METODE DE CERCETARE STIINTIFICA

1. Despre cercetarea stiintifica

► Cercetarea este o activitate de dobandire de cunostinte si rezolvare de probleme

► C. este stiintifica daca presupune: control, obiectivitate, masura, repetabilitate, ipoteze,

procedee matematice de prelucare a datelor

► Se desfasoara cu intentie, cu scop

► Utilizeaza concluziile pentru producerea unui progres in teoria si practica domeniului

Cercetarea stiintifica este:

“ansamblu de activitati si rezultatul acestora, desfasurate cu intentie, deliberat, in mod

sistematic si ordonat pentru acumularea si prelucrarea de date – informatii – intr-un anumit
domeniu al realitatii si pentru utilizarea concluziilor in vederea realizarii unui progres in
cunoasterea si practica acestui domeniu” (M. Epuran, 2005)

“forma superioara a activitatii de investigatie desfasurata sistematic si organizata stiintific, in

scopul captarii de noi informatii, a prelucrarii si verificarii lor, si a formularii de noi cunoastinte,
sau a stabilirii unui nou adevar” (M. Niculescu, 2002)

“Cercetarea este o cale structurata de a rezolva probleme” (Thomas & Nelson, 1996)

2. Scopul cercetarii:

1. Cunoastere
2. Rezolvare de probleme practice
3. Descriere
4. Explicare
5. Predictie
6. Control (Sternberg, 1995)
7. Interpretare
8. Verificare (Stream & Roberts, 1992) (citati in M. Epuran, 2005)

3. Tipuri de cercetare:

Extensiva – vizeaza largirea inventarului de cunostinte despre un domeniu

Intensiva – vizeaza adancirea intelegerii prin explicare
Constatativa – vizeaza numai cunoasterea si descrierea unui aspect al activitatii de efs - Este
in general calitativa
Ameliorativa – verifica eficienta unor ipoteze de cercetare presupuse utile ameliorarii
randamentului in efs , in general cantitativa
Longitudinala – care se efectueaza pe o perioada mai lunga de timp, poate evidentia evolutia
lucrului cercetat
Transversala – pe o perioada scurta de timp si arata starea de moment a lucrului cercetat
De laborator – in conditii artificiale, nefamiliar pt subiect
In conditii naturale – in cadrul obisnuit, familiar pt subiect
Participativa – cercetatorul se afla in mijlocul subiectilor
Neparticipativa - cercetatorul este un observator din afara
Unidisciplinara – pe un singur plan : …
Pluridisciplinara – pe mai multe planuri – fiziologic si biochimic de exemplu
Interdisciplinara – apar corelatii privind informatii pe planuri diferite (fiziologic, biochimic,
psihologic etc. ) creand o viziune integrativa asupra procesului studiat
Colectiva – cercetare efectuata pe esantioane mari de subiecti
Individuala – studiul de caz

4. Tipuri de rationament stiintific:

In general problemele specifice de cercetare apar din doua tipuri/metode de rationament:

INDUCTIV sau DEDUCTIV

Metoda INDUCTIVA este un rationament prin care plecand de la cunostinte despre fapte
individuale ajungem la cunostinte despre ceea ce este esential si general in aceste aceste
fapte si obiecte individuale. Adevarul premiselor nu garanteaza adevarul concluziilor.

Metoda DEDUCTIVA este un rationament care merge de la general la particular si in

care concluzia decurge din premise, si e adevarata daca premisele sunt adevarate.

Sem. 2

Metodele de cercetare stiintifica specifice EFS le putem grupa in 3 categorii:

1. METODE CU CARACTER GENERAL

• ISTORICA

• HERMENEUTICA

• AXIOMATICA

• MATEMATICA

• STATISTICA

• MET. MODELARII

• SISTEMICA

• CIBERNETICA

• OPERATIONALA

2. METODE DE INVESTIGATIE PROPRIU-ZISE !!!

Sunt metode particulare, se aplica in cadrul unei anumite stiinte si reprezinte instrumente de
lucru asupra realitatii din acea stiinta specifica.

Metoda observatiei
Tipuri de observatie : - AUTO OBSERVATIA, OBS. PROPRIU ZISA, OBS. SPONTANA
(NEORGANIZATA), OBS. SISTEMATICA, OBS. DIRECTA sau INDIRECTA, OBS. CONTINUA sau
DISCONTINUA , OBS. CLINICA (CENTRATA PE O SINGURA PERSOANA), INTEGRALA (TOATE
ELEMENTELE URMARITE)-SELECTIVA (UN ELEMENT URMARIT);
PASIVA - PARTICIPATIVA; DIRECTA (OBSERVATOR LA VEDERE)- INDIRECTA (OBSERVATOR
ASCUNS)

Metoda anchetei

(poate fi de mai multe tipuri: prin chestionar, prin interviu direct, prin focus grup…)

Chestionarele pot fi de mai multe feluri (am discutat la seminarii...)

a) după conţinut: factuale; de opinie;

b) după formă: cu răspunsuri închise(DA, NU)
cu răspunsuri la alegere
cu răspunsuri deschise
cu răspunsuri la alegere si ierarhizate
mixte
c) după modul de aplicare: autoadministrate: poştale, publicate în reviste; administrate de
operatori.
(in plus am mentionat variantele prin telefon si internet)

„ Chestionarul reprezintă o succesiune logică şi psihologică de întrebări scrise sau imagini

grafice cu funcţie de stimuli, în raport cu ipotezele cercetării, care prin administrare de către
operatorii de anchetă sau prin autoadministrare, determină din partea celui anchetat un
comportament verbal sau nonverbal, ce urmează a fi înregistrat în scris." (S. Chelcea,
1975, p. 140).

Interviurile au doua forme (dupa Mihai Epuran, 2008)

a) după structurare: formale; informate;

b) după aplicare: individual, cu eticheta „faţă în faţă"; în grup.

Metoda convorbirii (poate fi de mai multe tipuri: standardizata, semi-standardizata si libera)

Metoda studiului de caz – rar utilizata si foarte important: NU are aplicabilitate generala

Metoda experimentala

– cea mai importanta si utilizata metoda

Experimentul este cea mai riguroasa metoda de testare a unei ipoteze.
”Experimentul verifica o relatie presupusa (in ipoteza) intre 2 fenomene, prin
provocarea si controlul acestora de catre experimentator.” (Epuran, pag. 247, 2005)

Experimentul are 3 etape – Pregatirea - Efectuarea - Evaluarea.

Mai pe larg experimentul poate fi impartit in 15 pasi (dupa Septimiu Chelcea, citat de
Marian Niculescu, 2002):
1. alegerea temei
2. stabilirea ipotezei
3. alegerea variabilelor experimentale (sa fie masurabile si relevante)
4. stabilirea nivelurilor de testare a variabilelor alese (intervalul de timp dintre
testari, etc.)
5. intocmirea planului experimentului
6. alegerea subiectilor
 7. stabilirea situatiei experimentale (mediul in care se organizeaza, instructajul
subiectilor, etc.)
8. discutarea protocolului de experiment cu specialistii (de EX. Profesorul
indrumator)
9. pretestarea experimentului (test PILOT)
10. revizuirea proiectului de experiment
11. Desfasurarea reala a experimentului
12. Colectarea si prelucrarea datelor experimentului
13. Analiza datelor
14. Interpretarea datelor
15. Prezentarea datelor intr-un raport de cercetare

3. METODE DE PRELUCRARE, ANALIZA SI INTERPRETARE

Metoda matematica

Este o etapa de abstarctizare superioara a unei stiinte si vizeaza latura cantitativa a studiului
fenomenelor sau lucrurilor dintr-un domeniu. Precede metoda statistica (oferind valori
numerice unor fenomene, lucruri etc )

Metoda statistica

“STATISTICA= disciplina stiintifica al carei obiect de studiu sunt fenomenele de masa si care
prelucreaza sistematic date referitoare in special la populatii umane.” (M. Niculescu-2002)

ROLUL STATISTICII:

“Statistica se ocupa cu COLECTAREA si ORDONAREA unor date dintr-un domeniu oarecare

(social, biologic, psihologic, etc) urmand ca din exprimarile lor NUMERICE, supuse unor
calcule, sa desprinda concluzii cu privire la LEGITATEA specifica domeniului.” (M.
Niculescu-2002)

Sem.5 Metode de prelucrare si analiza statistica

Ce este VARIABILA statistica?

copy www.mpopa.ro

Datele recoltate in cadrul unei cercetari pot fi analizate din mai multe puncte de vedere: al
tendintei centrale (date de catre medie, modul si mediana), al imprastierii si a formei de
distribuitie a valorilor intr-un sir de date.
Ne vom axa doar pe calculul valorilor care ne arata tendinta centrala a unui sir de date.

Media este reprezentata de suma tuturor numerelor din sir , impartita la cate numere are
intreg sirul. Ea reprezinta un centru in jurul caruia graviteaza date din acel sir. Nu este
intotdeauna reprezentativa.

EX. Datele sunt: 4 8 5 5 5 1 2 4+8+5+5+5+1+2= 30 30/7 = 4,2 4,2

este media

Modulul este valoarea care apare cel mai des in sirul de date (are frecventa cea mai mare).

EX. Datele sunt: 4 9 5 5 5 1 2 nr cel mai frecvent este 5 5 – este

modul

Mediana este valoarea care se afla in mijlocul sirului de date (dupa ce le-am ordonat
crescator).

EX. Datele sunt: 4 9 5 5 5 1 2 Ordonate crescator: 1 2 4 5559 5- este

mediana

Sem.6 SELECTII

Reguli privind reprezentarea grafica a datelor (important pt lucrarea de LICENTA):

- Fiecare grafic trebuie sa serveasca un singur scop, exprimat clar si evident

- A se evita graficele redundante (”de umplutura”)
- Fiecare grafic trebuie sa aiba un titlu si axele sa fie clar definite
- Este important sa se evite distorsiuni intentionate ale semnificatiei graficului
- Graficul trebuie sa scoata in evidenta rezultatele studiului si nu abilitatile de
designer ale cercetatorului

Ipoteza (dupa Mihai Epuran, 2008)

”Ipoteza este presupunere, o explicaţie provizorie, cu care inferăm asupra unei

relaţii între fenomene, asupra legăturilor lor cauzale, asupra mecanismelor sau
structurii acestora. Ea este exprimalta, de regulă, printr-un raţionament de forma: „dacă A,
atunci B" şi este enunţată pe baza faptelor, datelor şi legilor cunoscute. Formularea ipotezei dă
impuls cunoaşterii tocmai a acelor fapte observate sau experimentate şi care nu-şi găsesc
explicaţia în teoriile admise până în prezent.

Din punct de vedere epistemologic, ipoteza nu este o formă de cunoaştere, ci este un

moment al cunoaşterii. Din punct de vedere metodologic este considerată ca „tehnica mentală
cea mai importanta pe care o poate folosi cercetătorul şi rolul ei principal este să sugereze noi
experimente şi noi observaţii” (W.I. Beveridge, 1968, p. 72).

Orice teorie a început prin a fi iniţial formulată ca ipoteză; experimentele şi observaţiile

ştiinţifice urmărind, în principal, să verifice justeţea ipotezelor formulate de cercetător.

IPOTEZA trebuie sa fie formulata simplu, usor de inteles, sa cuprinda date cat mai precise
despre subiecti sau metoda utilizata, sa nu fie foarte lunga si dupa citirea ei sa stii ce se
astapta a fi demonstrat prin acea lucrare de cercetare.

Formulati o ipoteza pentru lucrarea de licenta si verificati daca respecta cerintele de

mai sus!!!
 EXPRESII UTILIZATE IN CERCETAREA STIINTIFICA SPECIFICA EFS SI KINETOTERAPIEI
glosar

BIOMECANICA= studiul sistmelor biologice prin aplicarea legilor de miscare din fizica

STUDIU DE CAZ = o forma de cercetare descriptiva in care se studiaza un singur caz pe larg
pentru a se obtine o mai buna intelegere a fenomenului, ceea ce se poate transfera apoi la alte
cazuri similare

CONTROL ORB= metoda de a controla cauzele de influentare a validitatii interne a unui test in
care subiectii NU STIU din care grup fac parte (cel experiment sau cel de control)

CONTROL DUBLU ORB= metoda de control a efectului de influentare a validitatii interne a unui
test, in care nici subiectii, nici cercetatorul NU STIU ce tratament se aplica si care sunt grupele
martor sau experiment

TENDINTA CENTRALA= o valoare care reprezinta cel mai bine toate rezultatele (datele
colectate)

COEFICIENT DE CORELATIE = o marime cantitativa de apreciere a relatiei dintre doua sau mai
multe variabile. Valoarea lui este intre -1 si + 1. Corelatia este cu atat mai mare cu cat se
apropie de 0

VARIABILA DE CONTROL= un factor care este posibil sa influenteze rezultatele si care nu este
introdus in studiu

EMPIRIC= descrie date sau studii care se bazeaza pe observatii obiective

CERCETARE EXPERIMENTALA= tip de cercetare care implica aplicarea de variatii unor variabile
(exercitii, antrenamente, tratamente) in incercarea de a stabili relatii de tip cauza-efect

IPOTEZA= o anticipare a rezulatelor unui studiu sau experiment

BIBLIOGRAFIE:

► Gagea, A., Metodologia cercetării ştiinţifice în educaţie fizică şi sport, Editura Fundaţiei
“România de mâine”, Bucureşti, 1999.

► Epuran, M., Metodologia cercetării activităţilor corporale, vol. I şi II, Editura ANEFS,
Bucureşti, 1992.

► Niculescu, M., Metodologia cercetării ştiinţifice în educaţie fizică şi sport, Editura ANEFS,
Bucureşti, 2002.

► Tüdös, Şt., Elemente de statistică aplicată, Editura ANEFS, Bucureşti, 1993.