INTREBĂRI

1. Care este clasificarea instituțiilot publice în structura administrativă din România?

1. Conform prevederilor legii, in România organizarea politică și administrativă se
caracterizează prin urmatoarea structură funcțională:
- Parlamentul, format din Senat și Camera Deputaților
- Organele supreme ale administrației de stat : Președintele și Administrația
prezidențială și Guvernul și aparatul de lucru
Administrația centrală și de specialitate : Ministerele , Autoritățile subordonate
ministerelor, Autoritățile autonome4
- Administrația teritorială de stat: Prefectul, Comisia judeteana
consultativă,Comitetul operativ-consultativ, Serviciile descentralizate ale
administrașiei publice centrale în teritoriu.
- Administrația județeană : Consiliul județean, Președintele consiliului
județean, Secretarul general al județului
- Administrația locală : Consiliul local, Primarul, Secretarul, Aparatul
propriu de specialitate, Servicii publice locale.

2. Care sunt principalele acțiuni ce pot fi întreprinse prin decizie politică?

2. Decizia politică reprezintă actul de opțiune și de voință politică pentru un anumit
mod de acțiune, din mai multe alternative disponibile, în abordarea unei probleme de
interes public , în această categorie se includ regulile constituționale, legile elaborat
de parlament, politicile publice, deciziile privind relațiile dintre state pe plan extern.

3. Care sunt scopurile deciziei publice din punct de vedere administrativ?

3. Cele mai multe decizii administrative au drept scop crearea cadrului de aplicare a
deciziilor politice sau aplicarea directă a acestora. Scopul unei decizii poate fi
administrativ, adică operativ,de intervenție tactică (ex. un ordin al primarului pentru
implementarea unei norme)

4. Ce înseamnă utilitate socială?

4. Utilitate socială = în beneficiul societății.

5. Cum poate fi comentată caracteristica discreționară a deciziei publice?

5. Caracterul discreționar al unei decizii, poate să fie legitim, dar dacă este folosit
prea mult timp devine un abuz.

6. In ce constă caracteristica formalism și de ce este necesară?

6. Formalismul reprezinta garantia ca in activitatea administratiei publice sunt
aplicate principiile care asigura respectarea drepturilor fundamentale ale cetatenilor de
catre administratori. Ea constituie, de asemenea, o garantare a bunei functionari a
administratiei publice prin: elaborarea regulilor de forma, cu caracter general,
aplicabile la orice decizie administrativa, din acelasi timp, usurand munca in
administratie. Uneori poate constitui un paravan impotriva presiunilor individuale
sau colective la adoptarea unor decizii ilegale.

7. De ce este necesară respectarea caracteristicii de colegialitate în procesul deciziei

publice?
7. Administratia publica, in mod constant, practica munca in colectiv, in echipa,
deoarece, indifferent de continutul unei decizii, apare necesara o anumita cooperare a
structurilor interne ale unei autoritati sau institutii administrative, atat pentru evitarea
aparitei unor contradictii, cat si pentru respectarea interesului general. De asemenea,
colegialitatea asigura impersonalitatea (anonimatul) actiunii administrative, absolute ncesar
in administratia publica, intrucat accentual se pune pe sarcina, nu pe cei ce o executa;
aceasta caracteristica reise din faptul ca in statul de drept functionarii publici nu sunt
proprietarii functiilor lor.
Rezolvarea marilor probleme ce revin administratiei se face, intodeauna, in mod
impersonal, fapt ce pune in evidenta perenitatea unei administratii care ramane chiar si
atunci cand se schimba administratorii. Impersonalitatea este o garantie ce il apra pe
functionarul public de eventualele presiuni pe care o actiune personalizata ar putea sa o
antreneze.
Exista, insa si dezavantaje ale sistemului colegial, astfel individualizarea raspunderii este
foarte greu de stability la nivelul unui serviciu; orice culpa in administratie devine o culpa
a serviciului sau chiar a institutiei respective. In acelasi timp, acest system collegial
conduce la o politica contrara stabilirii unor relatii publice deschise intre administratie si
administrati, care cauta sa personalizeze actiunea administrative.

8. Ce etape trebuiesc parcurse pentru a planifica o decizie publica?

8. Pentru planificarea unei decizii publice, avem nevoie de: o analiza diagnostic a
situatiei existente; o previziune pe termen mediu si lung, pentru perioada la care se
refera decizia si pentru lucrari importante, care se va baza pe cercetare stiintifica (o
cercetare operationala folosind o programare liniara, teoria grafurilor), formularea
politicii (respective ce se doreste, cum se doreste); adoptarea deciziei, care presupune
existent mai multor variante de atingere a obiectivului respective, cu precizarea
consumului de resurse a rezultatelor previzibile si implementarea deciziei.

9. Ce se realizeaza prin analiza cost-beneficiu?

9. Prin analiza cost-beneficiu, se realizeaza o analiza cantitativa si calitativa pentru
optimizarea deciziei.

10. Cum poate fi optimizat procesul decisional?

10 Procesul decisional se poate optimiza prin coordonare, ierarhizare, sistematizare si
transparenta, prin formalizare, adica desfasurarea procesului decisional, potrivit unor
standard, utilizand procedure aprobate (de comportament, de calitate) si algoritm de
rezolvare a anumitor problem; prin codificarea activitatilor si domeniilor de
activitate,entitatilor sau institutiilor; prin centralizarea informatiilor (care este dinamica si
prevede metode de a modifica, si este facuta din pu nct de vedere administrative, politic si
intern si prin imbunatatirea calitatilor profesionale, tehnice.

11. De ce este necesara codificarea entitatilor patrimoniale (institutii, intreprinderi),

circulante, financiare?

11. Codificarea entitatilor patrimoniale este necesara, pentru a realiza un system

informational transparent, al contabilitatii de gestiune.

12. Cum se realizeaza formalizarea procesului decisional si la ce se foloseste?

12. Formalizarea procesului decisional se realizeaza, potrivit unor standard, utilizand
procedure aprobate ( de comportament, de calitate) si algoritm de rezolvare a
anumitor probleme.
 13. De cate feluri sunt cerintele privind fundamentarea deciziei publice?
13. Cerintele privind fundamentarea deciziei publice sunt:
- Cerinte cu character tehnic sau stiintific, care se refera la: competenta
decizionala, rationalitatea deciziei si realismul deciziei;
- Cerinte de legalitate, prin care deciziile administrative trebuie sa fie vizate
de o persoana avizata, sa fie in conformitate cu legislatia secundara, cu
strategiile de dezvoltare aprobate la nivel national si comunitar
- Cerinte privind eficacitatea (decizi sa fie implementata la timp, sa fie
oportuna, sa raspunda intereselor specific comunitatii, sa fie aplicata
imediat dupa aprobare

14, Cum trebuie organizata sedinta publica?

14. Sedinta publica se organizeaza astfel: mai intai se convoaca participantii, se comunica
ordinea de zi, se precizeaza legalitatea constituirii sedintei (pot sa nu participle toti si
s a conteste ulterior), sestabileste procedura de vot, se redacteaza procesul verbal si se
face publica sedinta.

15. Cum se face documentarea in vederea formularii deciziei publice?

15. Documentarea se realizeaza prin culegerea informatiilor (luate in majoritate de la
statistica) si prin analiza situatiei existente (din punct de vedere financiar, social, de
mediu)

16. Ce trebuie sa cuprinda procesul de adoptare sau emitere a deciziei publice?

16. Adoptarea deciziei publice trebuie sa cuprinda : transmiterea propunerilor catre
decidenti, existent documentelor, instrumentelor de prezentare si motivare a
proiectelor de decizie (ex. Nota de fundamentare, referat sau studio de oportunitate,
avize de la specialist) si respectarea legalitatii sedintei.

17. Cate tipuri de evaluari cunoasteti?

18. Evaluarile sunt de trei tipuri:
- La inceput “ex-ante” - este obligatory
- Pe parcurs “on-going’’
- La sfarsit “ex-post’’ - este obligatorie
-