Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Manual de Consiliere Richard Nelson Jones PDF
Încărcat de
Munteanu LeoTitlu original
Drepturi de autor
Formate disponibile
Partajați acest document
Partajați sau inserați document
Vi se pare util acest document?
Este necorespunzător acest conținut?
Raportați acest documentDrepturi de autor:
Formate disponibile
Manual de Consiliere Richard Nelson Jones PDF
Încărcat de
Munteanu LeoDrepturi de autor:
Formate disponibile
N ELSON -JON ES
Mu
dcee dn engeză de
Clr Rse
A
Editori:
SILVIU DRAGOMIR
VASIE DEM. ZAMFIRESCU
Drector edtorial
MAGDALENA MÂRCULESCU Cuprins
Coperta
FABER STUDIO (S Olteanu, B Haţeganu D Dumbrăvician)
Redactor 9 Prefaţă
RALUCA HURDUC
11 Para I Introducere
Diector producţie
CRISIAN CLAUDIU COBAN 13 1 . Cine sunt consiierii şi persoanele care acordă
Dtp sprijin?
GABRIELA CHIRCEA 24 2. Care sunt abilităţile fundamentale de consiliere?
Corectură 33 3. Abordări în consiliere
ELVIRA ARIC RODICA PE
43 4 Consiierii şi cienţii ca persoane diferite
Descerea CIP a Biblioteii Naţionale a României 53 5 Reaţia de consiiere
NELSON-jONES, RCHARD
Manualde onsiliee/ Richard Nelsonones; trad.: Clara Ruse _
63 6. Procesu de consiliere
Bucureşt Editura re
2009
Bibogr
BN 978973-7072931 73 Para a U-a: Tehnici specifce de consiliere
75 7 Înţeegerea cad ruui intern de referinţă
1. Ruse Clara trad
84 8 Demonstrarea atenţiei şi interesuui
59.9228 94 . Parafrazarea şi reflectarea sentimenteor
Copyight© Rchard Nelson-jones2007 105 10 Începutu ş i structurarea
Ediţa în limba engeză publicată deSAGE Publications of London
115 11. Adresarea întrebărilor
housand Oaks Ne w Delh and Sngapore
Prezenta edţe publicată pin acord cu Agenţia iterară SUN. 125 12. Monitorizarea
135 13 Oferirea de p rovocări şi de feedback
Copyright Editura Tre, 2009
144 14. Autodezvăluirea
pentru edţa în limba română
152 15. Gestionarea rezistenţeor şi trimiterile
P. 270490, Bucureti 161 16. Faciitarea rezovării de probeme
e./Fax+4 02 300 6090
ro
email comenz@edituratrei 171 17. Instruire, demonstrare şi repetiţie
www.edituratre.ro
ISBN 978973707-2931
Manual de consiliere Cuprns
•
6 180 18 Antrenarea clienţilr în relaxare
191 19 mbunătăţirea limbajului intern al clienţilr
201
210
20
21
mbunătăţirea regulilr clienţilr
mbunătăţirea percepţiilr clienţilr
Activităti
219 22 Negcierea temei pentru acasă
228 23 Cnducerea şedinţelr de mijlc 81 71 Identiicarea cadrului intern de reerinţă al
239 24 Terminarea cnsilierii clientului
82 72 Observarea şi e valuarea răspunsurilr interne şi
251 P m- Alte consideraţii
externe
253 25 Cnsilierea multiculturală şi în uncţie de sex 92 81 Sprirea cnştietizării mesajelr crprale
264 26 Dileme şi aspecte etice ptrivite ş i neptrivite
274 27 Obţinerea de sprijin şi supervizarea 92 82 Evaluarea mesajelr crprale pentru
284 28 Cum este psibil să devii mai caliicat? demnstrarea atenţiei şi interesului
295 Anexa 1 ibligraie cu nte 93 83 mbunătăţirea mdului de demnstrare a atenţiei
304 Anexa 2 Asciaţii presinale din area ritanie şi interesului
104 91 Abilităţi de pararazare
Australia şi America 104 92 Abilităţi de relectare a sentimentelr
113 101 Abilităţi de începer e şi de structurare a şedinţelr
123 111 Evaluarea ş i rmularea întrebărilr
124 112 mpletirea ascultării active cu ntrebări
133 121 nitrizarea sentimentelr reacţiilr izice şi a
gândurilr
133 122 nitrizarea situaţiilr , gândurilr şi a
cnsecinţelr
134 123 nitrizarea mesajelr verbale vcale şi
crprale
142 131 Abilităţi de erire a prvcărilr
143 132 Abilităţi de erire de eedback
150 141 Demnstrarea implicării
Cupri
Ml d cl
RCHARD EOOE
8 151 14.2 Dezvăluirea de informaţii personale
160 151 Gestionarea rezistenţelor
160 15.2 Trimiterile
169 161 Facilitarea rezolvării de probleme
178 17.1 Folosirea abilităţilor demonstra tive
179 17.2 Folosirea abilităţilor de repetiţie şi de instruire P refat ă I
190 18.1 Antrenarea unui client în relaxare
199 19.1 Asistarea unui client în folosirea unui limbaj
intern productiv
209 201 Asistarea unui client în îmbunătăţirea unei reguli
217 211 Asistarea unui client î testarea realităţii unei
Cei care se folosesc de abilităţile de consiliere pot fi împărţiţi
percepţii
în două grupuri: consilieri/ psihoterapeuţi acreditaţi profesiona l
226 22.1 Negocierea teme i pentru acasă
şi persoane care acordă sprijin. Persoanele care acordă sprijin
227 22.2 Identificarea surselor de suport şi a resurselor
sunt acelea care se folosesc de abilităţile de consiliere ca para
237 231 Practicarea conducerii cel ei dea doua şedinţe
profesionişti sau cvasiconsilieri, ca parte integrantă a rolurilor
248 24.1 Consideraţii privind termina rea procesului de
lor profesionale care în p rincipiu nu inclu d consiliere, în activi-
consiliere
248 242 Terminarea unei serii de şedinţe de consiliere tăţile de voluntariat în consiliere sau n grupurile de suport Prin
262 25.1 Consilierea multiculturală
cipalul scop al acestei cărţi este de a susţine formarea şi practi-
263 252 Consilierea în funcţie de sex
ca unor astfel de persoane care acordă sprijin În plus, cartea
272 261 Dileme şi problematici etice în practica acordării
poate fi folosită ca o introducere în abilităţil e de consiliere pen-
de consiliere tru cei care intenţionează să ajungă consilieri profesionişti
273 26.2 Luarea deciziilor privind dilemele
Cartea este împărţită în trei părţi. Partea I, Introducere constă
şi problematicile etice din şase capitole care pun bazele înţelegerii folosirii abilităţilor
282 271 Beneficierea de sprijin şi supervizarea
de consiliere în anumite situaţii. Partea a II-a, Tehnii specifice de
293 28.1 Cum să devii mai competent
consiliere constă din 18 capitole desemnate a prezenta o gamă lar
gă de abilităţi fundamentale de consiliere Fiecare capitol descrie
o abilitate, oferă unul sau mai multe exemple ale folosirii aces
teia şi încurajează apoi cititorii să pună în practică abilitatea prin
îndeplinirea uneia sau a mai multor activităţi. Partea a IIIa,
•
Manual de cosiere faţă
RICHARDNELSON-JONES
1 Ate consideraţii cuprinde patru capitle care au ca biectiv sp-
rirea cunştinţelr despre lucrul cu clienţi din medii dierite, cu
prbleme etice şi de supervizare şi mdalităţile în care pi că
păta mai multe abilităţi. Şi în acest caz, capitlele se încheie cu
una sau mai multe activităţi n plus er bibligraie cu nte
şi listă cu date de cntact ale asciaţiilr presinale din a
rea ritanie, Australia şi America
Richard NelsnJnes
artea
nt rod u cere
RICHARD ELOOE
n n co n
p on c cod p j n
cele ce urmează sunt prezentate prlematc cmune mul-
r amen
" u s ţul mu rm mul p ml "
" u fr prm u vr s f m
"
" u prs m v s m r m m ul
" M pr u f r mu l pr ur u p
u m p r fr b u îv
" Dv mul p srs sv u u m p mu l
Vru s gss r r s m s pvs îrv
" Vru s m p r l mp u vru s pr vl
r u lu r m
"
" mu l l r u p r um s r
"
Db m m ps vr s m v r
" v s r u pu l m l s m u
pv
Estă cel pu şase categr e persane care ar putea să ere
sprn astel e stuaţ prmul rân este vra espre ps-
terapeuţ ş cnsler presnşt rntre astel e presnşt
Mnul de cnsleeCne sunt cosler ş persoanee care ..
14 în consiiere şi terapie care au parcurs ormări în cadru unor În paragrau de mai sus ca şi în imbaju obişnuit am oo- 1
cursuri acreditate se numără psihoogii cinicieni consiierii psi- sit uneori termenii de consiieri şi persoane care oeră sprijin ca
hoogici psihoterapeuţii consiie rii şi unii dintre psihiatri şi asis şi cum ar i interşanjabii Totuşi această conuzie este posibi să
tenţii sociai. În a doiea rând putem aminti para proesioniştii devină din ce în ce mai greu de menţinut da t iind că proesio-
sau cvasiconsiierii care pot să aibă o ormare considerabiă în niştii în consiiere şi psihoterapie devin din ce în ce mai bine de
consiiere dar care totuşi nu sunt acreditaţ i drept consiieri p ro imitaţi şi regementaţi. Voi cariica în cee ce urmează unee din
esionişti În a treiea rând sunt cei care se oosesc de consiie re dierenţee dintre consiieri şi persoanee care ac ordă sprijin.
re şi de abiităţi de sprijin ca parte a muncii or. În acest caz ac
centu principa a muncii poate i ce de predare conducere
supervizare sau oerire de servicii reigioase de asistenţă socia C ?
ă medicae inanciare egae şi sindicae. În cadru acestor ac- Aici îi consider consiieri pe toţi cei care sunt ormaţi proe
tivităţi este nevoie ca persoanee care e practică să se oosească siona şi acreditaţi pentru a acorda consiiere şi a ace psihotera
uneori de abiităţi de consiiere pentru a putea atinge maximum pie. Terapia derivă din cuvântu grecesc therapea care înseam
de eicienţă. În a patruea rând există consiierii şi persoanee nă vindecare Încercărie de a stabii dierenţee dintre consiiere
care acordă sprijin psihoogic în regim de vountariat. Vounta- şi psihoterapie nu sunt niciodată pe depin încununate de suc-
rii beneiciază în mod obişnuit de o ormare în abiităţie de con- ces Dat iind că în apt consiierea şi psihoterapia reprezintă
siiere Ei e pot oeri tinerior servicii de consiier e extrem de uti- cunoştinţe şi activităţi mai degrabă dierite decât uniorme ne
e în numeroase agenţii de vountariat cum ar i Samaritenii. În este mai oositor să ne gândim a abordări de consiiere şi a te-
a cinciea rând este vorba despre oameni care ac parte din re rapii psihoogice sau conversaţionae.
ţee de ajutorare sau de suport de dierite grade de ormaitate odaităţie prin care consiierea se poate distinge de psiho-
Aste de reţee de suport acoperă recvent arii de diversitate cum erapie incud aptu că psihoterapia are dea ace mai mut cu
ar i cutura rasa orientarea sexuaă şi sprijin pentru emei şi burărie psihice decât consiierea; aptu că psihoterapia este
bărbaţi. În a şaseea rând există şi persoane care acordă sprijin de mai ungă durată şi mai proundă şi că este predominan t aso-
în mod inorma Toţi avem ocazia să îi sprijinim pe ceiaţi ie ciată cu cadru medica Totuşi ucrurie nu sunt în niciun caz
că aceasta se înscrie în cadru rouui de soţ de părinte de prie- atât de car dierenţiate uţi consiieri îşi desăşoară activita-
ten de rudă sau de coeg de muncă Pe ângă consiieri şi per ea întrn cadru medica sau au cienţi cu tuburări psihice re-
soane care oeră sprijin există acum şi instructori care se con- cunoscute şi oeră servicii de o durată mai îndeungată care pot
centrează asupra nevoior ceor mai puţin aectaţi. De eempu sau nu de natură psihodinamică proundă.
în 2002 şi în 2005 au apărut Asociaţia pentru nstruire şi grupu
de interes în Coaching Psychoogy a Societăţii Psihoogice Există o suprapunere oarte mare între consiiere şi psihotera
Britanice pie Ca usrare a acestei epătrnderi ederaţia de Psoterapie
Mul d c l
n ol po ..
RICHR EE
16 şi Consiiere d in Austraia promugă o singură deiniţie a con care i tratează iniviua, n culu şi, ocaziona, şi mreună cu
siierii şi psioterapiei. Atât consiierea cât şi psioterapia sunt coiii or Mary activează erioic ntro şcoală rivată une se
procese psioogice care oosesc aceeaşi modee teoretice. ie ocuă e a olesceni, atât băiei , cât şi fete.
care accentuează nevoia de a vaoriza cientu ca persoană de a
ascuta cu atenţie şi empatie ceea ce au cienţii de spus şi de a e Ce înseamnă ormare proesionaă în omeniu consiierii?
spori capacitatea de autoajutorare şi responsabiitatea pentru Deşi este un subiec t supus modiicărior următoaree aspecte îi
propria or persoană. Date iind scopurie acestei ucrări terme vor oeri cititoruui câteva id ei în ceea ce priveşte cerinţee Prin
nii de consiiere şi psioterapie sunt oosiţi aternativ Caseta 1 tre acestea se numără un număr minim de cursuri recunoscute
sciţează trei exempe de proesionişti din domeniu consiierii de Asociaţia Britanică pentru Consiiere şi Psioterapie (BACP)
şi psioterapiei de 400 de ore ti mp de contact între persona şi student timp în
care studenţii vor i supuşi unui minimum de 00 de ore de prac
tică supervizată în consiiere Aste de cursuri pot avea o dura
ofo
o o ho
tă de un an în condiţii de normă întreagă de studiu sau se pot
întinde pe durata a trei sau patru ani în condiţii de normă redu-
ally, 42 e ani, este consiier siholoic acreitat şi este solicitată să de studiu. Pentru cei care doresc să se ormeze ca psiotera
e o mare comane entru a-i ajuta e anajai n munca e care peuţi ormări e oerite de către membr ii Consiiuui arii Brita-
o ntrerin
să oatăşifi n
maiceea ce riveşte ificutăie ersonae,
utere eastfel nii pentru
de Psioterapie (UKPT) de nunormă
sunt în mod denorma
studiu.mai
ncât fericii şi să aibă o mai mare mun
că n us, ally are şi un mic cabinet rivat e care se ocuă n scurte patru ani în condiţii redusă Ast
timu care i mai rămâne e de ormări incud activitate cinică în supervizare şi de obicei
terapie personaă în orientarea studiată. ederaţia de Psiotera
Jeff, 38 e ani, este consiier entru stu eni şi şi esfăşoară ac pie şi Consiiere din Austraia (PACA) soicită ca acee cursuri
tivitatea ntro universitate Deşi marea maoritate a cienior săi
sunt stueni, el acoră consiliere şi unora intre anaaii aca
organizate de către asociaţiie membre să aibă un minimum de
emici şi nonacaemici. n lus, Jeff conuce ruuri e forma 250 de ore de ormare şi supervizare.
re în omenii cum ar fi abiităi e stuiu, abiităi asertive şi abi În ceea ce priveşte caiicărie proesionae două puncte me-
ităi e estionare a confictelor O ată arte in tim şi-o ocuă rită în continuare menţi onate. În primu rând un număr de per-
iscutân cu ruuri e stueni esre consiliere şi cum să ex soane cum ar i unii asistenţ i sociai şi unee asistente medicae
loatezi a maximum viaa e stuent. combină caiicărie proesionae din rou or de bază c u anumi-
Mary, 6 e ani, este sihoteraeut acreitat n ractică rivată te caiicări proesionae în consii ere şi psioterapie. În a doiea
Cazuistica sa este constituită n mare arte in cieni aui e rând urmarea unui curs acreditat de ormare în consiiere sau
u d n
n n ş pn
ICHR NELSON-jONES
18
psihoterapie nu mai poate fi echivalată cu acreditarea de vreme Caseta 12 oferă câteva exemple de persoane care acordă spri 19
ce consilierii şi psihoterapeuţii profesionişti sunt obligaţi din ce jin care ar putea să nu fie considerate consilieri paraprofesionali
n ce mai mult să şi continue dezvoltarea profesională de către dar care se folosesc totuşi de abilităţi de consiliere fie ca parte a
asociaţiile profesionale din care fac parte. activităţii lor situaţii de voluntariat fie ca bază pentru grupu
rile de suport. Exemplele din Caseta 1.2 sunt ilustrative pentru
Cine s unt persoanele care acordă spjin? vasta gamă de persoane care folosesc abilităţile de consiliere
atunci când activează în rolurile lor de acordare de sprijin.
Uneori aşa cum este şi cazul manualului lui Gerard Egan The
Skilled Helper, termenul de persoană care acordă sprijin este fo
losit ca un termen generic care se referă la toţi cei implicaţi în fo Caseta 1.2 Exemple de persoane care
losirea consilierii şi abilităţilor de oferire a sprijinului fie ei pro oferă sprijin folosindu -se de abilităţi le de con siliere
fesioniş ti în consiliere sau psihoterap ie fie orice altceva. Aici Laura, 27 de ani, este consilier voluntar cu nor mă redusă într-o
folosesc termenul de persoană care oferă sprijin întrun sens mai agenţie care este specializată în ajutarea indivizilor , partenerilor
?i cuplurilor căsătorite cu dificultăţ î n relaţii. Uneori, Laura tre
restrâns pentru a include paraprofesioniş tii sau cvasic onsilierii
buie să se folosească de abilităţile sale pentru a-i ajuta pe clien
cei care folosesc abilităţile de consilie re ca parte a altor roluri pri ţii care decid să termine o relaţie să o facă într-un mod cât se
mare cei angajaţi consiliere şi sprijin n regim de voluntariat poate de constructiv.
şi cei care fac parte din reţele de ajutorare sau de sprijin. Chrissie, 42 de ani, lucrează ca persoană care oferă sprijin întrun
Consilierii paraprofesionali au formare în abilităţi de consilie centru pentru femei. Chrissie le ajută pe aceste femei nu numai
re dar la un nivel inferior acreditării consilierilor sau psihotera să gestioneze mai bine anumite probleme, ci ?i să simtă ?i să re
peuţilor profesionişti De exemplu unele asistente medicale au acţioneze ca ?i cum sunt egale, ?i nu inferioare bărbaţilor.
participat la un număr de cursuri de consiliere şi pot fi abilitate Bruce, 47 de ani, este un preot anglican dintro mare parohie El
gestionarea anumitor categorii de pacienţi. Oamenii cu astfel de se folose?te de abilităţile de consi liere pent ru a-i ajuta pe eno
cunoştinţe ar putea f numiţi consilieri domeniile lor de lucru ria?i atât din punct de vedere spiritual cât ?i în ceea ce prive?te
de exemplu consilieri asistente medicale. Totuşi dacă termenul de problemele personale. El se folose?te de abilităţile de consiliere
consilier întrun context dat este limitat doar la cei cu calificări ?i când ajută cuplurile să se pregătească pentru căsătorie întrun
cadru cre?tin.
profesionale recunoscute şi acreditare aria respectivă consilie-
rii paraprofesionali ajung să fie consideraţi persoane care oferă Emma, 35 de ani, este profesor de gimnaziu care a participat ?i
sprijin virtut ea calităţii date de abilităţile lor de consiliere la cursuri de abilităţi în consiliere. Ea se folose?te de abilităţile
ei pentru a ajuta elevii să î?i gestioneze mai bine dificultăţile de
ICHRD NELSON-jONES
Manual de consil iere
· ut cl r ş pra ca .
nvăare, eciziil e rivin aeerie ocuaionae şi robeme aii de activitate aceştia oosinduse de abiităţie de spijin ie 2
ersonale.
în condiţii de vountaiat ie în gupui de supot În ceea ce
Tom, e ani, se ntâlneşte reulat cu Bill, e 26 e ani, ca ar piveşte ouie dieite pesoanee cae acodă spijin se die
te a unui ru e suort entru ersoane ay Tom şi Bi sunt enţiază de consiiei ceea ce piveşte formarea Consiieii sunt
anaai n acorarea e sriin reciroc, astfel ncât, atunci cân mod undamenta omaţi pentu a consiia în veme ce pe-
se ntânesc, ei şi mart timu, fiin fiecare intre ei, e rân, soanee cae oeă spijin pot i undamenta omate pentu a
cient şi ersoana care acoră sriin i ucătoi sociai asistenţi medicai supaveghetoi ai cond am
anay, 4 e ani, este lucrător n omeniu comunitate şi tineret naţio puşi în ibetate sub supaveghee peoţi asistenţi so-
ntr-un oraş n care, n ultimii e ani, un mare număr e imi ciai managei sau pot avea o muţime de ate ocupaţii. ai
rani au venit in Asia e u luba sa inclue acorarea e mut decât atât vountaii au de obicei ca oui d e bază unee
autor imiranilor sosii e curân ent ru ca aceştia să se aa ocupaţii cae nu au nimic dea ace cu consiieea în cadu că
teze a o nuă cultură, asistânu-i e ărini şi coii să relaio oa este oate posibi ca ei să i pimit mae pate din omae
neze mai bine şi autânui e tineri săşi ăsească activităi cu Obiectivee spijinuui pot atât să se supapună peste cât şi să
sens şi să nu ea e bucluc. anay i aută e oameni şi să facă diee de cee ae consiieii. Scopu undamenta a consiieii şi
faă mai bine atacurior rasiste.
psihoteapiei este de ai ajuta pe cienţi să vobească despe po
Tina, e ani, este asistent socia şi se foloseşte e abilităile e bemee psiho ogice cu cae se conuntă în vieţie o cum a i
consiiere entru a-i auta e muli intre clienii săi să facă faă
mai bine robemelor ractice sau e relaie. Tina oate chiar să de
sauexempu aptudeciziie
de a peuca de a deveni maicupuţin
şi cizee depimat sau
o dimensiune anxios
psihoogi
i etermine e unii intre bărbaii care erau iniia rezervai să că distinctă pentu ei. Uneoi aste de pobeme psihoogice sunt
se eschiă să şi iscute robeme e cu ea. punctee centae ae spijinuui. Ateoi pesoanee cae oeă
ajuto se oosesc de abiităţi de consiiee pentu ai putea ajuta
Haideţi să ne opim atenţia asupa uno modaităţi în cae pe oameni săşi gestioneze obiectivee atunci când dimensiuni
pesoanee cae oeă spijin pot i distinse de consiieii şi psi- e psihoogice evidente e apa ca iind secundae dacă nu iee
hoteapeuţii poesionişti Până acum au ost identiicate două vante beneiciaio seviciuui de exempu aptu de a pimi
aii pincipae de d ieenţiee Pesoanee cae acodă spijin au satui egate de sacină de puneea ibetate sub supaveghe-
rouri dieite aţă de cee ae consiieio şi psihoteapeuţio . e sau spijinu ceo eibeaţi pe cauţiune.
Consiieii au ca o de bază conduceea şedinţeo de consiie Stuaţe sau contextee pentu acodaea spijinuui pot va
e ie acestea individuae de gup sau de amiie. Rou de bază ia aţă de cee cae se desăşoaă consiieea Ce mai adese a
a pesoaneo cae acodă spijin este adesea cicumscis atei consiieea ae oc în cabinete ie acestea pivate sau instituţio-
nae constituite specia pentu desăşuaea unei aste de activităţi
R NELSONjONES
Ml d cl n
' u n nl ii ş anele ae .
!2
Decoul uno stfel de cbinete este desemnt să susină scopul mult decât tât, după cum s meniont şi nteio, uneoi el- 23
consilieii, de exemplu, scune confotbile şi funcionle, cu o iile de spijin includ şi vizite l domiciliu
măsuă de cfe înte ele. Adese, seviciile de consiliee sunt lo-
clizte în ii specil menj te, de exemplu, seviciile de con
siliee pentu studeni Pesonele ce codă spijin pot uneoi P ă ş
utiliz bilităi de consiliee în spii specile pentu consiliee, Pentu scopuile umăite de cestă cte, temenul de -
cum fi unele enii de voluntit. Totuşi, în mod fecvent, o o j este utilizt pentu se efei l toi cei
pesonele ce ofeă juto utilizeză bilităi de consiliee în ce se folosesc de bilităi de consiliee c p pofesionişti su
locii ce epezintă olul lo de bză. Astfel de locii includ cvsiconsiliei, c pte oluilo lo pime de nonconsiliee,
cbinete pesonle, săli de clsă, lbotoe, secii de spitl, cli c şi consiliei volunti în eniile de code de spijin su
nici, biseici, bănci, cbinete de voctuă şi cente comunite. în eelele de întjutoe Deşi stfel de pesone pute fi nu
Mi mult decât tât, în veme ce consilieii eoi ies din loc- mite nici mi mult, nici mi puin decât consiliei, în cestă c-
iile lo fomle, pesonele ce codă spijin, cum peo te temenul de consilie este ezevt consilieilo şi psihote-
ii, sistentele medicle, lucătoii socili su membii eelelo peuilo fomi pofesionl şi cediti *
de supot, pot să utilizeze bilităi de consiliee chi l benefi- Temenul de este folosit pentu desemn, pe scut,
cii csă numeoşii omeni cu ce intecionez ă pesonele ce ofeă
O ltă d ifeenă este că reaţia în cdul căei pesonele ce juto tunci când se folosesc de bilităi de consiliee. unii
codă spijin utilizeză bilităi de consiliee difeă dese de dinte ceşti omeni ne putem efei folosind temenul de client.
eli de consiliee mi fomlă, ce este posibil să ibă ni- Totuşi, l fel cum pesonele ce codă spijin nu u olul pi
e cl stuctute în juul scinilo de consilie şi, espectiv, de m de consilie, şi clienii lo pot să ibă lte olui pime, cum
client. neoi, eli de spijin pote să ibă nie l fel de cl- fi cele de elevi, studeni, clieni comecili, pcieni, ezideni
e în cee ce piveşte eli dinte peson ce codă spijin locli, tinei, bătâni su colei
şi client, deşi ctivitte pinciplă pote să fie su nu consilie
e psiholoică Totuşi, în mod ecvent, eliile de spijin se des-
făşoă în contextul lto elii, cum cele de pofesolev,
peotenoiş, şef de linie de poduciemuncito, lucăto so-
cilclient, sistentă mediclă su medicpcient timp ce e-
liile dule, în ce consilieii desfăşoă mi mult decât un sin- Deoarece în România nu exstă încă o dferenţere cară ntre consiler ş per-
u ol în eli cu clienii, sunt dezpobte în consiliee, soane care acordă sprin ş consderăm că menţinerea acestei dstinci ar în
greuna atât parcurgerea, cât ş nţelegerea cărţii, vom asimila termenul "per
ceste pot f i copote multo elii de spijin psiholoic. Mi soană care acordă sprijin ceu de consilier. )
ARD EOOE
Mu d cl Ce
· cole ş eoaee cae . .
2
exemplu, dcă personele cre cordă sprijin sunt bune l scul 2
tre profundă şi corectă clienţilor, ceste trebuie să creeze şi
să implementeze leeri eficiente în cestă rie de bilităţi.
Obiectivul formării de bilităţi de consiliere şi l supervizării este
de i jut pe studenţi în tinere bilităţilor urmărite de pro
rmele de formre, prin îndru mre lor către leerile bune şi
C a re s u n t a bi l i t ă ti l e fu n d a m e n ta e evitre celor mi puţin bune. De exemplu, în domeniul bilită
d e co n si l i e re? ţi10r scultării ctive, obiectivul r fi de i deschide pe studenţi
spre leeri bune nu numi în procesul de înţeleere clienţilor,
ci şi în modul de le răt înţeleere.
Atunci când ne ândim l orice rie de comunicre consilie
Ce este bilitte de consiliere? n înţeles l cuvântlui bi- rului su clienului, există două considerţii importnte în pri-
litte se referă l ara bilităţilor: de exemplu, bilităţi de scul- mul rând, cre sunt componentele unui comportment exterior
tre su bilităţi de utodezvăluire n lt înţeles se refer ă l n clifict şi, în l doile rând, ce interfereză cu su sporeşte m
veu de competenţă, de exemplu, fptul de fi bilitt su nu nifestre celui comportment. Astfel, o bilitte de consiliere
întrun numit domeniu. Totuşi, competenţ tro numită bi cum r fi scultre ctivă constă tât dintro bilitte de comu
litte nu este cel mi bine descrisă prin cee că person cre nicre interpersonlă, cât şi dintro bilitte de procesre ment-
oferă sprijinul fie o posedă, fie nu. Mi derbă, în cdrul unei lă intrpersonlă. O modlitte de bordre înţeleerii cestui
rii de bilităţi, este preferbil să ne ândim l consilieri c vând lucru este de ne d sem că, în fpt, comportmentul exterior
bilităţi bune su mi puţin bune su un mestec din cele două. îşi re oriine în minte şi că, drept consecinţă, tât ândire , cât
Î n tote riile de bilităţi, consilierii este posibil să posede un
şi comportmentul sunt în mod fundmentl procese mentle.
mestec de puncte tri şi puncte slbe D e exemplu, în domeni ul Totuşi, ici distin între două mri cteorii de bilităţi le con
bili tăţi lor de sc ultre, per sonele pot fi bune în înţeleere silierilor şi le clienţilor. În primul rând, vem bilităţile de co
clienţilor, dr nu l fel de bune în răt cest lucru. În mod si municre şi cţiune su bilităţile cre u drept urmre compor
milr, în prope tote spectele funcţionării lor , clienţii v or po tmentul extern. În l doile rând, vem bilităţi mentle su
sed un mestec de bilităţi bune şi mi puţin bune bilităţi cre u drept urmre comportmentul intern. Cititorii se
n l treile înţeles l cuvântului bilitte se referă l cuno pot reb de ce nu vorbesc despre bilităţile emoţionle su bi
tnţe secvenţa de aeger folosite în impl ementre unei bilităţi lităţile fizice de recţie. Motivul este fptul că sentimentele şi re-
dte Elementu esenţil l oricărei bilităţi este de cre şi de cţiile fizice sunt o prte esenţilă nturii nimle su instinc
implement secvenţe de leeri pentru tine obiectivele. De tule omenilor şi nu sunt bilităţi în sine. Totuşi, consilierii şi
HR NELSONONES
Manua de consile e a u abiiăil ud aal d li
8 ândie despe ândie lo dcă şi văd pocesele mentle n ândie l clienilo n ceste ii de bilitte mentlă se plică şi 29
temeni de bilităi pe ce le pot pctic şi contol ei nşişi. În n czul schimbăii modului de ând ie l celo ce stud iză
l teile ând n vi cotidină c şi n timpul fomăii bili tehnicile de consiliee su l consilieilo
tăilo de consiliee ei pot pctic siduu folosinduse de bi-
lităile lo mentle pentu influ en comunice.
Abilităile de consiliee implică pocese mentlă tât hi- 22 T bl l fl
de compotmentului exten cât şi n se siu că ândi- eaea lbajl e n oc s îşi voreasc or înşie nea-
e mi debă susine decât submineză comunice extenă tiv înainte, în ti sa d anite sitaţii, oaenii îşi ot
clifictă Să ne opim teni sup bilităii de sculte cti da seaa c a de aes şi c ot face atodecaraţii de învin-
vă Înto numită măsuă este uşo de descis elementele cen tori, care si ate s rân cai şi e oiţie, s îşi staieas
tle le comunicăii extee implicte. Pe hâtie ceste bilităi c oiectivee, s se instriasc e ei înşişi î n ceea ce a de fct
de comunice extene pot păe destul de cle. Totuşi mjoi şi s îşi scoat în evidenţ nctee tari şi factorii de sriin n
tte celo ce studiză bilităile de consiliee şi chi şi muli s, oaenii ot s se fooseasc de ia entr a crea ia
dinte consilieii expeimenti şi multe dinte pesonele ce ini viae care s e ssţin conţintri e atoadresate vera
ofeă spijin fc efotui fote mi pentu scult bine Înte eaea egllo Reie nereaiste ae oaenior îi fac s adre
be ce se idică este: " Dcă bilităile de comunice extenă see cerinţe iraţionae or înş ie, ceoraţi şi edii de ee-
efeitoe l sculte ctivă sunt tât de simplu de evidenit , reie s fi întotdeana fericit , Aţii treie s ai
de ce nu le pun pctică studenii şi consilieii expeimenti? ri de ine şi Medi e n ar trei s conţin sferin
Răspunsul simplu este că minte unei pesone pote să spoes- ţ n sci, ei ot devota rei reaiste sa referenţiae
că d să mpiedice comunice extenă celei peson. de ee, Prefer s fi fericit în aoritatea tii, dar este
Astfel bilităile de consiliee sunt tât bilităi ment e cât şi
nereaist s aştet s fi fericit tot ti
de comunice eaea peceplo Oaenii ot învţa s testee reaitatea er
Cset 22 ofeă desciee tei pocese mentle cente su ceţiior or ai dera decât s sar direct a concii Ei ot
bilităi mentle Aceste bilităi deivă din munc uno tepe- s distin între fate şi concii şi s e foree e acestea
ui conitivişti de funte cum sunt A on Beck şi Albet Ellis. din r cât ai corect osii
Cititoii pot ă si efeine despe munc lo n bibliofi cu
note Aceste bilităi mentle sunt elevnte tât pent u cei ce elitte bilităie mentle tind să se suppună De exem-
studiză tehnicile de consiliee pentu consiliei cât şi pentu plu tote biităile implică limbjul inten. Totuşi ici limbjul
clieni Coninutul cpitolelo 19 20 şi 21 le cesei căi ce inte se efeă l decliile utodeste elevnte pentu lup
se concenteză sup stteiilo de schimbe modului de t cu numite situii. Inteeiile dinte tehnici pot fi văzute şi
UCR ELSOOES Mu d cs a
· un abl�l undamna d nil ?
30 pe dimensiune profunzimii. n mod discutbil, consilierii su pierdere completă su prţilă dorinţei. Alte recţii fizice in- 3
clienţii cre cred în reul Trebuie să fiu întotdeun fericit clud o încetinire mişcărilor corp orle, în depresii, ş i diltre
sunt mi dispuşi să percepă evenmentele c fiind netive de- pupilelor în momente de furie su de trcţie sexulă. neori
cât cei cre nu împărtăşesc cestă reulă. omenii recţioneză l recţiile lor fizice. De exemplu, în czul
anxietăţii şi l tcurilor de pnică, ceşti pot să se simtă iniţil
ensionţi şi nxioşi, pentru c ulterior să devină şi mi tensio-
S . z nţi şi mi nxioşi, tocmi din cuz cestui sentiment iniţil.
Dcă extrpolăm, omenii sunt cee ce simt. Printre sentimen- Sentimentele şi re cţiile fizice sunt fundmentle în procesul
tele importnte se numără: fericire, interesul, surpriz, fric, e cordre sprijinului psiholoic Consilierii u nevo ie de c
tristeţe, furi, versiune su dispreţul. Definiţiile din dicţionr pcitte de experiment şi de înţelee tât sentimentele pro-
le sentimentelor tind să folosescă unele cuvinte cum r fi sen- pii, cât şi pe cele le clienţilor lor. Totuşi, dor pentru că senti
zţii fizice, emoţii şi conştiinţă . Tote ceste trei secvenţe entele reprezintă ntur nimlă omenilor, cest nu
ilustreză o dimensiune sentimentelor. Sentimentele c senza semnă că personele cre oferă sprijin şi clienţii lor nu pot c
ţzce su c reacţzce reprezintă ntur nimlă, fundmen- ţion pe bz lor. n cordre sprijinului psiholoic există trei
tlă omenilor. Omenii sunt în primul rând nimle şi în l ii importnte în cre sentimentele şi recţiile fizice cre le în
doile rând persone. Astfel, ei u nevoie să înveţe să vlorifice oţesc sunt importnte experientre sentimentelor, exprim
şi să trăiscă
Cuvântul de fpt
emoţ cu cestă
implică mişcre.ntură nimlăsunt
Sentimentele fundmentlă.
procese. O- e sentimentelor
ceste şi estionre
trei rii, personele sentimentelor.
cre cordă jutor potnlucr
fiecre
cu dintre
cţiu-
menii sunt subiectul unei continue cureri de experienţe biolo le/ comunicăr ile, ândurile su procesele mentle le clienţilor
ice Con:tnţa implică fptul că omenii pot fi conştienţi de sen- pentru influenţ modurile în cre ei simt şi recţioneză fizic
timentele lor. Totuşi, l niveluri diferite şi în feluri diferite,
ceste le pot fi în celşi timp necunoscute.
Recţiile fizice reprezintă şi însoţesc sentimentele şi, întrun
Abă f
fel, sunt de nedistins. De exemplu, schimbările corp orle soci- Să ne întorcem l elementele fundmentle. Cuvântul fun
te cu nxiette pot implic răsp unsul lvnc l pielii schim- mentl, tunci când este folosit în leătură cu teicile de con
bări e lectrice detectbile l nivelul pielii, tensiune rterilă cres- iliere, implică un repertoriu de tehnici de consiliere centrle pe
cută, plpitţii şi puls rpid, respirţie superficilă şi rpidă, cre personele cre cordă sistenţă psiholoică îşi pot bz
tensiune musculră, uscăciune urii, probleme le stomcului prijinul. n lt înţeles l termenului fundmentl este cel
cum r fi ulcerele, dificultăţi de vorbire, cum r fi bâlbâil, e fi de bză, primr, mi derbă decât vnst. Clitte
tulburări le somnului şi probleme sexule mterilizte întro elţiei dntre consilier şi client este esenţilă în succesul întâirilor
RICHR NELSONONES Manual de consilere un abiiăi undana d nilir?
-
de acordare a sprijinului n consecină, multe dintre tehnicile de 3
bază vor îmbunătăi modul în care consilierii şi clienii comuni
că unul cu celălalt Printre astfel de abilităi se n umără înelee
rea cadrului intern de referină al clientului şi reflectarea senti
mentelor lui. Alte tehnici de bază ajută clienii săşi îne leaă
problemele şi situaiile mai clar; de exe mplu, consilierii le pot
adresa clienilor întrebăricheie privind sentime ntele, reaciile fi Abordă ri în co nsi l iere
zice, ându rile, comunicarea şi aciunile lor. Cu toate acestea, alte
tehnici fundamentale se pot concentra asupra unor moduri sim
ple şi directe de ai ajuta pe clieni să î şi schimbe modul în care Acest capitol îi atrae atenia cititorului asupra faptului că la
ândesc, simt, comunică şi reacionează. Toi consilierii au nevo baza consilierii există abordări teoretice diferite. Deşi nu pe
ie de tehnici de consiliere fundamentale pentru a relaiona cu aceasta se pune accent aici, totuşi în eleerea teoriei poate fi re
clienii şi pentru ai ajuta săşi îneleaă problemele imita până levantă pentru persoanele care acordă sprijin, care, chiar dacă nu
la care şi modurile în care consilierii îşi extind repertoriul tehni- sunt anajate întrun proces de consiliere formală, caută expli
cilor fundamentale de consiliere utilizate în asistarea clienilor caii arumentate ale comportamentului clienilor lor şi chiar al
în vederea schimbării reprezintă mai derabă o chestiune care lor n acest capitol folosesc termenul de teorii de consiliere şi
depinde de ceea ce consideră util fiecare individ în parte. sprijin pentru a indica faptul că aceste teorii sunt importante în
consilierea clasică şi chiar şi în formele de sprijin mai puin cla-
sice. Teoriile de consiliere reprez intă cadre conceptuale care le
permit practicienilor să ândeas că sistem atic cu privire la dez-
voltarea umană şi la procesul de consiliere.
Teoriile de consiliere pot fi văzute ca având patru mari
etape:
1. o expunere a conceptelor de bază sau a ipotezelor care stau
la temelia teoriei;
2. o explicaie a achiziiei de comportament adaptativ şi neadap
tativ;
3 o explicaie a meninerii unui comportamen t adaptativ sau
neadaptativ;
ICA NELSON-JONES Manual d e consiiere Abodă în colee
14 4 o explicaţie a modului î care clienţii pot fi ajutaţ să îşi schim 35
be comportamentul şi să îşi consolideze câştigurile atunci Caseta 3.1 Trei şcoli de consiliere
când consilierea ia sfârşit.
Şcoala psihodinamică Termenu psihodinamic se referă a
Primele trei etape enunţate mai sus pot fi văzute ca un model transferul nrgii psihic sau mntalîntre diferite structuri
al teoriei dezvoltării, în timp ce ultima ar reprezenta modelul şi niveuri de conştiinţă din psihicu uman Abordările psiho
procedeului. Un model al teoriei dezvoltării este important, fie dinamice accentuează importanţa influnţlor inconştint
că oamenii se angajează în consiliere clasică, fie întro modalita asupra moduui în care funcţionează oamenii Consiierea îşi
te mai puţin formală de consiliere. Un model teoretic al proce propune să sporească abiităţile cienţilor de a practica un con
durii este cocneput de către creatorii săi pe baza consilierii for trol conştint mai mare asupra propriior or vieţi Analiza
male şi a psihoterapiei şi necesită unele modificări pentru sau intrprtara vislorpoate reprezenta o parte centraă a
consilierea mai puţin formală consiierii
Şcoala umanistă Şcoaa umanistă se bazează pe umanism, un
Sc ol i de c o ns il i er e
,
sistem de vaori şi credinţe care accentuează calităţie umanită
ţii şi a bilităţie oamenior de aşi dezvota potnţialul uman.
o distincţie necesară este cea dintre ?coli şi abordări în consi-
Consiierii umanişti accentuează sporirea abiităţilor clienţilor de
lierea psihologică. O abordare teoretică prezintă o singură pozi- aşi xprimnta sntimntlşi de a gân di şi acţiona în armo
ţie privind teoria şi practica consilierii O şcoală de consiliere este nie cu tendinţee lor fundamentale de a se actualiza p i înşişi
o grupare de abordări teoretice diferite, care sunt similare însă ca indivizi unici
î termenii unor anumite caracteristici importante care le disting
de abordările teoretice din alte şcoli de consiliere. Şcoala cognitiv-com portamntală Şcoala tradiţională de consi
Probabil că cele trei şcoli principale care influenţează practi- liere comportamentaă se concentrează în primu rând asupra
ca în consiliere şi psihoterapie sunt şcoala psihodinamică, şcoa- schimbării comportamntlor obsrvabil prin intermediul ofe
la umanistă şi şcoala cognitivcomportamentală. Uneori, şcoala ririi unor consecinţe diferite sau recompensatorii Şcoala cogni
umanistă încorporează abordările terapeutice existenţiale şi ca- tivcomportamentaă extinde consilierea comportamentală pen
pătă titlul mai cuprinzător de şcoală Să avem însă grijă să nu tru a încorpora contribuţia modului în car gândsc oamnii în
exagerăm diferenţele din tre şcolile de consiliere şi de terapie, de crearea, susţinerea şi schimbarea problemeor lor În abordărie
vreme ce între acestea există atât similarităţi, cât şi diferenţe. Ca cognitiv-coportamentae, consilierii îi asistă pe clienţi şi apoi
seta 3.1 descrie pe scurt câteva caracteristici distinctive ale şco intrvinpentru a-i ajuta să schimb anumit moduri d a gândi
lilor psihodinamice, umaniste şi cognitvcomportamentale. şi a s comportacare e menţin problemee.
ICAR NELSON-jONES Manual de cons ere bodăr
· în o
.
36
Abodă 1 oslee de actualiza re, introiectând evaluările altora şi tratândue ca şi 37
cum ar fi ale lor. Consilierea accentuează o relaţie caracterizată
Cset 32 pezintă câte două bodăi teoetice pinciple le de o empatie corectă, respect şi o căldură nonposesivă
fiecăei dinte cele tei şcoli Pentu c cititoii să înţeleă mi
bine istoi dezvoltăii ideilo în cdul consilieii, m inclus nii Terapia GestaltCreator: Frtz Perls (18931970)
nşteii şi i moţii (colo unde este czul) celo ce leu cet Indivizii devin nevrotici, pierzând contactul cu simţurile lor şi
Descieile ofeite în Cset 3.2 eflectă, mi debă, însăşi po- interferând cu capacitatea de a avea un contact puternic cu me-
ziţi cetoilo difeitelo bodăi, decât dezvoltăile bodăi- diile lor. Consilierea accentuează sporirea conştientizării şi vita-
lo ulteioe lităţii clienţilor prin tehnici de conştientizare, experimente, sim-
patie şi frustrare şi lucrul cu visele
Caseta 3.2 Şase abordăr în consiliere Şcoala cognitiv-compor tamentală
Şcoala psihodinamică Creator Albert Ells (1913-007)
Terapia raţional-emotivă
Psihanaliza clasicăCreator Sigmund Freud (1856-1939) Accentuează ideea că, de fapt, clienţii se reîndoctrinează pe ei
înşişi cu credinţe iraţionale care conduc l a sentimentele nedori-
Acordă o atenţie deosebită factorilor inconştienţi legaţi de te şi acţiuni de autoînfrângere. Consilierea implică discutarea
sexualitatea infantilă în dezvoltarea nevrozei Psihanali za, credinţelor iraţionale ale clienţilor şi înlocuirea lor cu unele mai
care poate dura mulţi ani, accentuează lucrul cu transferul, raţionale Consilierea elegantă sau profundă presupune schim-
în care clienţii îşi percep terapeuţii ca pe reincarnări ale unor barea filosofiei de viaţă a clienţilor.
figuri importante din copilăria lor, şi cu interpretarea viselor
Terapia cognitivăCreator Aaron Beck (1921-)
Terapia analiticăCreator CarI Jung (18751961)
Clienţii devin tulburaţi pentru că procesează greşit informaţia,
Împarte inconştientul în inconştient personal şi inconştient cu tendinţa de a trage concluzii fără nicio garanţie. Terapia con
colectiv, cel din urmă fiind un depozit al arhetipurilor uni
stă educarea clienţilor privind modul în care se poate testa re
versale şi al imaginilor primordiale. Terapia include analiza
transferului, imaginaţia activă şi analiza viselor. Jung a fost în alitatea gândirii lor, prin intervenţii cum ar fi întrebările socrati-
mod special interesat de lucrul cu clien ţii aflaţ i la maturitate. ce şi prin conducerea de experimente reale de viaţă.
Şcoala umanistă
Până cum m pezent t difeitele şcoli de tepie şi difei-
Creator CarI Rogers (19021987)
Terapia centrată pe persoană ele bodăi c şi cum fi septe Î n elitte, mulţi consi-
Pune un mare accent asupra importanţei experienţei subiective liei se consideă c lucând în modui fie eclectice, fie inte-
şi a modului în care clienţii pierd contactul cu tendinţa lor reală ive O discuţie detlită sup eclecticismului şi inteăii
CHR NELSON-JONE Manual de consilier e Abdă în ns lee
•
.
40
Samaritenilor cu persoane care au probleme se desfăşoară la e exempu terapia cognitivcomportamentală este bazată pe 4
telefon În plus încet dar sig ur tot mai mulţi consilieri inter ac- rcetarea privind modul în care gândesc oamenii şi în care se
ţionează cu clienţii prin ema iluri. Mai mt decât atât î n timp mportă oamenii şi animaele Mai mult decât atât abordărie
persoanele care acordă sprijin şi clienţii ar putea să fie capabili cum ar fi terapia raţionalemotivă şi
să se vadă ma i degrabă prin 1 ijloace video decât faţă în faţă. rapia cognitivă au stimulat cercetarea proceseor şi a rezulta
Actualmente o astfel d e facilitate este în princip iu restrânsă a lor Există o tendinţă ascendentă în consiliere şi psihoterapie
videoconferinţă. . e a încerca şi de a identifica tratamente susţinute empiric pen
În timp ce accentul în această carte este pus în primul rând i u probeme diferite ae clienţilor În general evidenţa cercetă
asupra muncii individuale tehnicile de consiliere de bază sunt ii tinde să susţină parţial abordările cogntivcomportame nta
relevante şi pentru alte moduri d e lucru cu clienţii. Modurie de , pentru că acestea se bazează pe definirea anumitor probleme
folosire a abilităţilor de consiliere şi abordările teoretice în con ecifice spre deosebire de abordărie umaniste care se dedică
siliere interacţionează cel puţin î două feuri importante. Î pri nor scopuri de creştere personaă mai generale. Nici nu mai
mul rând majoritatea abordărilor teoretice de vârf în consiliere te nevoie să spunem că mute dintre problemele cienţilor nu
pot f adaptate de la modul de lucru individual la lucrul cu cu- e potrivesc în nişte pachete predefinite
plul famili a sau grupul De exempu practicienii abordări i cen Teorii� of:ră onsiieril?r ş� drele î re să �aboreze io-
trate pe persoană pot lucra individual cu cupluri cu familii cu ee predIcve .
m mpul acvItaţ de conslere. FIe ca realIzam
.
grupuri sau prin telefon În al doilea rând există baze teoretice cest ucru sau nu toţi consiierii sun t cercetătoripracticieni.
speciale care se aplică unor moduri de ucru diferite. De exem- ceştia fac ipoteze de fiecare dată când decid cum să ucreze cu
plu există multe abordări teoretice diferite privind consilierea numiţi clienţi şi cum să răspundă a unul sau mai multe enun
familială sau acordarea de asistenţă psihologică pentru familii. ri ale clientuui.
Persoanele care oferă sprijin şi care lucrează şi în alte moduri Clienţii sunt şi ei la rândul lor cercetătoripracticieni care ac
dincolo de activitatea individuală trebuie să recunoască faptul predicţii asupra ceui mai bun mod de aşi conduce vieţie. Dacă
că aproape sigur vor avea nevoie de mai multe abilităţi de con teoriie vaide ale consilierii sunt transmise clienţilor aceştia îşi
,
siliere pentru a a vea o eficienţă maximă în fiecare dintre modu poresc acurateţea cu care pot prezice consecinţel e comporta
rile adiţionale. mentelor lor şi mai mult decât atât pot obţine mai mul t control
asupra vieţior lor.
Cercetarea si consilierea Dată fiind presiunea crescută de a controa costurile servicii
lor de consiliere un domeniu în creştere şi foarte interesant de
Afirmaţiile cu privire la abordările consilierii şi asistării psi- cercetare este măsura în care consilierii pot oferi servicii compe -
hologice se pot baza pe cercetare dar pot şi stimula cercetarea. tente pentru anumite probleme mai ieftin decât consilierii şi
CHRD NELSON-jONES
Manual de co nsiere Abodă
· r î consiee
42
psihoerpeuii credii. De exemplu, sisenele medicle cu
o formre şi o supervizre profundă în cee ce priveşe mo-
dul de bordre unor probleme specifice de sănăe r pue
oferi consiliere penru cese probleme, cre să poă fi comp
ră în mod fvorbil cu ce oferiă de consilierii şi psihoerpe-
uii credii. n moiv în sprijinul cesei idei ese fpul că
cele sisene r pue ve ni de experienă nerioră în lu
crul cu numie feluri de pcieni.
o n si l i e rii si ci e nti i
a pe rsoa n e dif erite
În ulimii 30 de ni exis un ineres crescu în consiliere
ensibilă l diversie. Dincolo de isoriile lor personle, oi con
lierii şi oi clienii posedă un mesec de crcerisici diferie
pe cre le duc în reliile de consiliere. Ei u, de semene, şi
percepii şi evluări le cesor crcerisici dierie le lor şi le
elorlli. u exisă porivire perfecă consilierclien, deşi r pu
e exis similriăi imporne şi dese chir dezirbile, c de
exemplu în cee ce priveşe culur su rs. Cse 4.1 indică
unele dinre mulele rii de diversie în prcicre consilierii.
lerir le voi discu pe iecre pe scur.
-
Casea 41 Zee arii de diversiae n onsiliere
1 a Orne anetra e ae aortţ a ae n
r tra nortar ar n a varante dn r ra-
d de atraţe a va
2 Raa at de a oeda aratert e dtntve n
onortate o rare raa a at de a de o
ra t
ICHA ELSES
Manua de cons iiee ilie ii i le eae dieie
3. laa ocal iferenţee rovenind din venit, derinderi notă mult m me decât Me Btne, de câţv n 4
edcaţionae şi sta ts ocaţiona
tc omeză cel m me up mnt căte Austl.
4. Sexl bologc Feeie sa rat Consle pot ven dn cultu de te ş se pot stu l de
5 Idenaea de exrol iferenţee în sentiente, ândri te nvelu de smle le cultu mjote. Ch dcă p
cultu de bză, ceşt pot ve de dete de dpte
şi coortaent, raort c casificarea socia a atrite
or feinin sa ascin au de espnee eullo de bză ş convenţlo Consle
Sarea cvl Necstorit(), în concinaj, cstorit(), des ş clenţ povennd dn pănţ mnţ îş pot împăţ lo-
tte înte tcţ căte cultule pentle ş donţ peson
rţit(), divorţat(), recstorit(), vdv()
Orenar ea exal afecv Heteroseaitate, esia
de se sml în cultu de bză.
Consle ş clenţ mnţ pot expement dete de
nis, ooseaitate sa iseaitate e espnee su de tcţe tât ţă de cultule lo nteoe,
Vâra Coirie, adoescenţ, adt tânr, vârsta de ijoc, t ş ţă de cele no. mnţ potă întotdeun o pte cul-
vârsta de ijoc atr sa trâneţe lo nteoe în ţălezdă Totuş, mnţ ce îş de-
9 Dzablaea fzc O deficienţ în strctra sa fncţio- eză cultule nteoe pot sue o tee l eltte ote
ă tunc când se întoc în ţ de one pentu pm dtă
narea nor orane sa a nor rţi ae cori
1 Relga a floofa Creştin, inds, san, dist plus, ţă de cultule pe ce le duc consle ş clenţ,
ori at siste reiios sa de credinţe secare ece dnte în
t dptte e e expeenţe
pop cultuădete
su înpvnd măsu
ltele. n voîn ce u
înde-
ns de noocoş, stel încât deenţele lo cultule să ost
ej cceptte ş cultvte, în tmp ce lţ u pmt eedbckul
C nom cău cultule lo neoe.
O poblemă cultulă mpot ntă este letă de şteptăle cu
Pe l mlocul nulu 2001 populţ totlă M Btn nu pve l olule de consle ş de clent De exemplu, dete
mă 586 mlone de omen 19992000 cuczen omu ltu pot ve eul dete pentu pesonele consdete po-
933% dn populţ totlă Populţ ecă mnotă, ncluzân- vte pentu code spjnulu în cee ce pveşte dee de
du tât pe ce născuţ peste n ţe, cât ş pe ce născuţ în M- devălu nomţ pesonle stănlo, modul în ce e e
e Btne, epezent 67% su pope 1/15 dn populţ to mt emoţ ş smptome dete ş dul de îndume ştep-
tlă Cele ptu upu mnote cele m numeose eu: tt de l c onsle. În plus, cultule deă în cee ce pveşte t-
nden 17% pkstnez 12% ne cben: 09% ş ne tudne ţă de tmp su ţă de stble ş especte
cn: 07% Austl ş Sttele nte u ece o populţe pomălo.
RICARD ELSES
Maual de cos lee ·Co e ş ceţ ca eoae diee
46
R ator. personele fără bilităi sufi ciente, c onsideriile cu 4
privire l cls socilă pot cre briere inutile în stbilire unor
Consilierii şi clienii pot proveni din rse diferite. Deşi dife elii de consiliere eficiente. În czul în cre consilierii u senti
renele culturle pot fi subtile, diferenele rsile sunt în mod ente fie de inferioritte, fie de superioritte în cee ce priveşte
evident observbile. Atât consilierii, cât şi clienii pot să fi expe- as lor socilă, r trebui să încerce să le elimine. A fi un consi
rimentt dej su pot să experimenteze discriminre rsilă în er eficient este destul de dificil şi fără interveni unor elemen
relie cu mjoritte cultriizdă lbe. neori, cei cre fc pr- e de c lasă socială care pot fi evitate.
te din culturile mjoritre pot resimi suspiciune şi ostilitte
tunci când se ventureză în culturile minoritre. Idee potri
virii consilierilor şi clienilor (neri cu neri, sitici cu sitici x bg
etc.) nu este însă universl susinută. Totuşi, multe dintr e reli Consilierii şi clienii îşi duc în relii şi sexul bioloic. În
ile dintre consilierii şi clienii cre provin din rse diferite impli ajoritte cdrelor de consiliere, femeil e îi depăşes c c număr
că lucrul şi deplsre dincolo de stereot ipurile rsile. Este im pe bărbi, tât în clitte de consilieri, cât şi de clieni. Acest
portnt să jutăm studenii să îşi însuşescă bilităi sensibile l uru este mi puin probbil în cdrele unde consilierii se fo-
rsă, precum şi l cultură: de exemplu, unii dintre clieni r pu esc de tehnicile de consiliere c prte rolurilor lor de bză.
te preci permisiune de şi împărtăşi viziunile privind rolul î astfel de czuri, procentul sexului consilierilor şi l clieni
rsei în vieile lor şi în reli de consiliere.
u,este
fie elposibil să reflecte
educionl, pe cel l
de sănătte sucontextului
de fceri specific
ptuldecălu-
re
ţia de consiliere există între persone de celşi sex su de
C ă e diferite v influen cntitte şi clitte comunicării, dr
Cls socilă încă reprezintă o mre problemă în Mre Bri et lucru v fi cu tât mi bine su cu tât mi rău, în func-
tnie şi, l o scră mi redusă, în Austrli şi Sttele nite. Ve e de cei implici
nitul, deprinderile educionle şi sttusul ocupionl sunt c
tulmente trei dintre unităile de măsură principle le clsei
socile din ările occidentle. Ali indictori pot include şcolri-
dn x-
zre, ccentul, mniere le, vestimenti, ntur reelelor soci- Aş cum uneori se referă l sexul bioloic, sexul se referă şi
le şi tipul şi loci spiului de locuit. l asificările socile şi culturle le tributelor şi comportmen-
Consilierii şi clienii îşi duc şi cls socilă relii. Mi mult c fiind m sculine şi feminine Consilierii şi clienii îşi
decât tât, ei duc cu sine şi sensibilitte l efectele pe cre le u identitte de sex su identităile de sexrol în relie
re cls socilă ltor supr lor şi cls lor socilă supr dul în cre se văd pe ei înşişi şi unii pe ceilli în cee ce
ICHA ELSES Manual de con silere onli e ienţii ca eone difee
8 priveşte dimensiunile masculinitate şi feminitate şi impor- O n x ă fvă 9
tanţa pe care o ataşează acestor concepte
Consilierii şi clienţii pot fi împărţiţi în categorii în funcţie Consilierii şi clienţii îşi aduc şi orientarea sexuală în relaţia de
de importanţa pe care o acordă problemelor legate de sex: de sprijin, fie că sunt heterosexuali, lesbiene , homosexuali sau bise-
exemplu, în ce măsură şi în ce modalităţi sunt aceştia avoca xuali. Folosesc sintagma orientare sexuală mai curând decât
ţii problemelor femeilor sau ale bărbaţilor. Mai mult decât preferinţă sexual ă n cazul multora, dacă nu al majorităţii les
atât, ambele părţi pot varia măsura viziuni lor sexiste car e pre- ienelor şi homosexualilor, orientarea sexuală este un fapt de via
supun superioritatea unui sex asupra altuia de exemplu, în ţă bazat pe genetică şi experienţe de învăţare semnificative, mai
atitudinile lor privind rolurile bărbaţilor şi femeilor pe piaţa degrabă decât o preferinţă bazată pe libera alegere. Uneori, ter-
muncii, hărţuirea sexuală, psihologia domestică şi violenţa enul orientare afectivă este acum folosit ca un mod de a con
fizică. tientiza că în relaţiile între persoane de acelaşi sex, la fel ca şi în
cele dintre persoane de sexe diferite, există multe alte aspecte
dincolo de cele sexuale
S vă Consilierii şi clienţii nu doar că îşi aduc orientarea sexuală şi
Predominantă printre cei mai tineri, există o tendinţă de a afectivă în relaţie, dar ei îşi aduc totodată şi gândurile şi senti
coabita în afara căsătoriei Cu toate acestea, majoritatea adulţi- mentele cu privire la ei înşişi şi la orientarea sexuală a al tor per-
lor din ţările occidentale încă se mai căsătoresc. Totuşi, se pare oane. Consilierii şi clienţii lesbiene, homosexuali şi bisexuali se
că oamenii se căsătoresc mai târziu. De exemplu, în Anglia şi pot situa pe niveluri diferite de acceptare a propriei homosexua-
Ţara Galilor, doar 16% dintre bărbaţii care sa u căsătorit în 2000 liăţii sau a homo sexualităţii altora Clienţii lesbiene şi homose
aveau vârste sub 25 de ani, în comparaţie cu 38% în 1990 cu xuali îşi pot pune între bări cu privire l a orientarea lor sexua lă şi
procentul corespunzător de femei singure de 30% şi respectiv la atitudinile persoanei care le acordă asistenţă psihologică şi se
57% Şi divorţul devine mai comun La jumătatea anilor 2000 ot teme ca nu cumva acestea să aibă dificultăţi în ai accepta.
proporţia persoanelor divorţate î n Anglia şi Ţara Galilor era de Probabil că puţini consilieri sunt în mod deschis homofobi,
91% comparat cu 50% în 1990 În maoritatea cazurilor în care ar mulţi ar putea, în grade diferite, să fie heterosexişti. Prin he-
consilierii se folosesc de abilităţile de consiliere ca parte a altor erosexist înţeleg ca, în mod conştient sau inconştient, astfel de
roluri de bază, starea lo r civilă este posibil să fie considerată ire consilieri să presupună superioritatea demonstrării afecţiunii faţă
levantă de către ei înşişi şi de către clienţii lor. Totuşi, atunci e membrii sexului opus. Pe de altă parte, unii consilieri lesbiene
când consilierii îi ajută pe clienţi în îmbunătăţirea relaţiilor in- sau homosexuali ar putea întâmpina dificultăţi în a lucra cu
time, starea lor civilă ar putea fi o problemă pentru unii din tre o heterosexualitate reprimată sau cu componentele hetero sexu
clienţi. ale deschise ale clienţilor bisexuali. Vrândnevrând, ei ar putea
ICHAR ELSjES Manual de consilere onlie cie nţii ca perone dfere
52 R e l i g i a s a u f l o s o fa
Consilie rii şi clienţii îşi aduc credinţele religioa
se, dorinţe le
spirituale şi explicaţiile privind sensul vieţii
în relaţiile lor. Ast-
fel de credinţe pot fi surse de putere. De exemplu,
în culturile
occidentale, mulţi consilieri sunt puternic motiva
ţi de conceptul
creştin de agape sau dragoste neegoistă. Mai
mult decât atât, îm
părtăşirea aceloraşi credinţe religioase cu
relaţie de lucru bazată pe colaborare.
clienţii poate întări o Rel a ia de consil iere
Consili erii diferă din punct de vedere al abilităţi
lor de a dez
volta relaţii cu clienţii ale căror atitudini, în
ceea ce priveşte re Î capitou 1 am meţioat faptu că aeseoi eaţiie e
ligia şi spiritualitatea, diferă de ale lor. O proble
mă pentru mulţi iji u sut atât e fomae şi ca stuctuate pecum ea
consilieri religioşi este măsura î care valorile
şi nvăţăturile bi e e cosiiee şi psioteapie. U motiv petu aceasta este
sericii lor le influenţează modul în care lucreaz
ă. De exemplu, mute ite pesoaee cae acoă spiji se foosesc e
consilierii romanocatolici ar putea întâmpina
conflicte de valori icie e cosiiee co textu ato eaţii e exempu
în domenii cum ar fi divorţul, contracepţia, avortul istet socia ciet s au şef mucito. eea e şeiţe e
premarital, lesbian sau homosexual.
şi sexul
siiee săptămâae e 4550 e miute efectuate cabie-
În cele de mai sus, am trecut în revistă 10 caracteristiciche-
specia ameajate
e cotacte petu
ite acest scop
pesoaee caeseofeă
apică a maeui
ajuto şi cieţi.u-
ie pe care consilie rii şi clienţii le aduc în relaţiil
e lor de consi-
liere. Caracte risticile personale ale consilie rului şi eoi cei cae acoă spiji foosesc teicie e cosiiee
ale clientu iţe extem e ugi să spuem atuci câ ofeă supo t
lui suferă diferite permutaţii şi combin aţii. Nu
există nicio pă o pieee gea sau atuci câ efectuează evauăi ve-
relaţie de consilie re în vid. Consili erii trebuie să fie
sensibil i la ea obţieii uei sujbe. T otuşi eseoi pesoaee ca e aco-
efectul pe care caracter isticile lor personale şi ale
clientu lui îl spiji se foosesc e abiităţie e cosiiee atuci câ au
au asupra modul ui în care comunică şi în care îşi pot
dezvolta tacte eativ scute cu cieţii să spuem uâ te 10 şi
cel mai bine relaţia de consili ere. Consili
erii trebuie să fie
realişti în ceea ce priveşte limitele lor şi să fie pregăt miute şi itemitete oi e câte oi e evoie. Mai mut
iţi
mită clienţii la alte persoan e care lear putea înţelege să tri- cât atât eşi aumite eaţii e spiji se esfăşoa ă cabi-
mai bine te e cosiiee muţi cosiiei se foosesc e abiităţie o
circum stanţele speciale.
abiete săi e spita case aboatoae sufageii sau ca-
e fabică pite ate oca ţii. Î coseciţă cititoii tebuie
aapteze iscuţia cae umează pivi eaţia e cosiiee
HR ELSJES
Manua de consee elia de coniere
.
54 la contextele în care fie deja folosesc, fie vor folosi tehnicile de nl la altul �i când revăd materialul pe care lau discutat îm 55
consiliere enă
.
Dimensiuni a le relatiilor de con siliere . .
C o n d it ii d e ba z ă a l e re la tii l o r de co n si l i e re
Legătura este caracteristica esenţială a oricărei relaţii Relaţi n 1957, CarI Rogers a publicat un articol fructuos, intitulat
ile de consiliere sunt legăturile umane dintre con silieri �i clienţi, "he necessary and sufficient conditions of therapeutic persona
ii te-
atât cele concrete, cât �i cele din mintea fiecăruia În cadrul rela lit change " (Condiţiile necesare �i suficiente ale schimbăr
ţiei generale dintre consilier �i client există un număr de dmen eutice de personalit ate) În acest articol, Rogers a identificat
siuni sau trăsături e condiii pentru schimbarea terapeutică, dintre care la trei
Relaţia publică sau observabilă constă din toate comunicări ţelegerea empatică, privirea pozitivă necondiionată �i congru-
le specifice oricărei relaţii consilierclient În timpul contactelor nţa se referă ca la ni�te condiii fundamentale ale relaiilor
de consiliere, atât consilierul, cât �i clientul transmit �i primesc e consiliere În această carte nu folosesc sintagmele de înele
numeroase mesaje verbale, vocale �i corporale Mai mult decât ee empatică, privire pozitivă necondiionată �i congruenă, ci
atât, consilierii le pot oferi clienţilor material scris, pot folosi o losesc ali termeni pentru a surprinde abilităile de consiliere
tablă �i uneori pot face casete sau benzi video După consiliere, coperite de aceste concepte. Totu�i, descriu aici pe scurt fiecare
În primul rând, con
mai poate exista contact faţă în faţă, contact telefonic sau prin
email tre condiiile
etele de bază,valoroase
oferă insighturi din douădespre
motivecum să sporim mai de
Relaţiile de consiliere au loc atât în minţile participanţilor , cât abă decât să interferăm cu dezvoltarea relaiilor de colabora
�i în comunicarea externă Mulţi consilieri �i mulţi clienţi au re e cu clienii În al doilea rând, sintagmele empatie, privire
laţii de lucru care le preced sau le însoţesc pe cele de consiliere zitivă necondiionată �i congruenă fac parte din uzul comun
�i, în consecinţă, au început deja să�i formeze impresii unii de n profesiunile de sprijin, astfel încât cititorii ar trebui să �tie ce
spre ceilalţi În timpul desfă�urării �edinţei faţă în faţă, ambii seamnă acestea
participanţi se raportează unul la altul în minţile lor; de exem
plu, clienţii po t să decidă cât de mult pot să aibă încred ere în EMPATIA
consilieri, cât de mult să dezvăluie, când �i în ce feluri În plus,
ambii participanţi formează �i reformează în mod constant con Clienţilor le place să se simtă înţele�i în propriii lor termeni de
cepţii mentale unul cu privire la celălalt Mai mult decât atât, în re consilieri. Empatia este capacitatea de a se identifica men-
perioadele dintre �edinţele de consiliere �i contacte, clienţii � al cu lumea interioară a clientului �i de a înelege pe deantre-
consilierii s e angajează în relaţii mentale atunci când se gândesc l Consilierii ar putea avea �i ar putea fi percepute ca dovedind
Manual de consliere
• Relţia de consere
NELSON-jONES
56
înţelegere empatică pentru afirmaţiile singulare ale clienţior o 57
serie de afirmaţii ale clienţior, o întreagă şedinţă de consiliere Caseta 5.1 Dimensiuni ale proesului empaiei
sau în decursu unei seri de şedinţe de consiere. Rogers a con-
siderat că persoanele care oferă ajutor ar treb ui să aibă şi să facă
Afirmaţia Nu ştiu ce este. Ştii că atunci când vorbesc
dovada unei atitudini empatice l a accentuat crearea unui ci clientului: despre asta simt o lovitură uşoară. Dacă
mat emoţional empatic în interviul de consiliere, mai degrabă stau liniştită un minut, smt ca o mare lo
decât folosirea empatiei ca pe un set de abilităţi vitură aici jos Aung să mă simt înşelată
Folosirea termen uui empatie î n concepţia lui Rogers sa Procesul de răspuns al consilierului
concentrat în particular pe conceptu experimentării. l a în
cercat să optimiee cantitat ea şi calitatea ascultării interioare Observare Observă şi ascultă comunicarea verbală,
a clienţilor săi, ajungând până la experimentarea, împreună cu �i ascultare vocală şi corporală a clientului
ei, a unui flux continuu psihologic şi fiiologic Pe ângă fap- Rezonare Simte o parte din emoţia experienţelor
tul că îi ajută pe clienţi să intre în contact cu sentimente mai clientei
evidente, e a încercat şi să îi ajute să simtă înţelesurie de care Discriminare: Discriminează ceea ce este cu adevărat im
erau rareori conştienţi. Totuşi, el sa oprit din încercarea de a portant pentru clientă şi formulează acest
devălui ac ele emoţii de care clienţi i nu erau totalmente con lucru într-un răspuns
ştienţi, de vreme ce acest lucru putea fi prea înspăimântător.
mpatia este un p roces activ, în care consilierii doresc să ştie Comunicare: Este mult
uşoară, mai că
pentru uşor să fienudoar
atunci maiosimţi
lovitură
tot
şi să ajungă să primească înţelesurie şi comunicările clienţi pietroiul acela de durere"
or. A răspunde la afirmaţii le individuale ae cienţilor înse am- Comunică un răspuns care încearcă să ara
nă un proces de ascultare şi observare, de reonare, discrimi- te înţelegerea gândurilor, sentimentelor şi
nare, comunicare şi de verificare a înţeegerii Nu mai este înţelesurilor personale ale clientei nsoţeş
nevoie să spunem că dimensiunea finală şi esenţială este că, te verbalizarea cu o bună comunicare vo
întro oarecare măsură, clientul a perceput empatia consiieru- cală şi corporală.
lui Caseta 5.1, preluată dintrun fim demonstrativ întruchi- Vericare: În acest caz, clienta a făcut rapid următoa
pândul pe Rogers în rol de consilier, ilustreaă acest proces rea afirmaţie, care a urmat firul experien
Clientul , Gloria, vorbeşte despre modu în care tatăl său nu îi ţelor şi gândurilor sale. Totuşi, consilierul
arată niciodată faptul că îi pasă de ea în feul în care iar fi pă- putea să fi aşteptat şi să îi acorde clientei
cut ei spaţiul de a răspunde sau ar fi putut să o
întrebe dacă răspunsul era corect.
(HR ELSJES
Maua de cosiee• eaa de ciiee
a
)8
Percepia clientului asupra răspunsului consilieruui dorit Clienţii sunt mai puţin susceptibili să se dezvolte şi s ă se 59
Modul în care a reacţionat clienta a indicat faptul că ea a per chimbe atunci când sunt recompensaţi pentru potenţialul lor
ceput că, de fapt consilierul a dovedit o empatie excelentă şi a omenesc, decât atunci când sunt respinşi pe baza eşecurilor lor
fost capabilă să continue să itre şi mai mult în contact cu ex- omeneşti. Deşi realizez că acest lucru ar putea implica stand ar
perienţele sale. I de foarte ridicate, consider că uneori inabilitatea consilierilor
de
a simţi şi de a dovedi o privire pozitivă necondiţionată reflectă
PRIVIR EA POZIVĂ NCON DIŢONATĂ popria lor dezvoltare personală insuficientă.
t
Privirea pozitivă necondiţionată constă din două dimensiuni:
nivelul privirii şi necondiţionalitatea privirii. Nivelul privirii, sau CONGRUENA
probabil mai corect spus nivelul privirii pozitive se referă la sen
timentele pozitive pe care consilierul le are faţă de client, cum ar Congruenţa sau autenticitatea are atât o dim ensiune inte
fi simpatia, faptul de ai păsa şi căldura. Necondiţionalitatea pri ioară, cât şi una ex terioară. Din punct de vedere interior, con
virii se referă la acceptarea lipsită de judecată a experien ţei şi au- o ilierii sunt ca pabili să îşi conştientizeze în mod corect gându
todezvăluirii re alităţii subiective a clientului. O problemăcheie le , sentimentele şi experienţele semnificative. Aceştia au un
în privirea pozitivă necondiţionată este faptul că persoanele care gad mare de conştiinţă de sine. C onştiinţa de sine poa te in-
f lud e faptul că îşi pot d a seama ce părţi din ei nu sunt perfec-
acordăîncât
astfel sprijin nu încearcă
aceştia să posede propriile
să le împlinească sau să controleze
nevoi. Înclienţii,
schimb, t te pentru ac ordacest
•
area de asisten ţă ps iho lo gică : de exemplu ,
client sau " Atenţia mea este atât d e con-
asistenţii psihologici respectă diferenţie rea clienţilor şi le accep "Mi-e teamă de
tă diferenţele unice. O astfel de acceptare le oferă clienţilor per entrată asupra pr oblemelor m ele, încât arare ori sunt capabil
misiunea de a realiza şi de a experimenta pe dea întregul gân I ă îl ascult " .
durile şi sentimentele. Din punct de vedere exterior, consilierii interacţionează cu
Un alt mod de abordare a privirii pozitive necondiţionate este lienţii ca persoane reale. Ceea ce spun consilierii sună adevărat.
ca persoanele care oferă ajutor să respec te şi să val orizeze fiinţa Consilierii nu se ascund în spatele unor faţade profesionale şi
profundă a clienţilor lor şi să se identifice mai degrabă cu poten ici nu poartă măşti social e politicoase. Onestitatea şi sincerita
ţialul lor decât cu comportamente le lor curente. Privirea poziti tea caracterizează comunicarea congruentă. D e exemplu, consi
vă necondiţionată implică, printre altele, compasiune pentru fra- lierii plini de compasiune şi de grijă trăiesc aceste calităţi în ca-
gilitatea umană şi înţelegerea condiţiilor universale care îi fac pe drl întâlnrilor de consiliere. Limbajul lor verbal, vocal şi corporal
indivizi să devină persoane mai puţin eficiente decât ar fi de trimite mesaje pline de grijă şi consistente. Ei nu îşi creează un
[(HA RD NE LSON-JON S Maua de cosiie e• Relaţia de cnsliere
.
60 poil al modului în cae ced că a tebui să ie, ci comunică în in patea clienţilo, cae la ândul lo conduc la ăspunsui bune 6
mod eal ceea ce sunt în acele momente. mpatice din patea consiieilo şi aşa mai depate.
Conguenţa nu înseamnă a lăsa totu să iasă la iveală. Con Pattenu întebaeetagee este un eemplu de pa tten de
silieii sunt capabili să ie conştienţi de popiile lo gândui şi omunicae nepoduci v. În acest caz, consili eii caută continuu
sentimente, pentu aşi hăni şi dezvolta clienţii. Deşi conguen ă etagă date pesonae de la clienţi, cae se etag în mod con
ţa poate include dezvăluii pesonale, aceste autodezălii sunt tant în aţa uno astel de încecăi, pentu că nu sunt pegătiţi
olosite în beneiciul clienţilo, în intee su umanizăii pocesu ă dezvăluie inomaţia soicitată. Pe de altă pate, uneoi consi
lui de consiliee şi al avansăii acestuia, şi nu pentu ai ace pe eii cae nu au încedee în ei sunt pea eticenţi în căutaea in
consiliei să se simtă mai conotabil omaţiei Alt patten de comunicae negativ este acela cae se
stauează înte consiliei caismatici sau dominatoi şi clienţi
ependenţi. n at pa tten de comunicae nepoductiv se ceea
P ş z înte consilieii cae vobesc mult şi clienţii tăcuţi. Adesând
elaţiile de consiliee sunt pocese de comunicae în dubu onstant întebăi, e i peiau contoul şi se pot tezi în aţa uno
sens, ie că este pozitiv sau negativ. De eemplu, în timpul şe ienţi cae aşteaptă umătoaea înt ebae, în oc să vobească li
dinţelo de consiliee şi de ealizae a contactelo, consilieii şi e, oeind inomaţii despe ei înşişi.
clienţii sunt întun poces c ontinuu de timitee, ecepţiona e,
evaluae
n mod şi intepetae a li mbajului
de a pivi pocesele vebal,implicate
comunicăii vocal şi copoal
în eaţii . R
b
le de consiliee este elul în cae consilieii şi clienţii se ecom n mod bun de a pivi elaţiile de consiliee încununate de
pensează unii pe ceilalţi De eemplu, mesajele consilieului, cum ucces, mai aes cele cae se etind pe pacusul unei peioade
a i ascultaea activă, căldua şi invitaea, adesate clienţilo de ai mai de timp, este de a vedea dacă acestea constituie elaţii
a se implica în poces pot să ie ecompensatoii pentu clienţi. _ e colaboae. Citeiul de aţă este unul valoos ie că pesoa
Clienţii oeă şi ei, la ândul lo, ecompense consilieilo lo, de nele cae acodă spijin olosesc abilităţile de consiliee în olui
eemplu, zâmbete şi acodui din cap. e cvasiconsiliee, ca pate a alto olui pimae, ca vountai,
a el ca în cad ul oicăei elaţii, consilieii şi cienţi i pot con ie dacă îşi oeă una alteia ajuto. Noţiunea de colaboae impli
solida pa ttenui de comunicae ecipoce, cae pot spoi sau ă aptu ca espectivii cienţi să coopeeze cu pesoanele cae
împiedica pocesul d e spijin n patte de comunicae poduc codă ajut o pentu că se simt în ţeleşi de căte acestea şi, în ca
tiv este unul de colaboae în ved eea atingeii scouilo egiti ul limităilo contetului în cae se întâlnesc, simt un el de le
me de acodae a consilieii De eemplu, ăspunsuile empatice gătuă emoţională pozitivă cu acestea. elaţiile de colaboae
be ale consilieilo conduc la ăspunsui oneste, autoepoatoii pesup, de asemenea, că pesoanele cae acodă spijin şi clienţii
ELSjES Manual de conse e Relţi de cnsere
62 lucreaz pentru atngerea unor scopur comune. Ma mult ecât
atât, colaborarea atrage up sne faptul c respectv clenţ se
smt confortabl în ceea ce prvete sarcnle metoele foloste
în procesul e conslere.
ocesu I de consi li ere
Consler v clenţ întro mare varetate e contexte n
te motve. Ma mult ecât atât, eseor contactul acestora
clenţ este nterm tent e scurt urat nu are o anum
tă egulartate. Presupunerea c exst un sngur proces e con
ere care acoper toate aceste stuaţ nu este corect. În plus,
ulţ asstenţ pshologc, formator stuenţ eopotrv
sesc utl s se gâneasc la moul în care se folosesc e ab
ţle e conslere cu clenţ, ca reprezentân un proces e
nslere.
Atunc cân ne gânm la conslere, cuvântul " proces are
el puţn ou înţelesur. Unul este acela al mcr, faptul c
eva se întâmpl. Astfel e procese pot avea loc atât în ntero-
ul conslerlor, în clenţ, cât între aceta. Ma mult ecât atât,
rocesul e conslere poate avea loc în afara, ar în nterorul
elaţlor e conslere, u p termnarea relaţlor, ar în tm-
ul acestora. Un alt înţeles al cuvântulu prces este acela e pro-
es ea lungul tmpulu, în specal un progres care mplc o
ere e sta. Cele ou înţelesur ale cuvântulu proces se su
apun, astfel c atât procesele n nterorul conslerlor al
lenţlor, cât cele care au loc între consler clenţ se schm
pe msura progreselor fcute în carul stalor ferte.
RICH R E LSJES Manual de con siiee Proes de onsiee
64 odelele pr oceselor de consiliere sunt reprezent ări pas cu cadrul unor problematici mai generale, şi nu cu problemele gene 6
pas, simplificate, ale diferitelor scopuri şi activităţi n diferite ale n totalitatea lor Totuşi, n une le cazuri de consiliere, de
stadii progresive de consiliere Acestea sunt cadre structurate l
xemplu consilierea financiară sau a carierei, abordarea formă
de consiliere. Ele oferă moduri de ai auta pe cei care se fami � rii pe baza acestei distincţii ar putea să nu fie corectă.
liarizează cu abilităţile de consiliere şi pe cei care acordă dea O altă problemă ceea ce priveşte modelele de consiliere este
consiliere să gândească şi să lucreze mai sistematic. odelele cât de mult ne concentrăm pe identificarea şi schimbarea abi li-
funcţionează pe baza presupunerii că folosirea tehnicilor de ăţilor mentale sărăcăci oase ale c lienţilor şi a abili tăţilor de co
consiliere este cumulativă şi că o folosire insuficientă a abili- municare/acţiu ne, care pot nu doar să con tribuie l a problem ele
tăţilor ntrun stadiu anterior sau n stadiile anterioare influ- lor cu rente, ci ş i să îi plaseze în co ndiţii de risc în cee a ce priv eş-
enţează abilitatea de a acorda consiliere n stadiile ulterioare. te repetarea greşe lilor în viitor. În consilierea de s curtă durată
În acest capitol prezint un model simplu, care cuprinde trei sau intermitentă, consilierii pot considera fie că nu există o opor
stadii de asistare psihologic ă deea de bază este că mulţi clienţi unitate suficientă, fie destulă motivaţie din partea clientului pen-
vin la consilieri având mai curând probleme specifice Uneori, ru a aborda astfel de probleme fundamentale, dar sar putea să
problemele pot avea o componentă psihologică mare, cum ar fi nu fie ntotdeauna cazul
nvăţarea de a pune limite n mod asertiv, atunci când este vor-
ba de avansuri
probleme care, sexuale.
cel puţinAlteori, clienţiinupot
la suprafaţă, aducemulte
conţin n consiliere
compo M
R Î g Sh b (RIS)
nente psihologice complexe, cum ar fi obţinerea de sfaturi finan
În această carte se prezintă un model simplu de proces de
ciare, legae sau legate de gestionarea pensionării. consiliere elaţionare a legăturii Înţelegere Schimbare
Atunci când sunt aplicate modelele de consiliere, o distinc- S) vezi Caseta 61 Acest model este n mod special aplica
ţie folositoare care trebuie avută n vedere este aceea dintre o bil situaţiilorpr oblemă, dar poate fi adap tat şi atunci când con-
problemă generală, cum ar fi gestionarea hărţuirii sexuale, şi silierii au alte priorităţi, cum ar fi, de exemplu, consilierea cu
situaţii specifice din cadrul problemei generale, de exemplu, privire la sarcină Faptul c ă modelul de consiliere este prezen -
expunerea unui anumit episod de hărţuire sexuală, cum ar fi at n trei stadii poate implica un grad de ordonare ce nu se po-
acela de a avea dea face cu un coleg de serviciu care nu accep tiveşte cu practica actuală a consilierii. Adesea stadiile se su
tă să i se spună nu. Experienţa mea n cursurile de abilităţi prapun şi uneori consilierii găsesc că este necesar să se
de consiliere ma nvăţat că cel mai bine este să ncepi cu apli deplaseze nainte şi napoi ntre stadii Flexibilitatea poate fi
carea unui proces de consiliere, lucrând cu situaţii specifice n importantă
RCH R E SOJOES Maua de cos le e ceul e nler e
,6
Caseta 61 Modelul de osiie re ainte de aşi des'chide şle cabinetelo pent ai întâlni pe 6
Relaţioare Î ţeege re Shimbare (RS) ienţi. O fază peliminaă a elaţionăii este faza intodceii, al
Sal 1 Reaoaea
ăei scop poate fi descis c a ntâlnie, salt şi aşezae pe scan.
odl în cae conslieii încep o şedinţă vaiază în fncţie de
Sarna prnpaă De a înepe stabrea ne re ntextl conslei, pecum ş în fncţie de doinţele fiecăui pa
a de oaborare cipant. De exempl, aceste contexte pot necesita colectaea no
Sa 2 Îelegeea nmite infomaţi de bază la începtl şedinţelo Dincolo de
ceasta, pincpala alegee la început l ne sesini este dacă să
Sarna prnpaă De a ara ş a extnde îne şi clientl săşi spună povestea şi apoi să stctezi nata
eerea staeprobemă atât ontactuli sa inves. E pefe să îi las pe clienţi să vobească
dn partea onser ât ş a nceput şi " să îşi a poblema de pe sflet . Uneo, clienţii vin
a ent o sitaţiepoble mă foate cla identifcată, de exempl, cm
Sa 3 Schbaea să gestoneze înto săptămână anxetatea pivind n examen im
potant Alteoi, pot avea ma multe pobleme complexe În oi
Sarna prnpaă De a assta ent în shm e împejuae, consilei a teb să se folosească de ablităţile
bare astfe înât staa-pro e ascltae actvă pent a cea n spaţi emoţional sig pen
bemă să e abordată ma e
ent deât în tret t clienţ,
motive astfelcae
pentu încât
aaceşta s îş
venit să poatăajto
solicte împătşi
Dacpincipalele
exstă mai
mlt decât o poblemă, consile pot ezma şi identifica dife
itele pobleme şi îi pot înteba pe clienţi pe cae dinte ele do
STDIUL STDI UL R EL INRII esc să le abodeze Apoi, pespnând că, de fapt, contactl de
consiliee este de sctă dată, consilieii le pot cee să identi-
acest stadi, pincipaa sacină a consilieli şi a clientli ice o sitaţie specifică din cadl poblemei aspa căeia să l-
este de a începe s stabileasc o eaţie de colaboae elaţiile eze împenă.
de consiliee încep în pnctl în cae consilieii îşi întâlnes c pen-
t pima dat clienţii, dac n chia înainte De exemp, mo- STDIL STDUL ÎNELEGERI
d în cae consiieii gestionează apel telefonic poate dete- În cadl acesti stadi, pincipala sacină a conslieli şi a
mina n client să fixeze o ntâlnie c ei. De asemenea, consilieii cientli este de a claifica şi de a extinde înţelegeea pivind
tebie să se calmeze ş i să îşi pegăteasc spaţil de consiliee sitaţiapoblemă aleas Adesea, clienţii se simt întn impas
SjS Maual de cos lee ·l d nir
0 extrag propriile idei ale clienţilor i le da încredere în proprii- 71
le resrse pentr ai gestiona sitaţiileproblemă. se omortă n anumite situaţii seiie atuni ând doreşte să
Uneori instrirea inclde ocl de rol. Unii consilieri psiho ntâneasă oameni ntrebându a e se gândeşte reum şi e
logici integrează folosirea tablei în procesl lor de instrire de sune daă sune eva şi um o sune Jennie şi Jason on
exempl formlează împrenă c client o cerinţă verbală cla- struies a oi un an simu n are e trebuie să intre n ontat
ră de ai schimba comportamentl i apoi accentează mesaje u doi eevi a şoaă u are doreşte să ie rieten Ei se onen
le vocale i corporale dezirabile pentr realizarea acestei cerin trează asura ouui n are i va ontata şi asura moduui n
ţe. În pls consilierii pot încraja clienţii să gândească mai are o va ae. Ei disută e va ae daă va avea sues ât şi
daă nu va avea sues.
eficient. De exempl odată ce clienţii a identificat modri ti
le de a comnica în sitaţiile lor problemă consilierii îi pot in- 2
Exepll Aaea oe bba cae e e ee
stri întrn limbaj fncţional intern pentr a repeta i a pne an 56 d e ani are aordă asistenţă n trun entru de onsiie
practică acel comportamen t în viaţa reală. Mai mlt decât atât re entru ersoane n vârstă o ajută e Nany 72 de ani are
consilierii îi pot asista pe clienţi în reevalarea reglilor i a per găseşte ă traiu ângă soţu ei Ray 76 de ani este din e n e
cepţiilor nerealiste i în înlocir ea lor c nele mai realiste. mai greu e măsură e demenţa aestuia se aentuează Dan
Consilierii îi pot ajta pe clienţi să repete i să practice noile onstruieşte mai ntâi o reaţie dândui ui Nany oortunitatea
modri de gândire i comnicare într e edinţe i să l e raporteze şi saţiu de a vorbi desre viaţa ei. E i etinde aoi u deia
la începtl edinţelor rmătoare Ei îi încrajează pe clienţi să teţe ersetiva unândui anumite ntreb ri nu numai rivind
îi asme responsabilitatea de ai schimba comportamentl atât modu n are Nany se desură n reaţia u Ray dar şi desre
în prezent cât i în viitor. Înainte de terminarea edinţelor de modu n are Nany are grijă de ea nsăşi. Îmreună ei disută
consiliere consilierii i clienţii trec în revistă modri în care clien aoi modur i n are Nany oate obţine srijin are si ermi
ţii pot să menţină schimbările benefice întreprinse tă să aibă e va tim entru ea nsăşi Ei iau n disuţie aoi mo
durie n are Nany se oate gândi di erit a viaţa sa şi de a nu
se mai eree doar a o etensie a demenţei ui Ray.
Caseta 6.2 Exempe de az
3
Exepll Aaea lco pe a eve a aev
1
Exepll Aaea elev a ace pee 4
Nei de ani un suervizor ntrun magazin de mbrăămin
ason 5 ani şi disută robema rivind timiditat ea u Jennie te o angajează e Anne n unţia de vânzător Observând ă
32 de ani un roesor de gimnaziu u abiităţi de onsiiere Jen Anne nu se imiă n reaţiie u ienţii o ia deo arte şi on
nie stabieşte mai ntâi o reaţie u Jason ermiţândui sensibi struieşte o reaţie n adru ăreia ea i eiă modu n are se
să şi mărtăşeasă gândurie şi sentimentee u rivire a dii simte a neerea uruu i şi desre diiutăţie e are e are n
utăţie sae Aoi ea eretează u deiateţe modu n are Jason abordarea ienţior n a e răsunde a ntrebări şi n a e sune
ESjES Manua d e conslee e de nse re
2 despre artcoee de îmbrăcămne de care ar putea nteresa
Ne o încuraează pe Anne să descre în detau modu în care
se comportă verba voca ş corpora atunc când vede un cent
ş ce î trece prn mnte Ne ş Anne dscuă apo modaatea în
care ar putea să gândească ş să se comporte dert E se pun de
acord asupra unor comportamente smpe asertve cum ar
unee mesae-chee verbae vocae ş corporae pentru a între
ba cu încredere pe cen dacă doresc autor ş apo să e răspun
dă a întrebăr Ne ş Anne ac un oc de ro prvnd modu în
care toate acestea po întreprnse în mod ecent cu Ne în ro P rte -
de cent
Te h ni ci pe cifice de co ni lie re
ICHR ELSO jOES
nţlgra carului intrn
rfri nt
Câţi oameni cunoaşteţi cae vă ascută în mod adecvat? Ma
iaea cunoaştem doa puţini Pe ângă faptul de a doi să aibă
p pentu a vobi despe popiie gândui, sentimnte şi
peienţe, mulţi oameni dinte cei pe cae îi cunoaştem vo
ne pecetea asupa a ceea ce spunem, în loc să ne asculte
od adec vat şi pofund Singuu obiect iv impotant a oică-
ri cus de tehnici de consiiee de bază sau de consiiee este de
bunătăţi calitatea ascutăii cusanţilo Cia şi consilie-
rii expeimentaţi tebuie să îşi monitoizeze tot timpu cali tatea
ultăii
ă v
Doi consiliei se întâlnesc î n ascenso a sfâşitul unei zile de
u Unul pae plin de vigoae, ceăat obosit
osili eru re re oosit u ştiu um oţi să f â de lin de
vigore du ă e i sultt tât t im .
osilieru re ăe l e sută
de vigore
Manua de consee Î elegee d intern de efern
M
6 Cum pot consilierii să creeze un climat emoţional astfel încât Deţin erea u nei atitudini de resp ect şi acceptare 77
clienţii să se simtă în siguranţă şi liberi să le vorbească? Multe
În orice relaţie de consiliere unuIa unu au loc patru fel uri de
dintre abilităţile component e ale unor relaţii de colaborare stau cultare Ascultarea se manifestă între consilier şi client şi în ca
sub semnul ascultării active. Există o distincţie între a auzi şi a ul fiecărei părţi. C alitatea ascultării interioare a unui consilier,
asculta. A auzi înseamnă capacitatea de a fi conştient şi de a re u sensibilitatea la propriile gânduri şi sentiment e, poate fi vi
cepţiona sunete. A ascuta implică nu numai recepţionarea sune ă pentru calitatea ascultării lor exterioare Dacă fi e consilierul,
telor, ci şi, pe cât este posibil, înţelegerea în mod corect a înţele clientu se ascultă prea puţin sau excesiv pe el însuşi, ei se as
sului lor Aceasta impune auzirea şi memorarea cuvintelor, ltă mai puţin bine unul pe celălalt. În schimb, dacă unul îl as
sensibilitatea la indicii vocale , observarea limbajului corporal şi ltă pe celălalt sau se ascultă reciproc, acest lucru poate îmbu
luarea în considerare a contextului personal şi social de comuni tăţi calitatea ascultării lor interioare.
care. Totuşi, persoanele care acordă sprijin pot asculta adecvat O atitudine de acceptare implică respectarea clienţilor ca oa
fără să fie însă şi ascultători gratificanţi Ascutarea act ivă impu- i diferiţi, cu drepturi asupra propriilor gânduri şi sentimen
ne ca persoanele care oferă autor să înţeleagă în mod adecvat O astfe de atitudine determină suspendarea udecăţii asupra
comunicările vorbitorilor, dar şi să arat e că le înţeleg. Astfel, as utăţii sau bunătăţii percepute a clientului Toţi oamenii sunt
cultarea activă implică faptul de a fi abilitat atât în recepţiona puşi greşelii şi deţin compete nţe mai bune sau mai slabe, sau
rea, câ t şi în emiterea de comunicare.
Ascultarea activă este abilitatea fundamentală a oricărei rela- pacităţi
ie sau acare a r. putea
altora ducevine
Respectul fie ladin
fericirea, fie ealatinesc
cuvântul suferinţa pro
respicere,
ţii de asistare psihologică. Mai mult, pe tot parcursul modeuui mnând "a privi la. Respectul înseamnă abilitatea de a ne
de consiliere Relaţionare Înţelegere Schimbare (RS), co n- it la alţii aşa cum sunt şi a le preţui individualitatea unică. Res
silierii ar trebui să adapteze modul în care folosesc ascultarea ac- ctul înseană şi faptul de a le perte altor persoane să creas
tivă la stadiile diferite ale modelului. Mai mult decât atât, dacă ă şi să se dezvolte în propriii lor termeni, fără exploatare şi con
modelul este nepotrivit pentru felul de contacte pe care ei le au , ol. Deşi o atitudine de acceptare implică respectarea altora ca
consilierii îşi pot adapta abilităţile de ascultare activă Totuşi, nţe omeneşti diferite şi unice, acest lucru nu înseamnă că per
dacă aceştia nu sunt capabili să asculte în primul rând adecvat, anele care acordă sprin trebuie să fie de acord cu tot ceea ce
sunt slab echipaţi pentru a integra ascultarea activă printre cele- pun clienţii lor. În mod ideal totuşi, consilierii sunt destul de si
lalte abilităţi de consiliere, cum ar fi abilitatea de a adresa între uri pe ei, astfel ncât să respecte ceea ce spun clienţii ca fiind
bări întro manieră potrivită ersiunile lor asupra realităţii.
KHR ESJES Manual de consi liere ηţelegeea cadulu iten de ef eiţ
.
8 Consiierii trebie să fie prezenţi psihoogic în faţa cienţior la ceea spun clienţii întrun fel care demonstrează o în- 9
Acest cr impne absenţa atitdinii de apărare şi a dorinţei de corectă a perspectivelor lor, ei răspund c a şi cum sar
a permite expresiior şi experienţeor cienţior săi afecteze Pe n interiorul cadruui inte de referinţă al clientului. Totuşi,
cât este posibi consiierii ar trebi să fie " într tot acoo ersoanele care acordă sprijin aeg să nu arate că înţeleg
c corp gândrie simţrie şi emoţiie Accesibiitatea psiho- 'v ee clienţilor sau dacă le lipsesc abilităţile de ai înţe
ogică determină o atitdine de acceptare n do ar pentr cienţi ei ră spund din cadrul exte de referinţă. Caseta 7.1 oferă
ci şi pentr sine însşi. Mai simp sps acceptarea de sine se de răspunsuri ale consilierilor din cadrele interne şi ex-
tradce prin acceptarea atora şi reciproca este vaabiă de referinţă
Îg aseta 71 Rspunsuri ale onsilierilor din adrele
fă ntee şi extee de referinţ
Privirea din perspectiva cienti este n at fe de a expri ăpi i cal exe e eeiă
ma abiitatea de a înţeege cadr de referinţă intern. Există n E ne e oarte nteresant."
proverb indian care spne "N jdeca nicio persoană până când E aş reacţonat alte n acea staţe."
r ş smp n poţ s a ncredere n raţ/eme."
n ai mbat doă ni c mocasinii ei. " Pentr ca nii cienţi să
red c a ptt s-o ac dac a ncercat c adevrat."
simtăeste
car că persoanee
necesar ca care e acordă
acestea sprijin îiabiitatea
să îşi dezvote recepţionează
de a tare şi ar s te enerve prea şor."
" m-
ba în mocasinii or " să se pnă în pieea or şi " să vadă ăpi i cal ie e eei
mea prin ochii or. a baza asctării active stă distincţia fn- Eşt oarte erct c no t coeg de cr.
damentaă dintre " t şi " e dintre " perspectiva ta aspra ta Te smţ enervat pentr apt de a reacţonat aste.
şi " perspectiva mea aspra ta şi dintre " perspectiva ta aspra sentmente amestecate c prvre a moartea nc tae. Te
mea şi " perspectiva mea aspra mea. Perspectiva ta aspra ta smţ trst pentr c n ma este dar ş elerat pentr c n
ma ser."
şi perspectiva mea aspra mea snt perspective interioare sa
Te smţ nspm ântat când e! ea ţp a tne."
interne în timp ce perspectiva ta aspra mea şi per spectiva mea Eşt ngrora t c a ptea pca test pentr oţnerea carnet
aspra ta snt perspective exterioare sa externe. de şoer."
Abiitatea de a ascta şi a înţeege cienţii se bazează pe con-
ştientizarea diferenţei dintre " e şi prin pătrnderea în ca-
dr intern de referinţă mai degrabă decât rămânerea în propri Adesea consiierii pot arăta că a at în considerare cadr
cadr extern de referinţă Dacă persoanee care acordă sprijin e de referinţă a cienti începând şi răspns c " .
ICHR ELSJES Maual de cosl ee elegere rulu e e reeriţă
0 Totuşi aşa um o dovedeşte ş i expimaea "A tebui să dai do- de grup, în trei, în perechi, individual sau folosind o combi- 8
vadă de mai multă gijă onsilieii pot da ăspunsui n e- a acestor abordări. Atunci când se efectuează activităţile,
pând u uvântul " Tu/Dumneavoastă şi din adul exten de trebui avut în vedere ca nimeni să nu se sim tă sub presiunea
efeinţă a dezvălui informaţii personale, pe care nu dor eşte să le dez
Consilieii aleg n mod onşt ient să ăspundă sau nu din a Pentru a evita repetiţia, voi menţiona aceste instrucţiuni
dul inten de efeinţă al lienţilo Să ne gândim la un lanţ u inguă dată aii şi nu la neputul fieăei ativităţi.
tei inele afimaţia lientului ăspunsul onsilieului afi
maţia lientului. Consilieii ae ăspund din adele intene de Activitatea 71 Identicarea cadrului intern
efeinţă ale lienţilo le pemit să aleagă nte a ontinua pe de referinţă a client ul ui
aeeaşi ale sau a shimba dieţia Totuşi daă pesoanele ae
aodă spijin ăspund din adele lo extene de efeinţă ele i n ee e u rmeă su n reene gmene di n sui de onsil ee or
pot influenţa pe lienţi distăgânduIe sau bloânduIe aele m e ş n om e. Au os oe e rei răsun sur e esone re ordă
şiui de gândui sentimente sau expeienţe pe ae a fi putut sijn, enu ere irmie. e " su " EX " în ul ieă u răs
altfel să le fi ales. u ns du ă dă es rele ă erse v nernă li enul u su vne
dn erse v e xernă on silierul ui nel e dnre răsunsuri o ăe
ile d r u os lese enu e videni soul exerţiulu ă sun
I văI sur e sun oer e sâr şul esu o .
Fieae apitol din patea a doua şi a teia a ăţii se nheie Exemplu
u una sau mai multe ativităţi pentu ai ajuta pe ititoi săşi Pacientul către asstenta medială
devolte unoştinţele şi abilităţile Deşi pesupuneea mea este acen: un îngr io de u l ă e nu m- v du ă oerţe.
ă ititoii nvaţă tehnii de onsiliee de baă n gupui de fo- Assenă mecaă
mae sa putea a luuile să nu stea ntotdeauna astfel În
EX ) de e să e îngr orei.
plus ititoii a putea să doeasă totuşi să ntepindă unele sau ) ş îngr jor ă nu m ven duă ee
toate ativităţile u un patene sau da ă aeasta epeintă un EX ) red ă o să v nă .
inonvenient pe ont popiu. Cititoii vo spoi val oaea aes
tei ăţi da ă efetueaă onştii nios ativităţile. Chia daă pa 1 Studentul către profesor
tia a putea să nu fie pefetă poate u siguanţă să easă ni
en h r ese v enru m ne să re ese r e ex mene ş să îne
velul de ompetenţă. să âşg n.
Fomatoii şi usanţii pot deide um să abodee fieae a- esr
tivitate: de exemplu daă ativitatea a tebui făută a exei ) Ş eu s mem l e ând em în rgu solv.
ICHR NELSNJNES Maual de cosi lee ηnelegee d tern de efen
_____ () Puneţi pul l on triuţe până după exene (a în du l onttelor de ons i iere 83
__ () iţ ă este for te iportnt să trei de este exene ş să n (b) în vţ ot id nă.
epi să u n vent
ăsp ns la Acv aea 7
2. Tână căte ucăto În domeniu tneetuui
() X () X )N
ână reu să ies şi să ă s it ine d r nu n. ()IN () X () X
că n men l nee l () X () IN () X
______ () Ţi do r să ieş i şi să t e distre zi, dr nu i nii neesr
____ () xis tă âtev l uru ri pe re i pute să e şi renu su n
supe
___ () e e nu î ţi uţi o sluj ă u juătte de noră?
3. Enoiaş căte peot
naş un t neferiit pentru ă nu există nien de re să f u propit i
e
___ () utor oeni le tr eue ev tip pentru se dpt î ntru
__
o n ou şi()pentru
şti sinşgur
fe preten
pentru ă nu i prieteni dev
ărţ ii.
_____ () i ne i văzut oe ni re su siţit l el şi n treut
Activitatea 2 Obsearea şi evalu area r�spunsu rilor
i nerne şi ex erne
1 Priviţ l televizor ş i sultţi interviurie relizte l teeviziune s u l rdo
ş tk show-u rile servţ i ăsu r în re interviev torii răspund di n
dru l de ref erinţă ntern l i nterv evtul ui.
2 . onitorizţ ivă propri expri re ti p de o săptăân ă şi deveniţi
onşti enţi de oentele î n re le răspundeţ i voritor o r din propriu
dru de referinţă su di n dr u l or de r eerinţă:
:CHR J Maual de os lee ·elegee duui nter de ef enţ�
86
cazl în cae consilieii snt tensio naţi sa încodaţi, clienţii lo consti n apot, mai degabă decât să ie peceptă ca 8
a ptea simţi în mod conştient sa intitiv că ac eştia snt ml vă În cazl în cae consilieii se lasă pea mlt pe spate,
pea peocpaţi d e popiile pobleme sa de lcile netemi pot vedea această postă ca pe n semn de distanţae
nate, pent a pe deplin accesibili ecial la începtl şedinţei de consiliee, o aplecae înainte
Consilieii şi clienţii tebie să adopte o postă deschisă ca încaa clienţii, în loc să îi ameninţe
să le pemită să se vadă nl pe celălalt Unii omatoi în abii
tăţi de consiliee ecomandă aşezaea astel încât măl stâng
al consilieli să ie ops măli dept al clientli O altă v vă ş vz
opţine este de a sta aşezat doa n pic ăscit, întn nghi as- iviea ixă înseamnă piviea îndeptată în zona eţei. Abi-
cţit aţă de c lient acest caz, ambele pesoane pot să pimeas cae ţin de pivie indică inteesl consilieli şi îi oeă
că toate mesaele semniicative aciale şi copoale ale celeilalt .tatea de a pimi mesae aciale impotan te Fixaea c pi
pesoane Avantal acesteia este că oeă iecăei pesoane mai poate să le oee consilieilo indicii pivind momentl în
mltă disceţie pin vaieea contactli, decât dacă sta în po- se pot opi din ascltae şi pot începe să ăspndă Totşi,
ziţii opse nl aţă de celă lalt Cli enţii oate vlneabili a p- indicii olosite în sinconizaea convesaţiei snt me-
tea apecia în mod deosebit această aanae a scanelo vebale şi vocale, mai degabă decât mesaele copoale
Modl în cae pesoanele cae acodă spiin îşi olosesc ba- bilităţile pivind contactl vizal implică aptl ca pesoa
ţele şi picioael e poate spoi sa dimi na o postă deschisă. De cae acodă spiin să se ite în diecţia clienţilo, pent a
exempl, baţele încc işate pot i pecept e ca baiee şi ne posibilitatea
n nivel decaechilib
ochii lopent
să se întâlneas
contactlcăvizal
îndeans de des.
în elaţiile
oi chia şi picioaele înccişate Există anmite cecetăi cae
sgeează că similaitatea postii lo, atnci când doă pesoa- nsilieece depinde de gadl de anxietate a client şi a con-
ne abodează posti în oglindă, este peceptă ca semn al exis i, de cât de dezvoltată este elaţia şi de gadl de atac-
tenţei nei legăti. implicat O pivie insistentă poate ameninţa clienţii, pent
d ptea să se simtă dominaţi sa a ptea să ceadă că cea-
pesoană vede pin ei Am avt odată n client cae a înce
Îă
p consilieea ţinândşi mâna la ochi, itândse la 9 0 de gade
de mine şi ancând doa ocazional câte o pivie în diecţia
Faptl că pesoanele cae acodă spiin sta înclina te înain- a A ost necesae apoape opt şedin ţe până ca el să se depla
te, pe spate sa înto pate este n alt aspect al postii lo. Dacă z gadat spe n ivel nomal de contact vizal Clienţii doesc
sta pea mlt înclinate înainte pa cidate, ia clienţii pot expe-
imenta aceasta ca p e o invadae a spaţili lo pesonal. Totşi ,
W vel potivit de contact vizal din patea consilieilo şi îi pot
cepe ca tensionaţi sa plictisiţi dacă se i tă adesea în os sa în
momente de atodezvălii intime, o aplecae evidentă înainte păţi
R ELSOJOES
Maual de cosee mtr ţi şi nt
8 Exă x f v ovedi atenţia şi interesul faţă de clienţi. Totuşi, consilierii 89
olosesc prea mult sau prea puţin mişcările braţelor pot sur-
Atuni ând am disutat sentimentele n apitolul 2, am men î mod neplăcut. Gesturile negative are dovedesc lipsă
ţionat ele şapte sentimente importante feriirea interes ul enţie şi descurajează clienţii de la o comunicare clară includ:
surpriza fria triste ţea furia şi dezgust ul sau dispreţul fie nervos cu pixuri sau creioane, împreunarea degetelor de
are dintre ele putând fi exprimate faial Feţele oamenilor on âni, faptul de a bate ritmul cu degetele, de a se juca distrat
stituie prinipalul mod de transmitere a mesa elor orporale pri rul, de aşi ţine mâna peste gură, de a se trage de lobul ure
vind sentimentele lor Mare parte din informaţia faială este şi de a se scărpina, printre altele.
exprimată prin gură şi sprânene. O expresie prietenoasă rela
xată inluzând un zâmbet dovedeşte n mod obişnuit interes
Totuşi ând lientul vorbeşte expresiile faiale ale onsilierului ati nger ea n mod c u mpă ta t
trebuie să arate ă este onetat la eea e spune De exemplu ngerea clienţilor poate fi potrivită în consiliere, deşi tre
azul n are lienţii sunt serioşi plâng sau sunt furioşi este ne efectuată cu mare grijă, astfel încât să nu fie percepută c a o
voie a persoanele are oferă autor să şi adapteze expresia fa nedorită a spaţiului personal. De exemplu, demonstra-
ială asfel nât să indie ă le nţeleg sent imentele consilierului privind grija pot include atingerea mâinilor
.
client, a braţelor, umerilor şi a părţii superioare a spatelui.
tea şi durata atingerii ar trebui să fie suficiente pentru
Flş g v abili contactul şi, în acelaşi timp, a evita disconfortul şi orice
Gesturile sunt mişări orporale folosite pentru exprimarea e indiciu care ar sugera interesul sexual. Calitatea de ascul
gândurilor şi sentimentelor. Poate ă aprobarea din ap este el activ include înţelegerea mesajelor cu privire la limitele şi
mai omun gest n asultare atuni ând este de miă amploa ·tatea atingerii tale Aşa cum porcii ţepoşi îşi sfătuiesc
re sugerând o atenţie ontinuă iar atuni ând are o amploare ţii cu privire la actul împerecherii, atunci când ne gân-
mai mare sau este repetitiv indiând aordul Aprobarea din ap la atingerea clienţilor, e nevoie să " acţionăm cu grijă.
poate fi văzută de lienţi a reompensă pentru a aeştia să on
tinue să vorbeasă Însă dezaprobarea seletivă din ap poate re ş ă
prezenta un mod foarte pute de a ontrola lienţii Atuni a-
eptarea neondiţionată devine aeptare ondiţionată. Asultarea ativă impliă respetarea spaţiului personal al
Gesturile pot să ilustreze de asemenea forme mărimi sau miş enţilor. Consilierii pot să fie ori prea aproape ori prea departe.
ări atuni ând aestea sunt greu de desris uvinte Consi- ate ă o distanţă fiziă onsiderată a fi onfortabilă pentru on-
lierii pot răspunde u gesturi ale braţelor sau ale mâinilor pentru lieri şi lienţi este de aproximativ un metru şi umătate ntre
ICHR ESjES Manual de con siee emstre ee ş ntee
90 capete. În culturile occdentale, clienţii ar putea percepe orice ntai de ncheier e
distanţă mai apropiată c a prea personală În cazul n care consi
lierii sunt fizic prea departe, clienţii vor fi nevoiţi să vorbească Conceptul de reguli este foarte im1
ţei unor mesajele corp orale L 01
mai tare şi ar putea săi perceapă pe aceştia şi ca fiind distanţi
emoţional Înălţimea cea mai potrivită pentru conversaţiile din guvernează comportamenul n consi"
cadrul consilierii este aceea când capetele ambelor persoane se de rigide, consilierii puând fi nevoiţi s ă • 1
află la acelaşi nivel. Acei consilieri care stau pe scaune mai nal regulile pentru a crea relaţii cu adevăra .
te şi mai sofisticate decât clienţii lor pot să le inducă acestora un asemenea, regulile n ceea c e priveşte acese reI
sentiment de inferioritate. de la o cultură la alta. De exemplu, pentru abor�
este de neaccepat să te uiţi direct n o chii corla
este că în India nu este neobişnuit pentru oa
Acordă atenţie vestim entaţie i şi ngrij ii persona le cap sau să scuure din cap ori chiar ambele simult pl'
• pune da sa u nu. Pe scurt, consilierii au nevoie de nsbi l
Uneori, vestimentaţi a consilierilor este guvernată de contex- penru mesajele corporale ale contextelor sociale şi cutur a e
tele n care lucrează, de exemplu n spita le doctorii poartă hala care lucrează, la fel ca ş i pentru nevoile individuale opr ii ţ
te albe, iar asistentele poartă uniforme. În multe alte situaţii, con le al e clienţilor.
silierii pot alege ns ă cum să se m brace. Hainele lor transmi Consilierii au nevoie de flexibilitate n luarea unor deci de
mesaje
punct dedespre
vederee i se
nşişi,
pot care pot infl
dezvălui uenţaAceste
clienţii. n ce măsură
mesaje şiinclud
din ce ultare activă care s ă determin e o comunicare corporală. P
ăsură ce relaţiile de consiliere se dezvolă, clienţii ajung să şi
poziţia lor socială şi ocupaţională, identitatea de sexrol, etnia, nd consilierii sunt receptivi. De exemplu, clienţii ar putea şti
gradul de conformitate cu norme le grupului, gradul de rebeliu- di experienţele trecute că atunci când aceştia se lasă pe spate,
ne şi cât de extraverţi sau introverţi sunt În timp ce şi menţin t fi ncă foarte atenţi. Este nevoie ca persoanele care oferă aju-
individualitatea, este necesar ca persoanele care acordă sprijin să folosească mesajele corporale dovedind atenţie şi interes
să se mbrace potrivit clientelei: de exemplu, adolescenţii delinc i mod selectiv. Dacă ese necesar, ele pot alege să exprime me
venţi răspund mai bine consilierilor mbrăcaţi informal decât oa je corp orale mai puţin gratificante: de exemplu, atunci când
menii de afaceri Aspectul exterior oferă de asemenea informa- să verifice nţelegerea a ceea ce spun clienţii, pot să i opreas
ţii importante despre cât de multă grijă au aceste persoane de ele că pe aceştia din vorbărie sau să puncteze anumite aspecte.
nsele; de exemplu, ele pot fi curate sau murdare, ngrijite sau Autenticitatea este şi ea im portantă. Atât n cadrul mesajelor
neîngrijite. În plus, lungimea şi stilul părului consilierului trimi p orale ale consilierului, cât şi între mesajele corporale ale con-
şi ele mesaje clienţilor. lieru lui şi m esajele v ocale şi verbale , consec venţa le creşte
:ICHARD NELSON-JONES Manual de consiliere emonsrarea atenţiei şi iereslu
90
capete. Î culturile occdetale, clieţi i ar putea percepe oric nt d nchr 9
ditaţă mai apropiată ca prea peroală. Î cazul care coi
lierii ut fizic prea departe, clieţii vor f evoiţi ă vorbeac ceptul de reguli ete foarte importat petru ţelegerea
mai tare şi ar putea ăi perceapă pe aceştia şi ca fiid ditaţ ţei uor meajele corp orale potrivite Totuşi, regulile
emoţioal Îălţimea cea mai potrivită petru coveraţiile di guverează comportametul coiliere u ar trebui ă fie
cadrul coilierii ete aceea câd capetele ambelor peroae e rigide, coiierii putâd fi evoiţi ă fleibilizeze au ă
află la a celaşi i vel Acei coilieri care tau pe caue mai a regulile petru a crea relaţii cu adevărat de colaborare.
te şi mai ofiticate decât clieţii lor pot ă le iducă acetora u emeea, regulie ceea ce priveşte acete rela ţii ut dife-
etimet de iferioritate. e la o cultură a alta De eempu, petru absrceii autra
ete de eacceptat ă te uiţi direct ochii ceorlalţi U alt
u ete că dia u ete eobişuit petru oamei ă dea
Acrdă t nţ vst ntţ � ngj rsn l ap sau ă cuture di cap ori chiar ambele imulta petru
da au u Pe curt, coilierii au evoie de eibilita-
Ueori, vetimetaţia coilierilor ete guverată de cote tru meajee corp orale ale cotetelor ociale şi cul turale
tele care lucrează, de eemplu pitale doctorii poartă haa re lucrează, l a fel ca şi petru evoile idividuale proprii şi
te albe, iar aitetele poartă uiforme Î multe alte ituaţii, co ae clieţilor
ilierii po t alege ă cum ă e m brace. Haiele or trami oilierii au evoie de fleibilitate luarea uor decizii de
meaje
puct dedepre
vedereei e
şişi,
pot care pot iflue
dezvălui ţaAcete
clieţii. ce măură
meaje şiicud
di ce activă care ă determie o comuicare corporaă Pe
ă ce relaţiile de coiliere e dezvot ă, clieţii ajug ă ştie
poziţia lor ocială şi ocupaţioală, idetitatea de erol, etia, coilierii ut receptivi De eemplu, clieţii ar putea şti
gradul d e coformitate cu ormele grup ului, gradul de rebeliu eperieţele trecute că atuci câd aceştia e laă pe pate,
e şi cât de etraverţi au itroverţi ut Î timp ce şi meţi f că foarte ateţi. Ete evoie ca peroaele care oferă aju-
idividualitatea, ete ecear ca peroaele care acordă priji ă foloeacă meajele corporale dovedid ateţie şi itere
ă e mbrace potrivit clietelei de eemplu, adoleceţii delic od electiv. Dacă ete ecear, ele pot alege ă eprime me
veţi răpud mai bie coilierilor mbrăcaţi iformal decât oa corp orale mai puţi gratificate: de eemplu, atuci câd
meii de aface ri. Apectul eterior oferă de aemeea iforma- ă verifice ţeegerea a ceea ce pu clieţii, pot ă i oprea
ţii importate depre cât de multă grijă au acete peroae de ee pe aceştia di vorbărie au ă pucteze aumite apecte.
ele; de eemplu, ele pot fi curate au murdare, grijite au Auteticitatea ete şi ea i mportată Atât cadrul meajelor
egrijite. Î plu, lugimea şi tilul părului coilierului trimit ale coilierului, cât şi tre meajee corporale ale co
şi ele meaje clieţilor erului şi meajele vocale şi verbale, coecveţa le creşte
(HR ELSJES
Manual de co nsiler e emntre
· eniei i nteeuui
şnsl d i pcpui d clini c şi scultătoi tiicni fii sibi 93
D xmplu un consili pot zâmbi d în clşi timp i să pt p stură rlt ă i shisă
s joc n vos cu un obict i să d din picio Zâmbtul po- îiu-t urîit
t indic intsul d juctul cu obictul su bătutul din picio flsi prvir vtă
pot su nvozitt i msjul nl pot stl să x- fsi u tt viul ptrivit
pim nsincitt. plus consiliii pot oi ăspunsui v pim msj f il ptrivit
bl bun c pot i complt nt d o comunic copo flsi gsturi vt
lă săcă flsi tigr u mpătt
fii t t l spţiu prs l i l îălţi m
fii tt l vstimtţi i îgrijir prsă
Acttata 81 Spora contntz�r majlor corporal sirţil utu rl vi mul î r mui i u rpu l tău
pott npott lt imprtt r u sut ilu s pritr mi sus
rtrul îţi vrbt spr u subit itrs ptru , ir rlul tău
st, î priipl, sult:
îp pri prim, ptru pr imtiv mi ut, msj rrl Acttata 8 mbu n�t�ţ ra modu lu d dmontrar a atn ţ
ptrivit tui răspu i, pi ntr ul u
shi mbă irţi pt ru uă miut su mi mu lt, flsi msj r
pr ptrivit g u msj prl prtiulr ptru mstr tţi i itrs p
lă pi pr iă bţir i frmţii, î r is utţi u m v-ţ r ri ă l i put îmb uătăţi mpl u, i put v tiţ
simţit tui ţi trsmis i ţi primit msj rprl ptrivit i t îtr- piţi p r rigiă Prtă pi vrsţi u u prtr u
ptrivit r să u ri sup r îmbuătăţiii ms ju l rprl ls Fi î timpu l fi
ivrs ţi rlu ril i rptţ i pii mi sus sf ritul vrsţii, r fb k supr m ul ui î r t s uri
în măs ur î r st psibil, shimb ă u pă rluil u prt rul
Acttata 8 Eal ua ra majlor corpor al pntru dmo ntrara
atnţ ntr ul u
m ăs ur î r su t rlvt ptru ttl s priji î r f i f
lsti j, vi flsi thiil silir vluă- î pri
vt urm ătrl msj rprl p ri r vti t ţi i itrs:
NELSON-JONES anal onsl ·emse eiei şi ie esuu
ordă sprj ar putea aege să repete, ma degrabă deât 95
uvtee leţor De exemplu, daă u et
sghtur semfatve, faptul ă u osler
uvtee letulu ar putea odue la pătruderea se
sghtulu respetv. Totuş, mult ma adesea repetţa de
a papagaleasă. ar leţ dores să stableasă legă
arafrazarea si reflectarea
u persoae, u u papagal
senti me ntelo r mplă reompesarea el puţ a eseţe me
letulu. Cosler eară să e trmtă apo leţ
la ş surt, eea e e toma au omuat d adru lor de
te. Atu âd osler parafrazează ar putea fo
Următoarele două teh, are se trepătrud truâtva, pa ueor uvtele eţlor, dar umpătat. E eară să ră
rafrazarea ş refletarea setimetelor, mplă a le da apo e apropaţ de lmbaul pe are foloseşte feare let.
ţlor eea e toma aeşta au omuat. Ce are se famlar 91 oferă exempe de parafrazare.
zează u tehle de oslere ar putea să se trebe De e să
fa u astfel de luru? sau să se gâdeasă Nu este aest u
ru oareum artfal? erbalzărle oserlor urma omu set 91 Exemple de parafrazare
ărlor leţlor oferă gratfa ţ eţlor a să otue. Ma bană către conler pentru eme
mult deât atât, expereţele le pot părea eţlor mult ma re
ale daă e verbalzează deât daă se gâdes la ee, ş har ş esba Încerc connuu să nu mă deran
ma reale atu âd le aud verbalzate d ou de ătre os eze dar ncă mă deranează
ler lor. Astfel de verbazăr ale persoaelor are aordă spr Cosle pe ee În cuda tuturor eorturlor tale nu
pot pue pe leţ otat u propre lor gâdur, set reuşeşt să nu îţ ma pe se.
mete ş expereţe. Î plus, verbalzâd eea e letu omu
ă, oslerul ş letul se pot agaja tru proes de expo Ev către proeor
rare ş ţelegere ma oretă a ţeesulu spuselor letulu. ev: Char ac tot ce pot să mă înţeeg
cu e
Th f z Poeso Încerc oarte mut să pretenos
o parafrazare exprmă ţelesul omuăr uu let sau cu e
al ue ser de mesaje pr uvte dferte. Ueor, persoaee
NLSNjNS Manua d cons ·P re şi refetre seime el
96 O ună paafazae poae ofei efleţii în oglindă, ae s îne gânduile şi senimenele lienţilo, daă does 9
mai lae şi uneoi mai suine deâ expimăile oiginale. Da iliaţi în a alege senimenele în mod oe. oninuae
aşa sau luuile, lienţii şia puea dovedi apeieea pin enae mai mule modui de idenifiae a senmenelo
. corporae Consilieii po ulege mule infomaţii despe
menaii um a fi: Aşa ese sau Mai ii. Un sfa simpl
penu usanţii ae se familiaizează u eniile de onsilie e sime lienul pu şi simplu uiânduse la el De exem-
fundamenale şi ae se lupă u paafazăile ese de a înei lienţii a puea apela la ajuo păând oosiţi, îngijoaţi
imul onvesaţiei, fap ae să le ofee mai mul imp de gâ iiţi. A puea să se ufunde în saun sau să sea aşe
die Un al sfa penu a âşiga îne dee şi fluenţă ese de i ep. Uneoi, lienţii imi mesaje mixe, mesajele o
paia paafazaea aâ în impul usului, â şi în afaa l fiind mai impoane deâ mesajele veale
vocae Mule dine mesajele pivin d inensiaea seni
lienţilo sun expima e pin gadul aenului vo-
Th f e ae îl pun pe aesea. De exemplu, lienţii ae nu sun
Majoiaea ăspunsuilo onsilieilo ae efleă senime na u apaiaea lo e a simţi po omunia folosind
e sun paafazăile ae aenuează onţinuul emoţional l e mai degaă slaă sau disană.
mesajelo lienţilo. Refleaea sau oglindiea senimenelo poa � fraze pentr u exprmarea sent mente or Un mod un,
e fi pinipala eniă de asulae avă. În apiolul 5 am d u infailiil de a desopei eea e sime un lien ese de
a
sis un poes
ezonae, empai omuniae
disiminae, pe ini nivelui : osevaţie
şi veifiae Aii şiîmpa
asula
ae ula uvinele
enelo şi fazele
Cuvinele penufolosie penusenimenelo
expimaea expimaea sen- po
poes în două sadii: de idenifiae a senimenelo şi de efe fi: ii, is, singu, anxios, depima Fazele expimând
ae a senimenelo. menele sun gupăi de uvine ae desiu enimen
e ulaea uvinelo ae expimă senimene poae pă
DE NI IE SE NT IMENTEL a implă, d a uneoi usanţii ae se familiaizează u e
ile de onsiiee nu asulă u desul de mulă gijă şi îi
Înaine a pesoanele ae ofeă ajuo să po aă efea sen eaă pe lienţi Ce ai simţi, după e lienţii deaia
menele unui lien, ese nevoie a ele să le idenifie sau să dis au spus
imineze u auaeţe. Uneoi, lienţii spun Sim auni ân vnte exprmând reacţ zce Asisenţii psiologii p o iden
vo să spună Ced De exemplu, Sim ă egaliaea dine sex a senimenele şi pin asulaea uvinelo ae expimă
ese esenţială desie mai degaă un gând deâ un senimen aţiile fizie ale lienţilo Clienţii po desie eaţiile fizie
Pe de ală pae, Sim fie faţă de disiminaea sexuală desi in uvine um a fi înoda , oosi, ăăi ale inimii şi du-
un senimen. Ese impoan a pesoanele ae aodă spiji e de ap .
ESjES Manual de cons ilere ·e şi eec re eime e
�8 • xpresii exprimând sentimente Expesiile expim ând sentimen tă mai bine înţeleşi dacă pesoanele cae acodă spi in le 9
tele sunt expesii de fiecae zi sau tunui de fază folosite sentimentul de bază la începutul ăspunsului lo
pentu a comunica sentimente Foate adesea astfel de expe onsilieii a tebui să ncece să eflecte puterea sentimenteor
sii sunt expimate pin imagini vizuale da înţelesul lo este xemplu după o ceată clientul a putea să se simtă devas
atât de cla încât un consilie nu ae nevoie să evoce imagi sentiment putec) supăat (sentiment modeat) sau su
nea pentu a înţelege mesajul e exemplu Sunt în al t puţin (sentiment slab) neoi clienţii folosesc multe cu
nouăle a ce es te o expesie cae expimă senti mente cae de pentu aşi descie sentimentele Cuvintele se pot gupa în
sciu emoţia feiciii aceleiaşi teme caz în cae poţi alege să eflectezi esenţa sen
Alteoi clienţii pot vebaliza gad e difeite ale uno
• magistica sentimenteor Clienţii pot să folosească în mod inten
ţionat imagini vizuale pentu a evoca şi comunica sentimen mente m ixte, vaiind de la opoziţii simple de exemplu fei
te maginea vizual ă ofeă un cadu pentu înţelege ea conţi tist la combinaţii complexe cum a fi ănit/fuios/vino
nutului sentimentelo din mesajele lo e exemplu pentu a eflecţiile potivite aleg toate elementelecheie al e mesae
descie şi ilusta jena clienţii pot folosi imagini ca de exem expimând sentimentele neoi consilieii îi pot ajuta pe
plu mi venea să mă ascund înt un colţ sau mi venea să să găsească modalitatea cea mai bună de aşi expima
tele În acest caz eflectaea sentimentelo implică aju
fug afaă din cameă clienţilo să aleagă cuvinte care exprimă sentimente i care au
pentu ei
ELET E SENIMENTEL neoi consilieii pot eflecta sentimentee sau m otivee clien
n mod simplu de a ealiza acest lucu este de a face afi
n sfat simp lu pentu eflectaea sentiment elo este de a în de tipul Simţi deoaece cae oglindes c cadul lo
cepe ăspunsuile cu ponumele pesonal tu ca şi cum am
de efeinţă eflectaea motivelo nu înseamnă că pesoa
fi în cadul inten de efeinţă al clientului Atunci când eflec cae acodă spijin fac o intepetae sau ofeă o explicaţie
tăm sentimente a putea fi stânjenito să spunem întotdeauna popiile lo pespective
simţi înainte de cuvintele şi fazele cae expimă sentimente Este cucial ca ele să verce corectitudineaeflecţiilo sentimen
neoi eşti este deajuns de exemplu Eşti/încântat în loc o Consilieii pot ăspunde afimaţiilo legate de sentimente
de Te simţi încântat Cia mai bine este să paafazăm şi să le cienţilo lo cu gade difeite de ezitae depinzând de clai
găsim cuvinte difei te pentu a descie sentimentele clienţilo tea cu cae au fost comunicate sentimentele şi încedeea pe
Atunci când este posibil consilieii a tebui să încece săi co e o au în ei înşişi în ceea ce piveşte pimiea acesto mesaje
mice înapoi clientului sentimentu principa eşi clienţii a putea mod coect Apoape nvaiabil consilieii veifică pin folosiea
să nu înceapă întotdeauna cu sentimentul de bază ei a putea să no inflexiuni mai idicate ale vocii spe sfâşitul ăspunsuilo
ELSOOES Manual e cosl ee ·r re şi efece enmener
0
00 lo. Alteoi ei pot veifica întebând diect de eempl Am în en t el or
ţeles bine? Consilieii pot să facă inclsiv comentaii de tp C as et a 9.2 Exem ple d e r ef lect are a sen ti m
Ced că te ad spnând (epimaea sentimentelo eitant) .. Cuvinte pentru exprimarea sentimentelo
r
sa Vea să înţeleg ce simţi da încă n îmi este pe deplin C l i e n t: Sunt nântt
cla O altă opţine este de a eflecta n mesa mit de eem Consilier Eşti uprin de emoţie
pl Pe de o pate spi că n te deaneaă da pe de altă pa
te pai tist Dpă o paă consiliel poate adăga Mă în
r
Fraze pentru refectarea sentimentelo
teb dacă p şi simpl n îţi pi o mască de om caos? Clie nt : Simt că m-a lăsat cu buza umflată
Un aspect impotant în eflectaea sentimentelo este de a în Consilier Te imţi forte dezmăgit de e
ţelege dacă şi în ce măsă clienţii a insigti despe ei înşişi Refectarea reacţiilor zice
lmente numită, ete -
de eempl dacă îşi acceptă şinea mânia deea sa tăda În et z, dă reţi fiziă ete liter
ea Este nevoie ca pesoanele cae ofeă ajto să fie sensibile la o repetţi, pentr u răt ă fot nregitrtă n mod lr
zul ă
zre
cantitatea de ealitate la cae pot face faţă clienţii la n moment Altfe, puteţi lu n oniderre prfr
dat în cadl consilieii Consilieii pot înspăimânta clienţii e Cl ie nt A : Înep ă trnpir
ectânde pemat sa întn mod nedemânatic sentimen Consi lie r: Înepi ă trnpiri
te dificil de acceptat pent ei. Client B: Simt ă m fluturşi n tom.
Caseta 92 ofeă eemple de modalităţi difeite în cae consi Consil ie r: Simţi tenie n tom
lieii pot eflecta sentimentele clienţi lo. N vea în nicin ca ză
Căutarea sentim entelor care rezonea
să spn că eistă n sing mod coect de a ăspnde la oicae simt despre
C l i ent : Nu sunt sigur cum să descriu ce
dinte afimaţiile clientli. Modl de eflectae a sentimentelo re, nu, nu
e pote e vorb de furie . upăr
cm a f cele ofeite mai os pot constit i doa piete pe cae se despr e asta este vorba tulbu rare .
poate călca sa podeţe căte epeimenta ea epimaea eplo ă sensibilă
C o n s i li e r : Rănt, anxios, confuz atinge vreo coard
aea ş i înţelegeea sentimentelo clienţilo . Sentimentele la fel vreunul dintre ete uvinte?
ca şi valile oceanli snt întn poces constant de mişca
e Consilieii abilitaţi snt capabili să măească şi să eflecte Refectarea sentim entelor �i motivelor
sc la faptul
fll şi efll sentimentelo clienţilo . Cli ent: Încă sunt deranjat atnci când mă gnde
că ea nu spune adevă rul
e te minte
C o ns i l i er Simţi nă furie pentru ă bănuieşti ă
H
nelor
Manual de consilere · Parafraz aea ş efecta ea sentime
� ES
103
102
Mici recom pens e verba le î nt re b ă cu f n a l d e sc hi s
Atunci când îi sprijină pe clienţi să îşi împărtăşească cadrele Pe lângă reflectarea sentimen telor şi micile recompense ver
interne de referinţă, consilierii nu trebuie să reflecte fiecare afir ale, consilierii se pot folosi de între bările cu final deschis, astfel
maţie pe care o fac clienţii În plus, pe lângă folosirea tehnicilor cât săi ajute pe clienţi săşi elaboreze cadrele interne de refe-
bune de transmitere de mesaje corporale, se pot folosi mici re nţă Acest fel de întrebări le permit clienţilor săşi împărtăşeas-
compense verbale. Acestea sunt exprimări scurte, care surprind ă perspectivele interne, fără săşi reducă opţiunile O folosire
interesul consilierului, desemnate să încurajeze clienţii să conti potrivită a întrebărilor cu final deschis este atunci când, în şedin-
nue să vorbească. Mesajul pe care îl transmit este " Sunt aici cu ţa iniţială, consilierii doresc să ajute clienţii să spună de ce au ve
tine. Continuă, te rog. Consilierii pot folosi mici recompens e it. Şi în şedinţele următoare consilierii pot găsi folositoare în-
verbale în sens bun sau în sens rău. Pe de o parte, ei pot recom tebările cu final deschis. ntrebările cu final deschis includ "mi
pensa clienţii pentru că şiau împărtăş it şi au explorat cadrele de poţi vorbi despre asta?, Poţi elabora, te rog? şi întrebarea pu-
referinţă interne. Pe de altă parte, folosirea micilor recompense n mai puţin deschisă Ce simţi cu privire la asta?
verbale poate încerca în mod subtil sau brut să modeleze ceea ce Întrebările cu final deschis pot fi în contact cu întrebările în-
spun clienţii. De exemplu, consilierii pot recompensa clienţii pentru hise, care reduc opţiunile vorbitorilor: ele oferă deseori doar
faptul de a spune fie lucruri bune, fie lucruri rele despre ei înşişi. două opţiuni da sau nu.
Mai mult decât atât, consilierii pot recompensa clienţii în mod
selectiv atunci când aceştia vorbesc despre chestiuni personale In trebare cu final deschis: Cum ţi -a fost ?
A avut o zi bună sa rea?
Caseta 93 oferă câteva exemple de mici recompense verbale, deşi !n trebări Închise
poate că frecventul folosit hî este mai mult vocal decât verbal. Te-a sp ărat aptul acesta?
Nu sugerez ca persoanele care acordă sprijin să nu foloseas-
Caseta 9.3 Exemple d e mici recom pense verbale că niciodată întrebări înch ise. Depinde doar de obiectivul ascul-
Îhî" Sigur tării lor. Mai mul t decât atât, este nevoie ca multe dintre persoa-
Te r og continuă" Într-adevăr" ele care acordă sprijin să adreseze întrebări închise, pentru a
Spunemi mai multe despre asta" Şi . " executa alte roluri primare Întrebările închise pot fi esenţiale
Continuă" Deci .. " pentru colectarea informaţiilor T otuşi, consilierii ar trebui săşi
Înţeleg" Chiar aşa" impuă nişte limite atunci când doresc săi ajute pe alţii săşi îm-
Ah?" Exact" părtăşească universul, în propriii lor termeni.
Apoi .. " Da"
Te aud
Manual de consili ere Pze
' ş reectre senimenelor
[(HARD NELSON-JONES
07
6 Cei ce studiză tehnicile de consiliee tebui să ibă gi ri d e a v o r bi
jă tunci când olosesc emci de deschidee cum f: " Cu ce C as eta 10.1 Exemp le de încuviinţă
pot să vă iu de juto su " Ce pot ce pentu dumnevos Cadre ormae
tă . Astel de emci pot ce din şedinţele iniţile nceputui Spune-mi, te rog, de ce ai venit.
nepotivite, sugeânduIe clienţilo că depind de esusele con Spunemi, te rog, ce te aduce aici.
silieilo mi degbă decât de dezvolte popiilo esuse, Spune-mi, te rog, ce te preocup ă
Spune-mi, te rog, care este probema.
pentu o utojutoe ulteioă. Te rog să îmi faci un rezumat.
Atunci când le codă clienţilo ncuviin ţe de vobi, me De unde ai dori să ncepi?
sjele copole şi vocle le consilieilo sunt ote impotnte Ai ost is de căte
C î pecep staa?
n indice ptului că ceşti sunt pesone cu ce se pote
Cadre normae
vobi şi n c e poţi ve ncedee. Consilieii tebui să cee A cea anume mnte
ze un climt sigu din punct de vedee emoţionl Fptul de Sunt dsponb dacă e să obet
vobi cl şi eltiv pute să jute l cee unui cdu a tst astă (spus smpatetc)
clm Consilieii tebui, de semene, să olosescă mesje co
pole potivite pentu şi dovedi inteesul şi tenţi, ie dej Comentarii ulterioare, de "încălzire
Este destul de greu să începi
copeită n cpitolul 8 Nu te găb
Mulţi cititoi u contcte inoml e cu clienţii n şedin Începe atunci când te simţi pregătit
ţelo de consiliee omle, de exemplu, oiţeii din instituţiile de
coecţie pentu delincvenţi, pesonlul ezidenţil din csele oş Uneoi, consilieii pot ve nevoe să completeze ceinţele o
tilo dependenţi de dogui su sistentele din spitl În cest nztoce eeitoe l colecte uno inomţii de bză, n
cz, consilieii pot olosi ncuviinţ e de vobi tunci când ne de le d clienţilo ncuviinţe de vobi. otuşi, iţi le
simt că cinev e o poblemă peson lă ce l deneză şi ce bili de exemplu, clienţii n ciză u nevoie de conot
necesită cel mic suplus de ncuje. Cset 01 oeă unele sihologic ninte de complete omulelo, ce se pote n
sugestii de ncuviinţăi pentu vobi, olosite tât n consilie âmpl ulteio În unele situţii, consilieii pot să ie nevoiţi să
e omlă, cât şi n ce inomlă Adug şi unele imţii ul dice limitele conidenţilităţii n cee ce piveşte şedinţ,
um i nevoi de pote unei teţe păţi, su oice el de
teioe, de ce sistenţii psihologici se pot olosi tunci când mite leg lă În plus, consilieii ce iu notiţe pot oei iniţi l
devin conştienţi că de pt clienţilo le este geu să ncepă.
Manual de coniie e Î epuul rcure
(HR EE
sfârşitul
ârşitul unei unităţi de discuţie sau la începutul ori la
109
8 explicaţii cute ale acetui fapt au le pot chia cee pemiiu
ea clieţilo dinţelor de consiliere.
consilier la
ii dite cei cae tudiaă tehicile de coiliee şi coiie- Aici mă voi concentra asupra rezumatelor unui
tele servesc
ii au evoie ă îegitee şediţele de coiliee î copu u îceputul şedinţei. Atunci când este posibil, rezuma
te
peviăii De multe oi clieţii cae meg la cuaţii î upe- opului de a împinge şedinţa mai departe Astfel de rezuma
verifi-
viae ştiu diaite că şediţele lo vo fi îegitate. Dacă u pot oglindi clienţilor porţiuni din ceea ce au spus, pot e
aşa tau lucuile pemiiuea de a îegita şediţele tebuie şi clarifica înţelegerea, pot identifica teme, zone ale problemÎn
ă fie ceută chia la îceputul şediţei Caeta 102 ofeă u r şi situaţiiproblemă. Rezumatele pot servi şi altor scopuri.
gat, con-
exemplu de ceee a pemiiuii de la u cliet petu îegi- zul în care clienţii au vorbit un timp destul de îndelun pen-
a şi
taea şediţei. plu meajele cop oale şi vocale adecvate pot lirii pot rezuma cele spuse, pentru aşi stabili prezenţ
ajuta la obţieea acetei pemiiui. Cuaţii şi coilieii cae t a face ca respectiva conversaţie
să fie mai mult un dialog. Mai
le foarte
ce pemiiuea î modui evoae şi eitate ut mai paibili ult decât atât, în cazul în care clienţii îşi spun poveşti
consilie rii pot oferi rezuma te întrun ritm mai lent, pen-
ă tâeacă îdoieli şi eiteţe la clieţi decât cei cae o o- epede,
licită calm şi cu îcedee. t a-i calma pe clienţi.
con-
Atunci când clienţii spun de ce au venit să solicite ajutor,
de
ilierii se pot folosi de rezumate care reflectă unităţi întregi tul
Casea 10.2 Exempu de cerere de înregisrare are Astfel de rezumate leagă sentimentele şi conţinu
a une sedne
, , omunic
e bază de ceea ce spun clienţii. Rezumatele privind reflecţiile
le permite să
Tear deranja ca e înreitre video aceat şedinţ în co e bază au o funcţie de punte pentru clienţi, care
includ
ervirii Menţione c doar ervior e (iar dac ontinue acelaşi subiect sau să treacă la altul. Alte funcţii gra-
ete reevant, adaţi ş r de erviare") vor vedea ca asigurarea că persoanele care acordă sprijin ascultă corect, va
tficarea clienţilor şi clarificarea înţelegerii celor două părţi
O
eta, care va fi ştear d ce va fi fot viionat. ac doriţi,
tă rezumarea re
te nceta înreitrarea în orice oent riaţie a rezumatului reflecţiei de bază o reprezin
cauzele
ectării sentimentelor şi motivelor care leagă emoţiile de
ercepute ale acestora .
enici de ezumae O altă tehnică de rezumare folosito
are pentru începătorii în
lu asu-
eumatele ut afimaţii cute ale coilieului cu pivie onsiliere este capacitatea de a oferi o privire de ansamb
client
la extae mai lugi di şediţele de coiliee eumatele pra unor diferite tpuri de probleme. Să ne imagnăm că un
de pro
tâg laolaltă claifică şi efectă păţi difeite ale uei eii de vine să solicite consiliere şi începe să descrie un număr
zonei problemei
declaaţii a le clietului di timpul uei ui tăţi de dicuţie de l a bleme diferite. Rezumatele privind identificarea
Manual d consl r · pu şi uur
CHRD NELSONjONES
10 le pot ofer clenţlor afrmaţ ma clare decât au reuşt e să ge dumneavoastră, mama dumeavoastră, Sandra, a început să vă III
nereze Ma mult decât atât, astfel de rezumate pot ofer o bază ceară foarte mult �i aţi dori să �tiţi mai bine cum să vă purtaţi cu
pentru a le cere clenţlor să facă o lstă de prortăţ prvnd f ea. În al patrulea rând, vă simţiţi stresat, aveţi puţine interese
mportanţa fecăre probleme, fe pe cea care doresc să se concen care nu sunt legate de serviciu �i aţi dori să aveţi o viaţă mai
treze ma tâ Caseta 10.3 oferă exemple de afrmaţ rezumatve echilibrată. Nu mai este nevoie să petreceţi atât de mult timp
uncind, dar este destul de greu să vă schimbaţi. Este acesta un
reumat corect?
Caseta 10.3 Exemple de rezumări
Rezumat privind reflecţiile de bază
Consilier către o femeie tânără
Iubitul tău, Clyde, tea părăsit �i ai sentimente amestecate cu pri Şednţele de conslere reprezntă experenţe no pentru mulţ
vire la acest lucru. Aţi locuit împreună timp de doi ani �i să fii Consilierii pot încerca să facă procesul de consiliere mai
din nou singură reprezintă o schimbare destul de mare. Îţi lip de înţeles şi mai puţin înspăimântător Structurarea presu-
sesc vremurile bune pe care le-aţi petrecut împr eună, dar reali
explicarea procesului de consiliere clienţilor Consilierii co-
zezi că se împuţina seră momentele odată cu trecerea timpului. structura prn mesaje corporal e ş vocale, precum ş prn
E�ti rănită pentru că te-a părăsit, dar în acela�i timp începi să te
simţi mai optimistă cu privire la viitor. Nu e�ti că pregăttă să-ţi e verbale Ac trec în revs tă doar structurarea dn tmpul
cauţi un alt prieten, dar simţi că o să poţi face acest lucru după părţ a procesulu de conslere, care ar putea să dureze
ce te refaci din punct de vedere emoţional. Nu vrei să te grăbe�ti între primele 10 şi 15 minute întro şedinţă iniţială Este pro-
să fii cu cineva care nu ţi sar potrivi. Team înţeles corect? il cel mai bine ca structurarea să aibă loc în două afirmaţii, o
maţie de deschidere şi o afirmaţie ulterioară, mai degrabă de-
Rezumat privind identificarea zonelor de probleme
cât ăse facă totul încă de la început Dacă persoanele care acor-
Consilier către un bărbat între două vârste dă sprijin oferă întreaga explicaţie de la început, ar putea să eşu-
Mi-aţi descris cel puţin patru tipuri de probleme. În primul rând, ze n a le răspunde clienţilor care doresc o relaxare emoţională
relaţia cu soţia dumneavoastră, Julie, nu merge atât de bine pre şi nt nerăbdători să îşi împărtăşească informaţiile.
cum v-aţi dori Nu vă mai bucuraţi unul de altul la fel de mult În stucturarea în două părţ, afrmaţle de deschdere oferă
ca înainte �i aţi dori să vă apropiaţi din nou. În al doilea rând, ma ocaze de structurare. Î acest caz, consler pot stabl l-
aveţi dificultăţi în ceea ce-l prive�te pe fiul dumneavoastră de
13 ani, Jim. Acesta devine din ce în ce mai agresiv �i indepen te prvnd tmpul ş le pot da clenţlor încuvnţarea de a
dent, totu�i vă pasă de el �i vă doriţi pentru el tot ceea ce este rb După ce consler şau folost tehncle de ascultare actvă
mai bun. În al treilea rând, după moartea recentă a tatălui ntru a ajuta pe clenţi să spună de ce au vent, e pot rezuma
ICHARD NELSON-jONES Manual de consliere Î nceputul
• şi stcturaea
112 puctele importate şi pot verifica acurateţea rezumatelor lor poran să o gesonez ma bne Apo puem epora aceasă s 3
Apoi cosilierii explică simplu şi cocis restul procesului de co- uaţe n profunzme ş să găsm sraeg penru a o rezova Ese
în reguă penru ne
siliere. aseta O prezită afirmaţiile de structurare ulterioare
oferid u cadru petru modelul Relaţi oare Îţelegere
Schimbare prezetat capitolul 6. Prima afirmaţie este atuci Structurarea poate tări relaţia de colaborare pri stabilirea
câd clietul are mod clar doar o sigură problemă de bază or plauri de acţiue sau obiective ale procesului de cosilie
iar a doua afirmaţie atuci câd clietul sa prezeta t cu mai re precum şi pri obţierea acordului privid modul care să
mult de o problemă. Dacă u a fost creată că o situaţie speci e procedeze. osilie rii ar putea fi evoiţ i să ajute clieţii să
fică afirmaţia ulterioară a cosilierului i cere clietu ui să ide leagă o situaţie particulară care este importată petru ei pe
tifice o situaţie di cadrul uei zoe de probleme de bază pe- re să lucreze osilierii vor treb ui de asemeea să răspud ă
tru a lucra mpreuă pe ea. uele trebări. Totuşi aceştia u ar trebui s ă şi permită să fie
pitiţi tro discuţie itelectuală privid cosilierea. Dacă fac
rmaţii de structurare tru mod cofortabil şi crezător ma
Caseta 10.4 Exempe de afrmaţ de struturare ritatea clieţilor vor fi fericiţi să lucreze iteriorul cadrului
Pa aae a aaa e c ae al ugerat
Avem apromav 45 de mnue împreună, e rog să m spu de
ce a ven Actvtt 0. Ablt�ţ d înc p ş d struc tu rr şdnţ or
A oa aae pobl e cae
(a) O singură probemă urez u un rtene ere dne vo se gând eşte l o tuţe- roe
Mam făcu o dee în ceea ce prveşe movu penru care a ve mă seă d n vţ ersonlă su rofesonl ă e re est e regăt să o
n Acum, de vreme ce mpu ese ma, mă înreb dacă pu îm ărtăşesă în dul jou u de r ol de l îneut ul u ne şednţe nţle .
em seeca împreună o suaţe specfcă în cadru probeme ae Atentv uteţ u rou un u lent u o uţerole mă utenă
ş specficaţ) pe care puem ucra Te vo ajua să nţeeg sua n u d ne vo joă rolu enul u onsleru ote ondue ner vu tm
ţa pe dea înregu ş apo puem eamna sraeg de a o ges de mx mu m mnute foosnd umătoree tăţ:
ona ma bne Ese n reguă
et re une mţ de de shdee
(b) Ma mu de o probemă ofere înuvnţăr de vo
După ce au fos rezumae dfere probeme, conseru spune: rfze
e care dnre acese probeme a dor să e concenrez enu reletre senmentelo
îş eprimă aege rea) . Acum mă nreb dacă puem denfca folosre uno m eomense
o suaţe specfcă dn cadru acese probeme, pe care ese m
CH NSO N-JONS Manua de cons le e Î cpuul ş ct
1 folosirea într eă rilor u final deshs
rezumatul
efetuarea u nei a dou a afirmaţii d e sru turare
Pân ă la sf ârşitul aestei seţiu ni de deshidere a şed inţei onsil ie u ar
ui să - f asista pe l ient n identifia rea situaţiei speif ie, n are vo lu
a mpreună pe viito r
u pă terminarea prim ei părţ i a şedinţei i niţiae de spiin ana zaţi împe
resa rea î nt reb ă ri l o r
ună situaţia , il ustrat ă posiil print r-o înregistra re a şedinţei pe o aseă v
deo sau audio
poi, du pă un i nterva de timp potri vi, parteneii po t inversa rouril e Acest capitol se concentează asupa adesăii ntebăilo n
mul ând atunci când poblemele clienţilo au o mae compo-
tă psihologică. Există un mae peicol ca atunci când consi-
ii le pun ntebăi clienţilo să evină la anumite modui de
aţionae şi să piadă astfel unele dacă nu toate abilităţile de
cutae activă Consilieii a tebui să se nfâneze di tendin-
ţ de a chestiona pea mult şi de a asculta pea puţin plus a
bui să fie din
ate sigue pe de plindconştienţi
punct e vedeecă n cazulln
emoţiona cae ceează
clieţii c li-
vo eleva
ai multe infomaţii şi mai pofunde uneoi nefiind neapăat
oie să li se pună tebăi.
tebăile au poteţialul d e a distuge elaţiil e de consiliee
eoi făă a mai putea exista cale de ntoacee. Clienţii se pot
iţi mai cuând inteogaţi din inteioul cadelo de efeinţă
consilieilo decât nţeleşi n popiile lo cade De exemplu
silieii cae u au suficiente abilităţi pun o seie de ntebăi
să asculte ăspunsuile petu ca apoi să umăească o altă
iecţie fie că este pecepută sau nu ca elevantă de căte
ieţi plus clienţii esimt ntebăile ca fiind intuzive atunci
d este voba de pobleme pesonale sensibile Mai mult de-
t atât peluâd contolul tn mod nendemânatic consilieii
(ARD NESONONES
anual d nl ee
îeb lo
1
înţeles comun, este nevo-
16 pot provoca rezistenţă şi furie Chiar şi în cazul în care clienţii când consilierii nu pot presupune un
i le ataşează sentimen
par supuşi, consilierii le pot încuraja dependenţa mai degrabă ie să îşi clarifice etichetele pe care clienţi
adresate unui client care
decât să îi ajute să îşi asume responsabilitatea vieţilor lor telor De exemplu, întrebările "ulterioare
fi " Atunci când spui că
Cum îi pot asis ta consilierii pe clienţi astfel încât aceştia săşi spune "Sunt foarte deprimat ar putea " sau Atunci când spui că
clarifice şi săşi extindă înţeleg erea situaţiilorproblemă? Fără a eşti foarte deprimat, ce vrei să spui? "
entele specifice şi reacţiile
deveni prea organizaţi, clientul şi consilierul se angajează întrun eşti foarte deprimat, care sunt sentim
" at. Spune mi mai multe de-
proces de chestionare sistematică privind aspectele sau " unghiu fizice? sau "Te simţi foarte deprim
rile " unei situaţii. Totuşi, atunci când predau cursul vizând adre " poate colabora cu clien
spre acest sentiment Apoi, consilierul
reacţiile fizice relevante
sarea întrebărilor, îi încurajez pe cursanţii în tehnicile consilierii tul pentru a identifica sentimentele şi
direct sentimentele sau
să pună mai puţine întrebări Odată ce devin mai calificaţi în a Uneori, consilierii pot să verifice în mod "
Uneori ai idei suicidare?
pune câteva întrebări bine alese în contextul relaţiilor de colabo reacţiile fizice specifice: de "exemplu, "
rare, aceştia pot a poi să crească numărul de întrebăr i, dar nicio sau " Cum stai cu apetitul?
suport săi ajute pe clienţi
dată până la punctul în care să îi controleze şi să îi lipsească de Adesea este nevoie ca persoanele de
putere pe clienţi erea şi elabor area sentimentelor şi reacţiilor fizice Case
n extind
Pe lângă cee a ce spun, modul în care consilierii adresează în ta 1 1 . 1 oferă unele întrebări ilustrative
trebări este foarte important. Atunci când vine vorba de adresa
rea întrebărilor, consilierii ar trebui să folosească mesaje vocale
potrivite din punctul de vedere al volumului, articulaţiei, înălţi C a s e t a 11.1 E x e m p l e d e î n tr e b ă r i iczaircee s e c o n c e n t r e a z ă
mii, emfazei şi ratei vorbirii. De exemplu, clienţii se pot simţi co- a s u p r a s e n t i m e n t e l o r ş i re a c ţ i i l o r f
pleşiţi dacă vocea care le pune întrebările este puternică sau stri Când ai nceput să te simţi astfel?
dentă. Mai mult decât atât, şi mesajele corporale ale persoanelor Spune-mi mai multe despre acest sentiment.
acest sentiment
care acordă sprijin ar trebui să dovedească în mod clar atenţie şi Descrie-mi cum experimentează corpul tău
sentiment?
interes în ceea ce priveşte răspunsurile clienţilor De exemplu, în Ai vreo imagine vizuală care să capteze acest
cazul în care consilierii folosesc doar puţin contactul vizual şi au În ce stare erai atunci şi n ce stare eşti astăzi
stau la baza acelui
o postură corporală rigidă, clienţii ar putea să se simtă mai pu Mai sunt şi alte sentimente care însoţesc sau
ţin înclinaţi să răspundă în mod a decvat ntrebărilor. sentiment?
Cum te simţi aici şi acum
Întrebă des pre sentimente şi re. acţii fzice Cât de persistent este sentimentul?
cât de puternic este
Pe o scală de la O la 10 [sau de la O la 00,
Întrebările îi pot ajuta pe clienţi să se exprime mai clar n le sentimentul?
gătură cu sentimentele şi reacţiile fzice. În mod frecvent, atunci
Manual de consiliere • Adesareaîntrebăilo
UCHRD NELSON-jONES
i
9
18 În ebă pvind modu de g�ndie Ca s eta 11.2 E xe m p le de întrebări c are
s e c o n c en tr e a z ă
Consilieii îi pot ajuta pe clienţi să îşi dezvăluie gânduile pin p e gâ n d i r e
adesaea uno întebăi potivite. O modalitate de adesae a în dup uaţa repec-
Ce gândur a avu înane de/în mpul!
tebăilo efeitoae la modul de gândie este denumită ân- v?
încep mţ ace lu
deşte cu voce tae ândiea cu voce tae implică încuajaea Ce îţ recea prn mne char înane
clienţilo de a gândi cu voce tae efeito la anumite situaţi i spe cru?
repecv?
cifice. De exemplu clienţilo l i se poate cee să îi plimbe pe con- Ce fel de magn îţ vn în mne în uaţa
situaţia respectivă.
Intră cu încetinitorul în gândurile tale din
siliei cu încetinitoul pinte gânduile şi sentimentele lo e- Câ de frecven a acee gândur?
feitoae la anumite expeienţe evocatoae de anxietate. Aunc când el! ea a acţona afel, la ce
ea gând?
e?
Uneoi consilieii pot accesa gândiea de la nivelul sentimen- Care dnre acee gândur ee gândul ferbn
telo de exemplu Ce gândui au pecedat sau au însoţit acele La ce crez c e gândea e l!ea?
sentimente . Alteoi consilieii pot alege să acceseze gândiea e ce îţ ee fc
în uaţa repecv?
pin compotamentul unui client sau pin compotamentul altei Pe ce reure au punce ar e poţ baza
Ce amnr îţ ârneşe acea uaţe?
pesoane de exemplu Când ai făcut acel lucu la ce te gân-
Ma erau ş ale gândur au magn?
deai sau Atunci când el! ea a spus acel lucu ce ţia tecut fice cu privire la lim-
pin minte Consilieii pot să adeseze şi întebăi ulteioae Î plus, consilierii pot adresa întrebări speci
regul ş percepţ.
cum a fi Mai eau şi alte gândui sau imagini bajul ne,
Un alt mod de a pivi gânduile este pin pisma puteii aces- Consilieii îi pot ajuta pe clienţi să înţeleagă modul în cae pot
toa. O modalitate de a face acest lucu este de a eticheta gându- gândi mai pofund tecând dncolo de fapte pentu a căuta n-
ie ca eci calde sau fiebinţi. În mod special consilieii îi spi- tepetăile şi pecepţiile Adesea infomaţiile pe ca e le ofeă
jină pe clienţi să caute gânduile fiebinţi cae pot declanşa clienţii au înţelesui pesonale sau simbolice pentu ei De exem-
sentimente nedoite şi comunicăi de tip nedoit. Adesea gân- plu pateneii cae nu pimesc floi de ziua lo a putea sau nu
duile clienţilo efeit oae la ce gândesc alte pesoane pot fi gân- să se gândească c ă acest lucu simboli zează lipsa de iubie În-
dui fiebinţi cae conduc la o comunicae slabă de exempu tebăile cae sondează înţelesuil e pesonale a tebui s ă fie d es-
umate de gândul mi pândeşte geşelile cu o explozie de fu- chise şi expeimentale de veme ce clienţii a tebui să cunoas-
ie împotiv lui! ei Caseta 112 ofeă câteva întebăi ilustati că ăspunsuile mai bine decât oice altcineva chia dac ă nu este
ve cae se concentează p e gândiea clienţilo întotdeauna cazul Întebăile ilustative includ Mă înteb cae
Mul d ci li deaea
eb
CHRD NESON-JONES
2 Consleul a ebu să asule nodea una u gjă ş să es 123
Caseta 11.4 Î mpetea ascut actve cu înteb pee eea e au spus lenţ În mod feven, umăoaea lo
Suaţapoble nebae poae să deugă dn ulmul ăspuns al le nţlo ş să
nuajeze pe aeşa să onsuasă ma depae ponnd de
ebbe, funcnaă de bancă de 27 de an, se pezntă a un a Ade saea de nebă ae su n n mod log legae d e ăs
cnse pentu că nu se îneege cu ceg e punsule lenţlo eează un senmen de olaboae n loul
Îpleea acul acve cu eb deţonă ăspunsulo de ăe onsle a sfâşul adesă
nebălo de lafae a suaţepoblemă, pesoanele ae
ebbe Sunt fate îngată pentu că nu mă aodă spjn po ezuma pnpalele pune ş po vefa m
îneeg bne cu c eg me, funcna de peună u lenţ a uaeţea ş ompleudne a ezumaelo lo
bancă
oleul E�t pecupată de aceste ea de a cu
de muncă P să spu ma mute despe Acvaea .1 Eval uarea ş f ormu larea nr eb� lor
aceasta?
Pveş e se 11.1
ebbe a, suntem �ase funcna n bancă, da e r eă re ă su -devăr ule peu sod se mee
că cea pa să fe peten e ş reţe fe e l eţlor?
oleul Cea se îneeg bne, da cum se pată e poţ gâd e reăr ule pe re perso e e e ordă sp -
ace�ta cu tne? j e pue d res î es s op?
ebbe Nu sunt ăutăc� în faă, da evtă să îm 2 Pveşe se 12
vbească • Ce în te bări crez că su nt cu ad evărat uti e pe ntru a so nd a gân d rea cli en-
oleul A�ada, ma cuând te sm ecusă Te-am ţor?
înees cect? • Te poţ g â nd i la a lte întreb ăi utl e pe ca e persoa ne le car e acodă sp r -
ebbe a le- r pue d res es s op?
oleul Tu cum te p faă de e ? 3 Prveşe se 13
eeă re ă su u devă u le peru sod omuăr
ebbe Ma cuând tnd să mă en decât să încec le ş ţu e eţlor?
să vbesc cu e. Cumva îm este teamă e poţ gâd e reă ue pe re persoel e re ordă spr-
de e
j e- pue dres es s op?
HR NESONjONES Maual de cs iliee Aresre întrebril
12 Activitatea 11 Imp letirea ascu t�rii active cu ntreb�ri 12
Lur u un prtnr
Fr lg stuţ prblm ă
rtnru l ă rlu nslr r prt nr ul ă rlu l n
tulu
rtnr ul ptr într 10 mnu împt n într bărl u s
ul tr tvă lrn în l tm p suţ-prb lm ă prtn
Mo ni toria rea
rul u rsn u- într băr spr
sntm nt r ţ
gnr e lână folosie enicilo de scule civă şi de des
munr ţu n e nebăilo, n unele cde consilieii i po ju pe clienţi
r ns ră rlvn t săşi clifice poblemele pin monioize senimenelo, e
L srt prtnrul rumă prnpll tl pr t p ă l m cţiilo fizice, ânduilo şi comunicăilo / cţiunilo lo. Consi
mnt ul rsp tv lieii po simţi nevoi de le explic especivi lo clienţi de ce
usţn ssu n împărtăr nrmţ r r bk poe fi uilă monioize. Monioize sisemică poe fi
imponă l ncepuul, n impul şi d upă consiliee. ncepu,
D upă st ă st p sbl s vr nv rs r lu rl s v rpt
tvtt monioize
e sisemicăÎnpo
spoi conşienize. e sbili
impul nişe linii
pocesului de de bză şi mo
consiliee, po
nioize poe sevi penu eminie numio spece,
veifice poesului şi penu moive. După emine po
cesului de spijin, monioize ese elevnă penu menţi
ne beneficiile obţinue, deşi clienţii pue să nu mi fie l fel
de sisemici n colece de infomţii c n impul pocesu
lui. Aici, mă concenez sup monioizăii de l ncepuul po
cesului de consiliee.
Monoz aea enmeneo a eac o zce
Consilieii i po ncuj pe clienţi săşi monioizeze seni
menele şi ecţiile fizice pin folosie uno scue scle de coe
ESjES
Manal d cnl Mze
·
26 fie zilnic, fie n unele situaţii specifice. Clienţilor li se poate cere Si i acii izic chi
săşi nregistreze sentimentele referitoare la stare (de la foarte fe [Ce am s imţi t? Cum am reacţionat din pun ct de veder fizic?
ricit până la foarte deprimat, nivelul de anxietate (de la deloc pentru ecare sentiment -cheie şi fiecare reacţie fizică (O-100% )J
anxios până la foarte anxios, nivelul stresului (de la deloc stre- Fro 80%
sat până la foarte stresat) şi aşa mai departe. Scalele obişnuit e de Conz 60%
cotare se extind ntre O şi 10 sau O şi 100 Consilierii pot simţi ne Răn 65%
voia de ai antrena pe clienţi n tehnicile identificării şi cotării Gâi (pcpii i iagii)
sentimentelorcheie sau sentimentelor importante şi a reacţiilor (Ce gânduri am avut chiar nainte de a ncepe să simt şi să reacţionez
fizice pe care le experimentează fie zilnic, fie n situaţii specifi zic astel? Plasarea unei steluţe n dreptul oricărui gând erbinte)
ce ai jos este un exemplu al unei scale simple, pe care clienţii Orcâ de mt a� încerca pr � mp n pot ajnge a an
* Char n ma am nevoe � de aceată corovăaă c an pe ân
o pot folosi pentru aşi cota nivelul de anxietate zilnic sau n si
gă prenea pe care o remt dea
tuaţii specifice
Am încercat ă pe cât de rezonab pob
eloc anos 1 2 3 4 6 7 8 9 10 Foae anos În mod norma e � an ne înţeeg em det de bne
an n gânde�te înante ă vorbeacă
Consilierii i pot, de asemenea, ajuta pe clienţi să folosească foi
de lucru pentru a se monitoriza şi pentru a deveni mai conştienţi
de modul n care se simt n anumite situaţii specifice Caseta 121
prezintă o astfel de foaie de lucru completată mpreună cu un Moniozaea gânii
client care se simte nenţeles de către un prieten Persoanele care Consilierii i p ot ncuraja pe clienţi săşi monitorizeze gându
acordă sprijin trebuie să le ofere clienţilor posibilitatea exersării rile, percepţiile şi imaginile neori, o astfel de monitorizare se
pentru completarea unor astfel de foi de lucru nainte ca aceştia tâmplă mpreună cu monitorizarea sentimentelor şi a reacţii
să le completeze pe cont propriu lor fizice (ezi Caseta 121 Clienţilor li se poate cere să plaseze
o steluţă lângă orice gând fierbinte, care este cel mai mult aso
Caseta Foae de ucru petru detfcarea ş cotarea ciat cu sentimente şi reacţii fizice altă abordare a monitoriză
setmeteor, reacţor fzce ş a gâduror-chee tr-o rii gândurilor este de a le cere clienţilor să contabilizeze fiecare
stuaţe aume oment când ajung l a un gând auto distructiv, d e exemplu Nu
Staţe sunt bun. Contabilizarea i poate ajuta pe clienţi să devină mai
(Cine? Ce? Când? Unde?) conştienţi de natura repet itivă a gândirii lor Cli enţii pot apoi să
Sâmbătă ora 7 dmneaţa registreze pentru o perioadă de timp frecvenţa zilnică a gân
Rajv are o neînţeegere c coeg de apartament an durilor şi percepţiilor n cauză
CHR D ELSO-JOES Manua d onl Mn e
28 O altă abordar a moitorizării gâdirii st folosira adru Gâ 129
lui d luru SGC SituaiGâduriCosi) ar poat fi fo Inregistrarea gânuri/r cu privire a situaţie
losit atât d ătr osiliri ât �i d lii a u istrumt p- Teue ă c ou oe e.
tru a aaliza modul î ar gâduri itrmdiază situaiil �i Nu m co dee cum ă î c ă mă pcă
moduril î ar liii simt raioază fizi omuiă �i a Me emă că vo eşu
ioază. Î ast adru
oece
iţie sii u re se ofrun tă le ţ) Care sun t consecinţee g ânuri/e mee privin situaţia?
G = Gân duri gându ri şi mgin vz le) Sentimentee i reacţiie izice
= onseinţe sentime nte, e ţii fze om niă ri şi ţuni ) Semee: oe xoă
Recţ zce eue î omc u mă coceez ş cum
da st ă d fapt liii u tr automat d l a situai S) eu
la osil situaii C ). Î shimb osi l C) situaii
S) sut itrmdia t d �i d um gâds a�tia G) . Sti Comun icarea i acţiunie mee
mtl raiil fizi omuiăril �i aiuil lor bu sau Voec pe mu depe me îăm ş depe Tm.
rl sut itrmdiat d gâduri l �i pro sl lor mta Nu cu î mod decv ş u me deu de mu ee
Casta 122 ofră o foai d luru SGC p ar liii o pot peu Rod.
folosi
durilatât ptru a�i
î aumit moitoriza
situaii. Est ât
voi�ia
ptru a�i aaiza
prsoal ar agâ-
ordă
spriji să l arat liilor um să ompltz foaia d luru. Am Moiozaea omuiăi i a iuio
ompltat foaia d uru ptru Roby o fmi d 35 d ai
ar st foart axioasă î a priv�t prima îtâlir u Cosilirii îi pot îuraja p lii să î�i moitorizz om
Rod după �ia îhiat rlaia d opt ai u Tim portamtul �i astfl să dviă mai o�tii d modul î ar
omuiă �i aioază î sfra d problm. Uori liii sut
d aord să î�i faă tml d xmplu să tlfoz ptru a
Caseta Foaia de uc u SG C stabili o îtâlir ptru a apoi să îrgistrz um sau om-
(SituaţieGâduiCoseciţe) portat. Î otiuar sut prz tat mtod pri ar osili -
Sae rii îi pot îuraja p lii să î�i moitorizz modul î ar o-
xprimarea situaţieipro bemă n mo c ar i succint muiă �i aioază
Am o p mă îâe cu Rod
NELSON-jONES Manual d consl Mooaea
JURNLE n fapt e poate ajta pe lenţ să va dă onexnle dnte mo 131
dl n ae gndes ş m sa smţt m a eaţonat dn
A ţne n jnal este n mod d e a montoa omnaea ş pnt de vedee f ş m a omnat sa eaţonat Ca
aţnle Clenţ pot să aode o atenţe deosebtă onsemnă exempl pteţ vedea Caseta 122
ndentelo te n ae a folost ompotamente potvte
sa nepotvte Deş jnalele pot f folostoae n lenţ gă
ONSEM NĂR LE M ES JEOR ERE OLE Ş I ORPORLE
ses aeastă abodae pea şo de gnoat ş pea nesstematată
n mod fevent lenţ a o slabă onştnţă a omnă
GRIE DE REENĂ lo voale ş opoale Pe pasl stadl nţelege ons-
le ş lenţ p ot deven onşte nţ de anm te sfee mpotan
Gafele de fevenţă se onenteaă aspa fevenţe te pent nţelegeea staţlopoblemă ale lenţlo De exem
ae lenţ pn n at n anmt ompotament nto peoadă pl n onsle leaă Sona o femee ăsătotă te
de tmp ln săptămnal sa lna De exempl lenţ a p- op a ăe staţepoblemă se enteaă n jl dfltăţ
tea pnta te ţgă a fmat nto ş apo să tansfee aeas e de a stabl anmte lmte pent tatăl să vădv Walte ae
tă nfomaţe ntn gaf lna mpăţt pe le Un alt exem- dă telefoane epetate ş ee atenţe ş tmp ha daă este apa
pl este aela al l Steve ae neavnd n lo de mnă este bl să abă gjă de el nsş Sona este nsttă n pealabl să
de aod să negstee ln tmp de o săptămnă ompota- obseve mesajele vebale voale ş opoale
mentele l de ătae a ne sljbe ntn Gaf de atvtate
de ătae a n lo de mnă Gafl lsteaă atvtăţle pe
o axă oontală ş lele p e o axă vetală Atvtăţle lstate pe Exempe de consemnă ae mesajeo vebae
vocae ş copoae
axa oontal ă snt anddat sse ş aplaţ telefone sol-
taea de nfomaţ pn sso ş la telefon pomovae ne- iaţe Cm am oma
ă de ontatae vtă la ofl de mnă ş patpaea la n
tev Conslel dă nstţn l Steve să se fa 1 n Meae Meae Meae
aseta elevantă de feae dată nd ntepnde o aţne eae oae ooae
ONSEM NĂRI D E IPU L SI TU IE , GÂND URI ŞI ONSEINE SG
Completaea ne staţ te oloane onsemnă de tpl 2
staţe gnd onsenţe (SGC sa a ne fo de l este şam.d
NELSONONES Manual d cnilr Mooaea
Aia ea cienio
n monioza e mut deât atât onsiieii a tebui să şi eompenseze meeu 133
ienţii pentu efotuie o pin asutaea apotuui. Consiie
Cienţii nu au obieiu negistăii sistematie a obsevaţiio ii i pot ajuta pe ienţi să fooseasă infomaţiie negistate
pivind modu n ae se simt eaţionează fizi gândes şi o pin onsemnăie de monitoizae pent u autoexpoae şi eva
muniă/ aţionează. A putea fi nevoie a pesoanee ae ao uae. ăă a fae totuşi aeastă mună n ou o onsiieii i
dă spijin săi motiveze să faă astfe De exempu un onsiie pot ajuta pe ienţi să pieapă nţees u infomaţiei oetate.
a putea săi expie Soniei Conseaea n sis a moduui n
ae omunii pin uvinte voa şi fizi de fieae dată ând ta
tă tău neaă să te faă să petei timp u e ne ofeă infoma Activitatea Monitorizarea sentimenteor,
ţii pentu dezvotaea de stategii foositoae pentu a putea im reacţiio r zice şi a gnd ror
pune imite ompotamentuui său pin ae soiită timp şi joc de rol cu u parteer care ac ţioeaz ă ca u " cliet " cu o situaţie speci
atenţie. fică care expeime tează setimete şi reacţii fizice care pot autod istruc
Consiieii tebuie fie să ofee onseăi de monitoizae fie tive. eră-i motive cliet ului tău petru moitorzarea set ime teor reac
să supevizeze ienţii n aegeea fomatuui pentu onsemna ţiilo r fizice şi a gâd urilo r sale Folos id formatu Casetei 2., ajută-ţi clietul
e. Consiieii nu a tebui să se aştepte din patea ienţio a să idetifice setimet ele-cheie, reacţiil e izice şi gâd urle di acea situaţie
aeştia să şi faă singui onsemnăie n pimu ând ienţii Du pă aceasta, ogaizează o sesiue de feedback şi discuţii Apoi da că este
sa putea să nu faă aest uu şi daă o fa a putea să o faă posibil iversaţi rolurie
geşit
Cienţii nu sunt n mod natua buni autoobsevatoi. n on
seinţă a putea fi nevoie a pesoanee ae aodă spijin să i Activitatea . Monitorzarea sitaţiio,
anteneze spe a disimina şi a negista ompotamente spe gnd o r ş a consenţ eor
ifie. Cienţii au nevoie de aitate nu numai n eea e piveş joc de r ol cu u partee r care acţioează ca u " ciet " cu o situaţie spe
te aţiunie de negistat da şi feu n ae să negisteze n cică î care se comportă de o ma ieră autodistructivă f erăi motive clie
pus ei a u nevoie de onştientizaea ten dinţeo de aşi peepe tul ui tău petru moitorizare, scopul descoperiri i relaţiei ditre g â du ri
geşit sau seetiv aţiunie de exempu ninaţia de a obseva e, setimetele şi c omu icările/acţiuil e sae Folosid ormatul GC
mai uând puntee sabe d eât puntee tai. prezetat î Caseta 22, ajută-ţi clietu să descrie situaţ ia şi să -şi ideti
Consiieii a tebui să i eompenseze pe ienţi u intees şi ce modu l de gâdi re setimete le/ reacţ iil e izice ş i coseciţele comu
aude atuni ând aeştia şi fa onsemnăie. Aeastă ghidae icării/acţiuior
este bazată pe pinipiu ompotamenta fundamenta onfom Du pă aceasta, orgaizează o ses iu e de e edback şi di scuţii Apoi, dacă este
ăuia aţiunie gatifiante sunt mai pasibie să se epete Mai posibil i versaţ i rolurile
ELSO-OES Maua l d cosl Mne
13
Aiviaea 1 Moiozaea meajeo vebae, 13
voae şi opo a e
n oc de ol c n patene cae ac one ază ca n client c o sitae spe
cifică în cae com nică nepotvi t eăi motiv e client l i tă pent a-şi
monitoiza com nica ea în sitaia espe ctivă Apo i olosnd fomat con
semnă ilo di n Caset a 12.3 in stieşt ei cient s ă- obseve ş săş ne
giste ze sistematic mesajele vebae vocale ş copoae d n acea sitaie Ofe ri rea d e p rovocă ri şi d e feed ba ck
Dpă aceasta o gani zează o sesine de feedback şi dscii Apo, d acă este
posibi invesa olie. Acest capitol este difeit de anteioae le dat fiind că tehnici-
le de ofeie de povocăi şi de feedback epezintă ăspunsui
cae emană n mod cla din cadul de efeinţă exten al consi-
lieului nefiind desemnate să claifice c adul d e efeinţă inten
al clientului. Punctul de plecae a oicăei elaţii de lucu cola
boative este de a folosi tehnicile de ascultae activă şi de adesa
e a întebăilo pentu a claifica cadul de efeinţă al clienţilo
Ofeiea
pe cae ledestăpânesc
povocăiconsilieii
şi ofeiea de feedback
şi cae suntdedouă
tec dincolo tehnici
claificaea
cadelo de efeinţă existente ale clienţilo pentu a extinde mo
dul în cae se văd pe ei înşişi şi în cae îşi pivesc poblemele
Ofe ea de povocă
Povocaea este poate un cuvânt mai d elicat dec ât confunta
ea cae evocă imaini ale clienţilo aşezaţi pe scaun aflaţi sub
tensiune şi căoa li se înlătuă făă emuşcăi obiceiile
autopotectoae de căte pesoanele cae acodă consiliee Po-
vocăile ap a din cadele extee de efeinţă ale consilieilo cu
scopul de a ajuta clienţii să îşi dezvolte pespective noi mai
bune cu pivie la ei înşişi la alţii şi la situaţii le lo poblemă
HRD ELSO-OES
Maal d sl Oeea
· de povocă ş eeback
36 Provocăril caliicat invită clinţii să xamin discrpanţl nconsecvenţă ntre armaţ ş apte 137
dintr sntimntl gnduril şi msajl lor p car din varii A p că partener dmneavoatră n ace ncodată nmc
motiv pot să nu l conştinti suicint . Pr ovocăril pntru pentr dmneavoatră, ar acm îm pne că er a păat toa
car pld aici au două caractristici distinctiv în primul rnd te vaee dpă cnă.
tind să i suicint d aproap d cadrl d rrinţă intrn nconsecvenă între proprle evaluăr ş evaluărle altora
xistnt al clinţilor şi în al doila rnd sunt ăcut întro ma E receponez doă meae. Păre ă crede că a getonat bne
niră rlativ namninţătoar. Aşa cum ilustraă Casta 131 taa, dar ret grp ete în contnare nemmt în
provocări po t i d mult luri. ceea ce prveşte comportament dmneavoatră
M SĂ EIM P Ă
Caseta Exempe e inonsevenţ
n oferirea e provori Msal pntru orir a d provocări includ P d o par
t . . p d altă part . P d o part . totuşi. .. Spunţi
nconsecvenţă între mesajele verbale vocale şsau corporale că . . dar. .. şi Rcpţion două msaj .. sau Rcpţion
Îm pne că vă m trt c prvre a acet cr, c toate un msaj mixt . . . Msajl vocal şi corporal al consilirilor
acetea zâmb ar trbui să rămnă rlaxat şi pritnoas. Consilirii încpăt ori
Inconsecventă
Între cuvinte si actiuni
ar trbui să s rum la a ori provocări modrat dat iind
pne că a trect pete povetea c e, c toate acetea cont potnţialul
rlaţii uriaş al rlaţiilor
nproductiv d consilir
atunci cnd consiliriidără
a sxprinţă
transormalan în
na ă î na
saă provocări oart putrnic
nconsecvenă între valor ş acun Atunci cnd orim provocări st important să mnţinm
Îm pne că apreca onet tatea, da r aceaş tmp n vă de urchil clinţilor larg dschis pntru noua inormaţi Tocmai
anează ă modca neor adevăr d aca consilirii ar trbui să lans provocăril d p poi
ţii gal să vit să l vorbască d sus clinţilor şi să îşi amin
nconsecvenţă Între aş da cuvântul ş aş tne cuvântu l
tască d aptul că provocăril sunt invitaţii la xplorar. Un risc
A p că dor ă petrece ma mt tmp c cop, dar dpă major în orira d provocări clinţilor st ca acştia să prca
câte e pare n a ăct acet cr pă drpt umilinţ ca c spun consilirii.
nconsecvenţă între armaţle anteroare ş cele prezente Consilirii ar trbui să olosască un minimum d muşchi
În cadr tme şedne a p că v-a ătrat de şe dm orind provocări în măsura în car o ncsită obictivl. Pro
neavoatră, totş acm pne că ete det de bn, n ond vocăril putrnic pot să cr ristnţ. Dşi unori sunt
ncsar st cl mai bin ca astl d provocări să i vitat. În
CHRDNELSON'ONES Manual d onsi Ofriea d povocări eedbak
8 mod spe cial atunci când apotul şi încedeea nu sunt î nc sta sunt folosite ca spuns a inconsecvenţe, în timp ce ofeiea de 39
bilite în eaţiile de consiliee, aceste povoci pot apea pea feedback nu pesupune existenţa veunei inconsecvenţe Voi dis
deveme Stategiile pe cae clienţii le pot foosi pentu a ezista tinge în cee ce umeaz înte feedbackul obsevaţionaI, " Te ob
povocilo includ disceditaea celo cae le ofe povocile, sev ca şi feedbacku expeien ţiaI, " Te esimt c a "
încecaea de ai convinge pe cei cae le lanseaz sş schimbe
pespectivele, devaloizaea poblemei, cutaea de spijn în alt
pate în ceea ce piveşte pespectivele cae au fost povocate şi EE DKL SE NL
acceptaea povocii în cadul pocesului de consiliee, da ip
sa de acţiune în exteioul acestuia Consilieii, în caitate d e obsevatoi ai comunicii clienţilo,
Consilieii a tebui sşi asume esponsabiitatea final de a pot s o vad difeit, şi posibi mai coect, decât o pecep clien
apecia valoaea povocilo lo împeun cu clienţii, cae pot ţii nşişi Atunci când pesoanee cae acod spiin şi clienţii co
apoi decide dac povocile îi ajut cu adevat s avanseze în laboeaz în adevatul sens a cuvântuui, în încecaea de a în
exploile lo Adesea, povocile sunt doa întucâtva disce ţelege poblemele clienţilo şi situaţiilepo blem, pot apea
pante cu pecepţiie actuale ale clienţilo Dac sunt adesate la
timp şi expimate cu tact, este puţin posibil ca astfel de povo momente în cae consiieii pot decid e s le ofee clienţio un
ci s stâeasc o apsae majo feedback bazat pe popiile obsevaţii S lum, spe exempu,
În ultim instanţ, pesoanele cae acod spijin a tebui s clienţii cae deabia leau atat consilieilo modalitţile în cae
aib gij s nu exage eze cu ofeiea de povoc i Nimnui nu ei comunic în anumite situaţii Dup unele jocui de o l scute,
îi face plcee s fie meeu povocat Pin povoci constante, clienţii pot dovedi mai mult insight în ceea ce piveşte mesajele
consilieii pot cea clima te emoţionale nesigue Dac ofe îns lo vebale, vocale şi copoale Totuşi, în calitate de obsevatoi,
povoci competente, îi pot ajuta pe clienţi s îşi spoeasc n consiieii pot doi s le aduc şi ate lucui în atenţie
ţelegeea şi s acţioneze mai eficient Totuşi, în cazul în cae con Cum pot consilieii s le ofee feedback clienţilo? Caseta 132
silieii povoac pea adesea şi cu pea puţin îndemânae, îi pot ofe numeoase sugestii cu pivie la modul în cae consilieii
împiedica pe clienţi s eaizeze nsightui şi pot submina cea pot s abodeze aceast sacin Aceste sugestii includ folosiea
ea unei elaţii de colaboae mesajelo conţinând ponumele pesonal " eu, claitatea expi
mii şi, atunci când este posibil, emiteea unui feedback în mod
Ofeea de feedbak pozitiv, folosiea unui feedback de veificae, pecum şi a unui
Competenţele de ofeie de feedback şi cele de ofeie de po eedback coectiv, demonstaea feedbackului şi ofeiea ocazii
voci se supapun Totuşi, competenţele de ofeie d e povoci o pentu clienţi s spund a feedback
Manual d cons l errea
de rvc� i eedbac
(HRD NELSON-jONES
0 După ondueea uno mii joui de ol eu pefe să le e 11
Cet Îum petu ofee e feebk lienţilo să se evaluee pe ei nşişi nainte de a ofei oie fel de
feedba Motivele pentu a fae aest luu inlud nuajaea
Foosiţi esae care s cprin pronee "E ai egra
b ecâ "T sa "Dneavoasr
lienţilo să patiipe ativ şi săşi eduă nevoia unui feedba
Meaje incluând pronumele "Tu "
din patea mea de veme e ei pot să fi obsevat deja eea e vo
Ai fc
iam să le spun. Pinte alte motive pentu a fae aest luu se
Meaje care includ pronumele " u
număă şi ele d e eştee a abilităţilo de autoobsevae şi a po
Te resi ca. sibilităţ ii a ei să fie eeptiv i la feedbau l meu d e veme e
leam ofeit deja opotunitatea să se evaluee pe ei nşişi De
Fiţi concreţi, iar cân ese posibi, eieţi feeback în o eemplu du pă e i invit pe lienţi săşi omentee pefoman
poiiv ţa şi după e le asult ăspunsuile pot să eum eea e au spus
nexact � i n egativ ntebândui ea deanja daă aş fae o obsevaţie sau
Aces lcr ese ţin rodciv. două. . şi apoi da ă mi este dată pemis iunea ofe pe sut
Concret �i poitiv feedbaul meu.
redea c oţi vori ai are i c oţi folosi conacl vial.
Foosiţi feeback e verificare, prec şi pe ce coreciv EED UL EPERIE NI L
onsider
folosi c voll
i conacl vocii ale ese nl n, dar c ai ea
vial. Feedba ul poate implia şi a pesoanele ae aodă spijin
să şi foloseasă modul ae i peep pe lienţi dept baă pen
Laţi în consierare feeback eoţiona, prec şi pe ce t a ofei obsevaţii atât despe lient ât şi despe poesu l de
coporaena ajutoae nto oaeae măsuă şedinţele de onsiliee şi on
Anci când ai vori c voce are i ai av n conac vial tatele pot fi mioosmosui ale vieţii eteioae Clienţii pot
foare direc, a siţ doina de ine. adue aii a eleaşi pa ttenui de omuniae ae le eeaă di
Laţi în consierare eonsrarea feebacki iultăţi afaa poesului de spijin otuş i onsilieii a tebui
A dori s îţi ar c a colei conacl vial. . (aoi să fie foate atenţi să nuşi lase popiile hestiuni neeolvate să
deonsraţi). intefeee u modul ae i peep pe lienţi.
Situaţiile ae mod ul n ae a fost peeput stilul intepe
Oferiţie ocaia cienţior e a rspne a feeback
sonal al lientului a putea să aune lumină asupa pobleme
are ese reacţia a la ceea ce ţia ss
lo lo d afaă inlud faptul de a nu ajunge la timp la inteviui
de a vobi distant şi de a ăuta asiguăi. De eemplu faţă de un
ESO-JOES Ml de ciee Oa d povocă ş dack
4 client care caută încontinuu asigurări, un consilier poate comen 2 olondu-te de Caeta 3 ca gid f orm ulează u n răpu n pin care ă 143
ta astfel: "Mă simt pus la colţ pentru că simt presiune din par- ofe proocă care ă urpndă iecare dnte u mătoaee fome:
tea ta în direcţia oferirii de asigurări, în vre me ce eu miaş dori ncon ecen ţa dintre meaele er bae ocae şia u corporale
să te încurajez să te bazezi pe propriile tale udecăţi " Oferirea inc onecenţ a dntre cunte ş ac ţiun
de feedback experienţial pozitiv clienţilor cu stimă de sine scă nc onecenţa dinte alori ş a cţun
zută poate să fie uneori folositoare de exemplu, "Te percep ca nconecenţa d ntre câ ntu d at ş cuâ ntu ţi n ut
având puterea să gestionezi această situaţie " sau "Te percep ca incon ecen ţa di nte a irmaţiil e anterioare ş cee prezente
având multe de oferit unui prieten" Astfel de comentarii trebuie n conecenţa dintre afimaţ ş fapte
să se constituie în feedbackuri autentice mai degrabă decât în inconece nţa dntre propr e eauă i ş ae atoa
nişte asigurări superficiale
Consilierii pot să ofere feedback experienţial şi în ceea ce pri Actvtatea 1. Ab t� de oe e de ee d back
veşte procesul d e ajutorare De exemplu, dacă în mod repetat
clienţii revin la anumite lucruri, consilierul ar putea spune: " Te . ooeştete de îndru mările de ofer ire de fee dbac dn Caeta 32 şi or
percep a fi explorat acest subiect cât de mult se poate pentru mu ează af maţi pentu a i utra iecae dntre acele ndu mări dfete.
moment şi ar putea fi mai profitabil să îl depăşeşti Ce crezi? " 2. ucrează n echpă atfe ncât pareneul A ă e client ar parteneul
Un alt exemplu este acela al consilierului care împărtăşeşte mo B ă fe peroană care acordă pin
dul în care percepe un client care foloseşte umorul ca mecanism Paeneru A eecte ază o ituaţ ie problemă care m plică o altă peoa
de distanţare atunci când subiectele devin prea personale. De nă ş pe cae conideă că ar p tea-o comu nca ma bine
exemplu, consilierul ar putea spune " Simt că acest subiect se arteneri A ş B condu c un cu rt joc de ol în cae patene u B joacă
apropie prea mult pentru a mai fi confortabil, iar tu începi să cealaltă per oană i ar pateneul A demontre ază cum comu ncă n mod
faci pe clovn ul pentru a evita să îl confrunţi în mod direct " Nu cu rent n acea ituaţie
mai este nevoie să spunem că tactul şi momentul potrivit sunt u pă aceata parteneul B l ntă pe pat ener u A ă comenteze me
foarte importante astfel încât clienţii să se deplaseze înainte, şi aee ale ebae ocae ş corp orae în acea tuaţie Apoi partenerul B
nu înapoi oferă feedbac k oberaţ iona l pa rteneru lu A.
n continua re oganizează o şednţă de dicuţii priind ab lităţile de a
oferi fee dback oberaţonal ale parteneru ui A
I
Actvtatea 11 Abt� de oee a povoc�o Apoi dacă ete cazul ineraţ i rolu rile
Ce îneamn ă pentru tin e conceptul de a ofe i pro ocăi clenţ lor? Care 3 Ce neamnă pentru tine concep tul de fee dback experenţa?
u nt aantajele şi deza antajee of err de poocăr clenţi or la ncepu 4 Formu lează u na au mai m ulte af irmaţii care ă conţnă feedback expe
tul reaţi ei de coniiere ? renţal.
ELSO-JOES Manua de con sl ee feiea d e povoci şi eedbc
14 acordă sprijin vorbesc despre ele însele în mod nepotrivit. De 145
exemplu, acestea pot să abată atenţia conversaţiei înspre ele în
sele şi să îi încarce pe clienţi cu propriile lor probleme. Mai mult
decât atât, ele pot trece drept slabe şi instabile atunci când clien
ţii vulnerabili îşi doresc ca persoanele care acordă sprijin să fie
cu "picioarele pe pământ
Autodezvă I ui rea De obicei, termenul de autodezvăluire se referă la o dezvălui
re verbală intenţionată. Totuşi, există numeroase alte moduri în
care consilierii se dezvăluie, inclusiv mesajele lor vocale şi cor
Consilierii relaţionează cu clienţii în numeroase cadre, forma- porale, disponibilitatea lor, decorul cabinetului, telefonul, comu
le şi informale, în care procesul de consiliere ar putea fi sau nu nicările scrise sau prin email şi valoarea tarifelor Există o dis
parte a altor roluri primare. Spre deosebire de consilierea forma- tincţie foarte folositoare între răspunsurile autoimplicate şi
lă şi psihoterapie, persoanele de sprijin care folosesc tehnicile de răspunsurile de autodezvăluire Un alt fel de a spune acest lu-
consiliere de bază se află deja relaţii duale cu clienţii de exem cru este că există cel puţin două dimensiu ni majore ale autodez
plu, supervizormuncitor, logopedpacient sau manager de ho- văluirii consilierului: demonstrarea implicării şi dezvăluirea in-
teloaspete De vreme ce este imposibil să generalizăm fiecare formaţiei personale.
context de în
contactele acordare de sprijin,aspectele
care predomină acest capitol se concentrează
psihologice peca
A r trebui
Demonstrarea implicăi
persoanele care oferă autor să vorbească despre ele însele atunci
când lucrează cu clienţii? Cum pot consilierii să dea dovadă de Există o poveste anecdotică despr e un psihanalist care se du
autenticitate şi umanitate, atâta vreme cât se prezintă clienţilor cea la cafenea în timp ce lăsa casetofonul să înregistreze asocia-
ca ecrane albe? Autodezvăluirea consilieru lui se referă la modu ţiile libere ş i visele pacienţilor. Întro zi, un pacient care trebuia
rile în care se lasă cunoscut de către clienţi să fie pe canapea sa prezentat şi el Ia cafenea, drept pentru care
Autodezvăluirea consilierului , chiar pe parcursul contactelor a avut loc următorul dialog.
scurte, poate fi realizată în sens bun sau în sens rău. Consecin-
Psihanalst Ce caţi ac ? Ar trebui să f ii î pshan aliză .
ţele pozitive ale autodezvăluirii consilierilor pot include oferirea
Padent: Nu vă face ţ gji Am lăsat casetof onu l meu să meagă
de noi insighturi şi perspective, demonstrarea unei tehnici fo
şi să- vo bească ceui al d um eavoas tră
lositoare, egalizarea şi umanizarea relaţiei de sprijin, normaliza-
rea dificultăţilor clienţilor, insuflarea speranţei şi oferirea de asi Spre deosebire de această caricatură a unui psihanalist total
gurări. Există totuşi pericole mari atunci când persoanele care detaşat, consilierii pot să îşi demonstreze implicarea în procesul
ICHARD NELSON-JONS Manual de cons iliere Aodezvălirea
·
.6 conslr. Auodvălurl car dovdsc mplcar po uman clnţlor, dar dacă nu, aunc conslr rbu să dcdă c ş 1
a acordara d sprjn asl încâ clnţ să smă că sun în con câ d mul să dvălu Aunc când prsoanl car oră aju
ac cu oamn ral Exsă o cala " ac ş acum " d a dovd or sun înrba cu prvr la calcărl ş xprnţa lor, sun
mplcara prn împăr ăşra racţlor cu clnţ. Exsă r s d prra răspunsurl scur, dar sncr.
r d dvălur a mplcăr răspunsurl la dvălurl spc O ală onă în ca c prvş dvălura d normaţ s
c al clnţlor, răspunsurl or clnţlor ca oamn ş răs rră la dall dn vaţa prvaă ş la nrsl xroar ca
punsurl la vulnrablaa clnţlor. Casa 141 oră xmpl drulu conslr al prsoan car acordă sprjn D vrm c
d armaţ al conslrulu pnru car sră în par cadrl d conslr varaă d la oar normal la oar or
mal, gradul d dvălur a vţ prva poa să dr oar
mul d la un cadru la alul. D xmplu, în conslra prsoa
Caseta Exempe de dezu doednd mpcaea
nlor d acaş vârsă, oblgaţa ca car să dscu problm
Rspsile la evlii specifice prsonal dn vaţa prvaă poa car par a conraculu or
Mă b e gnal. În unl cadr normal, cum ar acordara d sprjn în
Ete îoto cnrl d nr, conslr po să dvălu în mod slcv
Ete e be dal ş nrs dn vţl lor prva, ca par a procsulu d
m pe ă ă t consrur a rlaţ cu clnţ lor. D xmplu, c car lucraă
Rspsile ofeie clieilo ca oaei cu nr,
ca pop po cu nrs
oar bnînsăanum
dorascăacvăţ sporv sau
să împărăşască în mu
acs n
m peevee
pee tee rs aunc când au o dscuţ cu grupur d nr Touş, aunc
când acordă conslr ndvduală clnţlor, dvălura unor
Rspsile la vleabiliaea clieilo asl d normaţ prsonal ar pua să ma puţn porv
ă e îtâmpă ă ev fote o e t pob ă. nor, aunc când conslra ar loc în conjuncţ cu al
Mă îtte â te vă e efet
rolur prmar, cum ar acla d mdc, d assn socal sau
d pro, conslr sun ma puţn suscpbl să dvălu d
ezvăl ui ea de i nfomaţii pe ona le al prvnd vţl prva sau nrsl
nor, xprnţl anroar sau prn dn vţl pr
Dvălura d normaţ prsonal poa or nţaă d că sonal sau prosonal al conslrlor sun smlar clor xp
r conslr, or ca răspuns la rbărl clnţlor. na dnr o rmna în mod curn d căr clnţ rsoanl car acordă
nl c ţn d normaţa prsonală s rră la calcărl ş xp sprjn ş dvă lu normaţ prson al cu p rvr la xprnţ
rnţa conslrlu nor, acs normaţ sun dja dsponbl smlar po săş aju clnţ să smă că înţlg prn c rc
ELSOJOES Maal d csl Auodzvăua
8 ceti. De exemplu, personele nxiose din cuz exmenelor Presupunând că personele cre cordă sprijin consideră c 19
r pute să simtă dierit despr e consilierii cre le împărtăesc că potrivită dezvăluire de inormţii personle, ele pot lege mul
i ei u ost nxioi În plus, stel de dezvăluiri îi pot ce pe te moduri cre să că cest lucru. Un dintre posibilele le
clienţi să vorbescă mi uor despre propriile experienţe Cse- geri este să se limiteze l experienţele trecute su să discute ex-
t 142 conţine un exemplu de dezvăluire de inormţii person- perienţele cur ente O ltă legere se reeră l grdul de necesitte
le cre întărete relţi de colborre. su l numărul de detlii împărtăite Altă legere este cee de
trnscende ptele dezvăluite, pentru junge l dezvăluire
de sentimente de exemplu, nu dor ptul de nu i vut un
Caseta Exempu e ezvuire e loc de muncă, dr i cel de i ost nevoit să că ţă senti-
informaţii personae mentelor de depresie i inutilitte Pe lângă ceste legeri le con-
oilie Lynda atu că ma vo t dee dcutăţe de silierilor există i ltele, printre cre se numără dezvăluire elu
a uţne examene îm i amneşte de o e ioadă dn lui în cre ei u gestiont experienţele i cum su simţit în
vaţa mea când îm ea cu adevăat teamă de cestă privinţă. În cdrul consilierii de scurtă durtă presupus
examene ş teua ă ac ceva în vnţa aceea. de modelul de jutorre Relţionre Înţelegere Schimbre,
Deş exeenţee noate deă în mod oate cla personele cre cordă sprijin nu u oportunitte de dezvol
ced că înţeeg n ce tec t "prounzime relţiei l cre jung ulterior consilierii i psi
Lyda Muţumec Unu dnte cee ma dce ucu cu hoterpeuţii cu clienţii în cdrul unei serii de edinţe
ve a ata ete că mă mt atât de nguă ş În cele ce urmeză sunt câtev îndrum ări privind o dezvălui
nută Mă m t ca ş cum î coeşec ş î ctec re potrivită de inormţii pers onle, în czurile în cre experien-
e oamen vond dee ata ţele consilierului sunt similre cu cele le clientului.
1 Vorbee despre e suţ În generl, evită să dezvălui expe
În unele tipuri de consiliere, dezvăluire de inormţii despre rienţ unor terţe părţi de cre ie tii, ie i uzit.
unele experienţe semănătore ce prte din proces: de exem 2 Vorbee despre expereţe recue Un risc l dezăluirii expe-
plu, încercre de sincer în depăire dependenţei este inclu- rienţelor curente, cum r i trecere printrun divorţ, se con-
să în progrmul Alcoolcilor Anonim i i progrmelor de depen cretizeză ptul că personele cre oeră jutor nu u încă
denţă de droguri. Mi mult decât tât, în stel de progrme suicientă distnţă emoţionlă pentru se sigur că propri-
există i mărturii le ce lor cre nu mi beu su nu mi iu dro- ile lor probleme nu se mestecă de pt cu ele le clienţilor lor
guri. Astel de dezvăluiri de inormţii personle oeră dovezi 3 F a obec Consilierii r trebui să evite să încetin escă su să
clre că, în ciud ptului că r pute trece printro luptă chinui- btă procesul de sprijin prin lips de relevnţă su printrun
tore, omenii pot ve succes conţinere dependenţelor lor discurs pre lung
NELSONJONES Manual d consl Aodezviea
0 4 Fooseşte mesaje vocae ş corpo[ae adecvate Consilirii trbui să răpunul la an umie d ezvălui ri ale clenul ui 151
fi autntici şi conscvnţi msajl lor vocal şi corporal ăpun ul ofe clienţil or ca oameni
trbui să concord cu dzvăluiril lor vrbal. răpunul la vulnerabila ea clienţ ilor
F sensb a reacţe cenţor Consilirii ar trbui să fi sufi 3. Lucrează cu un p arener şi uilizează ehnici de coniiere de bază penru
cint d conştinţi pntru aşi da sama atunci când dzvă a- ajua ă dicue depre o ngrijorare p eronal ă au ă joace ro lu l un ui
luiril lor sunt folositoar clinţilor şi când ar puta fi npo clie n n impu l une mi nşedinţe ncearcă nru na au mai m ue oca
trivit sau coplşitoar zii poriv e ă fac i dezvăui r care ă dov edeacă im plicarea După aceea
6 F sensb a derenţee cent-conser Aştptăril consilirilor pareneru ţi poa e oferi feedback cu privire la cum a percepu dezvăui
difră în funcţi d cultură clasă socială rasă şi sx la fl cum rile ef eroare la impl icae nve aţi apoi roluri e
difră şi aştptăril rfritoar la întrbara dacă o autodz
văluir din parta consilirului st potrivită sau nu.
7 Impărtăşeşteţ experenţee propr cu parcmone Consilirii ar Actvtatea 14. Dezv�u rea de n orma personae
trbui să fi foart atnţi să nu abată atnţia d la clinţii lor n cee a ce prveşe ac ivia ea de con ilere prezenă au viioare, crie pe
spr propriil prsoan.
hâ rie uaţiil e n care a r puea fi pov i ă mpărăşeş i i nformaţii per
8 Nu negja contratranseruContratransfrul s rfră la snti
onale cu cienţi ncă de la ncepuul proceului de con iliere
mntl ngativ sau pozitiv faţă d clinţi bazat p aspc
2. enru f iecare iuaţie n pare formu lează un ul au m ai m ule ăpu n
t nrzolvat în propriil viţi al consilirilor. În mod intn
ţionat sau nintnţionat uni i c onsiliri dzvălui informaţii ur conţinând informaţii peonale
3. ucrează cu u n paener ş uiizează ehnic de coniiere de bază penru
prsonal pntru a manipula clinţii să l împlască propri
a- ajua ă dcue depr e o ng rijo rare per onală au ă joace rolu l unui
il noi d aprobar intimitat şi sx. Acastă posibilitat
clien n impul unei mi nişedin ţe ncearc ă nr -u na au ma m ule oca
vidnţiază importanţa conştintizării d motivaţia lor şi d
zi porv ie ă dezv ăl ui informaţii peronale Du pă aceea, pa renerul ţ i
a ava un comportamnt tic.
poae of er feedback cu pvire la cum a percepu dezv ău irile de informa
ţii peonal e nvera ţi apo r olu rie
Actvtatea 141 Demonstrar ea mpc� r
1.n ceea ce priveşe aciviaea de conil ere pezenă au voare c e pe
hâ rie uaţiile n care ar puea f porivi ă ţ i de monrezi m plica rea n
faţa cl en ţilo r ncă de la ncepuu proceu ui de coni liee
2. oloindue de Caea 141 ca ghd fomuează una au mai mue mo
da liăţi de demon rare a im picării n f iecare dine u rmăoarele f ee:
ICHARD NELSON-jONES Maa l d co l Auodevăua
15.
la consiliere. Unii clienţi nu vă d de ce ar avea nevo ie de ajutor 153
Ei aung la consilieri pentru a împlini dorinţele altora: copii tri
mişi de profesori sau consumatori de substanţ e şi autori de abu
zuri domestice trimişi de tribunale. Mulţi clienţi sunt ambiva-
lenţi ceea ce priveşte discutarea problemelor lor cu consilierii.
În timp ce doresc schimbarea, mulţi dintr e ei sunt anxioşi în pri-
G esti o n a r e a re zi ste n te l o r
J vinţa schimbării felului lor de a fi şi chiar şi în ceea ce priveşte
s t ri m t e r i l e
I
procesul de consiliere de exemplu, dezvăluirea de informaţii
personale. Mai mult decât atât, clienţii pot să opună rezistenţă
consilierilor ale căror comportamente sunt prea diferite de cele
Acest capitol privind gestionarea rezistenţelor şi trimiterile pe care ei le aşteaptă sau de ceea ce cred ei că au nevoie
priveşte două sfere care le pot crea dificultăţi consilierilor. Mulţi
consiieri oferă sprijin unor cli enţi care leau fost recomandaţi de CUM SĂ GESONĂM REZISTENŢELE
alţii şi care nu au enit din proprie dorinţă Mai mult decât atât,
atunci când începe procesul de consiliere, clienţii pot să aibă re- Î cele ce urmează sunt prezentate unele sugestii pentru a în
ţelege şi a gestiona rezistenţele la începutul procesului de consi-
zistenţe participarea la reaţii de colaborare. Î n plus, în unele
cazuri, consilierii ar putea considera că nu sunt persoanele po- liere.
ţele şiMulte dintreulterioare.
contactele aceste tehnici sunt relevante
Dat fiind şi pentru
că există atât şedin-
de multe
trivite pentru acei clienţi şi că aţii ar putea să lucreze cu ei mai
variaţii ş i motive pentru rezistenţe în cadrul largii game de con-
bine. Aici se ridică întrebarea dacă şi cum se pot trimite clienţii
texte în care consilierii se folosesc de abilităţile de consiliere de
către alte persoane sau instituţii
bază, este imposibil să acoperim toate circumstanţele.
G es ti o n a rea reziste n t e l o r Foosţ ascutaa actvă
,
Consilierii pot să atribuie în mod greşit sursa rezistenţelor
Rezistenţele pot fi definite, în linii mari, drept orice stă în ca
clienţilor , grăbinduse să îi acuze de lip să de cooperare şi pro-
lea consil ierii Rezistenţele reprezintă sent imentele, gândurile şi
gres Consilierii începători şi chiar şi cei mai experimentaţi pot
mesajele clien ţilor care frustrează, împiedică sau încetines c şi
susţine şi pot crea rezistenţe clienţilor dacă abilităţile lor de as-
uneori opresc procesul de consiliere Şovăiala, care este absenţa cultar e sunt neproductive. Rezistenţele sunt o component ă nor-
dorinţei sau a dispoziţiei d partea clienţlor actuali sau potenţiali mală a stadiilor iniţiale ale procesului de consilier� Folosinduse
de a intra în procesul de consiliere, este un aspect al rezistenţei de tehnici de ascultare activă productive, consilierii pot construi
HARD NESONJONES
Maal d cos Gesoaea
ezseţelo ş tee
îndeajuns de multă încredere şi bunăvoinţă ie clientul ar urma 155
4 încrederea necesară pentru a scădea rezistenţele. Rezistenţele
unor clienţi se maniestă prin agresivitate. tunci decât să în- să se concentreze din proprie iniţiativă asupra propriului com-
ceapă să se justiice şi să intre în competiţie o modalitate de a portament ie consilierul lar asista să acă această c omutare
gestiona o astel de agresivitate este relectarea ei localizând sen-
timentele în client dar indicând tare şi clar aptul că acea urie Ofe pemsunea de a dscuta şvaa ş fce
a ost înţeleasă. În momentele în care clienţii oeră motive pen Dacă persoanele care oeră sprijin primesc mesaje deschise
tru ostilitatea lor persoanele care acordă sprijin le pot relecta şi sau subtile din partea clienţilor privind rezervele acestora de a
pe acelea Consilierii pot diminua rezi stenţele arătândue clien- participa la procesul de consiliere pot aduce problematica la su
ţilor că le înţeleg cadrele interne de reerinţă mai ales dacă acest praaţă oerindue clienţilor permi siunea de a o elabora. În ur-
lucru este ăcut în mod sistematic mătorul exemplu oiţerul care supraveghează conduita unui de
lincvent juvenil eliberat condiţio nat care pare şovăielnic în a
AItuav cen dezvălui orice inormaţie semniicativă îi răspunde
neori consilierii pot reduce rezistenţele clienţilor ajutândui
să simtă că au un prieten. De exemplu îi pot asculta la început er Co că u oreş ă e eczi f me peru că eu u
şi le pot oeri sprijin celor care exprimă resentimente aţă de par oerl ce up reg eză cou Dcă m repe mă
tenerii lor de cuplu reb ce ume e g ioreză c pe ?
eemy: u u igu că r rebu ă co i ure peru că tunci când este cazul persoanele care acordă sprijin pot să
e f p, ce că ick e e ce ce rebui ă i ă. ee le oere clienţilor permisiunea de a discuta dierenţele dintre ca-
ce ce cuzeză probem ele ş ee rză racteristicile consilierlient de exemplu de cultură ş i rasă care îi
Cnsle u eşi gur că r ebui ă fii ici peu că cezi că pot împiedica pe unii clienţi să participe la procesul de consiliere.
icki ee ce cre r rebui ă iă e eme ce e ee
Î ncuaa cpeae a
pero cre cuzeză problemel e.
eemy D (şi po cepe ă mpă răşecă p e lu e poe e). Stabilirea de bune relaţii de colaborare cu clienţii ajută atât în
prevenirea, cât şi în depăşirea multor rezistenţe. Consilierii pot
În exemplul de m ai sus consilierul a acceptat accentul pus de face unele afirmaţii, la începutul procesului de consiliere, care
Jeremy pe deicienţele lui Vicki şi a olosit nevoia lui de a men pot avea ca obiectiv crearea ideii de parteneriat , de efort comun
ţiona toate acestea pentru a construi relaţia de consiliere. În ca- în care clienţii şi consilierii lucrează împreună pentru a-i ajuta
zul în care clientul continuă să se plângă de partenera sa după pe clienţi în gestionarea problemelor l or, pentru ca aceştia s ă
o perioadă considerabilă de timp în care consili erul va i cultivat ducă vieţi mai fericite şi mai împlinite.
[(HARD NSONJONS Ma ual d c oslir Gestionea
ez tnelo şi titeil e
58 consler dsponbl dn acea zonă, când clen afrmă o prefe Atnc când este posbl, consler ar trebu să facă trmter de 59
rnă clară de a lucra cu e ş când este pun probabl ca respec la început. Dacă târze ma mult decât necesar să facă trmterle
tv clen să urmeze acele trmter. atunc perd tmpul lor ş al clenlor Ma mult decât atât este
preferabl să se facă trmterle înante ca respectv clen să se
Cum s faem trimiterie lege emoonal de consler lor.
În contnuare sunt prezentate câteva consdera ş abltă Atunc când fac trmter consler ar trebu să le explce cu
pentru a face trmter. Consler pot f prea pregăt să facă tr- calm clenlor de ce ar putea să fe o dee bună ş ar trebu în ace
mter ş ar trebu să evte să facă acest lucru atunc când nu este laş tmp să f capable să susnă explca create pe baza nfor-
necesar. Uneor este ma bne pentru clen să contnue să lucre- mae deja dezvălute de către clen. Este mportant ca respec
ze cu e Consler care se subestmează ar trebu să îş alunge tvlor clen să le fe absolut clar modul în care să contacteze
anxetăle ş temerle de a sprjn anum clen E trebue să pe celal consler Consler pot să le înmâneze căr de vz
facă tot posblul săş construască încr ederea ş abltăle pen tă sau să le noteze pe o hârte adresele ş numerel e de telefon.
tru aş extnde gama de clen cu care pot lucra. Atunc când Consler ar trebu să fe pregăt să petreacă un anumt tmp
este posbl, consler ar trebu să se asgure că au supervzarea dscutând orce fel de nelămurr ş reac emoonale pe care
ş suportul adecvate clen lear putea avea atunc când sunt recomanda altcuva
Odată cu trecerea tmpulu, consler ar trebu să încerce ş Atunc când anum clen sunt în crză, consler î pot înso
săş dezvolte un bunsm al lmtelor ş al punctelor lor tar. E la cabnetul celulalt consler. O altă problemă este dacă ş ce nfor
ar trebu să fe realşt în ceea ce prveşte categorle de clen cu mae ar trebu să le ofere clenlor în ceea ce îl prveşt e pe celă-
care pot lucra bne ş ce faă de care sunt ma pun calfca. În lalt consler Consler pot dscuta astfel de aspecte cu clen lor
plus, consler trebue să fe realşt ş cu prvre la capactatea ş dacă este necesar, pot cere permsunea de a împărtăş formaa
lor de muncă ş săş seteze lmte potrvte. În ultmă nstană consler ar trebu să îş construască pro-
rmterle se fac ma curând spre persoane pe care consle- prle reele de suport Astfel de reele oferă suport profesonal
r le c unosc ş în care au încreder e decât "în orb Consler ar atunc când doresc să recomande ma degrabă problemele clen
trebu să ajungă să cunoască resursele relevante dn zonele în ţlor decât pe clen înşş Reelele de suport ale conslerlor
care se află, astfel încât să poată evta trmterle spre consler sunt susceptble să se suprapună cu reelele de trmter, dar ro
de a căror competenă nu sunt sgur În plus char dacă î ştu lurle unora dntre membr sunt dferte. De exe mplu, consler
pe celal consler, ar putea f îelept să verfce dacă au tm- pot dscuta problemele clenlor cu supervzor ş formator,
pul necesar să vadă no clen. dar sunt ma pun susceptbl să le trmtă clen.
RICHAR D NE LSONJONES Maa d osi Gesioaea
ezsenelo ş i iel e
�
160 Acvaea esnaea ezsenel 6
În eea e iveşe ad ul de nsi lere n are fie luezi, f e ai uea l u
ra sefi ă rini ae e mdaiăi n are enţi a uea avea e is
enţe a neuul re suui de nsilere
2 Fmu eaă u măaee f elu i de răsunsu de ges inare a reise ne
răsunsui de alăuare enţil
răsun suri rn ae se feă em su nea de a disua e ienţa
Faci li ta rea rez ol vă rii de p rob l e m e
ăsunsu ri e anene aă ine esul de sne al lienu ui
Deşi dor n linii mri n citolul 6 m menţiont că fcili
Acvaea mele tre rezolvării de robleme şi mbunătăţire comunicării! cţiu
nilor şi gândurilor sunt două direcţii e cre consilierii şi clien-
Avân d n vedere muna de nsi ere e ae desfă şri dea sau e ae
ţii le ot bord tunci când se dreseză unor secte suuse
ve desfăşura n viir
Când ai uea rimie lienţii a esane ae ardă asi senă ih
schimbării. Întro orecre măsură cele două direcţii se sur-
lgiă? un În cee ce riveşte bordre fcilitării rezolvării de roble
2 De e aegrii de nsili ei ai nevie n re eaua de rmiere? me consilierii rămân roe de cdrele interne de referinţă le
3 De e a egi de nsileri ai nevie n eeaua de sur auni â nd clienţilor şi vizeză n rincil dor schimbările sugerte de
reman rbleme şi nu ieni? clienţi În bordre mbunătăţirii comunicări i! cţiunii şi gân
4 Care sun erie enru a f ae rmiei bune? durilor consilierii trebuie să fie mi ctivi direcţi identifică-
Când ai uea f i su us risulu i de a f ae r imiei are nu sun nee sare? rii comortmentelor cre trebuie mbun ătăţite şi jutării clien
ţilor să tingă cest obiectiv.
Fcilitre rezolvării de robleme subiectul cestui citol
nu se dreseză dor nceătorilor Şi consilierii eerimentţi
trebuie să combine tehnicile de scultre ctivă cu investigţiile
desemnte să clrifice obiective să eloreze oţiuni entru
tinge ceste obiective şi să dezvolte lnuri de imlement o
oţiune lesă.
RICHA RD ELSOjOES Maual de cos lie e ilit ov ăii d pobl
162 Ca caea obiec iveo să clarfcăm obectvele care sta la baza acestea Crez că ar f 63
folostor? Mlţ cleţ vor răspde "Da medat U ar p
Atc câd cleţ, ajtaţ de cosler, şa clarfcat tea răspde: "Ce vre să sp? Dacă aşa sta lcrrle persoa
îţelegerea dmeslorchee ale problemelor ş ale staţlor ele care acordă sprj pot să le explce c tact cleţlor că fap
problemă, d propre ţatvă pot apo să îş clarfce obect- tl de aş clarfca scoprle ajtă la decza prvd cm să
vele ş să prceadă la a le atge Cosler se folosesc de teh- ajgă acolo
c de ascltare actvă prodctve petr a le faclta cleţlor Cosler pot dstge ître obectvele rezltate: "Ude do
atgerea proprlor resrse ş petr a ajta să reacţoeze î resc să ajg? ş obectvele procesl: "Care st sbobect
mod adecvat î faţa staţlorproblemă rcpall aport al vele mele sa paş pe care trebe să î fac petr a ajge de
abordăr cetrate pe persoaă a l Car Rogers î coslere este doresc? Ac mă coce trez pe obectvel e rezltate Adesea,
că persoaele care acordă sprj ar treb să ofere codţle fa atc câd am practcat coslerea pshologcă, am descopert
cltatoare ş clmatl emoţoal astfel îcât cleţ să itre î co că de fapt cleţ îcep pr a f sfcet de creatv atc
tact c ceea ce smt c adevărat, ca bază a ţer de acţ ef- câd se gâdesc la obectvele d staţle specfce Ma degra-
cete î veţle lor Cosler ar treb să fe sesbl, astfel îcât bă decât să îţeleagă prml obectv care l se veşte î mte,
cleţ să le dorească prezeţa î caltat e de ascltător calfcaţ cosler pot să aj te pe cleţ să geereze ş să a î cosde-
î tmp ce îş rezolvă sgr problemele rare o gamă de obectve, îtrebâd: Care st opţle î f
Alteor, persoaele care acordă sprj pot rmăr rezmate, xarea obectvelor? Astfel de obectve pot f atât poztve
care adc laolaltă prcpalele dmes ale staţeproblemă "Ude doresc să ajg?, cât ş egatve "Ce doresc să evt? ş
ş c îtrebăr care î ajtă pe cleţ să îş clarfce obectvele l st adesea amestec al celor doă Caseta 161 preztă o ls
crâd c acestea Atc câd se îtâlesc c persoaele de spr- tă de îtrebăr de care se pot folos cosler petr a sprj
j petr prma dată, cleţ st atât de copleşţ, îcât pe cleţ î cla rfcarea obectvel or d staţleproblemă
perd d vedere de doresc c adevărat să ajgă dată c
trecerea tmpl, mlţ cleţ se vor calma sfcet de mlt
astfel îcât să se gâdească îdeajs de raţoal la obectvele Casea Câeva înrebr penru
lor Totş, aceşt cleţ ar ptea să abă evoe de sprj di par carfcarea obecve or
tea coslerlor lo r, petr a artcla aceste obectve
Cosler ar ptea să îceapă să î sprje pe cleţi accesâd Cr ut obctv t ctă tuţ
C codr c d u rzultt d ucc
problematca spsă schmbăr prtro afrmaţe strctrată de
Cr ut opţu t r obctvor
tpl " Acm, că am clarfcat ş am rezmat mlte dtre pr C dorşt ă rzz ctă tuţ
cpalele dmes ale staţeproblemă, am ptea ş să îcercă ptru t
RIHA RD NE LSONJONES Manal e cons ee Fiare rezolv de po
64 pentru o ată persoană sau pentru alte persoane
pentru relaţa ta dacă este cazu odată e lienii îşi fixează obietivele se simt bloai şi nu ştiu 165
Ce doret să evţ n această stuaţe? um să îneapă. Întrebările alifiate menite să genereze şi să ex-
pentru tne ploreze opiunile îi ajută pe lieni să îşi pună tihiile gânditoa
pentru o altă persoană sau pentru ate persoane re şi să îşi foloseasă minile în mod reati v. Muli dintre lieni
pentru reaţia ta dacă este cazu sunt mai înelepi deât ştiu dar nu au destulă înredere şi sufi
iente abilităi pentru aşi soate înelep iunea la lumină .
Consilierii ar trebui să evite să îi bombardeze pe lieni u în Consilierii îi pot ajuta pe lieni să se gândeasă la onsein
trebări privind obietivele În majoritatea azurilor u ât mai ele opiunilor. Adesea el mai bine este a mai întâi să genere
puin u atâ t mai bine Puine înt rebări bine alese are ajung la ze opiuni şi apoi să evalueze onseinele O evaluare prematu
miezul lururilor pe are lienii dores să le realizeze şi să evi ră a onseinelor opiunilor poate inter fera u proesul reativ
te este tot eea e este neesar. Totuşi uneori poate fi nevoie a de generare.
Întrebările şi omentariile pentru generarea şi explorarea op
persoanele are a odă sprijin să le failiteze lienilor explorarea
sopurilor mai profunde şi valorile are stau la baza lor mai de iunilor inlud: Dat fiind obietivul tău de a
(speifiai obietivul) în e feluri rezi ă lai putea atinge?
grabă deât obietivele de suprafaă În toate azurile onsilie-
asă pur şi simplu ideile să îi inunde mintea fără a le supri
rii ar trebui să respete drepturile lienilor de aşi fixa proprii
ma prea mult Mai sunt şi alte feluri în are poi aborda situa-
le obietive
larifiare şi să îmbine asultarea ativă u întrebările de
a obietivelor. ia? şi Care ar putea să fie onseinele aestei aiuni?. Nu
pierdei din vedere ă toate aeste întrebări şi omentarii îi adu
lientului obligaia de a veni u idei Consilierii rezistă tentaiei
Gee aea e xpoaea op u o de a prelua şi stăpâni situaiilepr oblemă ale lienilor.
Întrebările are larifiă obietivele se referă la finaluri. Între
bările privind generarea şi explorarea opiunilor prives mijloa- Caseta Generarea opţiunilor pentru atingerea
obietivelor: exemplu de az
ele de a ajunge la finalurile lienilor. Aşa um lienii pot îne-
lege primele obietive are le vin în minte la fel pot înelege şi Stuaţapblemă
prima metodă de a atinge n obie tiv are le tree prin a p. Roger 39 de an ntră procesu de consere îngrorat de re
Caseta 162 prezintă un exemplu de az are subliniază rezul aţa în contnuă deterorare cu soţa sa Pamea de 38 de an
u său osh de 14 an În acest caz consera Nancy 41 de an
tatele folosirii întrebărilor de generare şi explorare a opiunilor lucrează cu e asupra îmunătăţr reaţe cu osh Roger adm
pentru ai sprijini pe lieni să îşi atingă obietivele. Adesea te aptu că se concentrează prea mut asupra munc sae că
NELONJONE
Mnl d coni lr ·Faliaea eolvăii de pobleme
66 Obectvu 2 Opţun pentru a auta pe Jos h cu probemee 167
nu petrece prea mult tmp ca tată cu Josh. Roger îl vede ca un adolescenţe
băat ntegent , dar es te supus rscuu de aşi pierde controlul. Să mă port în aşa fel încât Josh să şte că sunt dsponbil
Josh nu pare să acorde prea mut timp studiului, stă prin casă pentru e dacă şi când doreşte să vorbească
plictst, în cea ma mare parte a timpului, ş începe să abă pre • Să mă nteresez de actvtăţe şcolare ae l u Josh
ten obraznici Uneor, Pamea ş Roger se ceartă în faţa ui Josh, Să mă interesez de activtăţe extracurrculare ale u Josh
ar e iese dn cameră Să vorbesc cu Josh despre faptee de viaţă într-un mod nea
meninţător.
Obiectivele lui Rager
Să î spun lu Josh că î vo auta să conducă, atunc când va
1. Să dezvolte o relaţe ma bună cu Josh. obţne carnetu de conducere
2 Să îl ajute pe Josh să gestioneze p robemele adolescnţe. Să mă asgur că Josh are destui bani de buzunar
Opţiunile lui Rager
Cu autoru ui Nancy, ată unee dntre opţunle pe care Roger Atunci când lucrează cu clienţii, consilierii ar trebui să încea-
e generează pentru aş atnge obective le. pă prin a menţine lucrurile simple De exemplu, ele ar putea să
Obectvu 1: Opţune pentru dezvoltarea unei relaţ mai bune se concentreze asupra explorării opţiunilor pentru a atinge un
cu Josh obiectiv şi apoi doar să îi asiste pe clienţi în generarea câtorva
Organzarea volumului de muncă pentru a mă asigura că opţiuni. Dacă este necesar, consilierii ar trebui să ia în conside-
am tmp pentru Pamela ş Josh rare folosirea fie de caeţele, fie de table Este, pe drept cuvânt,
Să î salut pe Josh întrun mod prietenesc dimneaţa şi când imposibil ca aceştia şi clienţii lor să ţină minte tipul de detalii pe
aung acasă de la ucru care leam ilustrat în exemplul de caz de mai sus
• Să î spun u Josh că doresc săm îmbunătăţesc reaţia atât
cu e, cât ş cu Pamela
Să nu mă cert cu Pamela în faţa u Josh Asistarea planifcăi
• Să mă interesez de ceea ce se petrece în viaţa ui Josh, în
Odată ce clienţii au generat opţiuni, este necesar ca ei să le
măsura în care este pregătt să împărtăşească
aeagă pe cele pe care sunt pregătiţi să le implementeze Planu
Să îi spun u Josh că aş dori să petrec ma mut timp cu el.
ie pot varia de la simplu la detaliat. Abilităţile consilierilor pen-
Să dscut cu Josh lucrur pe care am dor să e facem împre
t facilitarea planificării includ ajutarea clienţilor să aleagă op-
ună ca famlie
Să găsesc câteva lucrur pe care e putem face împreună.
ţiunile potrivite pentru atingerea obiectivelor lor, încurajarea lor
Să îmi iau angaamentul să fac în mod regulat dverse lu
să fie riguroşi în ceea ce priveşte modul în cre pot implementa
cruri împreună cu Josh opţiunile şi, atunci când este cazul, structurarea lor întrun plan
ICHARD NELSON-JONES Manual dţ consiie re ·Facitaea ezlv de probeme
68 ps cu ps cu limită de timp Atunc i când plnuile u st o- Pasul Nu mai târziu de o săptămână după Pasul 2 să mă 69
multe, consilieii pot explo ngjmentele clienţilo pentu angaez n cel puţin o activitate plăcută cu Josh.
implemente lo, inclusi v modul de gestion oice el de di Pasul După aceea să mă angajez n cel puţin o activitate
icultăţi şi piedici nticipte Mi mult decât tât, consilieii îi pot plăcută cu Josh la cel puţin două săptămâni Să mă asigur că
încuj pe clienţi să scie pe hâtie plnuile, pentu le ce vom organiza actvităţi plăcute n amilie
mi uşo de emintit Dcă espectivii clienţi se întoc pentu
lte şedinţe su contcte de spijin, consilieii îi pot ut cu mo neoi, consilieii şi clienţii tebuie să ccepte că vo ve pu
nitoize pogesului şi cu sistemtize, dcă este neces ţin timp l dispoziţie pentu dezvolt plnui Să luăm exem
Cset 63 ilusteză un pln pe ce Roge şi consilie lui, plul unui consilie ce luceză cu Ben; cest, după 5 ni de
Nncy, îl omuleză pentu tinge obiectivul cestui de dez căsnicie, simte nevoi pesntă de şi inom soţi, Bev, că o
volt o elţie mi bună cu iul său, osh simte ece şi neimplictă şi că în mjoitt e timpului elţi l o
este mi cuând pietenescă Ben s pegătit de cev timp pen-
tu cestă discuţie cu Bev, pe ce doeşte să o ibă în cestă
Caseta Exepu de pan
seă. Consilieul îl întebă pe Ben: Ce doeşti să obţii? Ben
Obiectivul lui Roger ăspunde că doeşte săşi expime sentimentele şi să vdă cum
Să dezvolte o relaţie mai bună cu Josh. ăspunde Bev Apoi peson de spiin îl întebă pe Ben: Ce
Planul lui Roger sunt moduile cliicte de ce ţă discuţiei cu Bev? şi Ce
sunt moduile necliicte de ce celşi lucu?. Consilieul
Pasul 1 Începând de astăz să l salut pe Josh n iecare zi
îl încujeză poi pe Ben să ie mi iguos pivind modul în
ntrun mod pretenesc dimineaţa ş când mă ntorc de la mun
ce intenţioneză să gestioneze discuţi cu Bev din se es-
că şi să mă interesez de ceea ce se petrece n vaţa lui Josh atât
pectivă
cât este pregătit să mpărtăşească. De asemenea ncepând de as
tăz să mi organizez muca astel ncât să mă asigur că am timp
pentru Pamela şi Josh şi să nu mă ma cert cu Pamela n aţa lui Acivaea Fadliaea ezlv� e pblee
Josh
Pasl În timpul acestui sârşt de săptămână să spun lui urez eu ă u u tee e ezt ă e o stu e- oe ă o
Josh că vreau să m mbunătăţesc relaţia atât cu el cât şi cu Pa re, e u ztă e stu u u et văzut tă rte.
mela că vreau să petrec ma mult tmp cu el să discutăm şi să 2 od u o şedă de odre de s re oseru ostuieşte o
găsim ce a m putea ace mpreună eie de oo re u u et ş i e â do f ă stui
RHARD NLSON-jONS Manua e con siere Fr e z() v d
70 poblemă şedin ţa inal zânduse cu u n ezumat al ucu o acope te 7
până în ace moment.
3 Apoi consieul a bod ează actaea poblemei nc uznd:
claicaea obiectiveo
geneaea ş expoaea opţ iu nlo pentu atnge ea obectvelo
dezvoltaea unu plan ş
exploaea angaamentulu clentulu pentu mpementaea panuu ş
anticpaea diicutăţo
Instruire demonstrare şi repetiţie
4 Du pă ce şedinţa se ncheie, discută m pesiile şi oeă eedbac. Poate
o dee bu nă să se înegis teze ş ed na ş să se deu eze napoi ca n mo
Atunci când se doptă bordre îmbunătăţirii comunică-
mentul mp ătă şii m pes iilo ş ee dbacu ui.
rii/ cţiunilor �i gândurilor, consilierii se regăsesc dese în po
5 . Dacă este posibil nvesaţi olue.
iţi de fol osi tenicile de formre pentr u i sprijini pe c lienţi
să se comporte n mod diferit rei dintre tenicile de ntrenre
cele mi importnte sunt instruire centrtă pe client, demon
strre �i repetiţi
Inuea cenaă pe cen
Atunci când clienţii sunt ntrenţi în îm bunătăţire modului
cre comunică, cţioneă �i gândesc este importnt c per
sonele cre cordă sprijin să le permită să�i păstree în stăpâ
nire problemele �i situţiile problemtice Mi mult decât tât,
consilierii r trebui să se străduiscă să menţină relţii de col
borre bune Impulsul de pred �i instrui pote diminu res
pectul pentru potenţilul clienţilor de �i conduce propriile vieţi
�i de lu deciiile cre sunt cele mi bune pentru ei
a distincţie folositore este cee dintre instruire centrtă pe
consilier �i instruire centrtă pe client Instruire centrtă pe
consilier i form esenţilă urciorului �i cănii Consilierii sunt
urciorele cre tornă cuno�tinţe �i bilităţi în cănile clienţilor
CHARD NELSON-ONES
Manua de on sl ee ·nsre demosrare ş eeţe
172 Consilierii sun cei care deţin conrolul, iar comenariile lor iau gândi. Mai mu decâ aâ, consiierii po demonsra cum s în 173
urmoare a form: " Mai înâi faci aces ucru, dup aceea faci soţeşi comunicarea sau acţiunie prinrun limba j inern pori
asa, ap oi faci as a . " şi aşa mai depare Cl ienţii sun receptacu vi. În cele c e urmeaz, sun prezen ae câeva moduri prin care
e pasive, crora li se permie s îşi asume doar o mic respon consilierii po exempifica moduri îmbunţie de a se compora
sabiliae în ceea ce priveşe paşii şi direcţia învţrii or. În rea-
liae, foare puţini consiieri ar lucra aâ de grosoan cum am DEĂ
prezena eu
nsruirea cenra pe clien respec clienţii ca persoane au robabil c majoriaea demonsraţiior de consiliere sun faţ
onome Consilierii, în caliaea lor de insrucori cenraţi pe faţ Consilierii po folosi demonsraţii direce aunci când pre
clien, împreun cu clienţii fac planuri vederea aingerii obiec zin la începu moduri diferie de a se compora şi când in-
ivelor şi consruiesc pe baza cunoşinţelor şi abiliţilor deja exis sruiesc clienţii ulerior Demonsraţiile direce au avanajul spon-
ene ale clienţilor. Mai mul decâ aâ, ei le permi clienţior s aneiţii aici şi acum. În plus, consilierii po ineracţiona cu
paricipe la deciziile privind paşii şi direcţia învţrii şi îi spriji- clienţii şi îşi po modifica demonsraţiile în mod corespunzor.
n şi în îmbunţirea cunoşinţelor şi abiliţilor, în aşa fel încâ cazul în care nu ese fcu o înregisrare, demonsraţia direc-
clienţii s se poa ajua pe ei înşişi dup erminarea procesului ese limia de fapul c nu exis nicio copie la care cienţii
de consiliere. s se uie sau pe care s o ascule pe con propriu Consilierii po
S lum exemplul oferirii de feedbac referior la performan s încurajeze de asemenea clienţii s observe demonsraţiile di
ţele obţinue de clienţi în impul reperii modului în care îşi po rece chiar în vieţile lor coidiene. De exemplu, persoanele imi-
îmbunţi mesajele verbale, vocale şi corporale înro anumi de po fi încurajae s observe şi s înveţe din abiliţile sociale
siuaţie. Insrucorii cenraţi pe persoan ofer ei înşişi feed- ale celor care sun mai volubili
bacul, deşi ei sun experţii Aceşia încearc s dezvole com-
peenţa clienţior cerândue sşi evalueze propriile performan
NEGSTTĂ
ţe înaine de a le oferi ei înşişi feedbac Chiar şi aunci când
ofer feedbac, insrucorii cenraţi pe cien sun pregiţi s În specia în cazu în care consilierii lucreaz cu popula ţii de
discue şi s e lase clienţilor ulimu cuvân în ceea ce priveşe cienţi care a u probleme similare, ee po s îşi înregisre ze pro
validiaea acesuia penru ei. priile demonsraţii pe casee video sau casee audio Aunci când
fac înregisrri, consilierii po şerge şi coreca eforurile nepro
emonaea ducive, pân când ajung la o varian corec În plus, ei po fo
Cnsilierii po folosi demonsraţii penru ai ajua pe clienţ osi înregisrrie fcue de ale persoane, unele dinre acesea f-
s dezvole moduri mai bune de a comunica/ acţiona şi de a cue profesional: de exemplu, casee de relaxare. Avanajele
RICHA RD ELSO-jOES Mn d on sl nstr re demoare i reeie
demonstrţiilor de pe casetele audio şi vid eo sunt că pot fi îm- mai susceptibile să emonstre e aceste abilităţi mai aecvat e 15
prumutat clienţilor şi pot fi ascultate sau vizionate în mod re cât cei care sunt mai puţin siguri p e acestea. Este nevoie ca per
petat. soanele e sprijin să acore atenţie caracteristicilor emonstra
ţiei. O posi bilă problemă este emonstrarea comportamente lor
ZIZ incorecte pe lângă cele corecte. Consilierii pot săşi planifice să
emonstree pe scurt comportamentele negative, ca o moalita
Consilirii le pot cere clienţilor să viualiee sau să şi ma- te e a le sublinia pe cele poitive otuşi, persoanele care acor
ginee scnele emonstrative pe care le escriu Clienţilor li se ă sprijin ar trebui să se asigure că nu i ncurcă pe clienţi şi că
poate cer fie să se viualiee pe ei nşişi, fie pe altcineva, inter pun ntoteauna accentul pe comportamentele corecte mai e
pretân situaţiile e comu nicare sau acţiunile urmări te. Demon grabă ec ât pe cele incorecte.
straţiile viua le sunt potrivite oar pen tru clienţii care pot să şi Consilierii ar trebui să aibă grijă la introucerea emonstra
imagine scenele n mo aecvat. O potenţială pieică o poate ţiilor. Ei le pot spori atenţia clienţilor, spunânue la ce să se con
repreent şi faptul că uneori, chiar şi n caul n care instrucţiu centree, şi să i informee că upă aceea li se va cere să ilustre
nile sunt reentate corect, pot exista iferenţe importante ntre e ceea ce a fost emonstrat. timpul şi la sfârşitul emonstraţiilor,
ceea ce escriu consilierii şi ceea ce şi im agineaă clienţ ii În ge- consilierii i pot ntreba pe clienţi acă nţeleg punctele arătate.
neral, clien ţii viualieaă cel mai bine n starea e relaxare. Mai mult ecât atât, clienţii pot reuma punctele principale ale
emonstraţiilor Probabil, moul c el mai bun pentru persoanele
SIS care acoră sprijin e a verifica nvăţarea clienţilor este e ai ob
serva şi instrui atunci cân aceştia pun n act comunică rile/ ac-
Demonstraţiile scris e st mai potrivite pentru a sprijini clien- ţiunile şi gânurile emonstrate.
ţii săşi schimbe moul n care gânesc, ecât moul n care co
munică şi reacţioneaă. otuşi, emonstraţiile scrise pot conţine
imagini viuale, cum ar fi personaje e esene animate, şi pot
Repeiia
exprima mesaje şi acţiuni eirabile Repetiţia este probabil o exprimare mai puţin nspăimântă
toare ecât jocul e rol. Unii clienţi se simt inc onfortabil la ieea
e joc e rol. Simţinuse eja timii şi vulnerabili, ei cre că se
eicie demo aive vor expune şi mai mult n jocurile e rol. Ar putea fi nevoie ca
Consilierii tre buie s ă cunoască tot materialul n profunime persoanele care acoră sprijin să le explice clienţilor că repetiţia
pentru a putea emonstra n mo competent. De exemplu, i poate ajuta, permiţânue să ncerce să comunice iferit
acă persoanele care ofe ră sprijin au abilităţi asertive, sunt trun caru une greşelile nu conteaă atât e mult. Repetiţiile
ICHARD ELSOJONES Manua de con sl ere ·nst e demosae şi epeţe
78 dntre modurle astfel dentfcat e, Phl o putea întreba Ce me acrdă spr Dacă s cs ar, rpă dm sraa pă cd csl 179
saje verbale, vocale ş corporale este nevoe să foloseşt ca să răs rul s m că a b u u au m rad d cmp ă î fls ra hclr
punz efcent? După aceea, Dense ş Phl ar f putut repeta o dmsrav
comuncare efcentă pentru dfertele modur în care Sue putea Ap vrsa rlu
răspunde.
Este nevoe ca persoanele care acordă sprjn ş clenţi să pro
ceseze fecare repetţe Consler le pot adresa clenţlor între Acivaea siea abi li�ţ e epei ţe şi e isie
băr cum ar f: Cum crez că tea descurcat?, Cum te smţea ucr ază î adm cu u pa rr , u u dr v jucd rlu cslru
în cursul acele repetţ? ş De ce dfcultăţi tea putea lov în lu ar căa l rlul cluu F pru aumă cmucar, car a f s
comuncarea de acest fel dn stuaţa reală?. În plus, consler dm sraă î Acv a a 171/ pru aă cmu car p car c
pot ofer atât feedback, cât ş încurajare Uneor, consler pot u dr să îmb uăăască rc pr u rmăara scvă
înregstra audo sau vzual repetţle ş po t folos derularea îna d că u crur l car rbu bsr va
po pentru feedback ş dscuţe. dmsrază f car cmpă a cmucă msa v rbal v
cal crpral ap îmbă -l p a r ( pa rul pa juca r
ul c a prs a, î mp c u fac dmsraa)
Aciviaea lsiea abil i�ţil emnsaive
cr c uu să rzum pcpal puc asî cadrul dm
Lucr ază î ad m cu u parr u ul dr v juc d rlu l prsa sra
car ac rdă spr j clă al, rlu cluu Cul cs lr ul pară rdu da d rp a cmu căr cu lu
dscu pru a a l au mă cmu car p car c u dr să rp ă sru cul pă la pu cu î car î cadru l l m
îmb uăăască u îcrc a pra mu l Csrul rc pr urmă r pa lr acs acv ă, s sm cmp să ralzz cmu cara rs
p pa rcursul dmsra pcvă î vaa ra ă p f ls d cas aud sau cas v d ca
dcă l ucru rl car rbu bsrv a pa a rp a prcsulu d srur
dm sraz ă fcar c mpă a cmu căr msaj vrba v
cal crpral ap îmbă - p a r (pa rru pa uca r rr, razază ssu d împărăr a mp rsl r d d scu ,
lu l c al prsa auc cd u fac dmsra a) ccra ă p flsr a h cr dmsra v d para cslrulu
cr- cl ulu să rzum prcpal puc a sî cadrul dm Dacă s csar , rpă dmsraa pă cd prsa a d spr sm
sra că a bu u au m ra d d cmp ă î sr a hclr d
l rr, razază ss u d împărăr a xp dscu, c msrav
craă p flsra hclr dms rav d para prsa car Ap vrsa rlu
ICHAR D E LSO jOES Maual de o iee nsuie
· d eostae epeie
18
învăţarea relaxării la fel ca şi sccesl în învăţarea oricărei alte 8
tehnici necesită practică şi că temele de relaxare vor fi la fel de
necesare. Înainte de a începe relaxarea consilierii le pot sgera
clienţilor să poarte haine leere confortaile atât în timpl inter
virilor cât şi în timpl efectării teme lor de relaxare. Mai mlt
decât atât că este folositor să îndepărteze oiectele cm ar fi
Antrena rea clientil
or în r ela xare ochelarii şi pantofii.
În antrenamentl de relaxare msclară există o sccesine
de instrcţini pentr fiecare grpă de mşchi. Consilierii pot
Consilierii îi pot instri pe clienţi în tehnicile de relaxare ms demonstra modl în care clienţii ar trei să treacă printrn ci
clară şi mentală Clienţii pot folosi tehnicile de relaxare atât pen cl de cinci paşi tensinerelaxare pentr fiecare grpă de
tr gestionarea sentimentelor cm ar fi fria şi anxietatea cât şi mşchi. Aceşti paşi snt rmătorii
pentr a face faţă prolemelor cm ar fi drerile de c ap din ca
za tensinii hipe rtensinea şi insonia. Ailităţile de relaxare 1 ConcentrareaConcentra ţivă atenţia aspra nei anmite
pot fi folosite singre sa ca parte a nor procedri mai comple grpe de mşchi
xe cm ar fi desensiilizarea sistematică o strategie de atora 2 Tensionarea Tensionaţi grpa de mşchi
re descrisă în cartea mea Practical Counselling and Helping Skills 3 Menţinerea Menţineţi tensiea între cinci şi şapte secnde
(Abilităţi practice de consiliere şi sprijin) (vezi iliografia c note). 4 Destinderea Destindeţi grpa msclară şi
5 Relaarea Petreceţi între 20 şi 30 de secnde concentrân
dvă aspra redcerii tensinii şi relaxării
Relaxaea musculaă pogesivă lterioare a grpelor de mşchi.
Cadrl fizic în care instriesc persoanele care acordă spriin Clienţii este necesar să înveţe acest cic l concentrare - tensio
ar trei să condcă l a relaxare. Acest lcr implică asenţa zgo nare - menţinere - destindere - relaxare pentr al ptea aplica
motli care ar ptea întrerpe activitatea decoraţini interioa în cadrl teme lor lor.
re relaxante ş i n ilminat care poate fi re ds. Clienţii pot fi în Dpă ce lea explicat cienţilor cicll de ază tensinerela
văţaţi să se relaxeze pe scane ergonomice pe saltele sa cel xare persoanele care acordă spriin pot demonstra acest cicl c
pţin pe scane confortaile c spătar drept şi c tetiere. mâna şi raţl drept la fiecare stadi cerândIe clienţilor să facă
De la n încept consilierii pot preda antrenamentl de acelaşi lcr. Astfel "Îmi concentrez toată atenţia pe mâna mea
relaxare ca pe o tehnică folositoare pentr viaţa cotidiană dreaptă şi pe raţl me drept şi aş vrea ca şi t să faci acelaşi l
Mai m lt decât atât clienţii ar trei să în ţeleagă că sccesl în cr " progresează spre "mi strâng pmnl drept şi tensionez
RICHAR D NELSON-JONE S
Mnul d o nslir Anrenre
clenîn rex
�2 muşchii din antebraţ . /1 ş apo la "Îmi menţn puul încleştat 183
şi îmi menţin şi muşchii din antebraţ tensionaţi.../ urmat de "Îm Mâna stângă şi an- Strânge pumnul stâng şi încordează
relaxez mâna stângă şi antebraţul stâng, lăsând tensiunea să sca- tebraţul stâng muşchii din antebraţ
dă din ce în ce ma i mult şi lăsând aceşti muşchi din ce în ce mai Îndoaie braţul stâng din cot şi flexea-
relaxaţ .. /1. Faza finală de rel axare tinde să dureze între 30 ş 60 Bicepsul stâng ză bicepsul, tensionând muşchii din
de secunde, frecvent însoţită de "sugestle/ de relaxare ale per partea superioară a braţului
soanei care acordă sprijin cu privire la elberarea tensun ş de Fruntea Ridică sprâncene le cât de sus posibil
descoperirea şi experimentarea sentimentelor de relaxare dn ce Strânge pleoapele în timp ce ţii ochii
Ochii, nas şi pomeţii
în ce mai profundă, pe măsură ce acestea se vesc Odată parcurs închişi ş i încruntăţi nasul
ciclul tensiunerelaxare, în special în şedinţele iniţiale, clientul Îneşteazăţi diţii şi trage de colţuri-
poate fi instruit să îl parcurgă din nou, încordând şi relaxând fie- Maxilarele şi obraii
le gurii în mod ferm
care grupă de muşchi de două ori. Trage bărbia în os cu putere spre piept
Consilierii pot apoi să îi treacă pe clenţi prin toate grupele de GâtuI
şi menţineo în contac t cu pieptul
muşchi, demonstrânduIe atât cât este necesar. Caseta 8.1 pre- Trage de omoplaţi spre spat e şi inspi-
zintă 16 grupe de muşchi ş nstrucţunle de tensionare sugera Pieptul şi umerii
ră adânc.
te Braţel e tnd să fie primele, de vreme ce, în cazul l or, e ma Strângeţi muşchii din stomac ca şi
uşo r de demonstrat. Pentru ma joritatea clenţlor, relaxarea păr-
ţlor feţei este extrem de importantă, pentru că majoritatea efec- Stomacul cum
în cineva
această ar fi pe cale să te lovească
zonă
telor inhibitoare ale anxietăţi sunt de obice obţinute aici Încordează muşchii pulpei drepte pr
Coapsa dreaptă presarea muşchi ului superior în os şi
a muşchilor inferiori în sus
Caseta 18.1 Antrenarea relax ării pe grupe de muşchi
şi instrucţiuni de tensionare Întinde piciorul drept şi trageţi dege
Gamba dreaptă
tele de la picior înspre cap.
Grupa de muşchi Instrucţiuni de tensionare* Întinde şi arcuieşte degetele de la pi
Talpa dreaptă
Mâna dreaptă şi Strânge pumnul drept şi încordează ciorul drept şi întoarcel înspre terior.
antebraţul drept muşchii din antebraţ ncordează muşchii pulpei stângi prin
Îndoaie braţul drept din cot şi flexea Coapsa stângă presarea muşchiului superior în jos şi
Bicepsul drept a muşchilor inferiori în sus.
ză bicepsul, tensionând muşchii din
partea superioară a braţului Întinde piciorul stâg şi trageţi dege
Gamba stângă
tele de la picior înspre cap
(HARD NELSON-JONES Manual de con sili ere Antreaea
· cienţi lo î reaxae
p â Îd � rc� d d m susceptbl să o contnue n consecnţă pote f folostor B5
pcor â � orc pr pentru consler să le d e clenţlor urnle de montorzr e te
ror melor de relxre.
* Î cc î prv� p o âc ;c d -
or pr pr â corp r rb prcd Rx ă ă ă
p c pr pr drp ehncle de relxre musculră de scurt ă durtă u c obec
tv să nducă o relxre profund ă cu m puţn tmp ş efort de
dtă ce clenţ u învăţt cum să încordeze grupele de cât procedur relxăr celor 16 grupe de muşch Atunc când
muşch dferte e sunt nstruţ săş ţnă och închş pe tmpul clenţ cpătă experenţă relxre musculră progresvă con
ntrenmentulu de relxre ş prctc cestu Spre fnlul şe sler pot ntroduce stfel de bltăţ ehncle de relxre scur
dnţelor de relxre personele cre cordă sprn le pot cere tă sunt folostore tât n şednţele de conslere cât ş n vţ
clenţlor să fcă un rezumt l relxăr lor c urmre urmă cotdnă. n contnure sunt expuse două stfel de exemple
tore întrebăr "E bne cum mers relx re stăz ş să ds
cute orce dfcultăţ cre se pot v ermnre şednţelor de re E XE S SEENŢL
lxre se po te relz de către consler prn număr re de l
Ac consler pot să le de nstrucţun clenţlor pentru c
cnc lplăc
zescă unuutr când ung
relxţ l unu
c ş cum srletrez
pot cere
dntrclenţlor
un somnsălnştt
se tre po ceşt să îş de sngur nstrucţunl e concentrânduse pe
mportnţ prctcăr relxăr musculre pote f ccentu tensonre ş relxre succesvă ptru grupe musculre
tă ulteror ş l sfârştul şednţe nţle de relxre Este posbl
um ăa â ă a ee uăi de âe d Duă eae ui tate de d
să l se trseze c srcnă clenţlor prctcre relxăr muscu
î v da stuiu să de şi să eaxei guă de mu şh u di
lre de două or pe z în trnşe de câte 15 mnute Consler r
eea ă-te asua muşh iuu şi ă î deaă ş me
trebu să î ntreb e pe clenţ dcă ntcpeză obstcole n prc e esiuea aeş ti muşh m de i seude ee eaă eaxea-
tcre relxăr cum r f găsre unu loc lnştt ş î pot ut ă şi uu ăe de seae de sugee a tesiui d i şi aă ei ,
să găsescă strteg pentru sgurre efectuăr une teme co atu . isă a dâ ş eeaăe e muşhi ietuu, ume şi
recte. Consler pot de semene fe să concepă csete cu n stmauui deaă şi mee tesuea aeş muşhi e de ii
strucţun de relxre pe cre clenţ le pot lu cu e în scopul seude e ieeaă .. e axeaă ş i uuă -e de sea i e de sugee a
efectuăr teme fe să l e recomnde cestor csete de ntren esiu d e u me ş s ma ii şase . eeaăe asu a
ment de relxre de exstente Exstă dovez conform căror muşh e e gâuu ş a ulu î deaă şi mee esiu ea aeş
clenţ cre înregstreză detlle prctc lor de relxre sunt
nu de o niliere Arearea li eilo î reaar
ICHARD NELSON-JONES
86 mşchi tim de cic secde .. eli beeză .. elxeză ş bc ăte de se t ts e o lă ste to z lăctă s otă bc âd -te de se 87
zţiil e de scge e tes i i di fţ ă gât ş c Şte ot cocete zţ le de căd ă d col tă. Simţi o b ză delictă. A zi zg omot liş
ză-te s mşclo bţl şi mâ i . c ode ză şi meţie tes e tto mă ce love şte ml i cio g iă ş te bc de set ime
ceşti m şci tim de c c secde . .. eli beez ă .. e x eză şi bc ăte tee de ce şi cm ce ş cm ce şi c m şi de set metee de exe
de sezţiile de scgee te si i di b ţ ş mâ ă. oă zece coce ş be.
te zăte s tto m şch ilo d co ... codezăţ to ţ m şc di
co ceş tim şi meţie tim de cc secde e beeză ... exe Clienii pot vizuliz scenele de relxre mentlă indepen
ză ş bc ăte de sezţ ii e de scge e tes i d teg tă co e dent de relxre musculră. În plus clienii pot folosi " numă
măs ă ce elxe devie di ce ce m ofdă .. di ce ce m o rătore până l zece în grupe de câte doi c relxre mentlă
fdă . di ce ce m ofdă. mi degrbă decât c o procedură de relxre musculră. De
exemplu "Unu doi. . concentrezăte supr muşchilor picioru
REAXAREA S CURĂ SMUT AĂ lui şi tălpii . . relxeză şi bucu răte de senziil e de curgere
tensiunii din piciore şi tă lpi. C procedură de relxre ment
sfârşitul exemplului nterior consilierii le pot oferi clien lă clienii pot elimin instruciunile de încordre meninere şi
ilor instruciune de tension tote grupurile de muşchi si eliberre.
multn Astfel pot spune: Folosinduse de instruire demonstrie şi repetiie consilie
ri îi pot tren pe clieni să dezvolte proceduri de relxre men
"Atci
să câd smlt
codez d sem l bţl
mşchii ş doi sămşc
chzfee
ceş tochi să isi
gâtli i d âc şi
mşc tlă c bilităi de utojutorre. Clienii r pute dori să îşi în
ietli mei o şi st omcli mşch ic iol ş i tăi. A cm s registreze utoinstructjul pentru l derul în fr şedinelor
ă dâ c şi codeză to ţi m şchi ... meţi e tim de cic secde .. cm de consiliere.
eibeeză şi e xeză cât de id şi ofd oţi "
COŞEZAREA RESRAE
Reaxaea meaă Unii consilieri r pute dori să îi ntreneze pe cli eni în con
Consilierii îi pot jut pe clieni să identi fice un su m i mul- ştientizre respiriei Concentrre teniei supr respiriei
te scene preferte cre îi pot conduce l sentimentul de relx- este probbil ce mi cunoscută dintre prcticile medittive din
re Adese clienii vizulizeză stfel de scene relxnte l sfâr lume şi este şi un punct de plecre în ntrenmentul budist l
şitul relxării musculre progresive În continure este prezentt minii În ările orientle pozii lotus cu piciorele încrucişte
un exemplu l unui consilier cre îi dă instruciuni clientului este cel mi dese dopttă pentru mediti concentrtă pe res-
vedere obinerii relxării mentle. pirie Occidentlii cre nu doresc să folosescă cestă poziie
(HARD NELSON jONES
Manal de consl iee ·Aenae clieio n relaxae
88 pot să ste drept pe un scun retiv confortbi, cu picioree minte or rătăceşte n gânduri şi fnteii neobişnuite, e din tre 189
uşor depărtte şi tăpie pste ferm pe pode. Mâinie ceor cre cut, fie din preent su viitor. În stfe de mprejurări, cienior
prctică mediti sunt de obicei mpreunte pe pupe, ce mi i se pote minti cu deictee să se concentree pe următore
dese cu mân dreptă sitută peste mân stângă, cu pmee respirie. Nu r trebui să se îngrijoree dcă trebuie să se ntor
n sus. Aterntiv, mâinie pot fi şe te cu pmee n jos pe ge că n mod repett concentrre pe respirie Anogiie cre
nunchi. Atunci când se concentreă supr respiriei, cienii sunt uneori foosite pentru ntrenmentu în conştientire res
pot nchide ochii pentru mpiedic distrgere teniei de piriei sunt cee e dresării unui pui de căe su unui vie
cee ce văd . Totuşi, unee person e, tunci când se concentreă finu unei şedine de conştientire respiriei, cienii cre
supr respiriei pentru ungi periode de timp, preferă să şi şiu nchis ochii r trebui să i redeschidă cu d eictee
menină ochii uşor deschişi, pentru evit stre de somnoen
ă. O metodă n cest c este de se concentr pe vârfu nsu
ui şi de cerc să nu fii tent nimic tcev.
Coea pv a eameu eaxă
Consiierii i pot nvă pe cieni că princip srcină n con- Consiierii bordeă n mod diferit număru de şedine pe
ştientire respiriei este concentrre pe fuu ntur res cre e foosesc pentru ntrenmentu reării. Mi mut decât
piriei inspirie, epir ie, inspirie, epir ie şi ş mi de- tât, cienii se difereniă n cee ce priveşte vite cu cre ting
prte pentru rei conştienti re concentrt ă. N su este cpcitte d e se re Regrettu dr Joseph Wope, un bine-
cunoscut pionier terpiei behvioriste, pred rere mus-
punctupunctu
menu de pecre
fin.Îinspiriei, poi pieptu
n timpu epiriei, este mijocu, ircre
invers. Cei bdo
se cură progresivă n proimtiv şse şedine şi e cere pcien-
ngjeă n conştientire respiriei pot urmări procesu res ior săi să o prctice csă timp de 15 minute, de două ori pe i.
piriei or de ungu cestor stdii de inspirie şi epir ie E consider c fiind cruci pentru cieni să reiee că scopu
Fie după, fie n oc să fcă stfe, cienii pot să stbiescă un ntrenmentuui reării nu er controu muscur per se, ci c-
punct de verificre, c n cre vârfu nsuui este ce mi reco mre emoiior. ersonee cre cordă sprijin pot v ri progr
mndt, şi să şi fiee ten i coo unde intră şi iese respiri mu ntrenmentu ui de rere potrivit nevoior cienior or,
O vriie conştientiării respiriei este nso ire fiecărei epi precum şi număruui de curi. În ceşi timp, este importnt
rii cu o epresie subvocă de tipu "cm. O tă vriie este c respectivii cieni să beneficiee de suficiente şedine pentru
nsoire inspiriior succesive cu o numărătore iniştită subvo pute nvă re re n mod dec vt. Mi mut decât t ât,
că, de unu nouă şi poi npoi unu, din nou nouă şi este nevoie c ei să pice tehnicie de rere n mod sârguin-
tot ş cios şi s ăşi niee progresu mp reună cu consiierii or. În
Atunci când omenii ncep să nvee conştientire respir- pus, un vntj mjor constituie integrre tehnicior de foo-
iei şi chir şi când devin mi eperimenti n cest domeniu, sire reării n vi cotidină.
CHAR D NESON-jONES Maua de osi lee ·Anenaea enţlor n elxe
o Activitatea 181 Antrenaea u nui cient în reaxare 19
rgaiea o şeţ e coiiee care arcia artee i A ete e a
aea e arteer B cae oac o l e ce ailitţ e e elaxar e
mc a rogre v Pe a c şeiţe aeer A
ofe otive e oloea elax mc a e rogeiv e
oer o eo aţie iect a corri ş r eax i e gr e e şc
i aeta 8l; Îm bu nă tăţi rea li m baj u l ui
regre a o cae care c oţie relaxarea c la ogr eiv m int ern a l client i lor J
c e rel axea e areer B f ooi ce c ic aş eo aree axae
reit o ce e elaxae ea a âşil elaxr mclare;
verfic m ra cae e r e axea clie şi ofe ai te i c rmătoarele trei capitole se cocet rează pe lucrul cu modul
ţ e relaxa re etr f iecare gr e m şc e ca re ace a o e c î care gâdesc clieţii. Voi prezeta cele trei abilităţi metale
îcorat ş cetrale: de creare a limbajului ite r, a regulilor şi percepţiilor
egoca arcia ei ee rac tice e r elaxa re mcl a rogrev c tro maieră troductivă, petru a oferi cosilierilor istru-
clietl. metar de bază petru sprijiirea clieţilor săşi îmbuătăţeas
lte o arteerii ogaea o şeiţ e mrtşre a eiil o ş i
că gâdirea iecare ditre abilităţile metale alese are o vastă
cţi şi ac et e oibil i verea ro rile. aplicabilitate.
Cosilierii ar trebui să aibă o grijă deosebită atuci câd îi
sprijiă pe clieţi s ăşi schimbe aumit e gâduri. Am fost mar-
torul uor situaţii î care cosilierii îcepători sau aveturat î
aalize greşite ale gâdirii, pe care clieţii u au avut cuoşti
ţele sau îcrederea să le puă la îdoială Î plus, cosilierii ar
putea să u îţeleagă ici chiar ei îşişi foarte bie abilităţile
metale şi tocmai de aceea s ă le prezite îtr u mod îcâlcit
clieţilor Mai mult decât atât, ueori cosilierii parcurg grăbit
secveţele de îvăţare, î loc să îi atreeze pe c lieţi temeiic.
Cosilierii care au abilităţi de a lucra cu propria lor gâdire
vor avea probabil o îţelegere mai profudă a modului î care
pot lucra cu gâdirea clieţilor decât cei care u au suficiete
NELSON-jONES Mnul de con see · butre libul e l lelo
rgulă ir cosilirii îcpăori r rui să vi să i pra gră 93
iităţi. Un un mod în cre consilier pot învăţ cum săşi fo
losescă iităţile mentle este de deveni experţ în folosire iţi şi să s przin drep xpri
lor în proprie vieţi.
În primul rând cel m uşor este proi să se concentreze
pe câştigre experienţei în ucru cu o iitte mentă înin
Îmunăăea m ajuu nen
te de şi ărgi repertoriul. Crere lmului ntern este un do Încurjz ciiorii s ă încrc xprimntul m simpu de
meniu iltăţior mente cu cre se pote începe. Un motiv închd ochii imp d 30 d scud şi d încrc să u s gân
este fptu că respectivi clienţ îşi pot cre un mj intern cre dscă l nimic. Mjoritte ciiorilor vor dvni foar con
să e susţină orice schmre comuncări su orce cţune pe ştieni d fptul că nu pot s ă se debrsez de imju irn
cre o u în vedere Un lt motiv este fptul că în mod virtu
consilierii şi toţi clienţii sunt conştienţi că totuş îşi voresc lor LI MAJUL INTERN NEGAT IV
înşile Aşdr fptul de le cere clienţilor să fcă cest lucru
rspciv m st că oameii car îşi vorbsc lor înşişi u
întrun mod mi dscipint nu le pote f pre străin
su nui C c g îsă să îşi spuă or îşişi drmină
Consilieri se pot foosi de uxlre vizue tunci când lu sănă mlă sau nbui Aici imjul irn se rră la
creză cu modul de gândire clienţor. Person găsesc că fo modu în car omii îşi vorbsc î n impul şi d upă si
losire unei tle mgnetice este forte productivă m es uţii difici. Ad s ciţii foossc un limj intrn ngiv
tunc când vne vor de coorre cu clienţi pentru gene car are cul d cra su d a înrăuăi simn d
r ş cizel gânduri mi eficente. Am văzut pshoterpeuţi renu uoapărar rcil izic şi ciui Crctrisicil imju
miţ cre fooseu crneţele. momentu oportun consier r ui i giv iclud uodăimra dcarara puui că
treui să îi încurjeze pe clienţi să îşi fcă propriie înregistrări lucruril pot fi să s îrăuăască i să scap de su contro şi
vizule scriinduşi gândurle îm unătăţite pe hârtie. cocrar p prolmci di rcut Cas 191 ofră exm
Consiierii r treui să îşi mntescă fptu că de oicei cien pul uui ci cr îşi fctază propri iciă folosind un
ţi şiu construt şi susţinut modurile de gândire neproductive limbj in gaiv
timp de mulţi ni şi în consecinţă nu este posii c schmări
le să se producă forte rpid. Ei îi pot prote pe cienţi oferin
dule în continure relţii de coorre une. Pe ângă foosre Caseta Eemu e mbaj te egat
tehnicilor de scultre ctvă conslieri îi pot instrui pe clenţ Mg, 26 d i, fi igă, iidă, dvi f
în îmunătăţire gândri în modur centrte pe clent mi cu xiă i âd vi vb ă gă pi
rând decât în modur centrte pe terpeut. Modest este în i d g p, dvi iă şi îşi p
NELSON-jONES Mau d i i ·bţe a ba e a ceţo
[94 rri ar fi Îdaa ăss prri difii şi ş săş relaxeze mntea ca un mod de a a gestona stresul extrem, 19
rşs iidaă să ă raxz" şi "Iar să a xpriţă di care are un mpact asupra modulu care fac faţă stuaţlorpro
iă". Ai âd Ma s da a prr îşi sp "Mă blemă. n al trelea mot pentru crearea lmbajulu de calmare
îrb rd aşia dspr ""Abiiăţi sia s este ca respect clenţ să denă ma centraţ ş concentraţ
far sab dzva" şi "Mă si axiasă şi ă îrb daă atunc cnd doresc să gndească pnă la sfrşt, sau să orbeas
axiaa a va sapă d sb r" pă pr
că pnă la capăt, ă comunce cel ma bne sau să acţoneze în s-
r îşi sp "Mă br ă sa ria d vr ri
a şa di să ă raxz" şi "N să ă si ii tuaţleproblemă . Folosrea de către clenţ a lmbajulu ntern î
daă bi a prri" ajută în clarfcarea unu spaţu pshologc pentru a ntra în con-
tact cu sentmentele lor ş pentru a gnd ma bine ş ma profund
LI MJ L INTERN PRODTI V Atunc cnd le ntroduc metoda lmbajulu ntern de calmare
clenţlor, pot să le orbesc despre concept ş apo să le ofer un
Lmbajul ntern de gestonare a dfertelor stuaţ se află în exemplu de autonstrure pentru calmare, cum ar f: " Relaxea
opozţe cu lmbajul nte negat. În tmp ce lmbajul nte ne- zăte. Apo î încurajez să nă cu unele autonstrucţun de cal
gat î împedcă pe clenţ să comunce ş să acţoneze în mod mare. utem să dscutăm apo ce autonstrucţun de calmare
potrt, lmbajul ntern de gestonare a dfertelor stuaţ spo- preferă clentul să folosească În plus, le spun, le demonstrez ş
reşte posbltatea de a face lucrurle bne. Lmbajul inte de ges- î nstruesc pe clenţ despre modul în care să folosească o oc e
calmă ş moderată atunc cnd îş dau nstrucţ unle de calmare
tonareperfect
intern a dfertelor stuaţ
Lmbajul poate
ntern de f prt în contrast
gestonare cu lmbajul
a stuaţlor se po- neor, edenţez dferenţa spunnd cea de tpul "Calmea
treşte clenţlor care se străduesc ct pot de mult, fără să cau zăte, grăbt ş sub presune .
te standarde alte de măestre sau perfecţunea. Cele prezenta xpresle de lnştre ar putea f prte ca o subcategore a
te în contnuare sunt tre dmensunchee ale lmbajulu ntern lmbajulu nte de calmare. ersoanele care acordă sprjn î an-
de gestonare a dfertelor stuaţ trenează pe clenţi care sunt înclnaţ spre accese de fure n afr-
maţ de lmbaj ntern de lnştre Caseta 192 oferă exemple de
Lmau nte de amare lmbaj ntern de calmare ş de lnştre
Crearea lmbajulu de calmare poate ajuta c lenţ să gestone-
ze stuaţleproblemă multe felur. Înante, în tmpul ş după
Caseta xempe de maj nte de nştre ş amare
anumte stuaţi, e îş pot calma mintea, astfel înct să poată ges
tona ma bne sentmente nedorte, cum ar f anxetatea dure Lmbaj ter de camare
roasă sau fura excesă În plus, clenţ pot dor săş calmeze Răâi a
a î
CHARD NLSONONS M d l ·bnţea ba nte a eţo
96 Relaxează-te licenţă, aş aprecia dacă, atunci când biblioteca este închisă ş tre- 197
Ia-o uşor buie să nvăţ aici, ne-am putea voi asupra unor perioade de li
Respră adânc. nişte. Pe lângă instrurea Dense prvnd modul în care să facă
Respră Încet ş regulat. faţă interacţiunii faţă în faţă, Phil putea să o instruiască şi n re
Mă descurc. petarea în minte, prin nstrucţiuni privnd mesajele verbale, vo-
Lmbaj ntern de ln?tire cale ş corporale. Mesajele vocale ţintă ale Denise erau de a fi
Lnşteştete calmă şi fermă, iar mesajele corp orale ţintă urmăreau un bun
Numără până la 10. contact vizual şi păstrarea une expresi i facale plăcute. Pe cont
A grjă. propriu, Dense putea apoi folos ş repetţia vizualzată, pentru
Nu exagera a se antrena să facă faţă mai bine stuaţiei. Consilierii îi pot spri-
Nu lăsa orgolu să îţ stea cale. jini pe clienţi să dezvolte limbajul inte pentru a gestiona mo
Poţ alege să nu te laş prins în această capcană
dalităţile diferite în care alţi oaeni ar putea răspunde în stua
Problemee pot f rezolvate.
ţileproblemă.
Limbaj u intern d e instruire
Limbajul inte afirmativ
Limbajul intern de instruire nu înlocuieşte stăpânirea abilită
ţilor de comunicare în îndeplinirea unei sarcini. Prmul pas în Prefer noţiunea de lmbaj intern afirmativ celei de limbaj in
lui inte pozitv este că, de fapt,
limbajul inte de instruire este de a-i ajuta pe clienţi să împar te pozitiv.
clienţii Pericolul
ar putea limbaju
să îşi spună false lucrur pozitve, care îi pot con
tă sarcinile pe bucăţi. Consilierii pot lucra cu clienţii asupra mo
dului de a gândi prin intermediul abordărilor sistematice în ve duce la dezamăgire şi eşec. Lmbajul intern afirativ se concen
derea atngeri obectivelor în stuaţiile-problemă, inclusiv modul trează asupra faptului ca respectivi clienţi să îşi reamintească
în care clienţii pot să facă faţă faptului de a f traşi înapoi. Oda factori reali care sunt în favoarea lor. Ceea ce urmează sunt as
tă ce planurile sunt clare, clienţii au nevoie de abilitatea de a se pecte legate de lmbajul inte afrmatv.
instrui snguri în urmarea paşilor de implementare a lor. În primu rând, clienţii îşi pot spune că pot face faţă. Exem
Este nevoie ca persoanele care acordă sprjin să accentueze ple de limbaj inte includ: "Pot să fac faţă acestei stuaţii, "An
limbajul inte despre mesajele vocale ş corporale, precum şi ver xietatea mea este un semn s î scot la lună abilităţile de ges
bale. Să luăm exemplul Denisei, studenta la economie dn Case tionare ş "Tot ce a de făcut este să mă descurc. Î plus, odată
ta 17.1, care împreună cu consilierul ei, Phil, a dezvoltat mesajul ce clienţi fac faţă ma bine stuaţilor, ei îşi pot da seama că,
verbal asertiv către colega ei de cameră, Sue: "Ştu că îţi place să de exemplu, "Mi-am folosit abilităţile de a face faţă şi char au
înveţ cu radoul poit, dar, până când termin cu examenele de funcţionat. "
CHARD NELSON-JONES Manual de consilereηmbuntţire a li mbajuui inten al clienţilo
00 c ă mi bin u ni iu ii pobmă n cul con ul ui u i l 20
ii cobo i po oloin o bă mgnică n imp u poc ul :
olo -i biliăi l vobi pnu c i n i n lim b
ju l inn ngiv i li mbju i nn po uciv
oo i biiăil mon iv
iă p cin ă in iic oic lim bj inn c un ngiv
olo - biiăil inui pn u - pijini p clin ă o
mu pii c m inui i imiv
Îmbu nătăţ i rea reguli lo r cli enţ i lo r
oo-i biiăil ngoci mi pnu că
lo icui i inv i olu il Dul n giă lo uio u vi nsler î pt ajuta pe clenţ să îş înlcuască regulle pre-
o l iunio piii pcică po ju nvă tenţase cu unele ma realste ţ amen deţn setur de re
gul care le eră nşte şablane gata pregătte pentru aş cn-
duce veţle astel încât să nu abă neve să gândească în tate
stuaţle n Majrtatea regull r persanelr care uncţnea
ă bne sunt raţnale realste ş baate pe preernţele lr ale al-
tra ş ale medulu tuş mulţ dntre clenţ pe care î văd
cnsler cntrbue
rcţ pentru la nend
că adesea autperturbare ş se
cnştenţ auac pe e înşş
anumte nee-
cernţe r-
gde sau care presupun ertur arte mar baate pe nşte ce-
rnţe raţnale ş nerealste pentru e înşş pentru celalţ ş
pentru medu
eecaea egui o exige e
Regulle nerealste ş exgente cntrbue în md semcatv
la aptul că mulţ dntre clenţ au dcultăţ gestnarea pr-
prlr prbleme ş a stuaţlrprblemă Regulle exgente pt
pune baele creăr unu lmbaj ntern negatv ş a unr percep-
ţ necnrme cu realtatea De exemplu regulle exgente cum
snt "rebue să prmesc cnrmăr ş "rebue să u perect
HARD NELSONONES
Maua d sl ·năăea eglo leţio
0 comportamentale. Disputarea seamnă punerea la cercare a re- 05
Caseta Exemplu de reguă exigentă gulilor exigente Principala abilitate pentru punerea la încercare
şi cosecinţele sle este chestionarea ştiinţifică. Consilierii şi clienţii pot folosi raţu-
ueul wl Del ume emeele e nea, logica şi faptele pentru a susţine, discredita sau a îmbună-
leţ u ee m tăţi orice regulă pe care o consideră a fi potenţial exigentă. Ca-
seta 202 prezintă două metode de disputare a regulilor exigente.
G (1) eguă exgenă
Teue ţ fe u."
(1) Cnsecnţee senmener negave lu ee, fpul Cseta Două metode de disputare
e e mţ fe e, l u m e e u. a regulilor exigente
Cnsecnţee reacţr fzce negave lu eue mel, ul Disputarea funcţională
u le mulu eeue. Dpue fuţl e p le eeţee leţl
eţele l p efe u gee pul l ele
Cnsecnţee cmuncăr/acţun negave lu mp ee e
pe u
lug epul u mpul îu m fe
Te ju
pu, euţ l ţ l eeeue îe
um îţ fee ţ fpul e u ge (u
u
e mpţ, u mţ) fel
Disputarea empirică
Cum pot consilierii să îi ajute pe clienţi să creeze reguli pre Dpue emp e p î jue p e leţ eluee
ferenţiale care să le înocuiască regulile exigete? Citindu-le sem mpeele fule le egull l ele pe u
nalele, ei îi pot ajuta pe clienţi să identifice ceea ce ar putea con e ee eue ue î e le m
stitui regula sau regulile exigente care stau la baza situaţiilor lor pe pe e le pefe
problemă. Apoi ei pot să îi încurajeze pe clienţi să-şi dispute, să Ue ee ee e
pună la îndoială şi să pună la încercare regulile, pentru a le re Ue ee
stabili ca reguli preferenţale
Atunci când colaborează cu clienţii pentru a le disputa regu
Dispu tarea cenţelor iraţ iona e lile exigente, persoanele care acordă sprijin sunt încurajate să îşi
smulgă câteva ebăr: de exemplu, "Cum ai putea s pui la cer
Albert Ellis consideră disputarea ca fiind cea mai tipică şi cea care sau s pui sub senul trebări această regulă? " Atnci când
mai des folosită metodă în cadrul terapiei raţional-emotive şi consilierii începători îşi pun întrebări, ei ar trebui să procedeze
NSONONS Manual de consiiere ba go o
208 Este nevoie ca pesoanele cae acodă spijin să îi încuajeze (2 Cosecţele setmetelor oztve icd ai pţiă axi 29
pe clienţi să luceze şi să exeseze din geu pentu aşi menţine a şi o ai ar ţir.
egulile pefeenţiale. Una dinte abodăi poate fi aceea ca pe- Cosecţele reacţlor zce oztve cd so ai b şi ai
soanele cae acodă spijin şi clienţii să înegiseze pe o casetă pţă si şi pizar di pc d vdr a.
egulile exigente iniţiale ale clienţilo, puneea lo sub semnul Cosecţele acţulor oztve icd aocara i ip ai scr
întebăii şi efomulăile. Clienţii pot, de asemenea, să posteze rcapiării, dar acaşi ip ap d a ai prodciv, d a
în locui vizibile catonaşe cae să le eamintească egulile pe ava o viaţă sociaă ai bă şi d a s bcra d cva p ibr.
feenţiale În plus, clienţii pot folosi epetiţii vizualizate în cae
se imaginează pe ei înşişi în anumite situaţii, expeimentând con-
secinţele negative ale egulii lo exigente. Apoi, ei îşi pot imagi- Atvtatea Asstaea unu lentn mbuntţea une egul
na comutaea la egula pefeenţială şi pot vizualiza consecinţe-
le pozitive ale acţiunii lo. În sfâşit, da nu în ultimul ând, ucei în echp ă cu un partener care f e are o problemă pesonal ă, fie joa
consilieii a tebui să îi ajute şi să îi încuajeze pe clienţi să îşi că olu l u nui client care ae c a scop c eaea uneia sau mai m ultor re guli pre
schimbe modul în cae comunică şi eacţionează, în spiitul e- ferenţale pent u a face faţă mai bne unei ituaţii-p roblemă În cadru l con
gulilo îmbunătăţite. Caseta 203 pezintă consecinţele evizuite tetul ui u ne relaţii de cola borar e şi, posibl, fol osnd o tab lă în timpul acestu
C 2 în cazul lui Daniel, cae se confunta cu anxietatea legată proces
fooseşte-ţ i abi ltăţle de vorbie pentru a descrie diferenţa dintre egu-
de examene, pentu a adea cu succes la egula lui pefeenţială
îmbunătăţită G 2. lil e egen te ş re gul le prefeenţ ial e
foloseşt e-ţ ab lităţle d emonstatve
coopereaă cu clen tul pe ntu a identifica toate eg ul ile eigente majo
Caseta Exempu de regu preerenţia re şi plasaţi-o pe cea principală înt-un cadru de lucu d e tip GC
şi onseinţee aestei a folo seşt e-ţ abilităţile de instruire pentr u a sprijini pe clent să pună
la îndoia lă ş să ad resee provocări principal ei reguli eigente
S Sd orkahoic ai rază să s cofr î c
foloseşt eţi abiltăţil e de instui re pent ru a- ajuta pe client să f om u
râd c xa d icţă şi dvi o ai axios
lee o regulă p referenţ ial ă cae să înl ocuiască regula eigentă
G Regul exget împreună c u clie ntul anticip eaă consec inţele menţine rii folosii re-
rbi să obţi o oă foar bă gu lii prefeenţ iale, şi
G (2 Regul refereţal fooseşt e-ţi abilităţi le de negociee a temei pentru aca să
Prfr să obţi o oă foar bă, dar o ca c po să fac s
să rp sfici, să răâ îsă îdas d odihi şi să răs ltero discutaţ şi nvers aţi rolu rle. eru larea înreg istrărilor audio sau v
pd c riă a îrbări d a xa deo ale şedi nţel or de repetiţii ş de practică pot ajuta în învăţar e
M d coil ir ·b năăţi ea eguo ceţi
RICHA RD ELSO-jOES
21
zgomot n cealaltă cameră. Atunci cnd este nt rebat cum ar pu- 211
tea reacţiona persoana la pri ma interpretare: " E un hoţ n casă,
clientul a răspuns că sar simţi "foarte anxios, ngrozit şi că sar
putea ascunde sau ar putea da telefon la poliţie Clientul a con
siderat că n cazul unei a doua interpretări "Geamul a fost des-
Îm bu nătăţi rea percepţ ii l o r cl ie nţi l o r chis, iar vntul a făcut ca un lucru să cadă, persoanei nu iar fi
teamă, ci ar fi probabil doar tristă n cazul n care sa spart ceva
valoros Î n acest caz, persoana sar duce să vadă care e proble
Un proverb chinezesc spune că "Două treimi din ceea ce ve ma Beck ia e xplicat clientului că acest exemplu ilustrează că
dem se află n spatele ochilor noştri Clienţii au idei preconce- există mai multe moduri n care oamenii pot interpreta situaţii-
pute sistematice n modul n care interpretează informaţia Ade- le şi c ă modul n care ei le interpretează afectează modul n care
sea, aceste idei preconcepute merg mpotriva fericirii şi mplinirii simt şi se comportă
lor Consilierii pot să observe ndeaproape ct de multe dovezi Referitor la demonstrarea influenţei percepţiilor asupra sen
găsesc cli enţii pentru aşi susţine afirmaţiil e privind modul n timentelor şi comportamentu lui, consilierii ar trebui săi instru-
care se comportă att ei, ct şi ceilalţi iască pe clienţi n nţelegerea diferenţei dintre fapt şi deducţie
Clienţii potsunt
şi la lume nvăţ faptele
a că percepţiile lor cu privire
lor subiective l adeseori
Tot uşi, a ei nşişi,eilapot
alţii
să
"
Perceperea şi interpetarea nuşi dea seama c ă aceste percepţi i se pot baza pe deducţii, ci nu
pe fapte Exemplificarea mea preferată, oferită de unul dintre
Atunci cnd i instruiesc pe clienţi n vederea mbunătăţirii profesorii mei de la Universitatea Standford, era "Toţi indienii
abilităţilor lor de creare a percepţiilor, consilierii pot ncepe prin merg n şir cel puţin asta făcea cel pe care lam văzut Acel
ai nvăţa importanţa examinării conexiunilor dintre modul n indian pe care lam văzut este un fapt, nsă faptul că toţi merg
care gndesc, simt şi reacţionează ersoanele care acordă spri n şir indian este o deducţie
jin pot să introducă şi conceptul de gnduri sau percepţii auto- Clienţii pot face deducţii cu privire la ei nşişi, la ceilalţi şi la
mate şi să le ofere un exemplu al modului n care percepţiile ini- mediu. Acestea pot fi att poziti ve, ct şi negativ e, şi pot varia
ţiale le pot influenţa sentimentele sihiatrul american Aaron n ceea ce priveşte gradul de corectitudine a datelor factuale pe
Beck foloseşte exemplul instruirii unui client, căruia i cere săşi care se bazează. Caseta 21.1 oferă două exemple ale diferenţei
imagineze că o perso ană care se află aca să aude ntro no apte dintre fapt şi deducţie
ICHRD NELSON-jONES
Manual de consil iere 'mbu �t�ţre a perce pţii lor clieţlor
214
Consler le pot cere clenlor, de asemenea, să completeze • Unde este dovada care să ssnă percepa? 21
fo de lcr în care să dentfce ş să coteze sentmentele, reac- • Exstă ş alte modr în care a putea percepe stuaa?
le fzce, perceple ş magnlechee pentr staeprobe- • Care dntre modaltăle de a percepe staa se potr
mă specfce, c care se confrntă între şedne (vez Caseta 121 veşte cel ma bne c faptele dsponble?
Dn no, cenlor l s e poate cere să dentfce perceple ferbn.
Caseta Exempu de verfcare
Veca ea acu aeei pecep iio a acurateţe ue percepţ
Atunc când sunt pş în faa stalorproblemă, clen pot Stuaţa-roblem
să facă afrma potenal eronate despre e înşş, cm ar f "N Cu şase luni n urmă, Lauren, 26 de ani, a obinut prima slujbă
sunt bn la asta " ş despre celal " ntotdeana face . . sa de proesor n cadrul unui gimnaziu din partea centrală a ora
"
"Ncodată n face . . . Astfel de afrma sa percep nflen- 4
şului Chloe de ani, devenise director de şcoală cu un an na
ează modul în care se smt, comncă ş reaconează. Atnc inte şi era oarte determinată să amelioreze calitatea şcolii Ea a
când ajută clen la verfcarea acratee perceplor lor, per- ost cea care a angajato pe Lauren. Lui Chloe i place să ină le
soanele care acord ă sprjn le cer să dstngă într e fapt ş dedc- gătura cu personalul şi i curajează să i comunice cum se des
e, ş să facă astfel încât dedce să se potrvească faptelor pe curcă. Lauren se duce la Chloe şi i spune că sluba i se pare oar
cât de mult posbl. te diicilă
Consler pot să î încrajeze pe clen să se gândească la Chloe maişintâi
se ntreabă dacă
o ascultă are abilităile
şi apoi, şi puterea
pe parcursul să reuşească
conversaiei, i
percep ca la propoz pe care l e pot nvestga împr enă pen- adresează lui Lauren următoarele trei ntrebări.
tr a vedea cât de mlt sunt ss nute de probe Un exemplu ofe Pecepa poenal eona a lu Lauen
rt de Aaron Beck este acela al nu rezdent care a nsstat " N Nu reuşesc ca proesor n această şcoală"
snt n doctor bn" . Terapetl ş clentl au lstat apo crter-
le dpă care n doctor este consderat bn. Rezdentl şa mo-
Înebaea "Cae dovad îi susine pecepia?
ntorzat apo comportamentl ş a cătat feedback la sperv- Atunci când i se adresează această trebare, Lauren vorbeşte de
zor ş coleg. n fnal, a decs: " ână la rmă snt n medc spre aptul că i se pare diicil să păstreze disciplina n clasă Con
bn sideră că elevii vorbesc oarte mult, mult mai mult decât la şco
Aşa cm se arată în Caseta 212 persoanele care acordă spr- lile n care ea sa ormat Lauren spue că ar dori să păstreze mai
jn î pot assta pe clen să verfce acrateea perceplor lor în mult disciplina. Totuşi, admite că, per total, activitatea elevilor
staleproblemă, adresânde tre întrebăr se mbunătăeşte şi că sunt destul de prietenoşi cu ea.
CHARDELSO-jOES Manual de cnle re · bn ţea pecepţo cleţo
:18 cooperează cu clentul pentru a entfca o percepe atomaă posb
22
nco rectă p rvn stuaa în cauză
ajută- centul să testeze reatatea percepe automate aresân u
mătoa rele ntrebă :
n e este ovaa care să sus nă percep a
Exstă a lte mo ur în care a putea pecepe stuaa
Ca re ntre moa ltăl e e a percepe stuaa se potrvete cel ma bne
cu faptelesponble
Negocie rea temei pe ntru a casă
fooset e- abltăl e e negocere a teme pentru ac asă.
lt eror scuta nvers a rolurle erula rea nregstrăr lo r ao sa Tema acesti capitol vizează modalitatea în care, în timpl
veo al e enel or e repet e pract că pot ajuta n văarea.
consilierii, clienţii se pot folosi de timpl ditre şedinţe astfel n
cât să obţină n efect maim. De mlte ori consilierii pot găsi fo
lositor să discte c clienţii activităţile care se constitie ca temă
pentr acasă , pe care aceştia trebie să le îndeplinească până
când se întâlnesc din no În ceea ce priveşte consilierea forma
lă, acestea ar trebi să reprezinte activităţi între şedinţe. Folosesc
aici termenl de negociere a temei pentr acasă, dată fiind ma
rea gamă de cadre şi modalităţi în care se desfăşoară. În nele
cadre, cvântl " temă ar ptea fi considerat neinteresant sa
nepotrivit, date fiind conotaţiile edcaţionale ale acestia. În
acest caz, persoanele care acordă sprijin pot folosi o terminolo
gie diferită, care să se li se potrivească mai bine lor şi clienţilor
lor De dragl simplificării, mare parte din discţia care rmea
ză, privind negocierea temei pentr acasă, prespne şedinţe de
consiliere formală În consecinţă, cititorii pentr care această pre
spnere n este na corectă, ar trebi să adapteze discţia la
circmstanţele speciale în care îşi desfăşoară activitatea
HARD ESO-jOES
Maal d c r ·egocera teei etu aasă
221
modur cre prope că grteză ps de complţă rtre
20 Negocierea temei pentu acaă greşelle comue se umără ecordre uu tmp sucet o
După prezetre demostrre ş strure cleţlor î slă mozre prtcpăr cetulu cordre de struc-
meorre modltăţor de gâd ş comuc/ cţo î ţu vere vg ş ptu de u verc dcă respectv ceţ
cotextu reţlor de colorre cosler ş cleţ r treu u îţeles cr cee ce u de ăcut Cset 221 preztă ouă î
să egoceze src relevte cre să se costtue c temă pe- drumăr recomdte de către dstş terpeuţ cogtvşt
tru cs ă Temele petru csă cud îcercărle de mestre merc Chrste desky ş Des Greeerger petru spo-
uor comportmete schmte î vţ relă ş completre rre şselor compţe cletulu
de şe de utomotorzr e su şe de lucru petru dezvoltre
de tăţ metle cre lueţeză setmetee comucre
ş cţule Alte src pot vz ctre de cărţ de utojutor- Cset Înrmăr pentr sporre compl nţe
re scutre de csete vzore de csete vd eo ş oservre clentl prvn temele pentr csă
omeor cu ue ltăţ de comucre
Peeţ le m.
Exstă mute motve pe tru e suger cleţor să îş că te-
2. Prescrieţi sarcini care să se ridice la nivelul ablităţilor clien-
mee petru csă rtre ceste se umără creştere rtmulu
procesulu de îvăţre ş îcurjre ceţlor să motorzeze
l.
3. Faceţi ca sarcinile să fie relevante şi interesante.
să sporescă ş să prctce comucăr ş cţu modcte M
tarea sarcinilor de învăţare.
mut decât tât ctvtăţe cre se costtue c temă petru c- 4 Colaboraţi cu clientul în dezvol
să pot jut l trseru comportmetelor supr căror s lu- 5 Oferiţi o explicaţie raţională clară a sarcinii şi un rezumat
crt î cdru cosler î vţ relă Ueor tuc câ d se î-
tâmpă cest lucru cleţ expermeteză dcultăţ plcre 6. Începeţi rezolvarea sarcinii în timpul şedinţei.
comportmeteor lor îmuătăţte Astel de dcultăţ pot 7 Identificaţi şi soluţionaţi impedimentele sarcinii.
expuse î cdru următore şedţe Î plus temele petru c- 8. Accentuaţi învăţarea mai degrabă decât rezultatul dorit.
să pot spor setmetu de utocotro ş de respostte per 9. Daţi dovadă de interes şi verificaţi tema în decursul urmă-
soă vedere îmuătăţr moduu cre gâdesc comu- toarei întâlniri.
că ş cţoeză cleţ
U dtre prolemele cetre prescrere de teme petru Coser îş pot costru propre ormte de teme petru
csă este determre cleţor să e ducă l depre Ade csă su pot să schţeze pe hârte strucţu după cum este
se c ormtor î cosere m oservt cum curţ se gră- czul Aceste pot să e cee m ue su dor şte opţu
esc să egoceze temee l sârştu şedţeor de coslere î petru cotextele orme de coslere Cset 222 preztă
Maal d e coiiere Neoceea ee e acas
[(HARD NELSONjONES
22 patru formate de temă pentru acasă, presupun ând şedinţe d e Formatul 223
consiliere formale. Atunci când este posibil, consilierul sau clien Conaul de învţae
tul ar trebui să consemneze în scris instrucţiuni clare privind Fac contract d nvăţar cu in nsui pntru a duc la n
tema pentru acasă din aceste formate Scrierea instrucţiunilor pe dplinr urătoarl activităţi naint d urătoara şdinţă d
ciorne nu este îndeajuns de bună Consilierii ar trebu i să verifi consilir
ce întotdeauna ceea ce scriu clienţii, pentru a se asgura c ă aceş Notă După cu st cazul substituiţ cuvântul consilir cu
tia şiau notat instrucţiunile corect În cazul în care persoanele sprijin.
care acordă sprijin doresc ca respectivii clienţi să completeze for
mate speciale, cum ar fi jurnalele de monitorizare, ar trebui să
Uneor, schimbarea unui mod de a comunica sau de a acţio-
ofere aceste formulare chiar ei. Aceas tă practică asigură ins truc-
na necesită din partea clienţilor renunţ area la obiceiuri dobândi-
ţii clare şi îi scuteşte pe clienţi de efortul suplimentar de a trebui
te pe termen lung. În acest caz, poate să fie extrem de important
să conceapă formatele înainte de a le completa.
ca persoanele care acordă consiliere şi clienţii să nu cadă prea cu
rând de acord asupra unor sarcini pr ea dificile Atunci când este
Caeta Frmate pentr temele pentr aaă posibil, ei ar trebui să încerce să interpreteze câteva succese pen-
tru ai încuraja pe clienţi să persevereze în lucrul asupra propri-
Formatul 1 lor lor abilităţi
Fomul penu eomandaea emelo penu aas Un clienţ revin în medii nonsuportive, dacă nu chiar osti-
ntru a obţin cât ai ult din şdinţl d sprijin suntţi n le În astfel de cazuri, ar putea fi nevoie ca persoanele care ofe-
curajat să vă angajaţi n activităţil dintr şdinţ. ră sprjin săi pregătească pe clienţ mai temeinic, înainte de a le
Formatul sugera să implementeze comunicarea ş acţunle îmbunătăţite
Umaea sainilo n afara cadrului de ac ordare de sprijn O astfel de pregătre ar
ntru a obţin cât ai ult din şdinţl d consilir suntţi putea include elaborarea de planuri de a face faţă feedbackului
ncurajat să ndpliniţi urătoarl sarcini. negatv
În sfârşt, consilieri ar trebui să le sealeze clienţlor legă
Formatul 3
Fie de lua aas tura dntre şedinţe, spunândule că în cadrul întânirii următoa-
Folosiţi acastă işă pntru a consna principall nvăţă re îi vor întreba cum sau descurcat cu te mele. Clenţii care ştiu
int obţinut din consilir şi 2 oric instrucţiuni pntru ac că persoanele care acordă sprijn sunt interesate ş suportive în
tivităţil dintr şdinţ. ceea ce priveşte încercările lor de aşi duce la îndeplinire temele,
ICHARDNE ONjONE Maual d oili r ·Negoceea ee peu aas
ulu ocaza să exeseze 227
226 clieni c care lcrează. ccesl a sport ş resrsele potrv cae acodă sprji n . Dacă este necesa , oferă- conse
nţă în negoce
te poate i de n adevărat ajtor nor clieni, pe măsră ce ac eş- ma m u t, până când s mte că a obţ nut o oaecae compete
o u rle
tia ac paşi spre schimbarea modli în care gândesc, comncă ea teme pentu acasă Apo dacă este pos b nversaţ
şi acionează în zonee c probleme.
ş a res u rs e l o r
Activtatea 22 . 2 Identfca rea s u rse lo r de su po
Actvtata 22. Ngora tmi pntru acas� care ucez sau a pu
În ceea ce p veşte popuaţ a/popu aţe de cenţ cu
uez eh ă u u artee ae a ege stuaţ e- bl eă ae d tea ucra pe vto, identfcă :
rete să ue a bie. Cabrea ză u a eeu tău etru a det 1 . Ce t p u r d e oamen a putea
su sţ ne înce că e c entu u tău de a se
fia a ute esaje verbale, v ale a e ude este eesaă bu shba
ătăţrea Fsidu-te de stue, destare eetţe, ajută-ţ etul 2 Ce t pu de esu se nonu mane
(de exem pu, casete sau căţ de a utoaj u -
e schmba ?
să- bu ătăţeasă ablităţle Re etaţ i rat aţi a u să egaţ toa e) ar putea susţ ne încercă e clientu u de a s
ua sau a u te at vtăţ ete a se s ttui tee etu aasă ast
fe ât ateeul să fl sea să tiu (să esuue e sătăâă
aite de a vă e tâ etu a bţe u efe t ax. P etu a s a
sele de lia ţă a leţl u ează duările rezet ate t
uae
flsete u t adevat ege tee;
itrd u ideea ă exersaea dte edţe este i rtată
egază, l să u atvtăţ
asigu ră-te ă ati vtăţle sut rea ste;
asgu ăte ă resetvul et tie eis e trebue să faă
asigură -te ă struţiu e sut seate ss r et;
dsută teţale e difultăţi desf ăuarea ativităţl asu ra ăa
sa vet
se a ează f atu l ă tea va f verifată ad ul ed ţe uă tae.
lte rr, rg azează ses iu e de ăăire a resiilr disuţ
etrată e f s rea teh r de egee a tee d artea esa e
Ml d i i ·egoee ee pen aas
ICHAR D E LOJOE
23
229
Caseta 23.1 Cele patru faze ale şedinţelor de consiliere
1. Faza de pregătire
Tehnici ilus trative
Reflectarea la şedinţa trecută şi şedinţele următoare
Consultarea cu ormatori, supervizori şi colegi
Cond ucere a şedinţelor de mij lo c Înţelegerea modului în care pot fi îmbunătăţite comunica-
rea/ acţiunile şi gândurile vizate
Punctualitatea
Acest capitol este util acelor consilieri care folosesc sau sunt Aranjarea camerei
mai susceptibili săşi folosească tehnicile de consiliere în cadre Relaxarea
unde este posibil să se desfăşoare o serie de şedinţe de consilie- 2 Faza de început
re formale Cu toate acestea, sper ca cititorii care îşi folosesc teh- Tehnici ilus trat ive
nicile de consiliere fie în cadrul unor întâlniri in formale, fie ca Întâlnirea, salutul şi aşezarea
parte a altor roluri primare să găsească, de asemenea, ceva util Restabilirea relaţiei de colaborare
aici. Accentul este pus pe şedinţele de mijloc, cele care se desfă Verificarea temei
şoară după şedinţa iniţială şi înainte de şedinţa finală În orice Programarea agendei şedinţelor
caz, următoarea trecere revistă se concentrează pe conducerea 3 Faza de mijloc
şedinţelor în care se foloseşte abordarea îmbunătăţirii comuni- Tehnici ilus trative
cării / acţiunilor ş i îmbunătăţirea mentală, mai degrab ă decât Implicarea activă a clienţilor în procesul de schimbare
abordarea facilitării rez olvării de probleme în stadiul schimbă- Instruirea, demonstrarea şi repetiţia
rii din m odelul de ajutorare RIS (Relaţionare Înţelegere _
Verifcarea înţelegerii clienţilor
Schimbare). Totuşi, multe dintre puncte sunt relevante ambelor Reactualizarea agendei şedinţelor
abordări. Păstrarea ritmulu şedinţelor
Şedinţele de consiliere cuprind patru faze: pregătirea, începu 4. Faza de ncheiere
tul, faza de mijloc şi încheierea În caseta 23.1, bazândune pe Tehnici ilus trative
presupunerea că procesul de consiliere se va desfăşura pentru Structurarea programului astfel încât să permită încheierea
cel puţin încă o şedinţă, sunt prezentate tehnici pentru fiecare Recapitularea şedinţelor
fază Negocierea temei pentru acasă
Aranjarea unui contact ulterior
IHARDN LSON- JONES Manual de consil iere Conducerea
· şediţelor de mjoc
30
Faza de pregătire de deschidere Exemple de afirmaţii de deschidere sunt oferite 231
în Caseta 3.. Sugerez o abordare indulgentă , care începe prin
Pregătirea adecvată a şedinţelor de consiliere este foarte im-
verificarea "locului unde se situează clientul, mai degrabă de
portantă. Persoanele care acordă sprijin ar trebui să ajungă mai
cât trecerea directă la schimbarea comportamentului. Consilierii
devreme la şedinţe, să se asigure de ordinea cabinetului, să ve-
ar trebui să le creeze clienţilor siguranţa şi spaţiul psihologic în
rifice echipamentul de înregistrare pe care lar putea folosi şi
care să le transmită informaţiile pe care le consideră importan-
dacă este necesar să se relaxeze În majoritatea cazurilor, consi-
te, din cadrele l or interne de referinţă.
lierii nu ar trebui să le permită clienţilor să intre în cabinet până
Odată ce consilierii leau oferit clienţilor timpul necesar pen-
când nu sunt pregătiţi să le dedice atenţia în întregime. tru a spune ce aveau de spus, pot să le solicite şi alte informaţii
Atunci când este potrivit, supervizorii, formatorii şi colegii îi care îi pot aj uta în evaluarea modului î n care clienţii a u progre-
pot ajuta pe consilieri la recapitularea şedinţei anterioare, să câş- sat în efectuarea temei negociate în cadrul şedinţei trecute Ca
tige insighturi în ceea ce priveşte modul în care ar putea să o seta 3. oferă câteva afirmaţii pe care persoanele care acordă
abordeze pe următoarea În plus, consilierii pot să îşi revizuias sprijin le pot face în situaţia în care clie ţii nu au expus dej a pro-
că strategiile pe care intenţionează să le folosească, astfel încât gresul înregistrat prin efectuarea temei. Dacă este cazul, consi
să l e înţeleagă în întreg ime conţinutul. Dacă este necesar, consi- lierii pot să pună şi alte între bări care să clarifice şi să sporească
lierii pot să practice transmiterea strategiilor. Mai mult decât atât, înţelegerea lor şi a clienţilor privind măsura în care fac progre
consilierii pot să se folosească de timpul din şedinţele de mijloc
pentru a se asigura că au toate materialele scrise, cum ar fi con- se. Mai mult
admită decât atât,
implicarea consilierii
conştientă sau îiinfluenţa
pot încuraja pe clienţi
personală săşi
în schim
spectele şi formularele pentru temele pentru acasă, pregătite. To bările pozitive de pe parcursul efectuării temei. De exemplu,
tuşi, consilierii ar trebui să evite să fie prea rigizi în conducerea Callum, 27 de ani , lucrează împreună cu persoana ca re îi acordă
şedinţelor, de vreme ce consultarea cu clienţii este parte a stabi sprijin la îmbunătăţirea abilităţilor sale de exprimare a afecţiu
lirii unor bune relaţii de colaborare. nii faţă de partenera sa, Bethany, de 8 de ani, întrun mod mai
deschis Bethany ia spus nu de mult lui Callum că, în ceea ce o
Faza de nceput priveşte, consideră că se înţeleg mai bine Consilierul lui Callum
îl încurajează să a dmită că, prin schimbarea comportamentului,
Faza de început cuprinde trei sarcini principale: restabilirea de exemplu, prin lipsa de reţineri în ai spune că o iubeşte şi în
relaţiei de colaborare, verificarea temei şi programarea şedinţe- a o săruta cu căldură, a înregistrat deja o îmbunătăţire Callum
lor. Odată ce clienţii sunt aşezaţi confortabil, vor începe uneori ar putea săşi spună că " Atunci când îmi folosesc abilităţile de
să vorbească din proprie iniţiativă Totuşi, în majoritatea cazuri autodezvăluire şi sunt mai deschis în declararea şi arătarea dra
lor, este nevoie ca persoaele care acordă spriji să facă o afirmaţie gostei pentru Bethany, pot să îmi îmbunătăţesc relaţia cu ea .
CHARD NELSON-JON ES Manual de consili ere onducerea
· şedinţeo de mjloc
232 îneptl fieărei şedinţe din tdil himbării, nilie Vaa 233
rii r trebi ă e nlte lienţii pentr tbili nţintl C progrs a ăcut odată c u acastă tmă?
şedinţei. Atfel de prgrmări le nţintli şedinţei pt fi fă C sa ntâmpat atunc când a ncrcat să apc gândur/mo-
te pentr nele şedinţe pentr tte. De exempl, pt de- dur d a comunca modcat?
ucrur nu sau ntâmpat pur smpu c tu a ăcut să s
ide împrenă e vr lr mi întâi şi pi, mi târzi, pt l
ntâmp prn aptu că a scmbat spcca c
ltă deizie pr e ă lreze în ntinre. Alternt iv, în
drl diţiei iniţile depre gend şedinţelr, ei pt ă tbi- Sabla agd şd - sl a
leă n bietiv re ă înepă şi pi ă dă de rd ă În prma noastră dnă am stabt două obct car s r-
e depleze ătre ltl Ttşi, tât nilierii, ât şi lienţii r ră a abtă mnta ncsar pntru a ă ng ma bn
trebi ă fie flexibili dtă e tbile gend şedinţelr, tfel în- cu u u d 13 an ma prcs punra a ndoaă apo
scmbara rgu xgnt că u nu trbu ncodată să
ât ă ptă răpnde l evlţiile re rvin în timpl şedinţelr
npotcos cu mama sa auara dacă st posb scm-
Atni ând e tbileşte gend şedinţelr, e ţin rd bara prcp ta că u nu ac ncodată nmc prn casă"
re nei tenţii prite drinţelr lienţilr , de vreme e dre Am stabt d asmna câta scopur gat d mbunătă-
ă le înrez mtivţi şi implire. Dă pernl nider ra componntor msajor rba oca corpora pntru
ă exită n mtiv imprtnt pe ntr înepe n bietiv de o ma bună comuncar cu u n tmpu msor Asupra că
îmbnătăţire mniării gândrilr lientli, împărtă- ra a dor să ucr ma ntâ?
şe etă bervţie lienţilr mei. Ttş i, tind ă le l lr l-
timl vânt în tbilire prgrmli şedinţelr. Cet 232
exemplifiă tipl de firmţii privind tbilire prgrmli şe
dinţelr, e r pte fi flite prpe de îneptl elei de z e
d ş edinţe Agendele şedinţelr lterire tind ă fie pterni Odtă e gendel e şedinţelr ft tbilite ttşi în md
inflenţte de tivitte şi temele negite în şedinţ nteriră infrml, nilierii pt fli trtegii de i t pe lienţi l
tingere ni mi mltr bietive O mdlitte de
vede etă fză de mil ete de nider fz de lr
Caseta Cteva exempe de afirmaţii şedinţei Ttşi, n m flit intgm de fză de lr pentr
din faza de înept
ă r pte ăde din meritele tivităţii vlre din fzele de
Aa d dschd pregătire, înept şi de fârşit
Cum a mrs săptămâna asta? Am entt de imprtnţ intririi entrte pe lient
Cum ta ma dscurcat? tni ând ităm lienţii în îmbnă tăţire bilităţilr lr. În
Cu c a ra să ncpm astă? fz de mil, pernele re rdă priin pt ă îi implie pe
ICHARD ELSO-jOES l dcere
· ednereml
4 clienţi alegerile care a loc atnci când se lcrează aspra nor airmaţii de avansare dacă n are timp sicient pentr gestio 23
anmite abilităţi de exempl nmărl de repetiţii necesare pen narea mod adecvat a itemilor lteriori din programl şedin
tr a dezvolta mesajele verbale vocale şi corporale vizate. ai ţei. În general cel mai bine este să se evite abordarea nor noi
mlt decât atât consilierii îi pot implica pe clienţi în alegerile sbiecte la sârşitl şedinţelor în loc să se înceapă lcrl aspra
privind rmărirea anmitor pncte din agenda şedinţelor şi re lor în grabă
vizirea acestora dpă cm este cazl. Împrenă ei pot să acă
schimbri şi compromisri privind petrecerea timpli alocat
şedinţelor: de exempl redcerea timpli petrect doar pen Casea Exemple de fomuli penu
tr o anme abilitate mentală sa abilitate de comnicare astel fazele de mijlo şi de sfâşi
încât să aibă timp disponibil pentr o alta. Foli en faza de ijlo
Consilierii trebie să menţină ritml potrivit al şedinţei nici Doreşti să petreci mai mut timp acum ucrând pe acest aspect
prea rapid nici prea lent. Există riscri în ambele direcţii. Pe de sau eşti pregătit să mergem mai departe?
o parte ele sar ptea grăbi spre a oeri strategii de consiliere în Simt că a m lu crat l a schimbare speciicaţi) pe
modri care ar ptea indce în eroaree clienţii ăcând ca aceş cât de mut a ost posibi ce părere ai?
tia să rămână c prea pţin la sârşitl şedinţei. ai mlt decât Doreşti o ată repetiţie pentru a comunica mai bine n această
atât ar ptea ace prea mlte presini aspra clienţilor ca aceş situaţie sau crezi că te oţi descurca destu de bine?
tia Pe
să se
dedezvălie
altă parte şiconsilerii
să lcreze întrn
pot ritm
permite nepotrivit.
derlarea de şedin Foli
bser en
că a trebuifaza de sfâşi minute şi presu punând
să terminăm
ţe în derivă şedinţe care crg încet ără scop c rezltate că doreşti să reii poate ar trebui să petrecem o parte din acest
pţine palpabile. Uneori această derivă a şedinţei se petrece pen timp uitândune a ceea ce ai putea ace nainte de următoarea
tr că persoanele care acordă sprijin a slabe abilităţi în ceea ce ntânire
priveşte menţinerea echilibrli dintre relaţie şi sarcină de Înainte de a ncheia, ar putea i o idee bună să reedem ce am
trimentl celei din rmă. Ar ptea i nevoie ca aceştia să dezvol ăcut astăzi şi să edem cum poţi să construie şti pe această bază
te abilităţi asertive pentr a redce conversaţiile lngi şi nepro până ne ntânim data iitoare
dctive. ai mlt decât atât ei a nevoie de n repertori de Ai mai dori să aduci cea n discuţie nainte de a ncheia?
expresii de veriicare şi avansare. Caseta 233 oeră exemple de
astel de airmaţii.
Deşi responsabilitatea ar trebi împărţită până la rmă este
Fz d n
responsabilitatea consilierli să vadă dacă timpl şedinţei este Există dierite sarcini implicate în terminarea caliicată a şe
alocat mod prodctiv Acesta ar trebi să ie atent să n acă dinţelor stadil schimbării din cadrl modelli de acordare
CHARD NESONJONES ul d l dere
· şedier de
36 a asistenţei psihologice R S (Relaţionare Înţelegere Schim- modului în care clienţii tiu cum să pu nă în act gânduri le i 237
bare). Consilierii trebuie să încheie la final orice activitate lega comunicărie modificate, notarea instrucţiunilor i a punctelor
tă de o anumită abilitate, desfăurată în timpul fazei de mijoc cheie ale activităţilor i discutarea cu cienţii tuturor dificutăţi
Ei ar putea dori să organizeze pentru ei înii sau pentru clien- lor pe care le pot anticipa în îndepl inirea activităţilor.
ţii lor, edinţe recapitulative În cazul în care clienţii nu au făcut Atunci când edinţele se încheie, consilierii ar putea verifica
deja acest lucru, aceasta ar putea constitui o oportunitate pent ru dacă există aspecte neterminate, semne de întrebare sau puncte
ca ei să scrie pe hârtie principalele învăţăminte. În plus, consi- nerezolvate pe care clienţii ar dori să le menţioneze. nor con-
lierii ar trebui s ă lase timp suficient pentru a negocia i clarifica siieri e place să verifice cum au experimentat clienţii edinţa i,
toate temele pe care clienţii le vor avea de făcut Mai mut decât dacă acetia au vreun feedbac, doresc să îl împărt ăească cu ei.
atât, consilierii i clienţii ar trebui să discute clar aranjamentele În sfârit, consilierii ar trebui să aibă înţeegeri clare cu clienţii
pe care le fac pentru edinţa următoare. privind oportunitatea i data următoarei întâlni ri. Consilierii ar
entru a aloca timp executării adecvate a sarcinlor din cadru putea de asemenea să dorească să le spună cienţilor vulnerabii ,
fazei de final, adesea este o idee bună realizarea din timp a unei aflaţi la risc , în ce condiţii i cum pot să îi contacteze între
afirmaţii structurate, care să permită o tranziţie lină de la faza edinţe
de mijloc către faza de final a edinţei. Aţi putea face o astfel de
afirmaţie cu aproximativ 10 minute înaintea finalului unei e-
Atvtata .1 Pa ta a ond u d -a doua şdnţ
dinţe de 45 de minute. rimele două formulări din Caseta 233
sunt exemple de afirmaţii pe care consilierii l e pot face în aceas- Lucre i n echip Pateneru l A joac rolul cons ler ul ui iar parteneru l B, pe
tă privinţă cel al clientul ui Clie ntul alege o stuaţ ie-p roblem elevant pen tu el
neori, recapitularea edinţelor îi ajută pe clienţi să i c larifi pesupune m c a condus deja o şednţ niţial, n cae cons ilie rul şi clien
ce i săi consolideze ceea ce au învăţat din acestea Totui, re tul au pacurs dea pr imel e dou stad ii ale modelu lui de conslere Relaţio
capitulările edinţelor nu sunt întotdeauna necesare, mai ales nare Înţele gere chimbare ai mul t dec ât atât s p esupun em c tu
când consilierii i clienţii au lucrat în profunzime pe parcursul ş clent ul aţ denti icat cel puţin un tip de comu nicare/ac ţiune şi cel puţin
edinţei Mai mult decât atât, atunci când consilierii negociază un gând ca re poat e s ie mbuntţi t n t mp ul stadiulu sch mbrii, stadu
tema, ar putea să acopere oricum unele problematici. care ar putea du ra cel puţin nc o şednţ dup aceasta De veme ce aceas
În capitolul anterior, am menţionat câteva modaităţi de a ta nu este o a doua şednţ eal, va i nevoie s discutaţi mod ul n cae ie
spori complianţa clienţlor în efectuarea activităţilor ca temă pen care dinte v o ş i poate uc a m ai bine olul
tru acasă Cu riscul repetiţiei, pri ntre aceste modalităţi se numă Condu apoi o a d oua şednţ de acodae de spij in constând din u mtoa
ră negocierea, mai degrabă decât impunerea temei, verificarea ele pa tu ae
Maal d l ondeea
· şe dţeo de mo
RICHARD ESO-jOES
' 38
o fază e preătre (aest luru poate lue a boarea e probe me aso- 24
iate u ro uril e respetie )
o fază e eput
o fază e mil o
o fază e fial
teior, oaizează o isuie e mpătăş ire a pă eio ş e feeba
Apo a ă este azu s mba rou rile şi epet ai aeastă at tate.
Te r m i n a re a con si li e ri i
oosi rea ue reistrăr auio sau ieo ş i eu aea aestea pot a ue
u plu s e alo ae at it ăţii
Ace capiol e adreează problemaicilor care vizează ermi
narea şi conducerea şedinţelor finale. a fel ca şi capiolul pre
ceden acea e bazează pe preupu nerea că peroanele care
acordă prijin au oporuniaea ă lucreze cu clienţii pe parcur
ul unei erii de şedinţe ă punem rei au mai mule. Din
nou per ca acei ciiori penr u care aceaă preupuner e nu ee
valabilă din cauza naurii diferie a conacelor cu clienţii lor ă
obţină ceva din aceaă dicuţie.
Câ ă e chee p oce e pj
n cadrul proceului Relaţionare nţelegere Schimbare
care ee momenul în care conilierii ermină proceul de con
iliere? Uneori clienţii po ermina din proprie iniţiaivă înain
e ca peroanele care acordă prijin ă conidere că aceşia un
pregăiţi. Ace lucru e poae înâmpl a fie din cauza unei nepo
riviri conilier clien fie din cauza fapului că peroanele care
acordă prijin nu au dovedi uficiene abiliăţi penru ai face ă
revină aupra deciziei înă nu neapăra. Clienţii po ă fi coni
dera şedinţa au şedinţele ca fiind producive dar cred că po
coninua pe con propriu Uneori circumanţele eerioare cum
CHARD ELO-jOE l l Termnre
· cniierii
40 ar fi schimbarea slubei sau boala, îi pot împiedica să continue şi al fiului său adolescent, anterior în conflict, care raportează 241
În plus, unii clienţi rezistă pur şi simplu ideii că ar trebui să se faptul de a beneficia de 10 minute de "discuţii fericite în fieca
schimbe şi ideii de a beneficia de consiliere re zi, timp de o săptămână, faptl că băiatul a tuns peluza aşa
Multe situaţiiproblemă au propriile lor cadre temporale cum fusese stabilit, iar mama şia exprimat dragostea şi aprecie
Atunci cân d anumiţi clienţi sunt consiliaţi să gestioneze anumi- rea cel puţin o dată pe zi
te evenimente din viitor, aceştia ar putea să dorească să continue
doar până la evenimentul respectiv În consilierea informală, con
tactul ar putea să se încheie atunci când clienţii părăsesc cadre- Formate pentru term in area consilierii
le respective, cum ar fi spitalele sau unităţile rezidenţiale pentru Uneori, consilierii şi clienţii au puţine alegeri în ceea ce pri -
delincvenţii uvenili Alteori, consilierea se poate încheia atunci veşte momentul n care să se termine consilierea Astfel de exem
când clienţii au făcut destule pro grese, fie în facilitarea rezolvă- ple includ situaţiile în care clienţii părăsesc oraşul, atunci când
rii de probleme, fie în îmbunătăţirea modului de comunicare de termenele sau scurs şi când consilierea se adresează unor situa
acţiune şi gândire din al treilea stadiu al modelului Relaţiona ţii din viitorul apropiat, cum ar fi examenele importante sau o
re Înţelegere Schimbare În plus, consilierea se poate înche- înfăţişare în cazul unui divorţ Alteori, consilierii au mai multă
ia, aşa cum am menţionat deja, conform contractului făcut cu libertate în ceea ce priveşte momentul terminării În continua-
clientul, care stipulează numărul de şedinţe re sunt prezentate câteva formate posibile pentru terminarea
În continuare sunt prezentate patru principale surse de infor-
maţie pe care consilierii şi clienţii le pot folosi pentru stabilirea consilierii:
• Terminare fxă Consilierii şi clienţii pot avea contracte în care
momentului în care să se încheie consilierea În primul rând, in- se stipulează c ă vor lucra împreun ă timp de, să spunem, opt
formaţia privind ceea ce raportează clienţii cu privire la senti- şedinţe asupra uneia sau a mai multor probleme sau abilit ăţi
mentele şi progresul lor Sunt aceştia mulţumiţi de progres şi problematice Pritre avantajele terminării fixe se numără re
simt că pot face faţă mai bine situaţiilor de viaţă? În al doilea ducerea riscului dependenţei şi motivarea clienţilor să se fo-
rând, este vorba de propriile observaţii ale consilierilor privind losească în mod optim de procesul de consiliere Printre po-
progresul clienţilor În al treilea rând, există şi un feedback din tenţialele dezavantae sunt incluse o acoperir e restrânsă a
partea persoanelor seificative în vieţile clienţilor, de exemplu problemelor şi o insuficientă antrenare a clienţilor în îmbună-
parteneri de viaţă, şefi sau persoane de aceeaşi vârstă Uneori, tăţirea abilităţilor specifice
acest feedback ajunge direct la clienţi şi apoi este transmis con • Terminare deschisă , a tunci când obiectivele sunt atinse. În ceea ce
silierilor. În sfârşit, consilierii şi clienţii pot să termine procesul priveşte terminările deschise, consilierea se încheie atunci
de consiliere pe b aza evidenţei atingerii unor obiective măsura când consilierii şi clienţii consideră că respectivii clienţii au
bile Un exemplu lar putea constitui acela al unei mame singure făcut suficiente progrese în atingerea principalelor obiective
CHARD NELSON-jONES Manual de cons liere Temiarea
· consile
24
încât să poată continua să se ajute singuri mai târiu O metodă Uneori, este potriit ca respectiii consilieri să exploree îm
de a intensifica procesul de consolidare este ca persoana care preună cu clienţii unele dintre aranjamentele priind un sprijin
acordă sprijin sau clientul să reume principalele puncte înă ţa- ulterior. Acesta poate lua forma participării la un grup de spri
te pentru gestionarea situaţiilorproblemă în iitor În plus, con- jin sau curs de formare, citirii de literatură de autoajutorare şi
silierii şi clienţii pot să petreacă cea timp anticipând dificultă- urmăririi unor casete audio sau ideo care cuprind materiale de
ţile şi obstacolele şi să deolte strategii pentru a le gestiona autoajutorare În plus, aşa cum sa menţionat anterior, consilie
Unele dintre aceste strategii se pot concent ra pe comunicare: de rii pot oferi şi posibilitatea şedinţelor ulterioare de sprijin
exemplu, cum să caut mai bine sprijin atunci când încer c s ă fac
faţă unei situaţii problemă dificile.
Consilierii pot să accentuee clienţilor importanţa conştienti - Ae a ş ab ă e e m ae a poeu u
ării posibilităţii d e aşi repara greşelile şi de a înăţa întotdea e aoa e a aee pooge
una din acestea. Împreună, consilierii şi clienţii pot deolta afir-
maţii de dialog intern pentru a îndrepta căderile şi le pot nota e lângă sarcina majoră a consolidării comportamentelor îm
pe o foaie de hârtie sau pe cartona şe de tip Nu uita Mai mult bunătăţite, există ş i alte sarcini în mome ntul terminării consilie-
decât atât, consilierii pot să preină descurajarea, făcând dife- rii Modul în care consilierii le gestioneaă ariaă în funcţie de
renţa între un proces de succes şi un reultat de succes chiar lungimea procesului de consiliere, de natura problemei/ proble-
dacă respectiii clienţi au folosit abilităţi productie întro situa- melor şi ab ilităţilor problematice şi de relaţia consilierlient.
ţieproblemă (proces de succes), ar putea să nu obţă ceea ce do-
resc (un reultat de succes) Faptul că nu au obţinut ceea ce au GEST ONR E SENTMENEOR
dorit nu neagă faptul că au îndeplinit totul cu competenţă şi că
pot să facă acelaşi lucru în iitor. Sentimentele clienţilor priind terminarea consilierii s e înscriu
În plus, atunci când este caul, consilierii pot să pună la în- în două mari categorii: sentimente legate de întrebarea cum se
doială regulile exigente ale clienţilor, conform cărora schimba- or descurca fără consilieri şi sentime nte care ieaă consilierii
rea trebuie să fie uşoară şi menţinerea schimbării nu trebuie şi procesul de consiliere Clienţ ii au sentimente ambialente pri-
să implice efort . Consilierii ar trebui să îi încurajee pe clienţi ind modul în care se or descurca după terminarea consilierii.
să înlocuiască aceste reguli cu unele mai potriite, care să accen- e de o parte, se simt mai competenţi, însă pe de altă parte au
tuee faptul că schimbarea şi menţinerea schimbării implică
încă îndoieli în ceea ce prieşte abilităţile lor de implementare a
efort, exerciţiu şi obstacole. Consilierii pot, de asemenea, să sub-
teicilor. Consilierii pot să dea curs unor discuţii descise, iând
liniee asumarea responsabilităţii personale a clienţilor pentru
continuarea gestionării situaţiilorproblemă la capacitatea maxi sentimentele clienţilor cu priire la iitor. Modul în care aceştia
mă a abilităţilor lor îşi pot menţine cel mai bine abilităţile reolă şi problematica
l ii Temiaea
· coslie
ELOJOE
46 îndoellor persstente ale clenţlor. lţ clenţ se vor smţ încre o altă sere de aspecte etce vzează lmtele dntre relaţle 4
zător în faptl că pot face faţă acm pe cont propr, ceea ce re- personale ş profesonale. Majortatea asocaţlor profesonale a
prezntă, dn fercre, n semn al lcrl bne făct. codr etce refertoare la oferrea de servc de conslere. Con
Consler ar treb să le acorde clenţlor oportntatea de sler care permt celor doă latr, personală ş profesonală,
aş împărtăş sentmentele prvnd contactl c e E pot obţ- să se întrepătrndă atnc când termnă procesl de conslere
ne n feedback valoros atât legat de fell în care e apar, cât ş n nma că acţonează neetc, dar pot face ca asstarea clenţ
prvnd reacţle clenţlor la dfertele aspecte ale consler. Con lor pe vtor să fe mlt ma dfclă.
sler pot manza termnarea procesl, împărtăşndş ş e
nele sentmente clenţlor: de exempl, "Ma făct plăcere să EVLURE BILIT ĂŢLOR E CON SILIERE
lcrez c tne sa " dmr crajl c care fac faţă staţe sa
"Snt foarte încântat de progres l tă . tnc când conslerea a sfârşt, consler a mlte srse de
nformaţe pentr aş evala tehncle. Prntre aceste srse se
TERMINRE CONSILIERII N MO ETC nmără: prezenţa, feedbackl ntenţonal ş nentenţonal al
clenţlor, percepţle prvnd progresl clenţlor, notele dn şe
Consler ar treb săş propnă să spnă " la revedere dnţe, posblele casete vdeo sa ado dn tmpl şednţelor,
întrn mod profesonal ş în acelaş tmp pretenesc, specfc ma complanţa clenţlor, sccesl în efectarea temelor pentr aca-
degrabă relaţlor de afacer decât celor personale. Prntro înche- să ş feebackl de la terţele părţ, cm ar f spervzor
ere sropoasă a consler, persoanele care acordă sprjn pot să Consler pot face o evalare fnală a actvtăţ c fecare dn
cazeze o dmn are a nflenţe lor în asstarea clenţlor în ve- tre clenţ, la pţnă vreme dpă încheerea contactl crent
derea menţner abltăţlor dobândte. ntrebărle pe care consler ş le pot adresa ncld: "n ce mă-
Exstă n nmăr de aspecte etce mportante prvnd term- sră sa descrcat ma bne clentl c problema sa ş şa îmb
narea consler. De exempl, este nevoe ca persoanele care nătăţt abltăţle? ş " Cât de bne am folost abltăţle dn feca-
acordă sprjn să se gândească la responsabltăţle pe care le a re stad al modell Relaţona re nţelegere Schmbare?
dpă încheerea procesl. rea mlt sprjn ar ptea genera de- Dacă persoanele c are acordă sprjn amână mlt tmp întrepr n
pendenţă, prea pţn ar ptea dce la n eşec în ceea ce prveş derea ne astfel de evalăr, rscă să te nformaţ valoroase
te îndeplnrea oblgaţlor profesonale. Fecare caz trebe jde tnc când îş evalează tecle, consler ar treb să fe con
cat în parte. Un alt aspect etc este comportamen tl conslerlor ştenţ de caracterstcle lor în perceperea greşellor: de exempl,
atnc când cred că respectv clenţ a alte probleme, aspra ar ptea să fe prea crtc sa prea pţn atocrtc r f bne ca
cărora ar f nevoe să lcreze E sgerez ca aceste perspectve e să cate o aprecere echlbrată a abltăţlr prodctve ş ne-
să fe adse c tact în atenţa clenţlor prodctve, care să î îndrme în lcrl c vtor clenţ.
NESONJONES Maual d osi li eaea
· cosieii
4 Activitatea 24 Consideraii vind terminarea roce su ui Pet ru situaţia oemă a s ra căei a sa cat Act vitatea 23 es 249
de consiiere e că steţ acm î a tea şi tma şediţă această şediţă de f i
a te cocete asa
1. Discută mod citic im otaţa ş i vaiditatea ecăeia d te umătoa asst ăi cet ui să meţiă scimărie
ee cosideaţi rivd mometu l care ar t eu să se ceie co • temă rocesu de cosiere ăă roeme
sierea • desărţ
atoev al uaea clietul
oser vaţiile coseru ui te o susţi e o d scuţe de îm ătăş e a o or şi de ofe e de feed
• eeda cku l oert de terţe ăţ ack Aoi d acă este os i ves aţi o rile ş eetaţ această actvt ate
atige ea oiect iveomăsu aie oosiea uei egst ră adio sa vdeo oat e aduce l us de vaoare
a ţi factori cae a fost meţioaţi ma sus actvtă ţ se
2Dscută î mod citic mertele ecăia d te umătoaree omate de te
mi ae a cosilier ii
fi al ix decs cadu l rimei şed ţe
fi al de schis egocat îte co sili e şi ciet
3 Dscută î mod citic vaoa rea iecăeia dtre u rmătoarele mod atăţi de
a asista cie ţii să meţă comotametee îmuătăţite:
euma rea ica eoîvăţ ămte
aticia ea d ictăţi lo ostacoelo ş dev otarea de stateg i et
a l e face aţ ă
cocetaea e mod u î ca re ceţi ot gâd ef icet d ă termia
rea ocesului de cosilee
• exoaea arajametelo etru sr ijiu ulterio
al te modaităţi care a fost meţioate mai sus
I
Activitatea 242 erminarea u nei seri i de ş edine de consii ere
ucei î echiă cu a ce aşi a rtee cu cae aţi e ectat Actvt atea 23 Di
o arteerul Ajoacă r ou cosiieu ui ia a teeu B o acă ou ce tu
HARD NESON- JONES Man on r Tiaa
· osii
» -
r
( "r
Q
n (
Q
Q
�
�
�
"Q
(
Q
r
o
o
25
Consilierea multiculturală
si în fu n ctie d e sex
Acst capitol oră o scurtă introducr în consilira snsibi-
l la divrsitat Abordara tuturor dirnţlor przntat în Ca
pitolul 4 rprzintă un subict mult pra vast pntru a puta i
tratat doar trun sinur capitol În conscină am trcut în r-
vistă aspctl lat d consilira multiculturală şi consilira
în unci d s c a iind trm d important şi rlvant pn
tru mulţ consiliri şi clinţii lor D vrm c roluril d s sunt
unl dintr principall moduri în car diră culturil s în
tâmplă adsori ca sprijinul în condiţii d multiculturalitat şi
consilira uncţi d s să s suprapună
Coilieea muliculuală
OICVL CONILIRII MULICULURL
În capitolul 4 am orit normaţi i cu privir l a modul în car
Mara Britani şi Australia dvin multicultural Eistă mult
rup d clinţi diriţi, pntru car considrntl cultural sunt
important Acst rupări includ prima nraţi d imiranţi,
Mul de cosl ere ·oieea m c a ş cţe d e ex
descendenţii imigrnţilor l diferite niveluri de similre cul- discriminării. Consilierii i ot sist e clienţi să fie mândri de 2
turii de bză şi membrii culturii de bză, rintre lţii. În lus, n cultur şi rs lor şi să să elibereze de stereotiurile negtive in
Austrli, există indigenii bsrceni şi băştinşii de e nsul or telizte. Unii clienţi u nevoie de suort şi de bilităţi entru
res Strit. ute fce fţă rănilor interiore şi circumstnţelor rsiste ex-
Uneori, obiectivele consilierii multiculturle sunt reduse l teriore. Mi mult decât tât, unii clienţi din cultur de bză u
cele mi bune modlităţi de sist membrii unui gru minori nevoie de sistenţă n renunţre l sectele negtive le re
tr tunci când sunt uşi n fţ gruurilor culturle mjoritre tenţiilor lor, cum r fi un fls simţământ l sueriorităţii cultu
ostile. În relitte, consiliere multiculturlă este un efort mult rle şi rsile.
mi comlex şi mi vrit. Unele obiective le consilierii se or-
gnizeză n juru l eriodei de trnziţie de l o cultură nterio CMEENŢEE CN SIIERI I M ICUTRE
ră l o nouă culturăgzdă, cum r fi ce britnică su ustrli-
nă. oţi imigrnţii u nevoie de un srijin sensibil l cultură, Consilierilor li se retinde din ce n ce mi mult să dezvolte
cometenţe de consiliere multiculturlă Un comitet l Diviziei
entru i jut să se dteze şi să se simileze n noile culturi-
Asociţiei Psihologice Americne entru Psihologi Consilierii
gzdă O minoritte imigrnţilor re nevoie de sistenţă se
identifict trei dimensiuni de bză le cometenţelor de con
ciliztă entru tulburări de stres osttrumtic, cuzte de că-
siliere multiculturle: conştiinţ roriilor suoziţii, vlori şi ten
tre ţările ntle şi entru exerienţele refugiţilor, unele dintre
dinţe, nţelegere ersectivei globle clientului diferit din
ceste fiind cuentru
O roblemă devărt terifinte
imigrnţi şi coiii imigrnţilor este cee uct de vedere culturl şi dezvoltre de strtegii şi tehnici di-
ferite (vezi Sue şi lţii, Multcultul Counselng Competences n
gestionării relţiilor intergenerţionle şi interculturle. De Bibliogrfi cu note. Fiecre dimensiune este mărţită n cre
exemlu, ot exist conflicte de vlori nt re ărinţii imigrnţi şi dinţe şi titudini, cunoştinţe şi bilităţi. Cititorii ot să se simtă
coiii lo r cre r ute do t mi multe dint re vlorile din noi- coleşiţi tunci când citesc desre cometenţele multiculturle
le ţări. În lus, tât membrii unei culturi imigrnte, cât şi cei i rouse, dr cest rerezintă o consiliere idelă. Totuşi, re
culturii de bză ot necesit sistenţă n n egociere relţiilor in zt contnure rezumt l cometenţelor, şi voi indic e
time interculturle. Ar ute fi nevoi e c ersonele cre cordă le domenii cre consilierii r ute să fie nevoiţi să se drese-
srijin să jute unele gruuri minoritre de clienţi să nu se mi ze ltor ersone, tunci când folosesc bilităţile de consiliere de
mrginlizeze rin " demonizre incorectă cultulorgzdă, bză cu ersone din culturi diferite
n celşi tim făcând dor re uţine lucruri ozitive entru
şi schimb situţiile. oşttz oo ozţ, vlo ş tţ
Un lt set de obiective entru consiliere multiculturlă se re- Credinţel e e cre le u consilierii cu cometenţe culturle
feră l sectele echităţii, resectului de sine şi le gestion ării includ sensibilitte l rori moştenire culturlă, tolerre
NELSON-jONES Mnl e conlee onslieea
' ucuua� şi n unce de sex
?6 diferenelor dintre lienii ltor ulturi i rse i unotere li Dezvoaea de saeg ş ehn de neenţe pove 7
mitelor ompetenei i experienei lor. Consilierii r trebui săi rintre redinele i titudinile onsilierilor biliti ulturl
unosă motenire ulturlă i rsilă i modul n re fete- se numără respetre redinelor religiose i spiritule le
ză est proesul terpeuti, să nelegă modul n re opre lienilor privind funionre fiziă i mentlă, respetre pr
siune, rsismul i disriminre ir pute fet personl n tiilor indigene de ordre jutorului i vlorizre bilingvis
mun lor i s ă unosă imptul modului n re omuniă mului Bz unotinelor lor inlude nelegere modului n re
este lururi lienilor din medii ulturle diferite. rintre bi rteristiile onsilierii legte de ultură, de lsă i de mono
lităi se numără ăutre experienelor eduionle i de form lgvism sunt n dezord u vlorile ulturle le diferitelor gru
re, nelegere tivă de sine fiină ulturlă i rsilă i ău puri minoritre, ontieni fiind de brierele instituionle de re
tre unei identităi re trnsende rs se loves grupurile minori tre n folosire serviiilor de sisten
ă, unotere potenilelor idei preonepute privind instru
Înţeegeea pespeve gobae a enţo dfeţ mentele de evlure i nelegere struturilor fmiliilor grupu
dn pn de vedee al rilor minoritre, ierrhiilor i rteristiilor, i resurselor
rintre redinele i titudinile onsilierilor biliti ulturl omunitre. rintre bilităi se numără pitte de trnsmi
se numără fptul de fi ontieni de reiile lor emoionle ne te i de reepion n mod oret omunire verblă i non-
gtive i de stereotipurile i noiunile preonepute pe re ler verblă, interiune n limb erută de lient su fptul de
pute ve
r trebui să fă
ibăde grupuri diferite
unotine ulturl i rsil.
despre experienele Consilierii
ulturle, mo fe reomndări
interveniilor l stpotrivite, dptre ulturlă
diul de dezvoltre reliei de onsiliere i r
i identitte
tenire ulturlă i istoriul oriărui grup u re lureză, dân silă lienilor i ngjre ntr o gmă de roluri de jutorre,
dui sem de modul n re ultur i rs pot fet ompor- dinolo de ele perepute drept onvenio nle pentru onsilieri.
tmentul de ăutre jutorului, să unosă modul n re Astfel de roluri le inlud pe ele de sfătuitor, vot, gent de
ultur i rs pot influen evlure, preum i selei i im shimbre i intermedir l modlităilor de vindere indigene
plementre interveniilor de onsiliere, i s ă deină unotine i sistemelor de sprijin.
u privire l influenele politie su de mediu opresive, re este
posibil să fi fett vieile minorităilor etnie i rsile Abilită Consilierii nepători u nevoie să i onstruisă bilităile
ile inlud urmărire ultimelor rezultte le eretărilor privind n mod umultiv, de l ele de bză ătre ele vnste. Nu se
bunăstre psihologiă diferitelor grupuri et nie i rsile, pre pote tept de l ei să ibă experien gestionării unei ntregi
um i fptul de fi implit tiv n problem minorităilor i gme de lieni diferii din punt de vedere ulturl, pe re nii
n fr drului terpeuti, pentru obine un insght i mi hir muli dintre onsilierii experimenti nu o u. Dobândire
profund l perspetivelor lor unei ontiine iniile modului n re onsideriile ulturle
ICHAR D NE LSONjONES nu ni sliee
' liltraă şi î fcţie de sex
8 pot nfluena altăle de conslere de ază, cum ar f asculta două vârste pentru a putea face faă menopauze în mod con 29
rea actvă ş adresarea de întreăr, reprezntă un un punct de structv. În plus, consler calfca ş forma în mod corespun
plecare în procesul dezvoltăr conslerlor sensl cultural. zător le pot assta pe feme să aordeze unele prolematc cum
ar f o asertvtate nsufcentă, tulurărle de nutre, volena
domestcă ş hărurea sexuală.
Coili eea f uie
e ex Oectvele consler pentru ăra pot vza nevoa exces
OIECTIVELE CONILIER II ÎN U NCIE E EX vă de succes, putere ş compete, emoonaltatea restrânsă ş
comportamentul afectv restrctv dntre ăra. rntre alte
Atunc când este vora despre aspecte de sexrol, este posl oectve pentru clen ăra se numără ş încetarea volene
să menonăm oectivele consler pentru amele sexe sau pen- fzce atât în casă, cât ş în afara case, gestonarea stresulu pro-
tru fecare dntre ele. Conslerea partcularzată în funce de sex fesonal, depăşrea tendnelor de a trata femele ca pe oecte se
adresată amelor sexe mplcă oectve generale care includ ass xuale ş dezvoltarea altălor de îngrjre a sănătă. De vreme
tarea clenlor ndvdual în ceea ce prveşte folosrea puncte ce femele îş redefnesc rolurle de sex ma rapd decât ăra,
lor lor tar ş a potenalulu lor, aleger potrvte, remederea a- mul dntre ăra sunt puş în poza de aş explora, înelege
ltălor neproductve ş dezvoltarea conceptelor de sne poztve ş schma proprle rolur de gen. Masculntatea poztvă, com
ş flexle. În plus, oectvele consler care se referă la rolur- nând tandreea cu durtatea, ş tratarea femelor cu respect ş
le dede
at: gen î pot adesea
exemplu, faptulmplca p e am
de a învăa să facpartener, femee ş
faă patteur ăr-
lor de în mod egal sunt un rezultat dezral pentru acest proces de
schmare.
nteracune pretene/retragere în conflctele martale ş gesto
narea numeroaselor proleme prvnd cuplurle care se confrun- ORĂRI LE CONIIERII ÎN UN CŢIE E EX
tă cu dulacareră întro peroadă de schmăr rapde tehnolo
gce ş economce. Fără îndoală c ă apara femnsmulu ş începutul une mş
Oectvele esenale în conslerea femnstă sunt acelea ca fe- căr a ăralor au influenat deja mul consler de amele sexe
mele să se apreceze pe ele însele în propr lor termen ş ca în a pune un accent ma mare asupra vndecăr dstresulu ps-
acestea să se elereze de stereotpurle legate de sexrol. Formu hologc, având ca sursă socalzarea restrctvă de sexrol ş se-
lărle oectvelor care au în consderare prolemele de gen ş xsmul.
sex ale femelor pot să se concentrez e atât asupra cursulu ve Ma devreme, în acest captol, am prezentat o sere de compe-
lor, cât ş asupra aspectelor cu care se confruntă mult ma ade- tene ale consler multculturale. Acestea pot f adaptate la com-
sea femele decât ăra. De exemplu consler femnşt, con- petenele consler în funce de sex, care au tre mar dmen-
şten de dferenele de sex, le pot acorda sprjn femelor într e sun conştia proprlor supoz, valor ş tendine, înelegerea
ELSjES Ml d il onse
· ea lc al ş î ce d e sex
62 clientele înţelegând în mod implit o analiă a ituaţiilor lor ba aea B be vee cnsle mlcl ale 263
ată pe opreiunea exită şi devenind extrem de furioae faţă tăt a sc a catol car crd obc tvl coslr m lt
de partenerii lor şi părăindui premat ur în loc ă încerce ă lu- clt ra. C obct v tr cos ra mltc tra ă cosdr mod
cree aupra problemelor relaţiei. scal ca d r vat tr m ca ta rztă sa vtoar?
Mişcarea maculină ete cealaltă jumătate a mişcării femini- Cmpeen ele cns e ml clale
aea C
te chiar dacă uneori lipeşte. Ar trebui ă fie încura jată devol C comt sa ab ltă crz că a vo s ă dzvol tr a dv ma
tarea conilierii bărbaţilor pentru a completa şi categoric nu
b cosra cllor a arâd or cl tr df rt?
a concura conilierea fem inită reponabilă Cu unele adap-
tări cele cinci principii centrale ale conilierii f eminite rela
ţiile egalitare pluralimul acţiunea împotriva oprimării accen- Actvtatea 5 Conseea Tn funcţe de sex
tul exte şi valorificarea experienţei exului opu unt extrem
de importante şi în conilierea bărbaţilor De vreme ce numărul aea A enaea mea e sex-l
femeilor şi fetelor îl depăşeşte uşor pe cel al bărbaţilor şi băieţi- 1Cm t dscr î trm d " mascltat " ş " fmtat " ?
lor în calitate de clienţi probabil că mulţi conilieri au nevoie ă 2. scr scct dttata ta d sx-rol
devină mai acceibili pentru bărbaţi şi mai calificaţi în activita
aea B bevele cns le n n ce e sex
tea cu problemele lor pecifice
1. Car st robl ml scfc car f tl ş f m l l ad c cos
a fel ca şi în ca ul competenţel or de coniliere multicultura
ă nu ne putem aştepta de la conilierii începători ă înveţe tot lr?
deodată. Conştientiarea iniţială a modului în care conideraţii- 2 Car st robl ml car bă ş bărba l ad c î cosl r?
le referitoare la ex pot influenţa abilităţile de baă ale conilie 3 Car s t obctvl cos l r î fc d sx
• ca c rvşt am bl sx
rii cum ar fi acultarea activă şi adrearea de întrebări ete un
bun început în devoltarea unui conilier enibil şi în mod au- • î ca c rivşt f tl ş fml ş
tentic conştient de di ferenţele de ex • î ca c rvşt bă ş bă rba?
aea C Cmpeenele cnsl e n nc e e sex
Actvtatea 51 Cons erea m utcutura C comt sa a bltă crz că a vo să dzvo l tr a dv ma
b î a cosl a c d a lt sx dcât al tă?
aea A Cl a mea ş cnsl eea
1. c clt ră acstr a ă rov ?
2. Car st valorl dstct ş modrl d gâd r com car ş ac
car rov d cl tra t a acstraă?
ICHARD NESON-JONES l d l r osie
· ea m cal� ş c e de sex
26 • copetenţ consilierului 6
utonoi clientului
• confidenţilitte
• protejre clientului.
Di l e me ş i as pect e etice OMETEŢ OER I
Cu tâte bordări le consilierii, se nşte întrebre ce este
copetenţ? Eistă o distincţie folositore între copetenţ re
Toţi consilierii dezvoltă sistee personle de etică privind lţiei, cpcitte de oferi o bună relţie de consiliere şi co
odul în cre lucreză cu clienţii. Cuvântul etică este uneori de- petenţ tenică, reprezentând bilitte de evlu clienţii şi de
finit c ştiinţ orlei în conduit ună. Morl se ocupă cu ofer intervenţii. Acordul în cee ce priveşte diferitele bordări
distincţi dintre bi ne şi rău şi cu regulile şi stndrdele de co- le ingredientelor copetenţei d e relţionre, cu r fi respec
portent cceptte Astfel, codurile etice su îndrurele eti- tul şi sprijinul pentru clienţi c persone şi scultre corectă şi
ce pentru consiliere încercă să prezinte stndrdele cceptbile înţelegere perspectivelor lor globle, este i re decât cor-
de prctică . Uneori, czuri de încălcre eticii sunt evidente, de dul supr copetenţei tenice. entru oent, este suficient
eeplu ngjre
pleitte în relţii seule
prcticii consilierii, cu etice
spectele clienţii
suntTotuşi,
uneoriînnecl-
co- să spune
tehnice le că , înbordări,
unei fpt, coetenţ tehnică
supr căror reprezintăde
prcticienii spectele
seă
re În consecinţă, consilierii se confruntă cu dilee etice privind dintro nue bordre r pute căde de cord că reprezintă
legere celor i bune odlităţi de cţiune. prestţii copetente.
O ltă distincţie folositore legtă de copetenţ consilieru
lui se referă l diferenţ dintre fptul de fi pregătit pentru
Ape e eie şi ie me oii ee prctic şi fptul de potrivit pentru prctic. regătire pen
Aspectele etice şi dileele străbt prctic consilierii. entru tru prctică însenă că personele cre cordă sprijin u nevo
folosi libjul legl, consilierii u în pern enţă dtori să ie de o forre potrivită şi prctică îninte de fi pregătiţi să
ibă grijă de clienţii lor În od ipotetic, tot cee ce fc clienţii vdă clienţi şi să îşi folosescă bilităţile de consiliere în od
pote fi întreprins î n od etic su neetic. Aici grupez spectele copetent. Fptul de fi potrivit pentru prctic presupune
etice şi dileele legte de punere în ct cestei obligţii gri- c ceşti consilieri să ibă suficiente bilităţi de consiliere în re
jii în ptru ri doenii, cu tote că se suprpun: pertoriul lor, cest lucru devenin d o probleă etică dor în
NELSON-jONES c lem
e ş pete ete
momentul în ca re sunt împiedicaţi întro formă sau alta să folo- resposabilitatea persoală petru vieţile lor Atui âd de 26
sească aceste tehnici în mod competent. Un exemplu de pregă- exemplu osilierii oeră iormaţi i preosilier e iorete sa u
tire pentru prac tică din punct de vedere etic este momentul în a airmaţii alse u privire la aliiările şi ompeteţele lor pro
care consilierii preiau cazuri care au fost trimise spre ei, de exem esioale îi împiediă pe poteţialii şi atualii lieţi să aă ale
plu clienţi anorexici, care le depăşesc nivell de formare şi com geri iormate u privire la îeperea şi/ sau otiuarea ativi
petenţă. Un exemplu de potrivire pentru practică din punct de tăţii de osiliere
vedere etic este acela al unui consilier care bea la serviciu, astfel Cel mai adesea u este eesar şi realist a persoaele are
încât nu mai reuşeşte să-şi menţină nivelul de competenţă. aordă spriji să oere expliaţii lugi lieţilor u privire la eea
Cosilierii pot evita aspetele etie privid pregătirea de a e a Cu toate aestea îaite de a îepe osilierea şi î timpul
pratia trimiţâd aumiţi lieţi spre alte persoae mai alii aestui proes ele pot ae airmaţii orete privid osilierea
ate are săi ajute Mai mult deât atât atui âd osilierii şi rolul ieăruia Mai mult deât atât osilierii pot să răspu
u beeiiază de ompeteţa eesară petr u a asista o aumi- dă l a îtrebările lieţilor u privire la osiliere î mod oest şi
tă ategorie de lieţi ei pot săşi desurajeze olegii să le mai u respet
trimită astel de azuri. Cosilierii ar trebui să aă airmaţii mai realiste u privire la
Cosilierii au o resposabilitate şi aţă de lieţii lor ureţi rezultatele osilierii şi să evite să emită preteţii are ar putea
şi viitori şi aume aeea de a otiua săşi moitorizeze per- i disputate atâ t î exteriorul ât şi î iteriorul tribualelor e
ormaţa şi de aşi dezvolta tehiile de osiliere Cosilierii tot parursul proesului de osiliere lieţii ar trebui să ie tra-
trebuie să evalueze şi să releteze asupra a eea e a Î plus taţi a partiipaţi iteligeţi are au dreptul la expliaţii privid
atui âd este posibil osilierii ar tre bui să beeiieze ie de motivele petru are osilierii au sugerat aumite strategii şi
supervizare ie de suport osultativ petru a obţie o îţelege petru are leau implemetat.
re proudă a abilităţilor lor şi a evideţia alte abiităţi pe are le a problemă legată de autoomia lietului apare aolo ude
pot îmbuătăţi. valorile şi treutul lieţilor dieră de el al osilierilor de exem-
plu a rezultat al ilueţelor ulturale şi religioase. Cosilierii
ONOMI CLIENL I u ar trebui să îşi impuă valorile lor lieţilor şi atui âd
este potrivit ar trebui să reomade lieţii altor osilieri are
Respetul petru dreptul lietului de a ae alegerile are ar putea să ie mai pregătiţi să le îţeleagă preoupările. Este pro-
se potrives el mai bie lui şi vieţii lui este priipiul are s ud eeti să evalueze şi să trateze lieţii a aparţiâd pato-
la baza determiării sielui lietului Cosilierii ar treb logiei pe baza judeăţilor determiate de ultură rasă sex sau
să susţiă otrolul lie ţilor asupra abil ităţii de aşi asu orietare sexuală pritre altele
NESONjONES lem
ili e ş pece etce
CNNTT • zvălura nl jntă/ npotrvtă cătr pshotra 269
put sau cătr alţ.
Unor s spun că toţ oamn au tr vţ una publcă, una
prvată ş una scrtă. D vrm c conslra ar a ac a Connţaltata prsupun ca rspctv clnţ să abă
sa cu matralul n vţl scrt al clnţlor, încrra lor rptul a controla zvălura normaţ prsonal. un
cu prvr la aptul acă va păstrată connţaltata st ab- l cazur, atunc cân conslr sau stunţ cr cast în sco-
solut vtală. Totuş, xstă unor motv lat aspct pr pul suprvzăr, ar trbu să s abţnă să acă p rsun asupra
vn poltca nsttuţ sau lslaţ car î împcă p con clnţlor pntru a înrstraţ. ajortata clnţlor vor înţ-
slr să arantz connţaltata. D xmplu, atunc cân l o crnţă laborată cu tact ş, oată asuraţ scurtata
conslr lucrază cu mnor în practca prvată, ucaţo castlor, îş vor a prmsuna. În cazurl în car clnţ au
nală, în caru mcal un xstă numroas aspct t- rzrv, acşta s lnştsc asa atunc cân l s spun că pot
c ş lal prvtoar la lmtl connţaltăţ ş oblaţl opr înrstrara orcân orsc.
Înrstrărl clnţlor, că sunt not caz, cast auo
colrlor aţă părnţ, prosor ş alt prsoan scatv.
Conslr ar trbu să comunc n tmp lmtl prtnnt sau vo, trbu să scurzat tot tmpul. Un aspct nal cu
prvn connţaltata clnţlor. a mult cât atât, nco prvr la connţaltat st că, atunc cân socalzază cu co-
lo stuaţl xcpţonal, conslr ar trbu să obţnă prm l lor, rul sau prtn, conslr ar trbu să învţ să nu
suna clnţlor pntru orc comuncar cătr trţ părţ . Oa- vul tall prvn problml ş vţl clnţlor. Dn n-
tă spus acst lucru, problma zvălur normaţ cătr trţ rcr, un ntr conslr sunt tntaţ să păşască lmtl
părţ s ală în capul lst lmlor tc al conslrlor, în sp- connţaltăţ, raul un povşt bun.
cal atunc cân sunt mplcat stuaţ rsc pntru cop.
Întrun stuu publcat în 1999 cătr psholo brtanc Go RTJR C NTU U
Lnsay ş rrtata truska Clarkson, răspunsurl unu Catora rrtoar la protjara clntulu rprzntă înr-
şanton pshotrapuţ raportân ncnt tulburătoar n jra clnţlor ca prsoan. Conslr au nvo sucntă -
punct vr tc prvn connţaltata au căzut sub n- taşar pntru a puta să srvască clor ma bun ntrs al
cnţa următoarlor patru tpur: clnţlor. Rlaţl ual sut acla în car, p lână conslr,
• stuaţ rsc pntru trţ părţ abuz sxual; xstă ş alt tpur rlaţ cu clnţ xmplu, prtn, u-
• stuaţ rsc pntru clnt amnnţara cu snuca; bt, col, ormator, suprvzor, prntr altl Aşa cum sa mn-
• zvălura ormaţ cătr alţ în mo spcal an ţonat ja în captolul 1 rlaţl ual sunt asa o componn-
ţlor mcal, altor col, prtnlor apropaţ, rulor tă a structur rlaţlor colr în car conslr nplnsc
clntulu; ş alt rolur prmar, xmplu asstntă mcală pacnt .
ICHARD NE SON-jONES Mnu d conii r i ş aspc ic
'70 ocmai de aceea, depinde de circumstanţele relaţiei dacă o rela de etică pentru practica proprie. Un exemplu de c od profesional 27
ţie duală consilierlient este etică, neetică sau prezintă o dilemă este cel oferit de Asociaţia Britanică pentru Consiliere şi Psiho-
etică. terapie Codul E tic pentru o Bună Practică în Consiliere �i Psiho
Contactul sexual cu clienţii este întotdeau na neetic. În loc de terapie. Astfel de coduri de conducere a cadrului terapeutic pot
sau la fel ca şi exploatarea sexuală, clienţii pot fi de asemenea su oferi un punct de p lecare în procesul de luare a unei decizii eti
biectul exploatării emoţionale sau financiare. Exploatarea emo ce, de vreme ce acestea expun ceea ce reprezintă în general o
ţională poate lua multe forme, dar conţine tema redundantă a practică bună pentru un anumit grup.
folosirii clienţilor în anume feluri în care să servească scopurilor Consilierii necesită atât o conştiinţă etică, cât şi abilităţi de a
personale ale consilierului, de exemplu încur ajarea clienţilor de lua o decizie etică. Faptul de a beneficia de o modalitate siste-
pendenţi sau admirativi mai degrabă decât sporirea autonomiei matică, pas cu pas, de a aborda dilemele etice dificile poate să
Şi exploatarea financiară poate lua multe forme, inclusiv încasa- sporească şansele consilierilor de a lua decizii etice. Caseta 61
rea de bani pentru servicii pentru care consilierii nu sunt califi prezintă modelul de rezolvare a problemelor etice a însemnatu
caţi, supraestimarea preţului şi prelungirea consilierii dacă nu lui scriitor consilier britanic im Bond.
mai este necesară. Consilierii trebuie, de asemenea, să se asigu
re că sunt luate toate precauţiile necesare pentru asigurarea si
Caseta Moelul Bon e rezolvare a problemelor etie
guranţei fizice a clienţilor.
Consilierii
siilor lor dacă îşi
iaupot proteja
măsuri clienţii şicomportamentu
să combată imaginea publică a profe
l dăunător
•
•
Dscri p scurt aprbma
Dcid tuşi sau dima.
cui st acastă dilmă?"
al altor consilieri. De exemplu, dacă un consilier suspectează o • Ia n cnsidrar tat principii şi ndrumări tic dispnibil
proastă conducere a p rocesului terape utic din partea altui con • Idntifică tat mdaităil psibil d aciun
silier, în primul rând ar putea să încerce să o rezolve sau să o re • Slctază ca mai bună mdaitat d aciun
• Evaluază rzultatu.
medieze prin discuţii cu consilierul implicat. Dacă problema per-
sistă, ei pot urma procedurile de depunere a plângerilor, oferite de
asociaţia lor profesională, fără să încalce astfel limitele confiden- În lumina accentului pus de această carte asupra abilităţilor
ţialităţii, altele decât cele necesare pentru investigarea plângerii mentale eficiente şi neeficiente, modelul Bond este mai degrabă
prea optimist, atunci când sugerează faptul că decizia etică este
un proces raţional. Aşa cum spune şi vorba Cinea zis că oa
Lua ea eciz ii o pvi apecee ş i ie mee eice menii sunt fiinţe raţionale? Consilierii tind să aibă stiluri di-
Codurile etice şi drumările profesionale st o sursă impor ferite de luare a deciziei de exemplu, unii evită să le ia atât timp
tantă pentru consilieri, atunci când dezvoltă sisteme personale cât este posibil, alţii se grăbesc în a le lua, în timp ce alţii se
NELSON-jONES Ml d l le
· me ş aspece etce
72 îngriorează la fiecare detaliu. În plus, chiar şi când consilierii iau • scul aă d vaol dr 273
decizii, ei se diferenţiază în ceea ce priveşte angaarea în acestea
ondnţalaa
şi abilităţile de a le implementa cu succes otuşi, consilierii ar
• oc mă comuca d m
trebui să fie tot timpul alertă cu privire la modul care ar pu-
• cosim ămâ u v d comucara cu ăi
tea transforma ceea ce pare a fi un proces de luare a unei decizii
• asc r ioa la misu a m ca a arală î ucu cu
raţionale întru nul care nu m ai este complet raţional, date fiind
mor
propriile lor nevoi şi anxietăţi. Mai mut decât atât, cu cât ei lu
• misi ua d a gis a d
crează cu mai mult succes asupra propriei lor dezvoltări menta
• asg urara scuăi uuo îgis rări or c o
le, atât ca persoane, cât şi în rolul de consilier, cu atât creşte pro
babilitatea ca aceştia săşi croiască propriul drum printre Pojaa clnţlo
dilemele etice c are se ivesc în mod inevitabil în consiliere • mi ra u or mi ori v ca c ri v laa d cos r
• vara xoaă rii mo ioa l s xual
• o ja ra siguai izc a cio r
Activitatea 26. iee şi probeatici etice
• comba a como amuui dăuăo a ao r cosi i
Yn practica acord�rii de consiiere
ca do m u cosd i că i ma x us d a acioa c au ci
Discuă î mod cric modu î ca ica dir umăoa d om co câd o cos
robl maici ic im ora i osib di m ru cosii 2 oi a c ru a oja ci i i sui d o a u l d
Compnţa conuu a acoa c arii ca -ai id ca
• coma rlaii
• coma ică
Activitatea 26.2 Luarea deciziior privind dieee
• gă a ru racică
şi p robeaticie etice
ova ru racică
Discuă cric
•
• rcuoara limilo i rcomadăl u c ar i i ucl sab al mod ul ui d rzolvar a
oblmi Bod
Auonoma cnuu
2 o ac ru a-i mbu ăă i a biaa d a lua dcizi î
• scul a ă d auodrmi aa ciu lui
auc câd vi f us a a uo r obm i di m ic î vor
• corc iuda iformaii lo a rio a rcosi lirii
• corc iudi a a irmai o riv oa a coma o sioa ă
• afirmai o s cu riv a rocs d cosili r i la rzua
ICHA RD E LSON-JONES i i ie
· e spete eie
7 consiliere folosite de angajaţii lor preferând în schimb s aib 27
abordri mai directe
În cadrele de lucru şi în agenţiile de voluntari dincolo de su
pervizarea formal exist un numr de modalitţi în care cursan
ţii şi consilierii pot obţine sprijin şi asistenţ în consolidarea teh
nicilor lor de consiliere. Aceştia pot fi îndrumaţi ctre şefi sau
Obţi ne rea de sp riji n şi su perv iza rea mentori împreun cu care trec în revist periodic activitatea sau
caut ajutor atunci când simt c ar putea avea nevoie de acesta
Ei pot face în acelaşi timp parte din echipe care se întâlnesc în
De vreme ce multe dintre per soanele care folosesc abilitţile mod curent în şedinţe şi conferinţe de caz pentru a discuta cum
de consiliere de baz cu clienţii ar putea s nu aib acces la aran s fac faţ clienţilor. În astfel de cazuri cursanţii şi consilierii ar
jamentele de supervizare formal împart acest capitol în dou putea avea acces la conductori de grup competenţi care pot atât
prţi care se suprapun: obţinerea de sprijin şi faptul de a fi su s îi înveţe cum s îşi îmbuntţeasc tehnicile de consiliere de
pervizat baz cât şi s apeleze la experienţa altor membri ai grupului care
ofer medii de învţare îmbogţite În plus cadrele de lu cru sau
agenţiile de voluntari pot s ţin seminarii speciale sau scurte
Obieea de pji cursuri pentru a ajuta consilierii s dezvolte anumite tehnici pen-
Exist multe motive pentru care consilierii ar putea s nu aib tru a gestiona o clientel special. Mai mult decât atât cadrele
acces la aranjamentele de supervizare formal pentru aşi con- în care consilierii folosesc tehnicile de consiliere ar putea avea
solida tehnicile de consiliere. nul dintre motive const în aceea propriile sisteme de suport formate din profesionişti competenţi
c mulţi consilieri folosesc tehnici de consiliere ca parte a altor împreun cu care pot discuta despre clienţi individuali
roluri primare de exemplu acela de predare asistare medical În unele cazuri în care se ofer inadecvat sprijin din parte a in
sau de consiliere financiar. În astfel de situaţii resursele pentru stituţiilor şi agenţiilor cursanţii şi consilierii pot identifica anu
sprijinul şi dezvoltarea personalului se concentreaz mai degra miţi colegi mai experimentaţi care le pot servi drept mentori in
b asupra sarcinilor lor pri mare decât asupra activitţilor lor de formali. neori consilierii pot s fie obligaţi s caute în afara
consiliere Oferirea de supervizare pentru a monitoriza ş i a c on instituţilor sau agenţiilor angajatoare pentru a obţne sfaturi pro-
solida tehnicile de consiliere ale anga jaţilor poate fi costisitoare fesionale potrivite de exemplu din partea unor consilieri profe-
şi consumatoare de timp iar angajatorii se pot gândi c nu au sionişti sau psihiatri de încredere. În astfel de cazuri consilierii
suficiente fonduri în acest scop Mai mult decât atât unele din trebuie s urmreasc cele mai bune interese ale clienţilor şi s
tre instituţii şi agenţii acord o mic importanţ tehnicilor de fie foarte sensibili la protejarea drepturilor lor de confidenţialitate.
NELSON-ONES bna sp
n nilir n ş supvzaa
care superviza ţii comunică de fapt cu clienţii. Superv izatl supervizare pentr cinci sau opt ore de contact cu clientul Dacă 281
poate să i atribu ie supervizorului rolul clien tului � i apoi s ă-l este folosită înregistrarea deciziile importante pot fi legate de
consilieze p e sup ervizo r în calitate de clien t" într-un mod casetele care să fie prezentate, iar în cee a ce priveşte casetele ale-
asemănător �edinţei reale. se care segmente să fie analizate. Atunci când se urmăresc case
• Feedbackul clientului. Clienţii pot oferi feedback relevant pen- tele video, există riscul de a petrece mult timp privind primele
tru a înţelege ce sa tâmplat în �edinţele de consiliere în mai minute ale unei �edinţe, în timp ce activităţii din timpul şedin-
multe feluri. Supervizorii �i superviza ţii ar trebui să fie ateni ţelor nu i se acordă timp sau o atenţie suficientă
�i să încerce să înţeleagă motivele clienţilor care se prezintă la În capitolul 17, am menţionat impor tanţa folosirii abilităţilor
o singură �edinţă şi ale celor care nu vin la toate şedinele de instruire centrate pe client de către consilieri. Supervizaţii pot
Spre sfârşitul şedinţelor de consiliere, supervizaţii le pot cere avea şi ei de câştigat de pe urma unor astfel de abilităţi, atunci
clienţilor lor să le ofere feedback cu privire la relaţia de con când acestea sunt folosite de către supervizorii lor în timpul pe
siliere şi la proceduri. Clienţii pot şi să completeze scurte che care îl petrec împreună. Uneori, supervizorii pot alege să opreas
tionare postşedinţă prin care li se pare cere un feedbac că respectivele casete pentru a evidenţia ceva anume Totuşi de
asemănător multe ori, supervizaii ar trebui să fie cei care să aleagă care seg
mente să fie prezentate şi când să fie oprite casetele pentru dis
BE NEFICILE S UPERVIZĂ RII cuţie. Supervizorii pot facilita procesul, adresând întrebări cum
Şedinţele de supervizare pot fi împărţite în tr ei stadii: preg ar fi Ce seşipetrecea
simeai?" de fapt
Ce tehnici acolo?",
foloseai şi câtCe încercai
de bi să faci?" Ce
ne le foloseai?" În ca-
tirea şedinţa de supervizare în sine şi rezultatele. În stadiul pr drul unor bune relaţii de colaborare, supervizorii dezvoltă abi-
gătirii supervizaţii pot face lucruri cum ar fi notarea şi reflec lităţile cursanilor de a gândi sistematic cu privire la activitatea
rea asupr a însemnărilor lor din şedinţe ş i parcurgerea casetel lor de consiliere, astfel încât aceştia să poată deveni propriii lor
audio sau video, pentru a selecta segmente necesare în preze supervizori. Spre sfârşitul şedinţelor de supervizare ambii par
tarea abilităţilor lor dezvoltate şi nedezvoltate de consiliere În ticipanţi pot revedea principalele pncte şi pot negocia anu
plus e i pot citi despre posibilele strategii de consiliere, pentr .1 mite sarcini ca temă pentru acasă.
le folosi cu clienţii se pot gândi la aspectele legate de difere Stadiul următor al unei şedinţe de supervizare are două obiec-
le dintre ei ş i clienţii lor pot cântări probl ematicile etice şi ast tive principale. Unl dintre ele este acela ca superviza ţii să folo
pot reflect a asupra modului în care pot să beneficieze la niV '1 sească în următoarele şedinţe cu clienţii abilităţile îmbunătăţite
optim de timpul de supervizare pe care leau discutat şi cu care au lucrat în supervizare Un alt
La începutul şedinţelor supervizaţii şi superv izorii pot sta obiectiv este acela de a îndeplini aumite sarcini concretizate în
conţinutul acestora Uneori consilierii beneficiază de o or dt· teme pentru acasă De exemplu, supervizatul şi supervizorul pot
(HARD NLSON- jONES Manual de consi iere biere
' de sprii şi spervizre
283
82 să cadă de acrd asupra faptului că superviatul ar trebui s raoa te verbae
practice anume strategie de cnsiliere înainte de a flsi nemn aa oceu
ntr edinţă O altă sarcină ar putea fi aceea de a citi anumite caete ado
referinţe relevante cu privire la prblemele specifice ale clienţi- caete vdeo
lr. Tema de superviare se pate cncentra i asupra îmbună oc de o
tăţirii abilităţilr mentale ale superviaţilr , i nu dar ale clien feedbac centu
ţilr lr. De exemplu, superviaţii pt cădea de acrd asupra . t atf ct de ev aea ta cent ş da c u n ce an ume
petrecerii unui anumit timp punând sub semnul întrebării i re- dac ext c eva oţ mbnt tuaţa
frmulândui rice regulă exigentă care cntribuie la anxieta-
tea lr legată de p erfrmanţă.
Superviaţii variaă în ceea ce privete abili tatea lr de a pr
fita de superviare. Ui dintre ei nu sunt pregătiţi să lucree dn
greu pentru bţinerea cmpetenţei Alţii au prbleme persnale
de asemenea amplitudine, ncât este psibil ca ei să nu aibă
permisiunea să cnsiliee clienţi până când vieţile lr nu intră
pe un făga mai bun În special, este greu să superviei cursanţ
care suntmdul
privete defensivi sauabilităţile
în care care au un lrinsight
mentalesuperficial în ceea ce
i de cmunicare
nedevltate interfereaă cu cnsilierea Unii superviaţi sunt
dificil de superviat pentru că, în grade diferite, ei tiu deja tt
O minritate a superviaţilr iniţiaă i ! sau se angajeaă cm-
prtament neetic fie cu clienţii lr, fie cu supervirii
Actvtatea Benederea e spjin ş supezaea
În afar de u ervzaea f ormal în ce f o obţe jn etru co
odarea teh ncotale deconee
2. Dct ctc av antajele ş dezavantaee f ecrea dntre rmtoaele mo
da lt de a ezent a materal în ervzare:
ul d l bra
· d sp s pvaa
CHARD ELSO- JOS
28 le ilităţilor de consiliere făcute în scris Trnscrierile interviu 28
rilor unor terpeuţi de semă sunt disponiile, uneori însoţind
csete udio O ltă modlitte în cre se pote învăţ din de-
monstrţii este de deveni clientul unui consilier ilitt, deşi
nu cest r treui să constitui e motivţi primră tunci când
se peleză l consiliere
Cum să devii mai competent? C licenţit în consiliere l Universităţii Stnford, m învăţt
extrem de mult despre cum să stilesc relţii de colorre, c
urmre celor proximtiv 50 de ore de terpie individulă cu
Odtă ce consilierii doândesc tehnicile de consiliere de ză, un consilier forte competent, centrt pe client
li se cere să devină şi mi clificţi Totuşi, ei lucreză în nume Î vreme ce oservre interviurilor, scultre şi citire trns-
rose contexte şi roluri, u formări şi experienţe diferite şi dife- crierilor sunt vlorose, ceste nu reprezintă singurul mod în
ră în cee ce priveşte motivţi de şi îmunătăţi ilităţile n cre se pote ord mterilul O opţiune este concentrre pe
consecinţă, tote sugestiile pentru deveni mi competenţi tre- segmente mi mici de interviu, să spunem de cinci minute, şi
uie să fie făcute în contextul evluărilor individule le consi identificre tehcilor de consiliere folosite n plus, pe lângă co-
lierilor, privind ilităţile lor de consiliere şi priorităţile lor, ce municre verlă, consilierii r treui să se concentreze supr
rinţele de lucru şi spirţiile spre o nume crieră meselor
jelor vocle şi, dc ă urmăresc csete video, şi s upr mes-
corporle
O ltă opţiune este de se opri înregis trre udio su video
C o n st ru i rea a bi li tăt, i lo r
după fiecre firmţie clientului şi de formul propriul răs
Cre sunt cele câtev metode pe cre le pot folosi consilierii puns în clitte de consilier, poi oservre răspunsului consi-
pentru şi menţine şi dezvolt ilităţile de consiliere? Ei pot lierului Atunci când se lucreză cu trnscrieri le unei şedinţe
oserv şi scult demonstrţiile unor consilieri ilitţi De unui terpeut cum r fi Cr Rogers, consilierii pot merge în jos
exemplu, csetele su interviurile conduse de către consilieri şi pe pgină, coperind răspunsurile lui Rogers şi formulândule
psihoterpeuţi de semă sunt disponiile pentru chiziţie n M pe le lor, şi poi să verifice răspunsurile lui Rogers Răspunsu
re Britnie şi Austrli De semene, consilierii pot chiziţio- rile lor nu vor fi în mod necesr inferiore răspunsurilor celor
n su chiri csete video n Mre Britnie, filmele şi csetele mi fimoşi dintre consilieri
video pot fi închirite de l Asociţi Britnică pentru Consiliere Coconsiliere este o formă de consiliere tre colegi, prin cre
şi sihoterpie n plus, consilierii pot nvăţ din demonstrţii întro periodă de timp dtă, să spunem o oră, fiecre personă
este, pe rând, tât consilier, cât şi client Consilierii pot prctic
CHARDELSO-JOES Manal d conl r m
· s ev ma om pete?
abilităţ ile de consiliere cu colegii pe baza co-consilierii, folosind prin intermediul cursurilor de calificare la locul de muncă sau 287
feedback audi o ş i video atunci când este cazu l. În plus, ei pot al seminariilor organizate de către asociaţia lor profesională sau
forma sau lua parte la un grup de autoajutorare între colegi, în de către membrii acesteia. Alţi cititori pot activa n organizaţii
cadrul c ărora membrii lucrează între ei, comentează şi se susţin de voluntari care oferă propriile cursuri de formare n tehnici de
unul pe altul în dezvoltarea abilităţilor lo r de consiliere
consiliere, la nivel intermediar sau avansat, adaptate populaţiei
Fie n cadre de ajutorare informale, fie n şedinţe de consilie căreia i se adresează.
re mai formale, mulţi consilieri folosesc deja abilităţile lor de con Cititorii care doresc să devină consilieri ar trebui să caute
siliere fie ca parte a poziţiilor lor, fie n agenţii de voluntariat În cursurile acreditate şi! sau apreciate. În Marea Britanie, Asocia
unele cadre, ei se pot monitoriza pe ei nşişi, nregistrând şi de ţia Britanică pentru Consiliere şi Psihoterapie publică anual Re-
rulând napoi şedinţele, dacă este posibil n prezenţa supervizo gistrul privind Formările în Consil iere şi Psihoterapie. Atât n Aus
rilor sau a colegilor de breaslă. În plus, ei pot fi sensibili la feed tralia, cât şi n Marea Britanie, principala cale pentru a ajunge
backul clienţilor Parte din acest feedback va detlia modul n acum consilier este absolvirea cursurilor u niversitare de psiho
care clienţii răspund, prin mesajel e lor verbale, vocale şi corp 0- logie, urmate de un Master n Psihologi a Consilierii. *
rale, la modul n care consilierii utilizează abilităţile de consilie Absolvirea unor cursuri de consiliere sau psihoterapie nu n
re În plus, atunci când este cazul, consilierii le pot cere clienţi seamnă acreditare n sine. Pentru a obţine acreditarea, absolven
lor feedback privind modul n care au experimentat şedinţele ţilor li se va solicita să acumuleze un număr prestabilit de ore de
individuale, precum şi relaţia generală de consiliere Cons ilierii practică supervizată. După aceea, pentru aşi menţine acredita
pot, de ase menea, săşi creeze propriile chestiona re scurte, pen rea, consilierilor li se poate cere să beneficieze de o supervizare
tru a genera feedback din partea clienţilor sau să acumuleze puncte de dezvoltare profesională continuă,
frecventând conferinţe, seminarii şi cursuri de formare.
Căi de formare Există o distincţie ntre acreditarea de către o asociaţie profe
sională şi o nregistrare obligatorie sau o licenţiere fie de către
Către ce se ndreaptă consilierii n cazul n care doresc să be un comitet de nregistrare naţional, fie, aşa cum se procedează
neficieze de mai multă formare n tehnicile de consiliere? Mulţi n Australia, de către un comitet de nregistrare statal. Atât n
dintre cititori pot să fie, de exemplu, din domeniul asistenţei so Marea Britanie, cât şi n Australia, tendinţa este de a năspri
ciale sau al asistenţei medicale, n care ar putea avea oportutatea condiţiile de acordare a licenţei pentru consilieri şi psihoterapeuţi
nei formări ulterioare fie prin intermediul cursurilor universitare
• Nota redactoruui: În Româna, pe lângă masterate de consiliere, desăşura-
sau postuniversitare, fie, n cazul n care sunt deja absolvenţi, te î cadru acutăţior de psihoogie, există şi cursuri de formare a cadreor
didactice pentru consiiere, organizate de Inspectoratee Şcolare. (N. red)
ELSOJOES um
Manual de consilere să eii ma competen t?
Dezvoltre Registruui Consilierilor Mrii Britnii este o impor Că. . 29
tnt pitr e hotr pe teritoriul Mrii Britnii
Frecventre conferinţeor, cursurior e scurt urt şi CĂRŢ
seminrii or pote oferi o ce inform, prin cre tât consiie Eist o vst itertur teoretic pentru utilizre bilitţior
rii începtori, cât ş i cei m i eperimentţi, îşi pot îmbuntţi cu e consiiere Acest pote fi împrţit în surse primre, crţi
noştinţee şi bilitţile În Mre Britnie, etliie privin cur şi rticole scrise chir e ctre teoreticieni e sem, şi surse se
surie scurte, seminriile şi conferinţele pot fi gsite în cru cunre, crţile şi rticoele scrise cu privire l iferite borri
publicţiei lunre Asociţiei Britnice pentru Consiiere şi Psi teoretice e ctre ţi utori ecât cretorii cestor Pân l
hoterpie, Theray Today (Teraia asăzi)şi publicţiei unre urm, nu eist îns niciun substitut l citirii surselor primre.
Societţii Psihologice Britnice, The Psychologis (Psihologul) n Totuşi, fl e une s încep şi cum s copere omeniu
formţii simire sunt isponibie în revistee publicte e so pote fi o srcin escurjnt pentru consilierii începtori. Pen
ciţiile profesionle e psihologie şi consiiere ustriene vezi tru i jut pe cititori s cceseze litertur e consiliere, m ofe
Ane 2 Mi mut ecât tât, în mbee ţri, informţi privin rit o bibiogrfie cu note, înejuns e etins, c Ane ces
cursurie scurte, seminriie şi conferinţee pote fi gsit în bu tei crţi
letinele şi revistee tor sociţii profesionle specilizte, c e
eempu cee pentru mngementul resurseor umne şi gen REVSE
ţiile e voltrit, cum r fi Relae News (Şiri)în Mre Britnie Revistee ofer mijloce ecele nte e fi l curent cu litertu-
Dc cititorii sunt interesţi e ezvolt re bilitţ ilor lor e r referitore bilitţie e consiliere Unii intre cititorii ces-
consiliere întro numit borre, ei pot s se intereseze c tei crţi ctivez în omenii cum r fi corre e sistenţ
eist un centru e formre în loclitte lor Mjoritte bor meicl su soci şi mngemen tul resurseor umne, le c
rior in consiliere u reţee internţionle e formre ş i prc ror reviste profesione pot conţin e unee rtico e privin folosi
tic De eemplu, în Mre Britnie eist genţii pentru form re tehnicilor e consiliere.
re specilizt în Terpi Centrt pe Person, ir în cee ce Cset 28 ofer o ist unor intre principlele reviste e
priveşte Terpi RţionlEmotiv, ceste eist şi în Mre consiiere şi psihologi consiierii Dou intre reviste - Coun
Britnie, şi Austrli. selling and Psychoheray Research (Cercearea n consiliere �i siho
eraie) şi Journal of Counseling Psychology (Revisa sihologiei con
silierii) se concentrez, în principl, pe cercetre.
nl d nl
· s dev i opeten?
RHA RD NE LSON-JONES
90
Coiieea peoaă şi auooiieea 21
Ct Ul t vt ott
o co ş holo co CONSIR RSONLĂ
Consiliere Unii consilieri vor fost clienţi înainte de a se angrena în for-
Australian Journal of Guidance and Counselling (Revista australian marea abilităţilor de consiliere de bază şi pot chiar să continue
ă
de îndrumare �i consiliere) să rămână în consiliere. Printre motivele pentru care consilierii
British Journal of Guidance and Counselling (Revista britanică de în- ar trebui să ia în considerare beneficierea de terapie se numără
drumare �i consiliere) creşterea personală, obţinerea unei înţelegeri empatice a poziţiei
Therapy Today (Terapia astăzi) (Asociaţia Britanică penru Coni- clientului şi etinderea eperienţei lor privind diferitele tipuri
liere şi Psihoterapie) de terapie.
Counselling and Psychotherapy Research (Cercetarea în consiliere Consilierea persona lă poate fi foarte benefică în lucrul cu ob-
�i
psihoterapie) (Asociaţia Britanică pentru Consiliere şi Psihotera stacolele din calea transformării întro persoană mai fericită, mai
-
pie) împlinită şi mai umană. În plus, consilierii pot aborda în cadrul
Journal of Counselling and Deve/opment (Revista de consiliere �i dez consilierii personale materialul legat de situaţia lor şi de super-
voltare) (Asociaţia Americană pentru Consiliere) vizări, de eemplu frica de a avea dea face cu anumite tipuri de
New Zealand Counselling and Guidance Association Journal (Revis clienţi şi tendinţele spre supraimplicare sau de neimplicare Pe
ta Asociaţiei pentru Consiliere �i Indrumare din Noua Zeelandă) lângă sau în locul consilierii individu ale, consilierii doritori de a
nternational Journalfor the Advancement of Counselling (Revista in- gestiona deprivările dn trecut şi problemele curente se pot gândi
ternaţională pentru progresul consilierii) să beneficieze de formele de consiliere de cuplu, de familie sau
Psi h ologia cons ilierii de grup Mai mult decât atât, participarea la grupurile de forma-
The Australian Counselling Psychologist (Psihologu l consilier austra re a abilităţilor de viaţă, cele care se concentrează de eemplu pe
lian) (Societatea Psihologic ă Australiană) abilităţile asertive sau abilităţile de managementul stresului, pot
Counselling Psycholoy Review (Revista de psihologia consilierii) (So să îi ajute pe unii consilieri să devină mai puternici şi mai com-
cietatea Psihologică Britanică) petenţi ca persoane
Journal of Counselling Psychology (Revista de psihologia consilierii) O problemă în formarea consilierilor este întrebarea dacă be-
(Asociaţia Psihologică American ă) neficierea de consiliere personală ar trebui să fie obligatorie Mai
The Counselling Psychologist (Psihologul consilier) (Asociaţia sus am prezentat unele modalităţi în care ar putea fi benefică
Psi consilierea personală Totuşi, eistă şi o altă faţetă a problemei
hologică Americană)
Printre rezervele privind faptul de a face din consilierea personală
CHARD ELSES
Mnul d conil r um să dev ma om pee?
92 un criteriu pentru acreditarea consilierilor se numără relevanţa Apoi plicând unele strategii descrise în această carte ei înşişi 293
constrângere a cos tul deinirea duratei minime şi insuiciente pot lucra în vederea îmbunătăţirii eicienţei lor
probe de cercetare. Î ceea ce priveşte relevanţa abordările consi- Odtă cu trecerea timpului este posibil ca persoanele care
lierilor dieră în ceea ce priveşte importanţa pe care o acordă cur- acordă autor să devină prevăzătoa re privind abilităţile mentale
sanţilor care beneiciază de consiliere individuală. Reeritor la dezvolate caracteristice şi abilităţile de comunicare/ acţiune pe
constrângere consilierea nu va i în mod necesar eicientă atunci care le olosesc De exemplu un consilier poate dezvolta abili-
când vine ca răspuns la o cerinţă birocratică rivind preţul cos tăţi de disipare a uriei de autoapărare prin identiicarea pune-
turile suplimentare ale consilierii personale menite a i suporta rea la îndoială şi dacă este necesar reormularea unei reguli exi-
te de către persoana alată în ormare conduc la elitism şi pot gente care poate genera mare parte din uria lor Consilierii pot
uncţiona ca modalitate de discriminare a cursanţilor mai săraci de asemenea să devină adepţii reabilitării greşelilor pe care le
Reeritor la durata consilierii în cazul în care ar i necesară abor- ac în vieţile lor private dânduşi seama de ele şi olosind abili
dările dieră sub acest aspect În sârşit în ceea ce priveşte pro- tăţile mentale şi de comunicare potrivite pentru a le pune în or-
bele de cercetare reeritoare la eicienţa consilierii personale în dine
bnătăţirea practicii consilierii cazul că rămâne să ie dovedit În plus pe lângă lucrul cu ei înşişi consilierii pot ace parte
din grupuri de ajutor pentru colegi şi din reţele de suport. De
UTOCONSIIR exemplu membri ai grupurilor de emei de bărbaţi de homo
sexuali sau lesbiene sau ai grupurilor care aparţin unor minori-
Formarea abilităţilor de consiliere le poate oeri cursanţilor tăţi etnice speciice se pot ajuta unii pe alţii pentru aşi dezvolta
instrumentele necesare pentru îmbunătăţirea propriei lor unc- mai mult umanitatea şi pentru a gestiona opresiunea personală
ţionări. Atunci când relectează asupra experienţelor lor cotidie instituţională şi politică.
ne cursanţii se pot trata pe ei în şişi în calitate de clienţi Ei sunt
aceleaşi persoane din rolurile lor cotidiene de exemplu parte-
neri sau părinţi şi în rolurile de consiliere Uneori consilierea Actiitatea 28.1 um s� deii mai com petent
este cel mai bin e ăcută în mod siste matic De exemplu consilie
Mai jos sunt pzntat câtva moda tăţi p car ai puta să l alg pn
rii pot avea suicient spaţiu temporal izic şi psihologic în care
tru a d vni ma cal ifcat. Ca dntr acsta ţ s potrivsc ma bin ?
să creeze o relaţie de colaborare cu ei înşişi Ulterior ei îşi pot cla
riica şi extinde înţelegerea a ceea ce se întâmplă în situaţiilepro Constuea e abltăţ
blemă În cadrul acestui proces ei pot identiica gândurile şi me- n contin ua r snt przntat câtva mtod
sajele / acţiunile neolositoare şi le pot transorma în abilităţi • vizonara i ascu ltara d cast vido i audio
mentale şi mesae/acţiuni pe care doresc să le îmbunătăţească cita d însm năi al intrviurilo
NELSON-jONES Mu d coii r ă ev a opee ?
294 • c-cosilira AA 1
• gru u ri d a utoajutor ar tr colgi
• fdback d arta survi orior colg or ş cii or
• cstoa r tru clţi
C�i e fomae
Car sut oortutăţi disoib t ru cot ua ra ormări
Bibliografie cu note
C� şi eviste
3.1Ce că rţi ai pu tea ct pe ntru a te putea aj ut a să aj u ng ma i c om petent?
Gă seşti o l stă c u că rţ în Anexa l.
Bayne , Horon erry Noyes E şi cahon G The Co
3.2a c rvist a uta să ţ orşti atţia tru a t auta să dvii unsllor's Handbook: A Practcal A-Z Gude to Professonal and Clncal Prac
mai com tt zi Casta 281 tru cât va idi tce, Saney Thornes Chelenham 1999
Cosilieea esonal� şi autoconsilieea Aceasă care erem de olosioare consă din apromaiv 200 de
desrieri de concepe şi abiliăi de consiliere n ordine alabeică Iaă
41Cri că ai uta itra cosili r rsoa ă tru a dv ma com
eemplu de 10 inrări: Începuuri Comporamen Credine iraio
tt
42 C mtod d autoco silir tar uta auta să dv mai com nae ierdere grea Clien blocai" Cări de auoajuorare licsea
tt lă ranie Brainsorming şi Consiliere de scură duraă
Bec AT Rush AJ Sha B şi Emery G Cogntve Therapy of
Depresson ohn Wey Ne Yor 99
Carea preză modelu cogniiv al depresiei a lui Bec are par
e a acesei lucrări ese reprezenaă de un ghd clinic dedca aspece
or pracce ae raării clienilor deprimai de eemplu relaia erapeu
că aplicarea ambeor erenii aâ cognive câ ş comporamenale
şi problemelor legae de erminare şi recidivă
Bond T Standards and Ethcs for Counsellng n Acton ediia a 2a
Sage Londra 2000
Aces manual oare bine concepu consă din paru pări cadru
responsabiliaea aă de cien consilieru şi ceiali Ese recomandaă
mod epres ca o roducere problemee eice şi dilemele consieri
CRD N ELSONjNE S
Mnul de nilire Bogafe c ne
Chaplin, J., Feminist Counselling in Action, ediţia a 2-a, Sage, Londra,
Dryden W şi Neenn, M to ot Bo Cong 297
999 Ato edi 3 Sge, r, 4
Cara przină un mdl rimic mulisadial al rapii minis
Acestă lucrre ntructv pretă ucct ş emtic er şi
Caplin ilusrază icar sadiu al prcsului prin ri sudii d ca
prctc erpiei rnemtve Icude un tudiu de c cre in
Clarsn P Gtalt Cnll ng n Atn diia a 3a Sag Lndra rduce strtegile şi tencle necere în cdrul iecărui stdiu al
004 prcesulu
Lucrara ncp prin inrducra n ria Gsalului şi lmn-
l undamnal al pracicii gsalis Es przna un ciclu d Egn G T Sk Hp A obMngmt Oppt
şap sadii al rmării Gsalului lsind ciclul drp cadru s r- ty-Dopt App to Hpgedi 8, hmsn Brs/Cle
vizuiă pracica uni cnsiliri n spiriul Gsalului Acasă car Blmnt Clf, 7
cnin sursă gaă d idi asupra mdului n car pum să in- Tetul lu Eg ccentueă ntur clbrtivă rli terp
grăm xprimnl n pracica gsalisă utclient ş fleşte un mdel prctc trstdil, car aduce dicui
mngementul prblemelr clentulu ş cune devltări prtu
Crsini R.J. şi Wdding D Crrnt Phthrap diia a 8a nălr. Crte preină rdare pslgiei pitv" certă p
msn Brs/Cl Blmn Calirnia 008 sluie şi include dicuii zat pe prctică cercetre ş perspectve fi
Acs manual in cncpu cnsă din 1 capil inrducr lsfice prvid mdu cr cnsileri sunt cnştieni d cea c ştiu.
psianaliză psirapi adlriană psirapi analiică rapi cn ltă pulcie e numeşte xr Hpg Sk A ng Ma
raă p clin rapi rainalmivă rapi cmpramnală -
rapi cgniivă psirapi xisnială rapi Gsal rapi mul- to Aompy
tor
tă pt Skl Hlp (xţ
optţ . abtăţ ol M
imdală rapi d amili psirapii cnmplaiv psirapii
ingrai v prvcări cnmpran şi cnrvrs Elli, g Btt Gttg Btt Styg Btt ofo SHp
,
D'Ardn P şi aani Tranltral Cnllng n Atn di- pyfo Yo oto Impct Publer, Sn Lui bsp, Califr
i, 01
ia a a Sag Lndra 1999
Cara s scrisă d căr di psilgi clinicini unul dinr i al crte de utjutrr rte detlită cre eră gamă rte
nglz clălal cu srămşi indini car lucrază Lndn's Eas End lrgă de ntervn penru n sm mi bin pntru n i mai in
ş pentru ne pătr stra de bn Acestă carte trc dncl d
Lucrara inrduc cncpul d cnsilir ransculurală şi rc n r-
visă ulrir prlml pracic priviar la clini cnsiliri nc-
utjutrre, fnd lucrre fre flsitr sudenlr ş pracice
pra prcsului d cnsilir mpărăşira unui limaj cmun rla- nilr cre drec ă cuncă decperirle rcent tât teretice cât şi
ia rapuică scimara şi crşra şi rminara cnsilirii Cara prctice, terp rnlemtvă.
przină paru sudii d caz ai unr clini cu rigini culural Ban
glads ara Briani Frana şi Nigria.
Elli şi Dryden, t of Rto mot Bao
rapy Free Ascitin Bs Lndr, 1997
ICHARD NESON-JONES
Manua d conili Bga c
J Biie peu iliee i Pihepie, Counsellng Conslerea) A., Mn d Over Mood Hw Yu ee y Changng the Way You 30
(um herapy oday erpa astăz)). Pee 90 e ile i vlumul 2 hnk Guilf Pe, ew ,
u împţie î e pţi, fiee eefiii e iuee ep Aee vlume pe u pee hui pup eh
i î iliee, ee i pi e iliee, pleme
iile i eiile ep ive. ulul ee epu
le ilieii, iliee i eee, eiţe viie i pfţ.
e e uue, î ip e iul liiiului le fe epeuţi
NelJe, , Pratal Counsellng and Helpng 5klls ext and l iuţiui u pve îpe mulului î pihepi
tvtes for the Lesklls Counsellng Modeleiţi , e, , 2005 iiviul i e up
e i ii pţi. Pe îâi iue iiul î ee Pme, i ui, (eii), Counsellng n a Multultural 50
e epezi iliee, iliţile e muie, iliţile emţi ety e, , 1999
le i mele, juâ l melul e iliee pivi iliţile Ae e u umei ui ţie p pile, pe eme um
e viţ. Pţile u, ei i p eiu iliţile implie î fi pvile ileii iee muliil, ulu i ie
iul e elţie, iul îţeleeii i iul himii i e ie, pleme ile, mele e iliee i epie peu ie
mel u eie umee ieveţii e hime mui e muliei, evile e iliee le miiţil eie, ilie
ii/ ţiuil lieului, âiii, eimeel i eţiil fizie P e e pe lie u e pe ulu, i ue ilieii
e ie e eez up piii i plemel e fm ulule efiiee.
e, um fi iliee eiil l iveie, plemele eie,
upevize i iue ezvlii pfeile Pel, ., he Gestalt pproah & Eyewtness to herapy Bm
Bk, New Yk, 1973
NelJe, , heory and Prate of Counse/lng and herapyei e ee miţie e u piee l e Pel lu u
ţi 4, e, , 2006 â mui Ae Gel ee epei fil eiei ui Pel.
Ae mul upiz i 17 pile Dezvle ii uli i epiei fe eiei le epiei Gel î ţiue.
il e iliee i epie, Pihliz lui Feu, Tepi lii
lui Ju, Tepi e pe pe, Tepi Gel, Aliz Re, , The eey uffiie ii f hepe
zţil, Tepi eli, Tepi eieţil, epi, Tei e ui peliy he" î Joual ofConsultng Psyhology, 1957,
piei mpmele, Pi epiei mpmele, Tepi p. 95104
ţilemiv, Tepi iiv, Tepi muliml, Tepi Aii Re evieţiz e iţii, epue ipeze, eee
muliulul, Tepi e el i Evlue, eleim i iee. peu iiţi hime uiv e pelie i e, lue
împeu, p fi ufiiee peu iuu peul Aee
Peky, A. i Geeee, D., Clnans Gude to Mnd Over iţii ilu epeuul fi ue, â v e pivie
Mood Guilf Pe, New Yk, 199 i Geeee, D. i Peky, pziiv eiţi i îzi mue îţeleee empi.
ELSOjOES Manual de oniliere Bb ogae u no
2 Roger, CR, A even o persoană Perspectva unu pshoterapeut Edi perpecivei gloale euroamericane şi înţelegerea perpecivelor mino 0
ura Trei, Bucureşi, 2008 riălor raiae/ eice. Mare pare din reul cărţii e concenrează aupra
Aceaă lucrare ee priviă de căre Roger ca fiind una dinre cele dezvoării muiculurae organizaţional e, cu un capiol final care e
mai emnificaive pulicaţii ale ale şi, cu iguranţă, cea mai populară. adreează unor prolemaici de compeenţă muliculurală peronală,
Aceaă care cuprinde şape părţi Peronal vorind, um po ă e profeională şi organizaţională.
aju, Proceul devenirii peroanei, O fioofie a peroanelor, ocu cer- Woofe, R, ryden, W şi raridge, ., Hanbook of Counsellng
ceării în pihoerapie, are un implicaţiie penru viaţă şi Şiinţee
Psychologyediţia a 2a, age, ondra, 2003
comporamenae şi peroana.
Aceaă care vaă conă din şae părţi rearea cadrului, ercea-
Roger, CR, A Way of BengHoughon Mifflin, Boon, Maachu re şi evauare, Perpecive aupra pracicii, Inervenţii pihologice, Teme
e, 1980 de dezvolare, proleme şi conee şi Prolemaici ociale, profeiona
Aceaa ee o colecţie de 1 lucrări, crie înre 1960 şi 1980 area e şi eice
ee împărţiă în paru părţi Eperienţele şi perpecivele peronae,
Apecele unei aordări cenr ae pe peroană, Proceul edu caţiei şi
viiorul aceuia şi A privi îna ine un cenariu aza pe per oană
Aceaă care ee criă în acelaşi il acceiil ca şi A even o persoană
ander, şi Will, F., Cogntve Therapy An ntroucton ediţia
a 2a, age, ondra, 200
Aceaă care eplică acele concepe cenrae pe care e azează e
rapia cogniivă şi decrie modul în care modelul poae fi pu în prac-
ică eicien. Ee împărţiă în rei părţi Terapia cogniivă eorie, mo
del şi rucură, Terapia cogniivă în pracică şi oneul mai larg al
erapiei cogniive.
ue, .W, arer, T., aa , .M., Fouad, NA, Ive y, AE. , enen,
M., aFromoie, T., Manee, J.E, Poneroo, . şi VazquezNuall,
E, Multc ultural Counsellng Compe tences nvual an Organzatonal
Development age, ondra, 1998
Aceaă care americană inroduce concepee de muliculuraim
şi monoculuralim enocenric, după care prezină compeenţele de
coniliere muliculurală. Urmează capiolele care urmărec înţelegerea
(HARD NLSONONS Maual d cor Bboga cu note
X 2 Eml: 0
Wese:
Ued Kgdm cl fr Psychherpy (sll Mr Br
per Psherpe
Edwrd Hse e 2
Asoc iaţii pof es io n a l e di n 2 Wkley ree
Ldr E1 V 7LT
Ma ea B ia nie, A s a li a i A e ica Tel: 02070149955
F: 02070149977
Eml
Wese
MR RT N
USRL
Brsh Assc fr sellg d Psychherpy (Asc
Brc per slere Psherpe Asrl Ps ychlgcl ce y (cee Pshlgc Asr
BAP Hse l
15 Jhs Bsess Prk PO B 38
Lerwrh Flders Le Ps Offce
Lecesershre LE1 7 4HB Melre
Tel 08704435252 Vcr 8009
F: 08704435160 Tel: 0386623300
Eml: F: 0396636177
Wese: Eml:
Wese:
Brsh Psychlgcl cey (cee Pshlgc Brc
Adrews Hse Psychherpy d sellg Feder f Asrl (Feder
48 Prcess Rd Es Asrl de slere Psherpe
Leceser LE 7DR 290 Prk ree
Tel 0162549568 Fzry Nrh
F: 0162470787 Melre
HRD OjOE Manua d onli r Aoa
ţ oe oae d i Maea Bae, usal a .
6 Victria 3068
Tel: 0394863077
Fax 0394863933
Email:
Website
AMERICA
American Counselling Association (Asociaţia Americană pentru
Consiliere)
5999 Stevenson Avenue
Alexandria
VA 22304
Tel 8003476647
Fax: 8004732329
Website
American Psychological Association (Asociaţia Psihologică Ameri-
cană)
750 First Street
NE Washington
DC 200024242
Tel: 8003742721 sau 2023365500
Website:
:HARD N ELSON-JONES
101 APĂRĂRI -terapia
um se protejeaz ă minte a Te si• thnic
JEROME S. BLCKN
Autor: ]rm S. Blackman
Lmba srcinală nglză
[Apphes tr Therapy - Theo and Teh nique]
UM SE MINTEA Traduc d: Iuliana Diaconu
Aut ] udih An Rubin
im rig i a eglză
ita omului ar o capacitat
Tra e d 1ca H alhas
uimitoar d a ivta
mcaism car să protz d
coştitizara moţiilor
plăcut Acst mcaism sut Spr dosbe d photrapia pri cuvât, arttrapia s poat
adsa mascat şi oprază ără adrsa şi paeţilor cu ivl rdus d simbolizar Volumul d aţă
ca idividul să l coştitizz răspud voilor tudţilor şi trapuţilor cpători şi przită
D xmplu, u idivid icapabi pst 20 de abordări tortic, soţit d umroas soluţii ptru
să şi accpt stimtl d traspura tori practică. Ficar ditr cl cici scţiui al
uri a adrsa cuiva apropiat cărţii amiază arttrapia pri ua dtr orităril major di
poat schimb rsimţi o ură pihologi şi psihotrapi abordara psihodiamică, umaistă,
itsă aţă d propria prsoaă. psihoducaţoaă,
sistmică a amilii şitrapia
trapia d
Câd acsta ajug la camra d
gardă surid d dprsi svră, capacitata traputului d a grup, şi abordări itgratv Î
aduc discuţi opraţia dsivă d toarcr asupra proprii icar captol, trapuţi rumiţi COORDONTOR
prsoa s poat dovdi xtrm d utilă prvira ui ttativ disc pricpiil d bază, JDI AN BI
suicidar sau a altor comportamt autodistructiv al pacitului obictvl şi thicil ui
Apărăril, przt u umai psihopatologi, ci şi săătata abordări spciic şi przită
psihică, sut dscris d autor ucţi d diritl tap al ilustrări d caz xtis al uor
dzvoltării psihosxual, prcum ş i d tipu d patologi. tru tratamt icit
practicii psihotrapii, st rcomadat şi modul d a aborda
apărăril divrs tipuri d psihotrapi. Judih Aron ubin st prosor
d psihiatri la Uivrsitata di
ittsburgh şi prosor mrit la
Istitutul sihaalitic di
ittsburgh
Volum coordonat
e reflnta
sţe mecane
de ·Teaple
A
TReI
Tra a de sih an aliză Taa de siho logie clini că şi
conem orană (vo. I ş i II ) sihopaologie
Lehrbuch der [Psychoogie clinique et psychopathologie]
psychoa na Iytischen HELMUT THOMĂ Autori Şrban Ionscu, Alain Blancht, Coor. Mchl Montrui
Coor Jack Doron
therapie HORS KĂCHELE Publ icată Prss s Univrsita irs Franc, Pa ris,
Limba srcinală fancză
raucr Aliz a Pltr
Autor iH lmut Thom,
Horst Kchl
Publicată Springr lângă vluţa cncptlr, trlr ş mtdlr pshlg
Vrag clnc ş pshpatlg ş lmntl d pshpatlg gnrală
Limba src inal ă grmană
cu mnţnara varantlr trmnlgc dn DSMVTR, ICD10,
Traucr Carmn TRATAT DE CFTMEAR2000, urmărnd smlga, tlga, pdmlga,
Erna CONTEMPORAN (II> dagnstcul drnţal, tratamntul ş vluţa bl przntat n
PRACTiC
prml duă părţ, Tratatul d pshlg clncă ş pshpatlg
ractca pshanaltcă ar
mult aţt, p car ră pshlgulu
nstrumnt clncan
utl dsăşurăr
ncrcăm să l lustrăm
rn mpl tpc
actvtăţ sal Autr, tţ � COORDOAREA VOLUMULU
clncn, pun accnt asupra � MICHELE MONREUIL
Inrgstrărl aud rdau
carl dalgulu, dc Psihanaliz
umăreşt crre
cnsultaţ clnc cnducra
ş thcl d rlansar a
JACK ORON
carul rspctv. ntru a condţiilor na
dscursulu, stablra rlaţ
puta ţlg n ansamblu şi ufcinte pntu
chmbe phcă ntrprsnal, rplcl adcvat PSLE LNi
prcsl traputc car s ş nadcvat n cnsultaţa
întnd p pradă ma ' :l( Ş SGE
clncă lustrând cu mpl
lungă, trbu să avm tat acst aspct Sunt
vzun dtaşată [ ... ] abrdat ş thncl d analză a
Datrtă bgăţ surslr bblgrac, a rţ d sntză ş a datlr clnc ş labrara unu
attudn bctv ş crtc a autrlr, cl duă vlum al prct d crctar clncă. În
Tratatulu d pshanalză cntmprană s bucură d largă ultma part a tratatulu sunt
rcunaştr ntrnaţnală, nd până acum tradus n lmb nclus dmn cn
pshlg clnc
nurpshlga clncă ş
pshlga sănătăţ.
S-ar putea să vă placă și
- DesignulDocument1 paginăDesignulMunteanu LeoÎncă nu există evaluări
- Ferite Tipuri de Studii de CazDocument2 paginiFerite Tipuri de Studii de CazMunteanu LeoÎncă nu există evaluări
- DezavantajeDocument1 paginăDezavantajeMunteanu LeoÎncă nu există evaluări
- StudiuDocument2 paginiStudiuMunteanu LeoÎncă nu există evaluări
- GeneralDocument1 paginăGeneralMunteanu LeoÎncă nu există evaluări
- MetaforaDocument2 paginiMetaforaMunteanu LeoÎncă nu există evaluări
- 2Document1 pagină2Munteanu LeoÎncă nu există evaluări
- Asistentul SocialDocument1 paginăAsistentul SocialMunteanu LeoÎncă nu există evaluări
- 2Document1 pagină2Munteanu LeoÎncă nu există evaluări
- Scurtă Consiliere În ȘcoliDocument3 paginiScurtă Consiliere În ȘcoliMunteanu LeoÎncă nu există evaluări
- Focus GrupulDocument1 paginăFocus GrupulMunteanu LeoÎncă nu există evaluări
- AlcoolulDocument2 paginiAlcoolulMunteanu LeoÎncă nu există evaluări
- 21Document1 pagină21Munteanu LeoÎncă nu există evaluări
- Consiliere in AsDocument6 paginiConsiliere in AsMunteanu LeoÎncă nu există evaluări
- Plan de SupraveghereDocument5 paginiPlan de SupraveghereMunteanu LeoÎncă nu există evaluări
- BullyingDocument2 paginiBullyingMunteanu LeoÎncă nu există evaluări
- Funcţiile Dreptului PenalDocument1 paginăFuncţiile Dreptului PenalMunteanu LeoÎncă nu există evaluări
- Analize TeoreticeDocument3 paginiAnalize TeoreticeMunteanu LeoÎncă nu există evaluări
- HG49 2011Document108 paginiHG49 2011Alexandra DarabanaÎncă nu există evaluări
- DGASPCDocument3 paginiDGASPCMunteanu LeoÎncă nu există evaluări
- Clasificarea Drepturilor PenaleDocument1 paginăClasificarea Drepturilor PenaleMunteanu LeoÎncă nu există evaluări
- Fisa de SupraveghereDocument2 paginiFisa de SupraveghereMunteanu LeoÎncă nu există evaluări
- Regulile de La TokyoDocument3 paginiRegulile de La TokyoMunteanu LeoÎncă nu există evaluări
- Masuri de SupravegereDocument3 paginiMasuri de SupravegereMunteanu LeoÎncă nu există evaluări
- Seminar ASPDev 2018 19 Sem I 1Document7 paginiSeminar ASPDev 2018 19 Sem I 1Munteanu LeoÎncă nu există evaluări
- PersonalitateaDocument27 paginiPersonalitateaSimona IulianaÎncă nu există evaluări
- Modelul Lui IveyDocument5 paginiModelul Lui IveyMunteanu LeoÎncă nu există evaluări
- PlanificareDocument2 paginiPlanificareMunteanu LeoÎncă nu există evaluări
- Diagnoza Problemelor SocialeDocument31 paginiDiagnoza Problemelor SocialeAna MariaÎncă nu există evaluări
