METODOLOGIA

CERCETARII

NOTE DE CURS
 Ce este cercetarea?

 O investigatie sistematica, controlata, empirica si critica asupra

unor ipoteze privind relatiile prezumate intre anumite fenomene ;
 O activitate pentru descoperirea adevarului.
 Se mai defineste ca experienta, atitudine, arta investigarii
stiintifice, efortul de a dobandi noi cunostinte; activitatea de a
gasi raspunsuri la intrebari.
 De ce se face cercetare?

 A obtine o diploma (licenta, master, doctor)

 A obtine o pozitie, respectabilitate : ex.promovarile in mediul academic sunt
conditionate de titlul de doctor ;
 A rezolva o problema : nevoile practicii au nevoie de cercetare
 Placere intelectuala : a invata sa citesti texte si sa gandesti critic ; a dobandi
cunostinte aprofundate, intr-un domeniu; a intelege anumite mecanisme, legaturi,
societatea
 A servi societatea : progresul economic si social noi produse, noi politici
 A castiga un venit: nu doar institutele de cercetare castiga venituri din cercetare,
ci si
 Universitatile, care in mod firesc au nevoie de venituri suplimentare fata de
alocarile , care pot fi obtinute prin proiecte de cercetare
 Tipuri de cercetare
 Teoretica (fundamentala): cercetare ‘pura’, pentru dezvoltare
teoretica, conceptuala, formularea de idei abstracte, modele
explicative. Nu orice cercetare teoretica este si fundamentala, in
sensul de a aduce contributii importante, de a revolutiona un
domeniu.
 Empirica (opus cercetarii teoretice): se bazeaza pe observarea
directa a realitatii; porneşte de la concepte şi modele teoretice,
verificǎ teoria dar, prin constatǎrile şi concluziile sale, poate
contribui la îmbogǎţirea teoriei.
 Cercetarea empiricǎ poate fi:
 1. Cercetare calitativa
 2. Cercetare cantitativa
1. Cercetarea calitativa
 foarte necesara si importanta in anumite domenii: intelegerea unui
eveniment, pentru a scoate în evidenţǎ anumite caracteristici sau
comportamente, din perspectiva actorului implicat;
 Datele calitative se refera la atribute ale unei persoane sau a unui
grup de persoane, motivaţii, aspiraţii, atitudini, valori, culturǎ, stil de
viaţǎ, comportament, care se redau cat de exact posibil; foarte
importantǎ este experienta personala a cercetatorului, puterea lui de
patrundere, de intelegere, intuitia sa; de aici, specificitatea
interpretarilor.
 Eşantioanele cu care se lucreazǎ sunt selectate conform scopului,
indivizii, entitǎţile selectate trebuie sǎ rǎspundǎ anumitor criterii-
deci, selecţia nu este întâmplǎtoare.
Analiza calitativa poate fi:
 Analiza tematica: se stabileşte o anumitǎ temǎ importantǎ şi
actualǎ ex. consecinţele migraţiei asupra comunitǎţii locale
 Analiza comparativa (este o continuare a analizei tematice, prin
care se compara informatii/date obtinute de la diferite persoane,
entitǎţi/firme etc.
 Analiza continutului/textului, a raspunsurilor la chestionare cu
intrebari deschise conduce la codificarea caracteristicilor
(categorii predeterminate sau aparute din text).
 Analiza de discurs/conversatie/interviu, pentru a constata
frecventa utilizarii unor cuvinte, metafore, forme de exprimare
etc. Pot fi utilizate prelucrari computerizate pentru a cataloga,
grupa, numara cuvinte, dar interpretarea este a cercetatorului.
2. Cercetare Cantitativa
 se desfăşoara cu ajutorul culegerii si prelucrǎrii de date prin
experimente, anchete, observaţii etc., şi va pune in evidenta
anumite rezultate ale prelucrǎrii datelor; este extinsa si
costisitoare, deoarece este nevoie de o anumitǎ cantitate, de un
anumit volum de date, pentru ca prelucrarea si rezultatele sǎ aibǎ
relevanţǎ.
 Datele sunt culese din variate surse:
 a). primare –cele adunate de cǎtre cercetǎtor, apelând la diverse
tehnici (experiment, interviu, chestionar, observaţii etc.);
 b). secundare-date statistice publicate de catre diverse organisme,
publicate in anuare sau in alte surse, sub forma de statistici
‘oficiale’, care sunt procesate pentru a verifica validitatea
ipotezelor
Instrumente la care se apeleazǎ

 Chestionare cu intrebari deschise. Trebuie sa se cunoasca

metodologia elaborarii de chestionare, tipurile de intrebari,
stabilirea esantionul pentru aplicarea chestionarului
 Discutii cu persoane implicate (factori de decizie, responsabili cu
punerea in aplicare etc.) ;
 interviu in profunzime
 Focus group
 Completarea unor formulare
 Rapoarte asupra temei cercetate
Studiul de caz
 Cercetatorul se bazeaza pe teorii, abordari personale, descrierea
cazului-situatiei, interpretare, formularea unor constatari; se pune sub
semnul intrebarii posibilitatea de generalizare, dat fiind numarul mic de
cazuri, cercetare pe scara mica; totusi, exista posibilitati de
generalizare.
 Studiile de caz: necesare atunci cand se doreste o privire holistica
asupra unui fenomen, a unei persoane, gospodării, organizaţii, politici
etc. . Presupune o analiza atât extinsă, cât şi în profunzime, a unor
situaţii obişnuite, care pot fi găsite frecvent (tipice, similare, omogene),
situaţii heterogene, variate, pentru a caracteriza un ansamblu, sau mai
puţin comune/particulare, chiar a unor situaţii extreme/critice, sensibile,
comparatii cu alte cazuri, pentru a înţelege cauzele unor
rezultate/situaţii excepţionale/bune sau rele, din cele constatate;
Condiţii pe care trebuie să le îndeplineasca
cercetarea ştiinţifică

 Obiectivele si scopul cercetarii sa fie clar definite

 Planul activitatii de cercetare sa fie intocmit astfel incat sa duca
la atingerea obiectivelor
 Datele sa fie verificate pentru corectitudine
 Metode adecvate de analiza a datelor iar analiza sa fie corecta
 Concluziile cercetarii sa fie in conformitate cu rezultatele
analizei; fac trimitere la obiective si scop
 Cercetatorul: competent si onest
 Ce studiazǎ metodologia cercetǎrii?

 • cum trebuie sa se faca cercetarea stiintifica, cum se procedeaza,

 • pasii de urmat,pentru a raspunde la intrebarile pe care le ridica
tema, a atinge obiectivele cercetarii si a realiza scopurile acesteia.
 • care sunt sursele
 Altfel spus, metodologia se refera la strategia de cercetare, la felul
in care se dobandeste cunoasterea
 Metodologia se refera la ansamblul de tehnici si metode prin care
teoria existenta este verificata, pentru a dobandi o mai buna
cunoastere a acesteia (continutului conceptelor, relatiilor), a utilitatii
acesteia (verificarea aplicabilitatii) , a dezvoltarii (noi intelesuri, noi
utilitati, directii de adancire).
 Activitatea de cercetare presupune parcurgerea unor etape, care
se refera la urmatoarele aspect mari:
 A. Alegerea temei de cercetare (care va fi tema lucrarii)
 B. Derularea cercetarii
 C. Redactarea lucrarii pe baza rezultatelor cercetarii (articol,
referat, raport, lucrare de licenta, dizertatie de master, teza de
doctorat.
A. Alegerea temei de cercetare - Criterii
in alegerea domeniului si a temei

 Daca domeniul intereseaza cercetatorul

 Daca o anumita tema, in cadrul domeniului, prezintă interes
pentru cercetator
 Competenta cercetatorului in acel domeniu/tema
 Daca tema este cercetabila/viabila: poate avea solutii, daca exista
resurse de timp (amploarea temei), personal de cercetare (ex.
documentarist, statistician, laborant) si bani
 Noutatea/originalitatea: daca a mai fost cercetata si care este
stadiul, respectiv care sunt rezultatele, la ce constatari s-a ajuns.
 Tema se stabileste fie pornind de la rezultate ale cercetarilor/ publicatii,
fie pe baza observarii realitatii cu privire la probleme de solutionat, fie
si intuitiv, pe baza cunostintelor anterioare şi, în cel mai bun caz, pe
baza mai multor ‘surse’ sau a tuturor acestor surse.
 A se evita:
 teme mult batatorite (overdone), unde nu se poate aduce nimic nou (a
reinventa roata sau apa calda)
 teme foarte controversate, care pot conduce la abordari riscante si cu
riscul neacceptarii rezultatelor
 formularea foarte vaga si larga a temei (totul), dar si una prea ingusta
(nimic): o parte mai mica (tema) din una mai mare (domeniul); pornind
de la ceva mai larg, intins, sa fie posibila restrangerea cercetarii la o
tema fezabila, care sa permita o adancire si o anumita contributie
originala.
 Surse si modalitati de alegere a temei
de cercetare
 Lectura in domeniul respectiv (carti, articole in reviste de profil, referinte
etc.)
 Consultare ex. profesorul din domeniul respectiv, colegii, cercetatori
 Activitate proprie intr-un anumit domeniu-important si din perspectiva
utilitatii
 Recapitulare: Pasi pentru a formula problema de cercetat
 Se incepe ‘cu abordarea mai larga, a domeniului, pentru a intelege
conceptele cu care opereaza
 Ce se urmareste?A cunoaşte stadiul la care s-a ajuns in cercetarea temei
respective
 Pentru aceasta, este necesar sǎ se parcurgǎ literatura şi sǎ se afle:

 • Care sunt cele mai relevante lucrari in domeniu/autorii de

referinta
 • Care sunt conceptele cheie ale temei si principalele perspective
asupra temei in cercetarile anterioare
 • Care sunt intrebarile la care s-a cautat raspuns
 • Care sunt principalele concluzii ale cercetarilor anterioare
 • Care sunt chestiunile in dezbatere in legatura cu aceasta tema,
care sunt marile diferente de opinii si unde cercetarea trebuie
continuata
De ce este necesara Literature
review/overview?
 Descrierea şi analiza literaturii domeniului (literature
review/overview) este un capitol distinct in lucrare, reprezintând
o sinteza şi o privire critică asupra cercetărilor din domeniul
temei, sau poate să fie inclusă secvenţial, cu aspecte specifice, la
începutul unor capitole.
 Nu există o schemă rigidă iar modul şi locul în economia lucrării
în care se face descrierea literaturii depinde de domeniu şi de
specificul temei.
 În toate cazurile, descrierea şi analiza
literaturii ajută la:
 • buna cunoastere a domeniului (expertiza), cunoasterea:
conceptelor cu care se opereaza in cadrul temei, teoriilor,
problemelor cercetate, metodelor utilizate, surselor datelor,
dificultatilor, rezultatelor si constatarilor
 • a afla care este stadiul actual al cunoasterii in domeniu, contextul
in care va fi dezvoltata aceasta cercetare, si pentru a fundamenta
cercetarea proprie a temei (fezabilitatea temei);
 • a intelege cum se leaga ideile in literatura, ale tale cu cele din
literatura; se porneşte de la ceea ce există (care a fost examinat
critic, dar obiectiv, făcând comparaţii, formulând constatări şi
remarci ) pentru a dezvolta cunoşterea
 • pentru dezvoltarea capacitatii de a citi in mod critic literatura,
pentru a formula clar punctele de vedere existente, autorii
acestora, eventual formuland noi interpretari
 • permite formularea unor criterii de evaluare si argumentare a
propriei cercetari (daca prin cercetare a fost confirmata sau
infirmata opinia altora, daca a fost completata cunoasterea cu noi
intelesuri, daca din punct de vedere metodologic exista anumite
chestiuni discutabile in cercetarile anterioare; daca actuala
cercetare reprezinta un plus adus cunoasterii;
 • a dobandi cunostinte despre modul in care se elaboreaza o
lucrare la nivel master sau doctoral-dovada a capacitatii de
intelegere a cerintelor academice
 Derularea cercetǎrii

 Presupune efectuarea unor paşi, parcurgerea anumitor etape, intr-

o succesiune logica, prin care sa se ajunga la atingerea
obiectivului/elor şi la realizarea scopului cercetarii/proiectului.
Formularea problemei de cercetat

 Ce vrem sa cercetam: problema pe care o ridica tema. Formularea

unei probleme: ce anume vreau sa cercetez in cadrul respectivei
teme. presupune o foarte buna documentare anterioara, cunostinte
anterioare, pentru a nu propune fie o problema demult
solutionata, fie una imposibil de solutionat in conditiile actuale,
ci una observata atat de catre alti cercetatori, cat si de catre noi.
 Ipoteze
 O ipoteza este un enunt cu privire la o relatieprobabila de cauzalitate,
care poate şi urmează a fi verificată empiric.
 Formularea ipotezei se bazează pe cunoştinţe anterioare sau anumite
fapte observate, o reflectare a legaturilor probabile dintre fenomenele
observate. F. Important: acestea urmeaza a se verifica intr-un anumit
mod.
 Propunerea unei ipoteze: afirmatie/presupunerea cercetatorului cu
privire la anumite legaturi dintre fenomene, supozitie, bazata pe
cunostinte, pe cercetari anterioare, pe rezultate comunicate/publicate cu
privire la acele legaturi);
 Porneste de la fapte, fenomene observabile, exprima concepte specifice
domeniului, sunt verificabile (cu unele exceptii, in care se procedeaza la
simulari)
Culegere de date-metode

 Date inseamna: numere, trăsături/caracteristici, forme, grafice

care reprezinta anumite attribute calitative (ex. comportament
obedient; comportament corect) sau cantitative (ex. inaltimea,
greutatea, varsta etc.) cu privire la o variabila sau set de variabil.
 Datele trebuie observate si inregistrate sau culese, masurate.
 Devin informatii, adica dobandesc o anumita semnificatie si, prin
prelucrare, analize etc. devin cunostinte despre ceva.
 Date –informatii- cunoştinţe
Există variate tipuri de date, în funcţie
de:
 • unităţile examinate ( ex. date personale, cele obişnuite
(nume/prenume, sex, varsta, studii, profesie, ocupaţie, afiliere/loc
de muncă etc.; date despre o organizaţie ex. denumire, anul
infiinţării, profilul activităţii)
 • Scopul cercetării (ex. cunoaşterea comportamentului
consumatorilor: preferinţe, opţiuni, atitudini, intenţii )
 • Unităţile care adună date: institute de statistica, Baze de Date,
Organizatii Internaţionale, biblioteci etc.
În funcţie de surse
 a. Date secundare, pentru anumite evaluări, mai ales cantitative: date existente,
culese de altcineva precum Oficii de statistica ( raportari, anuare, buletine),
organisme publice (Ministere) sau diverse organizatii (ex. OMC, UNCTAD, FMI
etc.), baze de date intocmite de institute (ex. WIIW, Amadeus)
 b. Date primare: culese direct cu ajutorul unor instrumente, atât pentru:evaluări
cantitative (ex. survey: Culegere de date pe baza de chestionar structurat- intrebari
prestabilite, inclusiv ordinea lor, chiar si alternative de raspuns) despre optiunile de
cumparare ale clientilor unei firme; daca aplicam metode statistice, este important
sa stabilim volumul de date/unitati de cercetat, pentru a proceda corect cu privire la
dimensiunea seriei, lungimea temporala a acesteia), cât şi pentru evaluări calitative
(Interviu nestructurat - ancheta asupra unei chestiuni, prin interviuri de forme
variate: interviul cu o singură persoană ‘faţă în faţă’; mai ales când se adresează
unor personalităţi; interviul cu mai multe persoane, in functie de natura si tipul
cercetarii ex. focus grup);
Metode de culegere
 Datele se culeg din sursele potrivite domeniului şi cu metodele
adecvate acelui domeniu;
 inregistrare
 observare
 experiment
 simulare
 chestionare orala a unor subiecti
 chestionare in scris a unor subiecti
 Studii de caz
 Metoda Delphi: consultarea specialistilor pentru o previziune privind
evolutia in viitor a unui fenomen
Prelucrarea datelor: metode statistice;
analiza calitativa
 înseamnă aplicarea unor metode de prelucrare a datelor, pentru
testarea ipotezelor
 Este de subliniat că o lucrare nu constă şi nu se limitează la a
aduna mai multe sau mai puţine date, ci în a privi acele date ca
informaţii, care ne spun ceva, explică ceva şi, mai ales, a face din
acele date/informaţii, cunoştinţe cu privire la natura lor, la
legaturile dintre ele, la semnificaţia lor, la utilitatea acestora.
 De aceea, datele respective se prelucrează prin anumite metode
Metode statistice:
 Analiza de tip longitudinal: serii in timp –urmareste evolutia); , esantionul
reprezentativ .
 Analiza cross –sectional: se analizeaza un grup, format pe baza unei
caracteristici, la un anumit moment, ex. Caracteristica: aderarea la UE in
2004; Noile state membre ale UE: variabila PIB/locuitor in momentul
aderarii; gruparea in functie de marimea variabilei; constatare privind
omogenitatea sau eterogenitatea grupului;)
 Statistica este foarte importanta in cercetare pentru:
 a) Validarea ipotezelor;
 b. Atingerea obiectivelor prin stabilirea legaturilor dintre diverse variabile;
cauta corelatii, dar nu intotdeauna se preocupa de cauzalitate; generalizarea
 Statistica se refera la: adunarea datelor, prelucrare (de prelucrare
a datelor de volum mare programe precum SPSS (Statistical
Package in the Social Sciences), analiza, prezentare sub forma de
tabele, diagrame, grafice, interpretare, formularea concluziilor;
confera mai multa exactitate si rigurozitate, ajuta la gasirea
legaturilor intre diferite variabile, permite previziunea unor
schimbari, chiar a trendurilor/tendintelor-f.
 Important pentru masuri; mai convingatoare si confer un caracter
stiintific demersului.
 Atentie: abuz de statistici, de prelucrari cantitative; aspectele
calitative nu trebuie sa lipseasca
Analiza şi interpretarea rezultatelor-
raportare la ipoteze
 Datele prelucrate prin variate metode cantitative/statistice sau pur
calitative trebuie analizate, adica se merge dincolo de tabele,
grafice, scheme etc. , pentru a gasi semnificatia acelor rezultate
ale prelucrarilor.
 Atentie: nu se emit idei, aprecieri care se ‘ilustreaza’ apoi prin
date, ci datele se prelucreaza, se analizeaza si se formuleaza
constatari, interpretari. Dificultatea de a stabili cauze;
 utilitate redusa, in raport cu amploarea datelor si prelucrarilor:
preferabil sa fie abordate teme mai limitate, pentru a merge cu
analiza in profunzime si a realiza interpretǎri corecte.
 Rezultatele prelucrărilor şi analizelor înseamna şi verificarea
ipotezelor;interpretarea, generalizarea , raportarea la obiectivele
stabilite
 NOTA: Nu există metodă superioară alteia, bună sau rea, ci doar
folosită corect sau incorrect (manipularea datelor, a informaţiilor),
potrivită sau nepotrivită domeniului, intenţiilor cercetării,
supoziţiilor/ ipotezelor de verificat, întrebărilor la care se caută
raspuns (metoda decurge din întrebările la care se caută răspuns)
 Cercetarea este un proces complex, care presupune rigurozitate,
coerenţă, pentru a face trecerea de la ceva imprecis, de la o
tatonare, la o tema/problema si apoi la parcurgerea pasilor
necesari pentru verificarea ipotezelor, atingerea obiectivelor,
formularea unor rezultate raportate la ipoteze.
Conditii ale unei bune lucrări
 Să trateze o temă importantă şi actuală
 Să dovedească o bună cunoaştere a temei, a literaturii
 Să rezulte clar că lucrarea este rezultatul unei cercetări şi analize proprii; să nu facă
doar o compilaţie de idei sau bucăţi de text din diverşi autori (chiar dacă se indică
sursa), ci să facă şi o analiză proprie
 Metodologia utilizată să fie corectă
 Să aibă o structură coerentă: părţile, capitolele lucrării să aibe legătură între ele şi să
se succeadă in mod logic;
 Conţinutul fiecărei părţi/capitol să corespundă titlului acelei părţi/capitol, iar
ansamblul lucrării să răspundă titlului
 Ideile să fie clare, să nu genereze confuzii, înţelegere şi/sau interpretare greşită
 Rezumatul (abstracl) să fie întocmit cu mare atenţie, pentru a permite persoanei care-l
citeşte să se edifice cu privire la ceea ce conţine lucrare şi să poată decide dacă
lucrarea prezintă interes pentru preocupările sale
 Concluziile lucrării să fie clar formulate şi să conţină rezultatele cercetării, evidenţiind
contribuţia proprie