CERCETAREA PEDAGOGIC - ESEN

, STATUT I ROL

Cercetarea pedagogica reprezinta un tip special de cercetare stiintifica angajata la nivelul activitatii de educatie. Investigatia propusa, realizabila in conditii de intra, inter si fransdisciplinaritate este situata la linia de intersectie dintre cercetarea fundamentala si cercetarea aplicata, cercetarea normativa si cercetarea operationala, cercetarea filosofica si cercetareaactiune, cercetarea prospectiva si cercetarea retrospectiva ( De Landsheere, Gilbert, , .-). Ca tip special de cercetare stiintifica, cercetarea pedagogica tinde spre o explicatie si o intelegere normativa a activitatii de educatie. Ea urmareste definirea si argumentarea legilor si principiilor care ordoneaza actiunea de proiectare si de realizare a educatiei la nivel de sistem si de proces. Aceasta perspectiva, situata la limita cercetarii filosofice, evidentiaza necesitatea cercetarii finalitatilor educatiei care determina orientarile valorice ale educatiei, realizabile in diferite contexte istorice si sociale. Cercetarea pedagogica presupune, in acelasi timp concentrarea eforturilor asupra analizei descriptive a principalilor factori si "actori" ai educatiei. Dupa cum observa Gilbert de Landsheere, "inainte de a cunoaste legile invatamantului este important sa descriem cu obiectivitate derularea procesului de instruire si sa analizam procedurile de realizare ale acestuia" (Idem, .). O alta directie necesara la nivelul cercetarii pedagogice vizeaza studiul procesului istoric de evolutie a gandirii despre educatie si al institutiilor scolare specializate inrealizarea efectiva a acesteia in conditii concrete care probeaza "originalitatea ireductibila a fenomenului".in sfarsit, tendintele moderne ale cercetarii pedagogice evidentiaza importanta investigatiilor orientate special in directia educatiei universitare, educatiei permanente, educatiei adultilor. Aceste investigatii valorifica problematica teoriei educatiei la nivelul unor modele operationale aplicabile in domeniul instruirii permanente, posibila si necesara in contextul unor abordarii intra, inter si ?ra/M-disciplinare, deschise in directia (auto)perfectionarii permanente a subiectului si a obiectului educatiei.in perspectiva postmoderna, cercetarea pedagogica reprezinta o activitate de conducere manageriala a sistemului si a procesului de invatamant proiectata si realizata in mod special pentru reglarea-autoreglarea actiunii educationale, respectiv a actului

didactic. Ea permite sesizarea unor relatii pedagogice noi, relevante in cadrul actiunii educationale/didactice, constituind baza solutiilor optime de rezolvare a problemelor care apar la nivelul sistemului si al procesului de invatamant ( Managementul educatiei). Organizarea cercetarii pedagogice implica parcurgerea urmatoarelor etape: a) etapa formularii problemei care urmeaza sa fie cercetata, bazata pe: - exprimarea clara, in termeni categorici, a situatiei sesizate; - delimitarea surselor de abordare teoretica si practica; - orientarea investigatiei la nivel de cercetare fundamentala-aplicativa: - angajarea inovatiei la nivel strategic-tactic-operational; b) etapa proiectarii cercetarii care vizeaza: - orientarea investigatiei ca cercetare observationala-experimentala; spontana-sistema-tica; longitudinala-transversala; - stabilirea obiectivelor cercetarii, specifice sistemului, respectiv procesului de invatamant; - formularea ipotezei cercetarii, cu valoare prognostica, previzionala, cu sustinere logica (dedusa din formularea problemei), cu sustinere epistemologica ( raportarea la cunoasterea stiintifica anterioara), cu sustinere metodologica ( raportarea la criteriile de evaluare finala); - definirea conceptelor pedagogice fundamentale utilizate in cercetare, in calitate de concepte stabile, de maxima generalitate, cu o arie foarte redusa de variabilitate empirica; - operationalizarea conceptelor prin intermediul unor indicatori care evalueaza varia-bilitatea empirica a realitatii investigate, respectand acelasi cadru de referinta teoretica: scala de masurare (nominala-ordinala-de interval); criteriile cantitative "prin care se categorisesc obiectele cercetarii"; c) etapa realizarii cercetarii care vizeaza: - alegerea metodologiei de cercetare, bazata pe un ansamblu de metode, tehnici, mijloace de investigatie: extensive-intensive, participative-neparticipative, de colectare-de prelucrare a datelor etc; - organizarea cercetarii prin: stabilirea esantionului: experimental - de control; alegerea instrumentelor operationale pentru culegerea datelor empirice si a informatiilor teoretice ( operationalizarea bibliografiei); dirijarea cercetarii in sens longitudinal si transversal; - evaluarea rezultatelor cercetarii;

- redactarea concluziilor cercetarii intr-o varianta initiala; d) etapa finalizarii cercetarii care vizeaza: - prelucrarea statistica a rezultatelor; - analiza de continut a rezultatelor; - interpretarea pedagogica a rezultatelor; - valorificarea manageriala a rezultatelor. Metodologia cercetarii pedagogice presupune cunoasterea si valorificarea unui ansamblu de tehnici, procedee si mijloace, integrate la nivelul urmatoarelor categorii de metode care vizeaza investigarea stiintifica a realitatii educationale: - Observarea: spontana - sistematica; - Experimentul: natural, de laborator; individual, colectiv; de constatare, de verificare, de creatie; pedagogic, didactic; - Ancheta: in forma scrisa (chestionarul), in forma orala (convorbirea individuala colectiva; interviul); - Analiza produselor activitatii/analiza rezultatelor scolare/universitare etc, in termeni de produs si de proces; - Studiul documentelor de politica educationala/scolara, universitara etc; - (Auto)biografia. Activitatea de cercetare pedagogica, inteleasa ca o activitate creatoare specifica, include doua categorii de proiecte cu semnificatie manageriala de reglare-autore-glare a sistemului si a procesului *de invatamant: aJProiecte inovatoare la nivel de sistem, care pot elabora si propune: - modele de finalitati macrostructurale: ideal pedagogic, scopuri pedagogice ale sistemului de invatamant; - modele strategice de planificare curriculara a continutului instruirii: plan de invatamant pentru clasele I-XII; plan de invatamant pentru colegiul (...) sau pentru facultatea (...); programe scolare/universitare; - modele de evaluare globala: teste docimologice, teste de cunostinte (initiale-sumativeformative) etc; - modele de planificare a cercetarii didactice (fundamentale-orientative). b)Proiecte inovatoare la nivel de proces, care pot elabora si propune: - modele ale finalitatilor microstructurale: obiective generale ale planului de invatamant;

obiective specifice ale treptelor, ciclurilor, disciplinelor scolare/universitare; o-biectwe operationale, concrete; - modele de proiectare curriculara a unor teme, capitole, grupuri de activitati didactice/lectii etc; - sesiuni stiintifice tematice care abordeaza:problema operationalizarii obiectivelor pedagogice, problema interdisciplinaritatii, problema relatiei cultura generala-cultura de specialitate, problema strategiilor didactice modeme, problema evaluarii formative/ continue etc; - comunicari stiintifice in presa de specialitate; - programe didactice alternative, complementare, organizate inclusiv la nivel nonfor-mal: activitati de cerc (disciplinar-interdisciplinar), excursii didactice etc Promovarea cercetarii pedagogice la nivelul cadrelor didactice asigura regla-reaautoreglarea permanenta a sistemului si & procesului de invatamant prin inovatiile proiectate si realizate in jurul unui nucleu informational-decizional, bazat pe cunostinte stiintifice aplicate sau aplicabile. Dezoltarea cercetarii pedagogice angajeaza practic toate stiintele pedagogice/educatiei in vederea rezolvarii "marilor probleme ale educatiei", determinate/determinante la nivel de sistem si de proces. Din aceasta perspectiva, literatura de specialitate evidentiaza posibilitatea ordonarii cercetarilor pedagogice in functie de doua mari dimensiuni operationale: a) dimensiunea stiintelor educatiei: filosofia educatiei, istoria educatiei, sociologia educatiei, etnologia educatiei, demografia scolara, economia educatiei, planificarea e-ducatiei, administrarea educatiei, pedagogia comparata, fiziologia educatiei, psihologia educatiei, psihosociologia educatiei, psihosociologia grupurilor mici, stiintele comunicarii, didactica si teoria programelor, stiintele metodelor si tehnicilor de educatie; b) dimensiunea rezolvarii problemelor esentiale cu care se confrunta educatia in anumite etape de evolutie: democratizarea invatamantului; esecul scolar, egalizarea sanselor de reusita scolara; managementul resurselor umane, managementul reformelor scolare; proiectarea auriculara, formarea initiala si continua a profesorilor, evaluarea calitatii educatiei, informatizarea invatamantului etc.( Mialaret, Gaston, , ., ).
Managementul educatiei/pedagogic