturii de specialitate
3. Intrebarea de cercetare
4. Obiective
5. Ipoteze
6. Operationalizarea variabilelor
7. Instrumentul de culegere a datelor

Cum gandim instrumentul de cercetare?

1. Ne raportam la ipoteze - prin intermediul instrumentului vrem sa ne validam ipoteza
2. Ne raportam la variabila - in functie de cum este variabila noastra si de nivelul ei de
masurare (NOIR), ne formulam intrebarea din instrumentul de cercetare.

Prin instrumentul de culegere a datelor eu masor o variabila.

Nu pot Masura ordinal o variabila nominala.

Imi pun intrebarea in asa fel incat sa poata masura nivelul de masurare pe care mi l-am
propus.
Chestionarul
Structura unei cercetari
● Introducere
● Intrebarea de cercetare
● Analiza literaturii de specialitate
● Populatia studiata (pe cine voi aplica chestionarul)
● Obiective
● Ipoteze
● Operationalizare
● Instrumentul de colectare (chestionarul)
● Analiza datelor
● Concluzie

Chestionarul
● Instrument de colectare a datelor
● Instrument de cercetare
● Cu ajutorul lui masuram/testam ipozele cercetarii

Avantaje:

● Este standardizat
● Este usor de aplicat
● Dureaza putin
● Raspunsurile pot fi analizate statistic
● Poate fi aplicat unui numar foarte mare de persoane

Dezavantaje:

● Nu poate fi folosit pentru investigatii de profunzime

● Daca dureaza mai mult de 10-15 minute devine frustrant pentru respondent
● Este impersonal
Tipuri de chestionare

Fata in fata - chestionarul este aplicat de catre un operator de teren

Online - chestionarul este trimis sub forma de link catre respondent, iar prin intermediul unei
platforme online ii sunt colectate raspunsurile

CATI - chestionarul aplicat prin telefon (Computer-assisted telephone interviewing)

Autoaplicat - respondentul primeste o copie a chestionarului si este rugat sa o completeze

Exemple

Fata in fata: Recensamantul, Exit-poll-urile, Chestionare de marketing aplicate stradal

Online: chestionare de marketing, chestionare politice

CATI: orice tip de chestionar, de regula chestionare politice

Autoaplicat: il folosim in momentul in care nu putem fi langa respondent

Structura chestionar

● Intrebari socio-demografice: sexul respondentului, venitul, mediul de rezidenta, varsta,

stare civila, ocupatie, nivel de studii, membrii in gospodarie etc
● Intrebari filtru
● Intrebari de control
● Intrebarile de colectare a datelor (cele care au o legatura directa cu o variabila dintr-o
ipoteza)
Socio-demografice
Ma ajuta in analiza datelor

Ma ajuta in profilarea respondentilor

Ma ajuta sa diferentiez raspunsurile in functie de tipurile de respondenti

Se pot pune fie la inceputul chestionarului, fie la final.

De obicei se pun la final, deoarece respondentii vor fi reticenti sa divulge date precum: venitul,
varsta, starea civila, unui strain in primele 2-5 minute de cand s-au cunoscut.

Intrebari filtru

Intrebarile pe care le folosim pentru a ne selecta populatia/respondentii

Ex: Avem intrebarea: Care este venitul dvs lunar net?

a. Sub 1000 de lei

b. Intre 1001 si 2000 de lei
c. Peste 2001 lei (daca a ales acesta varianta, se va trece la intrebarea I2)

Mai sunt folosite pentru a pune unele intrebari unui segment din populatie si alte intrebari altui
segment.

Intrebarile de control

Au rolul de a verifica raspunsurile respondentilor de la alte intrebari importante.

Exista cazuri in care putem crede ca respondentii nu vor raspunde real la intrebarea noastra, din
acest motiv putem alege sa punem intrebari de control, pentru a controla validitatea
raspunsurilor.

Nu sunt obligatorii.
Interbarile de colectare

● Intrebarile din chestionar

● Intrebarile prin intermediul carora masuram variabilele din ipotezele noastre

Pot fi:

Intrebari deschise - cu raspuns liber

Intrebari Inchise - cu raspuns prestabilit. De obicei intrebarile inchise sunt asociate cu

chestionarul.

Tipuri de intrebari

1. Intrebari cu raspuns deschis (deschise)

2. Intrebari inchise:
a. Intrebari dihotomice - cele cu raspuns binar
b. Intrebari cu mai multe variante de raspuns
c. Intrebari cu mai multe variante de raspuns si cu posibilitatea de a alege mai mult de un
singur raspuns
d. Intrebari cu scala numerica
e. Intrebari cu scala Likert
f. Intrebari cu matrice

Întrebări cu răspuns deschis

● Sau intrebarile deschise;

● Sunt intrebarile care nu au un raspuns predefinit de catre cercetator;
● In locul variantelor de raspuns se lasa un spatiu liber;
● Ofera subiectului posibilitatea de a se exprima liber;
● Ofera subiectului posibilitatea de a vorbi mai mult despre subiectul pe care il cercetam;
● Nivelul de masurare Nominal (cand avem cuvinte) si de Raport (cand avem numere)
Exemplu nominal:

De ce nu beti Coca-Cola?

__________________________________________________

Exemplu de raport:

Cate kilograme aveti?

__________________________________________________

Intrebari dihotomice

● Sunt întrebările cu doua variante de răspuns;

● Mai pot fi numite intrebari cu raspuns binar;
● Sunt întrebări la care se poate răspunde numai cu Da și Nu;
● Nivelul de masurare este, de obicei, Nominal;

Exemplu:

Consumati carne:

a. Da b. NU

Exemplu metodologic:

Variabila din spatele acestei întrebări este consumul de carne, măsurat Nominal printr-o
intrebare dihotomica. Dacă as fi măsurat frecvența consumului de carne as fi avut un nivel de
masurare Ordinal și as fi măsurat printr-o scala Likert.
Întrebări cu mai multe variante de răspuns

● Subiectul poate alege o singura varianta de raspuns;

● Întrebarea are cel puțin trei variante de răspuns - dacă ar fi avut doar doua, ar fi fost
dihotomica;
● Variantele de raspuns sunt predefinite de către cercetător;
● Nivelul de masurare este Nominal;

Exemplu:

Care este alimentul dvs preferat?

a. Carne b. Legume c. Fructe d. Shaorma de la Socului

e. altul/a

Întrebări multi-răspuns

● Sunt întrebări care pot avea oricâte variante de răspuns;

● Se recomanda sa existe cel puțin doua variante de răspuns;
● Respondentul poate alege toate variantele de răspuns sau poate alege un număr predefinit
(sa zicem cel mult 3 variante);
● Nivelul de masurare este Nominal;

Exemplu:

Va rugăm să alegeți serialele enunțate mai jos de care ați auzit în ultimele 6 luni

(puteți alege mai multe variante de răspuns):

a. Breaking Bad b. After Life c. Bojack Horseman d. Rick and Morty

Întrebări cu scara numerică
● Poate fi scală de interval - variantele de răspuns sunt intervale numerice. Intre 0 si 5/intre
6 si 10/intre 11 si 15 etc;
● Poate fi scala de raport - variantele de răspuns sunt scale numerice, sau scoruri;
● Nivelul de masurare poate fi de interval sau de raport;

● Exemplu de scală de interval:

Care este venitul dvs net lunar (incluzand salariu, pensie, dividente, chirii,
redevente)?

a. Sub 1000 de lei b. 1001 - 2000 lei c. 2001-2500 lei d.

Peste 2501 lei

Întrebări cu scara numerică

● Exemplu de scala de raport:

Pe o scala de la 0 la 10, unde zero reprezinta o parere foarte proasta si 10 reprezinta

o parere foarte buna, care este părerea dvs despre seminarul de MTCS desfășurat
online?

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Întrebări cu scală Likert

● Este cel mai popular mod de a masura percepții, atitudini si opinii;
● Este o scala care, de regula, are 5 sau 7 trepte;
● Îi putem un număr infinit de variante, dar este recomandat sa folosim 5 sau 7;
● Nivelul de masurare este ordinal pentru ca pot ordona variantele de răspuns;
Exemplu:

În ce măsură sunteți de acord cu afirmația: ,,Era mai bine in cretacic, oamenii aveau de toate,
erau liberi, nu ca acum”?

a. In foarte mare masura

b. In mare masura
c. Nici mare, nici mica masura
d. In mica masura
e. In foarte mica masura
f.

Întrebări cu matrice

● Matricele sunt grupuri de întrebări care au variante de răspuns identice;

● Putem avea matrice cu întrebări dihotomice
● Putem avea matrice cu scale Likert
● Putem avea matrice cu scale numerice

Operare calculator/ laptop (daca Q1_1= 2 sau 3)

DA NU

1. Stiu cum sa inchid si cum sa pornesc un calculator

2. Stiu cum sa ma conectez la Internet printr-o retea wireless

3. Stiu ce programe sa descarc si care sa fiu sigur/a ca nu sunt virusate

4. Stiu cum sa instalez un program pe calculator

5. Cand calculatorul meu are o problema, de obicei, stiu cum sa o remediez

6. Stiu cum sa instalez un sistem de operare pe un calculator/ laptop

7. Stiu cum sa dezinstalez un sistem de operare pe un calculator/ laptop

8. Cunosc cel putin un limbaj de programare

9. Stiu cum sa folosesc, cel putin, un program de creare/editare grafica sau foto

10. Stiu cum sa realizez o aplicatie software

11. Stiu cum pot asculta muzica, viziona filme/seriale sau accesa site-uri de stiri de pe calculator
Cum scriem o întrebare într-un chestionar?

1. Punem întrebări care sa masoare o variabila

2. O întrebare = O variabila
3. Variantele de răspuns din întrebare = valorile unei variabile

Exemplu:

Ce bautura carbogazoasa preferați?

a. Coca-Cola
b. Pepsi
c. Fanta
d. Mirinda
e. Sprite

Aici variabila este bautura carbogazoasa preferată, valorile variabilei fiind: Coca-Cola, Pepsi,
Fanta, Mirinda, Sprite
Cand punem o intrebare filtru?

● De obicei la începutul chestionarului;

● Punem întrebarea filtru pentru a ne selecta respondentii;

Cand folosim o conditionare logica?

● Cand vrem sa afisam diferite secțiuni din chestionar unui anumit tip de respondent;

Reguli pentru scrierea unei întrebări

1. Scrie întrebări care sunt simple, scurte și la obiect.
2. Folosește cuvinte care au un sens clar, nu folosim metafore sau cuvinte care pot avea mai
multe sensuri.
3. Evitați întrebările care pot avea doua răspunsuri simultane, de genul: Prefer merele sau
portocalele? Cat de dispus ați fi sa beți o cola si-o sa mancati un hamburger?
4. Întrebări despre evenimente sau lucruri care sunt ușor de amintit pentru respondent.
5. Nu formulati prea multe variante de răspuns, altfel respondentul se va încurca.
6. Oferiti varianta ,,nu știu/nu răspund” pentru întrebările care nu se aplica respondentului.
Bibliografie suplimentară

Proiectarea Cercetării Sociologice, Mărginean Ioan, 2000,

Polirom, Iași
Practica Cercetării Sociale, Babbie Earl, 2010, Poliron, Iași
Metodologia cercetării sociologice, Chelcea Septimiu,
2007, Editura Economica, București
Explicația Sociologică, rughiniș Cosima, 2007, Polirom,
Iași