Metoda de evaluare

Observarea sistematica a activitatii si a

comportamentului

Această metodă constă în investigarea sistematică, pe baza unui plan dinainte elaborat şi
cu ajutorul unor instrumente adecvate, a acţiunilor, evenimentelor, relaţiilor şi proceselor
educaţionale dintr-o anumită secvenţă de instruire, astfel încât cadrul didactic să obţină
informaţii relevante despre activitatea elevilor săi.( Musata Bocos)

Observarea sistematică a comportamentului elevilor în timpul activităţii didactice

este o tehnică de evaluare care furnizează profesorului o serie de informaţii utile, diverse şi
complete, greu de obţinut altfel prin intermediul metodelor de evaluare tradiţionale.
În sensul său cel mai general, observaţia constă în investigarea sistematică, pe baza unui plan
dinainte elaborat şi cu ajutorul unor instrumente adecvate, a acţiunilor şi interacţiunilor, a
evenimentelor, a relaţiilor şi a proceselor dintr-un câmp social dat.

Furnizează profesorului informaţii relevante asupra performanţelor elevilor săi din perspectiva
capacităţii lor de acţiune şi relaţionare, a competenţelor şi abilităţilor de care dispun aceştia.
Pentru a atinge acest scop, profesorul trebuie să utilizeze un instrumentar adecvat obiectului
observării. În mod practic, profesorul are la dispoziţie trei modalităţi de înregistrare a acestor
informaţii:
- fişa de evaluare
- scara da clasificare
- lista de control / verificare

1. Fişa de evaluare este completată de fiecare profesor, în ea înregistându – se date

factuale despre evenimentele cele mai importante pe care profesorul le identifică în
comportamentul sau modul de acţiune al elevilor săi. La acestea se adaugă interpretările
profesorului asupra celor întâmplate, permiţându – i acestuia să surprindă modelul
comportamental al elevilor săi.
Un avantaj important al acestor fişe de evaluare este acela că nu depind de capacitatea
de comunicare a elevului cu profesorul, profesorul fiind cel care înregistrează şi interpretează
comportamentul tipic sau alte produse şi performanţe ale elevului.
Un dezavantaj de care trebuie ţinut seamă este acela al marelui consum de timp pe care
îl implică (timpul necesar profesorului, spre exemplu, pentru a nota descrierile verbale ale
comportamentului elevilor săi) la care se adaugă faptul că aceste notări nu au o cotă ridicată
de obiectivitate, ceea ce are repercursiuni asupra fidelităţii acestor înregistrări.

2. Scara de clasificare însumează un set de caracteristici ce trebuie supuse evaluarii, însoţit

de un anumit tip de scară, de obicei scara Likert. Potrivit acestui tip de scară, elevului îi sunt
prezentate un număr de enunţuri în raport de care acesta trebuie să – şi manifeste acordul sau
dezacordul, discriminând între cinci trepte: puternic acord, acord, indecis, dezacord, puternic
dezacord
Un element esenţial în construirea unei scări de clasificare îl constituie redactarea unui
bun enunţ la care elevul să poată răspunde. Prin urmare:
 a. Fiecare enunţ trebuie să cuprindă cuvinte familiare subiectului, utilizând limbajul
acestuia şi nu unul puternic specializat sau tehnic. Deci enunţuri cu o structură simplă.
b. Fiecare enunţ să fie exprimat clar pozitiv sau clar negati.
c. Lista finală de enunţuri trebuie să conţină un număr aproximativ egal de enunţuri
pozitive şi negative
d. Fiecare enunţ trebuie să producă informaţia necesară. Nu se introduce un enunţ nou
doar pentru că „este interesant de văzut ce răspund subiecţii la el”. Enunţul trebuie să facă
referire clară la atitudinea sau opinia despre care dorim să aflăm informaţii.

3. Lista de control / verificare, deşi pare asemănătoare cu scara de clasificare ca manieră de

structurare, se deosebeşte de aceasta prin faptul că prin intermediul ei doar se constată
prezenţa sau absenţa unei caracteristici, comportament etc., fără a emite o judecată de valoare
oricât de simplă.
Un avantaj al listei de control este acela că se elaborează relativ uşor fiind obiectivă în
evaluarea abilităţilor care pot fi în mod clar divizate în paşi specifici.

CARACTERISTICI ALE OBSERVĂRII SISTEMATICE:

 Permite urmărirea intenţionată şi înregistrarea concretă a diferitelor manifestări
comportamentale ale copilului, precum şi a contextului comportamentului.
 Asigură resurse extinse de cunoaştere a preocupărilor elevului, a motivaţiei pentru
studiu şi a potenţialului acestuia raportat la cerinţele şcolare.
 Spre deosebire de toate celelalte metode de evaluare, observaţia evidenţiază în mod
direct interesul şi atitudinea elevului faţă de învăţare.
 Este indispensabilă pentru orice diagnostic pedagogic sau psihologic, atât ca metodă
de sine stătătoare cât şi ca etapă în cadrul altor metode.
 Este o practică utilă în situaţia în care informaţiile vizate privesc nu doar abilităţile
motrice, ci şi obiceiurile şi personalitatea elevului, atitudinile sociale sau comportamentul în
public.
 Este necesară atunci când evaluarea scrisă sau orală furnizează informaţii incomplete.
 Se realizează de obicei asupra unor realităţi educaţionale complexe, care implică:
o O derulare în timp
o Existenţa anumitor faze
o Un plan de desfăşurare.

ETAPELE OBSERVĂRII
Pregătirea în vederea Observarea propriu-zisă, Prelucrarea şi
observării: care presupune: interpretarea
informaţiilor:
•Lansarea unei/ unor ipoteze •Păstrarea discreţiei; elevul • Identificarea
•Documentarea trebuie surprins în modul elementelor esenţiale
•Precizarea obiectivului vizat său natural de manifestare, • Stabilirea relaţiilor
•Pregătirea aparatelor şi fără să ştie că este studiat; cauzale
instrumentelor necesare. •Notarea imediată a • Formularea
observaţiilor, dar nu în faţa concluziilor.
elevilor;
•Observări repetate şi
confirmări prin alte
modalităţi pentru
diminuarea
subiectivismului.

Exemplu:

GRILA DE OBSERVARE A ELEVILOR

Data .................
Cls....................

1. Participă activ la rezolvarea sarcinilor de lucru

2. Dovedeşte abilităţi ridicate de utilizare a tehnologiilor
3. Dovedeşte abilităţi de investigaţie experimentală
4. Expune clar punctele de vedere în cadrul grupului
5. Ascultă cu atenţie punctele de vedere ale celorlalţi
6. Se concentreaza pe obiectivele proiectului
7. Acordă sprijin colegiilor
8. Are grijă ca echipa de proiect să respecte termenele
9. Are iniţiative ce conduc la succes
10. Găseşte soluţii pentru rezolvarea problemelor

N Nume şi prenume elev 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1

r 0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
1
0
1
1
1
2
1
3
1
4
1
5
1
6
1
7
1
8
1
9
2
0
2
1
2
2
2
3
2
4