CUM REALIZĂM O CAMPANIE DE

ADVOCACY?

15 martie 2016 Claudia Iordache & Leni Tase

 Cuprins

Pași Activități Legislație

Etapele unei campanii de advocacy
Etapele unei campanii de advocacy

1. Analiza
organizației
7. Alegerea 8. Stabilirea
tacticilor/ unui
activităților calendar
2. Definirea
problemei 9.
Identificarea
6. Stabilirea resurselor
3. mesajelor umane și
Documentarea financiare
10.
5. Identificarea Monitorizarea
4. Stabilirea factorilor rezultatelor,
obiectivelor interesați evaluarea
impactului
1. Analiza organizației
 Analiza organizației

 Viziunea, obiectivele
 Membri: număr, expertiză, dinamică
 Resurse financiare
 Contacte
 Factorul diferențiator

Ce mandat am în raport cu problema? Mă afectează direct

sau sunt reprezentantul celor pe care îi afectează?
 Rezultatul auto-evaluării

 Identitate
 Legitimitate
 Credibilitate
 Vizibilitate
2. Definirea problemei
 Definirea problemei

 Identificarea cauzelor și a impactului

 Ce trebuie schimbat pentru soluționare
 Ce tip de implicații au soluțiile și la ce nivel: lege, regulament,
politică publică/ economice
 S-a mai încercat soluționarea; cu ce rezultate
 Care e contextul social, politic, economic
 Arborele problemei

Efect 2 Efect 3
Efect 1

Problema Soluția

Cauză 1 Cauză 3
Cauză 2
3. Documentarea
 Tipuri de resurse (I)
 Strategii - documente cu efect pe termen mediu și lung care
stabilesc direcții de acțiune
 Planuri- implementează strategia; conțin: planificarea în timp,
implicații bugetare, indicatori și evaluare
 Programe politice și electorale
 Programul de guvernare
 Legislație națională
 Regulamente de funcționare ale instituțiilor
 Traseul legislativ la nivel local și național
 Tipuri de resurse (II)

 Declarații publice
 Recomandări ale Comisiei Europene, Regulamente, Directive
 Studii elaborate de organizații internaționale
 Bune practici ale organizațiilor internaționale cu reputație
 Unde găsim resursele?
 Website-ul Camerei Deputaților:
http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.home
 Website-ul Senatului: http://www.senat.ro/legis/lista.aspx
 Website-ul Primăriei locale- proiecte aflate în dezbatere, procese
verbale
 http://www.pmb.ro/institutii/cgmb/dezb_publica/proiecte/pr_dezb_p
ublica.php
 http://www4.pmb.ro/wwwt/l52/import.php
 http://www.pmb.ro/institutii/cgmb/sedinte/video_sedinte/inreg_sedi
nte.php
 Website-urile autorităților publice locale sau centrale
Cum ne ținem la curent cu informațiile noi?

 Google Alerts
 Înscriere la instituție pentru notificări
 Newsletter/ RSS/ Pagini de Facebook
 Știri
 Solicitări de informații de la instituțiile publice (Legea
544/2001)
 Accesul la informații de interes public

“Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public

nu poate fi îngrădit.

Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate

să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi
asupra problemelor de interes personal. “*

*Constituția României
 Ce sunt informațiile de interes public?

Orice informaţie care:

 priveşte activităţile unei autorităţi publice sau instituţii

publice

 rezultă din activităţile unei autorităţi publice sau instituţii

publice
 Cost

Accesul la informațiile de interes public este gratuit.

_________________________________________________________
_
*Costul serviciilor de copiere va fi suportat de solicitant, în condițiile
legii.
**Plata serviciilor de copiere se va face la casieria fiecărei autorități
sau instituții publice.
 Cine poate solicita informații?

Orice persoană poate

solicita informaţii de
.
interes public.
Cui solicităm informații de interes public?

Autorităților sau instituţiilor publice

 Ce se înțelege prin autoritate sau instituție
publică?

 orice autoritate ori instituţie publică ce utilizează sau administrează

resurse financiare publice;

 orice regie autonomă, companie naţională;

 orice societate comercială aflată sub autoritatea unei autorităţi

publice centrale ori locale şi la care statul român sau, după caz, o
unitate administrativ-teritorială este acţionar unic ori majoritar;
 Obligațiile autorităților

Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia de a organiza

compartimente specializate de informare şi relaţii publice sau de a
desemna persoane cu atribuţii în :

 informarea presei;
 informarea publică directă a persoanelor;
 informarea internă a personalului;
 informarea interinstituţională.
Procedurile privind accesarea informațiilor de
interes public

Accesul la informaţiile de interes public se face:

 din oficiu
 la cerere
 Accesul la informații din oficiu este
asigurat prin:

 afişare la sediul autorităţii sau instituţiei publice ;

 publicare în Monitorul Oficial al României ;

 publicare in mijloacele de informare în masă ; publicaţii proprii,

 pagina de Internet proprie;

 documentare /consultare la sediul autorităţii sau instituţiei publice

sau în spaţii special destinate acestui scop.
 Informații din oficiu (I)

 actele normative de organizare şi funcţionare a autorităţii sau

instituţiei publice;

 structura organizatorică, atribuţiile departamentelor,

programul de funcţionare, programul de audienţe;

 identitatea persoanelor din conducere şi a celor responsabile

cu difuzarea informaţiilor publice;

 coordonatele de contact (denumirea oficială, adresa, numerele

de telefon, fax, email, pagina de internet);

 sursele financiare, bugetul şi bilanţul contabil;

 Informații din oficiu (II)

 programele şi strategiile proprii (inclusiv planurile de achiziţii şi/sau

investiţii);

 lista documentelor de interes public;

 http://www.primarie6.ro/documentele-de-interes-public/

 lista categoriilor de documente produse şi/sau gestionate;

 modalităţile de contestare a deciziei instituţiei/autorităţii, în situaţia

în care persoana se simte vătămată în privinţa dreptului de acces la
informaţii publice;

 buletinul informativ;

 raportul periodic de activitate a instituţiei publice.

 Restricții privind liberul acces la
informații (I)

Anumite informaţii clasificate (cele din domeniul apărării

naţionale, siguranţei şi ordinii publice) sau care privesc
deliberările autorităţilor, precum şi cele care privesc interesele
economice şi politice ale României;

 Anumite informaţii privind unele activităţi comerciale sau

financiare;

Informaţiile cu privire la datele personale, potrivit legii (Legea

nr.677/2001);
 Restricții privind liberul acces la informații
(II)

Informaţiile privind procedura în timpul anchetei penale sau

disciplinare sau unele informaţii privind procedurile judiciare;

Informaţiile a căror publicare prejudiciază măsurile de protecţie

a tinerilor*
*(“Dreptul la informaţie nu trebuie să prejudicieze măsurile de
protecţie a tinerilor sau securitatea naţională”- Constitutia
Romaniei )
 Cum solicităm o informație de interes public?

 ACTIUNE VERBALA , DIRECT - la sediul

instituției

 CERERE SCRISĂ ( pe suport de hartie sau e-

mail)
 Ce cuprinde o cerere?

- numele autorității sau instituției publice la care se adresează

cererea;
- informația solicitată, astfel încât să permită autorității sau instituției
publice identificarea informației de interes public;
- numele, prenumele și semnătura solicitantului, precum și adresa la
care se solicită primirea răspunsului.
- Exemplu: http://www.pna.ro/model_solicitare_info.xhtml
- http://www.prefecturabraila.ro/formulare_online_pdf/cerereL5
44.pdf

Solicitantul nu trebuie să justifice cererea facută.

Termene de răspuns
 Termene de răspuns

 10 zile de la înregistrarea solicitării ;

 cel mult 30 de zile de la înregistrarea solicitării , în funcţie de

dificultatea, complexitatea, volumul lucrărilor documentare şi de
urgenţa solicitării.

 refuzul comunicării informaţiilor solicitate se motivează şi se

comunică în termen de 5 zile de la primirea petiţiilor;
 Căi de atac

În cazul în care nu au fost obţinute informaţiile dorite nici prin

cererea verbală (la sediul instituţiei/autorităţii sau regiei autonome)
şi nici prin cererea scrisă, raman :

- reclamaţia administrativă
- plângerea în instanţă
 Căi de atac (1)
Se adresează conducătorului
autorităţii sau instituţiei
publice din care face parte
angajatul care a refuzat
aplicarea prevederilor legii
RECLAMAȚIA liberului acces la informaţiile
de interes public ;
ADMINISTRATIVĂ
Se formulează în termen de 30
zile de la data la care
solicitantul informaţiei a luat
cunoştinţă de încălcarea
dreptului.
 Căi de atac (1)

Reclamatia administrativa este primita

si analizata de o comisie de analiza a
institutiei publice cu atributii in acest
RECLAMAȚIA sens.

ADMINISTRATIVĂ Aceasta efectueaza cercetarea

administrativa, propune sanctionarea
personalului responsabil si trimite
raspuns solicitantului.
 Căi de atac (1)

Reclamantul primeşte răspuns la

reclamaţia administrativă numai în
cazul în care cererea este intemeiata.
RECLAMAȚIA
Răspunsul se comunică în termen de 15
ADMINISTRATIVĂ zile de la data depunerii reclamaţiei şi
trebuie să cuprindă atât informaţiile
solicitate, cât şi sancţiunile disciplinare
luate împotriva celui vinovat de
încălcarea Legii 544.
 Căi de atac (2)
 Plângerea în instanţă - Secția de contencios administrativ a Tribunalului -
se face in termen de 30 de zile de exirarea termenului prevazut si trebuie
să fie precedată în mod obligatoriu de reclamaţia administrativă.

 Instanța poate obliga instituția publică și la plata unor sume de bani cu

titlu de daune morale sau/şi materiale (patrimoniale).

 Hotarârea Tribunalului este supusă recursului

 Decizia Curții de Apel ramane irevocabilă și definitivă

 Plângerea este scutită de taxa de timbru.

Cum putem trimite automat cererile?

 nuvasuparati.info
 ia-statul-la-intrebari
 asktheeu.org
4. Stabilirea obiectivelor
 Cum trebuie să fie obiectivele?

 Clare  să vizeze decizia pe care o

poate lua un actor
 Delimitate în timp
 să vizeze un actor care poate
 Specifice
lua o decizie
 Fezabile
 Soluție

Obiectiv 1

Activitate Activitate Activitate

1 2 3
5. Identificarea factorilor interesați
 Cine sunt factorii interesați?

Decidenți Persoane care îi ifluențează

 politicieni;  consilieri, asistenți;

 conducători ai instituțiilor.
 jurnaliști;
 persoane afectate de
problemă;
 membri ai organizațiilor non-
guvernamentale, ai grupurilor
informale.
 Decidenții

 Ce background au?
 Ce poziție au față de problemă?
 Cum ajungi la ei?
 Ce/cine le influențează opinia: consilieri, mass-media,
presiunea publică?
 Ce schimbare pot determina prin poziția pe care o au? Care
este cadrul legislativ și instituțional care le permite
schimbarea?
 Harta factorilor interesați
Nume Funcție Resurse Capacitate Atitudine Contact
financiare de față de
mobilizare problemă

Președinte - + +
comisie Camera
Deputaților
Director - - -
Agenție/Instituție

Director ONG + + +
Consilier director - + -
Jurnalist - + +
Membru + + -
rețea/coaliție
6. Mesajele
 Mesajele
 Adaptate publicului căruia îi sunt adresate;
 Evidențiază interesul destinatarului, subliniază gravitatea
impactului, îndeamnă la acțiune.

Decident Cetățean Jurnalist

Posibilitatea de Noutatea subiectului,

Reputație, voturi a fi în locul numărul de persoane
unei persoane afectate
afectate de
problemă
Tactici
 Abordarea

Confruntare (proteste,
petiții, scrisori)

Dialog (invitare la
dezbatere, propunerea
de soluții, co-crearea
de planuri, strategii)
 Concret

Implicarea Mass
Media

Interacțiune directă
Tactici
Mobilizarea
cetățenilor

Crearea de rețele și
coaliții
Activitățile se desfășoară gradual

Informare

Schimbarea opiniilor

Acțiune
 Implicarea mass-media

 Informarea și schimbarea opiniilor publicului larg

 Crearea unei presiuni asupra autorității

 Nu vânați apariții! Dezvoltați relații! Transmiteți mesaje

convingătoare, care să mobilizeze!
 Activități pe care le desfășurăm în relația
cu mass-media

 Comunicate de presă, Scrisori deschise

 Interviuri
 Conferințe de presă
 Participarea la emisiuni TV
 Invitarea la evenimente: Conferințe, Mese rotunde,
Workshop-uri, Forum-uri
 Mobilizarea cetățenilor

 Adunări publice, proteste, flashmob-uri

 Strângerea de semnături pentru o inițiativă cetățenească
 Expoziții foto
 Petiții
 Utilizarea rețelelor sociale
 Inițiativa cetățenească

 La nivel național- 100.000 de cetăţeni cu drept de vot.

Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă
trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar
în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti,
trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în
sprijinul acestei iniţiative
 La nivel local- 1 sau mai mulți cetățeni cu susținerea a 5 %
din populația cu drept de vot
Organizarea și desfășurarea adunărilor publice

Ce sunt adunările publice?

 Mitinguri
 Demonstrații
 Manifestații
 Competitii sportive
 Procesiuni sau orice alte intruniri “

L. 60/1991
 Unde pot avea loc?

 în piețe, pe căile publice ori în alte locuri în aer liber

 trebuie să se desfășoare fără să stânjenească folosirea normală

a drumurilor publice, a transportului în comun, funcționarea
instituțiilor publice sau private, a celor de învățământ, cultură
și sănătate, a unităților economice
Este interzisă desfășurarea simultană a două sau mai multe
adunări publice distincte, în același loc sau pe aceleași
trasee, indiferent de caracterul acestora!
 Condiții prealabile

Organizatorii adunărilor publice trebuie:

 să depună declarație scrisă la primărie, cu cel puțin 3 zile

înainte de data desfășurării acestora

 să înregistreze declarațiile de desfășurare a adunărilor

publice la organele de poliție din localitatea unde urmează să
aibă loc acestea cu cel puțin 48 de ore înainte
 Declararea adunărilor publice
Organizatorii adunărilor publice trebuie:

 Să stabilească persoanele responsabile pentru conducerea AP

 Să delimiteze spațiul de desfășurare și să stabilească traseele
 Să asigure un dispozitiv propriu de ordine
 Să intrerupa AP - dacă este cazul
 Să achite eventualele servicii sau de amenajare
 Să interzică participarea la adunările publice a persoanelor
care au asupra lor arme de orice fel
 Interzicerea adunărilor publice

Primăriile pot, după consultarea poliției, să interzică

organizarea adunării publice, dacă dețin date din care rezultă
că:

- sunt incalcate anumite reguli de organizare,

- în perioada, locul și pe traseele unde acestea ar urma să
aibă loc, se execută lucrări de amploare.

*Decizia prin care se interzice desfășurarea adunării publice

se comunică în scris organizatorului, cu arătarea motivelor
care au determinat-o, în termen de 48 de ore de la primirea
declarației scrise.
 Excepție

! Nu trebuie declarate, în prealabil, adunările publice al

căror scop îl constituie manifestările:

 cultural-artistice
 sportive
 religioase
 comemorative
 vizite oficiale
 adunările care se desfășoară în incinte private
 Ce trebuie să conțină declarația
 Denumirea sub care este cunoscut grupul organizator
 Scopul
 Locul
 Data
 Ora începerii și durata acțiunii
 Traseele de acces și de dispersare
 Numărul aproximativ al participanților
 Persoanele împuternicite să asigure și să răspundă de măsurile
de organizare
 Serviciile pe care le solicită din partea primăriei și a organelor
locale ale poliției
 Obligațiile primăriei
 Asigurarea condițiilor necesare în vederea desfășurarii
normale a adunărilor publice
 Asigurarea, contra cost, a serviciilor și amenajărilor tehnice
solicitate în vederea desfășurării normale a adunărilor publice
 Interzicerea desfacerii băuturilor alcoolice destinate
desfășurării adunărilor publice, în imediata apropriere sau,
când consideră necesar, chiar în întreaga localitate, pe toata
durata acestora
 Restituirea sumelor avansate de organizatori, dacă adunarea
publică a fost interzisă din motive care nu sunt imputabile
organizatorilor.
 Sancțiuni

 organizarea și desfășurarea de adunări publice nedeclarate,

neînregistrate sau interzise;
 nerespectarea orelor de desfășurare, traseelor de deplasare
sau locului și perimetrului destinat adunarii publice;
 neluarea de către organizatori a măsurilor de îtrerupere a
adunării publice, când constată că au intervenit fapte de
natură ilicită;
 participarea la adunări publice nedeclarate sau interzise și
urmate de refuzul părăsirii locurilor de desfășurare a acestora,
la avertizările și somațiile organelor de ordine ;
 refuzul de a părăsi imediat adunarea, dacă măsura a fost
dispusă de conducătorii acțiunilor;
 Petiția

Este cererea, reclamația, sesizarea sau propunerea formulată în

scris ori prin poșta electronică, pe care un cetățean sau o
organizație legal constituită o poate adresa autorităților și
instituțiilor publice centrale și locale.

*Legea 233/2002 pentru aprobarea ORDONANTEI nr. 27 din 30 ianuarie 2002 privind reglementarea
activitatii de solutionare a petitiilor
 DREPTUL LA PETIȚIONARE – DREPT
CONSTITUTIONAL

Constituţia României: “Cetăţenii au dreptul să se adreseze

autorităţilor publice prin petiţii formulate numai în numele
semnatarilor. Organizaţiile legal constituite au dreptul să
adreseze petiţii exclusiv în numele colectivelor pe care le
reprezintă ” .
 Cine poate face o petiție?

- Cetățenii – în nume propriu

- Organizațiile legal constituite – în numele colectivelor pe care le
reprezintă

Petiția este scutita de taxă!

 Dreptul la petiționare
Autoritățile și instituțiile publice sunt obligate să organizeze un
compartiment distinct pentru relații cu publicul care:
Compartimentul distinct
 primește pentru relații cu publicul
înaintează petițiile înregistrate
 înregistrează
către compartimentele de
 se îngrijește de rezolvarea petițiilor specialitate, în funcție de
 expediază răspunsurile către petiționari obiectul acestora, cu
 clasează și arhivează petițiile precizarea termenului de
trimitere a răspunsului.
 Petițiile anonime

Petițiile anonime sau cele în care nu sunt trecute datele de

identificare ale petiționarului nu se iau în considerare și se
clasează.
Termenul de soluționare a petițiilor

Autoritățile și instituțiile publice sesizate au obligația să comunice

petiționarului, în termen de 30 de zile de la data înregistrării
petiției, răspunsul, indiferent dacă soluția este favorabilă sau
nefavorabilă.

Termenul se poate prelungi cu cel mult 15 zile în situația în care

aspectele sesizate prin petiție necesită o cercetare mai amănunțită.
 Destinația greșită a petițiilor

Petițiile greșit îndreptate vor fi trimise în termen de 5 zile de la înregistrare

de către compartimentul pentru relații cu publicul, autorităților sau
instituțiilor publice care au ca atribuții rezolvarea problemelor sesizate,
urmând ca petiționarul să fie înștiințat despre aceasta.
 Asumarea răspunsului

 Semnarea răspunsului se face de către conducătorul

autorității sau instituției publice ori de persoana împuternicită
de acesta, precum și de șeful compartimentului care a
soluționat petiția.
 În răspuns se va indica, în mod obligatoriu, temeiul
legal al soluției adoptate.
Exemple de platforme pentru petiții

 petitieonline
 petiport

 avaaz
Folosirea Social media în campania de advocacy

Ce activități puteți derula pe Cum puteți atrage atenția

rețelele sociale? decidentului?

 Informare constantă a unui

grup de susținători: status-  Tagg!!
uri, video, foto, infografice  Trimiterea de mesaje către
 Atragerea de noi susținători decidenți și instituții
 Strângerea de semnături
pentru petiții și scrisori
 Consultare: poll-uri,
întrebări și răspunsuri
 Potențial vs. riscuri

 Număr mare de utilizatori  Dilema participare online vs.

 Reacții în timp real Participare offline
 Comunicare constantă  Politicile rețelelor sociale sunt
în permanentă schimbare
 Potențial mare de diseminare
 Permite monitorizarea
impactului
 (Aproape) gratuit
 Sfaturi
 Nu alegeți foarte multe canale de gazduire/ distribuire a conținutului pentru
informarea și mobilizarea cetățenilor
 Selectați canalele în funcție de numărul de utilizatori, de tipul de conținut
pe care puteți să-l produceți
 Măsurați impactul mesajelor
 Adaptați conținutul profilului utilizatorilor
 Publicați conținut ușor de distribuit
 Publicați conținut cu regularitate
 Nu vânați like-uri, ci interacțiune; Miza nu este numai informarea, ci
convingerea cetățenilor să vă susțină dincolo de rețelele sociale
 Fiți autentici, spuneți poveștile oamenilor pe care îi afectează problema
identificată
 Răspundeți mesajelor, mulțumim pentru implicare!
 Invitați la
participare
 Invitați la
dialog
 Cereți să vi
se
disemineze
mesajul, dar
nu agresiv
 Crearea de rețele și coaliții

Avantaje Riscuri
 Sporesc credibilitatea,  Monopolul conducerii
legitimitatea și vizibilitatea
 Îngreunarea luării deciziei
demersului
 Dificultatea participării tuturor
 Multiplică resursele financiare
membrilor
și umane
 Interesele membrilor
 Pot asigura o calitate mai bună
a procesului, datorită
expertizei mai multor membri
 Exemple

 Coaliția pentru date deschise

 Coaliția RED România
 Coaliția antidiscriminare
 Interacțiunea directă cu decidenții
 Participarea la ședințe al Consiliului Local
 Participarea la comisiile de lucru din Parlament
 Participarea la sau inițierea de dezbateri pe marginea unor decizii
pe care urmează să le ia instituțiile publice
 Trimiterea de scrisori deschise
 Lobby
Participarea cetățenilor și a asociațiilor legal constituite la
procesul de elaborare a actelor normative

Obligațiile autorității publice

Publicarea unui anunț referitor la elaborarea proiectelor de acte

normative (pe site-ul propriu, afișarea la sediul propriu, într-un spațiu
accesibil publicului, transmiterea anunțului către presa centrală sau locală,
după caz).

Transmiterea proiectelor de acte normative tuturor persoanelor care

au depus o cerere pentru primirea acestor informații
Anunțul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ va
fi adus la cunoștința publicului, cu cel puțin 30 de zile
lucratoare înainte de supunerea spre avizare de către
autoritățile publice.
 Anuntul public cuprinde:

data afișării,

nota de fundamentare,

expunere de motive,

un referat de aprobare privind necesitatea adoptării

actului normativ propus,

un studiu de impact și/sau de fezabilitate,

textul complet al proiectului actului respectiv,

termenul-limită, locul și modalitatea în care cei interesați

pot trimite în scris propuneri, sugestii, opinii cu valoare de
recomandare privind proiectul de act normativ.
În urma publicării anunțului, autoritatea administrației publice
stabilește o perioadă de cel puțin 10 zile calendaristice pentru
proiectele de acte normative, pentru a primi în scris
propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act
normativ supus dezbaterii publice.
Conducătorul autorității publice va desemna o persoană din
cadrul instituției, responsabilă pentru relația cu societatea
civilă, care să primească propunerile, sugestiile și opiniile
persoanelor interesate cu privire la proiectul de act normativ
propus.
 Propunerile cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii
publice trimise de persoanele sau organizațiile interesate vor conține:

 articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă

 data trimiterii
 datele de contact ale expeditorului

Astfel, propunerile, sugestiile sau opiniile cu privire la proiectul de act

normativ supus dezbaterii publice se vor consemna într-un registru,
menționându-se data primirii, persoana și datele de contact de la care s-a
primit propunerea, opinia sau recomandarea.
 După primiea propunerilor și observațiilor din partea
cetățenilor, proiectul de act normativ se transmite spre analiză
și avizare autorităților publice, în vederea definitivării.
 O asociație legal constituită sau o altă autoritate publică
poate solicita autorității publice în cauză organizarea unei
întâlniri în care să se dezbată public proiectul de act normativ.
 Reguli privind desfășurarea dezbaterile publice (1)

1. Autoritatea publică responsabilă va publica pe site-ul propriu și va afișa

la sediul propriu următoarele:

 nota de fundamentare,
 expunere de motive,
 un referat de aprobare privind necesitatea adoptării actului normativ
propus,
 un studiu de impact și/sau de fezabilitate,
 textul complet al proiectului actului respectiv,
 modalitatea de colectare a recomandărilor,
 modalitatea de înscriere și luare a cuvantului,
 timpul alocat luării cuvântului și orice alte detalii de desfășurare a
dezbaterii publice prin care se asigură dreptul la libera exprimare al
oricarui cetățean interesat.
Reguli privind desfășurarea dezbaterile publice (2)

Dezbaterea publică se va încheia în momentul în

care toți solicitanții înscriși la cuvânt și-au exprimat
recomandările cu privire la proiectul de act
normativ în discuție.
 Reguli privind desfășurarea dezbaterile publice (3)

La dezbaterea publică vor participa obligatoriu inițiatorul

și/sau inițiatorii proiectului de act normativ din cadrul
instituției sau autorității publice locale, experții și/sau
specialiștii care au participat la elaborarea notei de
fundamentare, a expunerii de motive, a referatului de aprobare
privind necesitatea adoptării actului normativ propus, a
studiului de impact și/sau de fezabilitate, după caz, și a
proiectului de act normativ;
 Reguli privind desfășurarea dezbaterile publice (4)

4. În termen de 10 zile calendaristice de la încheierea dezbaterii

publice, pe site-ul și la sediul autoritaății publice responsabile, se
publică:

 minuta dezbaterii publice,

 recomandările scrise colectate,
 versiunile îmbunătățite ale proiectului de act normativ în diverse etape ale
elaborării, rapoartele de avizare,
 versiunea finală adoptată a actului normativ/

Toate documentele vor fi păstrate pe site-ul autorității publice

responsabile într-o secțiune dedicată transparenței decizionale.
 Participarea cetățenilor și a asociațiilor
legal constituite la procesul de luare a deciziilor

Condiții privind participarea persoanelor interesate la lucrările ședințelor

publice :

 Afișarea anunțului privind ședința publică la sediul autorității publice, pe site-ul

oficial, transmiterea anunțului către mass-media, cu cel putin 3 zile înainte de
desfășurare;

 Anunțul va conține data, ora și locul de desfășurare a ședintei publice, precum și

ordinea de zi ;

 Informarea cetățenilor și a asociațiilor legal constituite care au prezentat sugestii și

propuneri în scris, cu valoare de recomandare, referitoare la unul dintre domeniile
de interes public care urmează să fie abordat în ședința publică.
 Difuzarea anunțului și invitarea specială a unor persoane la
ședința publică sunt în sarcina responsabilului desemnat
pentru relația cu societatea civilă.
Participarea persoanelor interesate la sedințele publice se va face în limita
locurilor disponibile în sala de ședințe, în ordinea de precădere dată de
interesul asociațiilor legal constituite în raport cu subiectul ședinței
publice, stabilită de persoana care prezidează ședința publică.

Persoanele care asistă la ședințele publice, invitate sau din proprie

inițiativă, trebuie să respecte regulamentul de organizare și funcționare a
autorității publice. În cazul în care președintele de ședință constată că o
persoană a încîlcat regulamentul, va dispune avertizarea și, în ultimă
instanță, evacuarea acesteia.

Punctele de vedere exprimate în cadrul ședințelor publice de persoanele

participante au valoare de recomandare.
Minuta ședinței publice va fi afișată la sediul autorității
publice în cauză și publicată în site-ul propriu.

Înregistrările ședințelor publice vor fi făcute publice, la cerere,

în condițiile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la
informațiile de interes public, cu modificările și completările
ulterioare.
Orice persoană care se consideră vătămată în drepturile sale,
prevăzute de prezenta lege, poate face plângere potrivit
dispozițiilor Legii contenciosului administrativ.

Plangerea și recursul se judecă în procedura de urgență și sunt

scutite de taxa de timbru.
 Lobby (I)

 Întâlnirea directă cu decidentul sau cu persoane apropiate

acestuia în vederea convingerii asupra adoptării soluției
propuse pentru problema identificată
 Lobby-ul poate fi direcționat către mai mulți decidenți în faza
de inițiere (ex. dacă se așteaptă modificarea unei legi)
 Așteptările trebuie să se situeze între un maximum și un
minimum care poate fi obținut
 Este important să se obțină promisiuni; Atenție! O promisiune
într-o întâlnire privată nu are întotdeauna consecințele dorite
 Relația trebuie întreținută constant prin trimiterea de
conținut, reacții.
 Lobby (II)

 Fiți transparenți! Comunicați ce ați discutat!

 Fiți conciși! Prioritizați-vă cererile!
8. Calendar
 Tipuri de termene

 Termene de consultare publică

 Termene pe traseul legislativ (nr. de zile)
 Când se adoptă bugetul
 Când se răspunde la cereri
 Sărbători internaționale
 În ce moment politic și social se situează acțiunea
9. Resurse umane și financiare
Exemple de costuri
 Materiale promoționale
 Servicii de design, editare foto,
video
 Servicii de tipărire
 Costuri minimale de catering
pentru evenimente
 Închiriere spații
Tipuri de expertiză
 Manager/coordonator
 Specialist comunicare
 Consilier juridic
 Contabil
 Expert în funcție de problema
abordată (arhitect, asistent
social, psiholog, profesor)
 Fundraiser
 Facilitator comunitar
Acest material a fost realizat în proiectului Dezvoltarea capacității
ONG-urilor și a grupurilor informale, finanțat prin granturile SEE
2009- 2014, în cadrul Fondului ONG în România.
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția
oficială a granturilor SEE 2009-2014.

Pentru informații suplimentare despre proiect, accesați

www.centrulpublic.ro. Detalii despre finanțator găsiți pe
www.eeagrants.org și pe www.fondong.fdsc.ro.