Cuprins

Cuvânt înainte 3

Istoric 4

Misiunea, viziunea şi valorile 5

Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor

Prezentarea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor 6

Organizarea sistemului penitenciar românesc 7

Rolul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor 7

- Funcţia Siguranţa Deţinerii
- Funcţia de Reintegrare Socială
- Funcţia de Asistenţă Medicală
- Funcţia de Resurse-Umane
- Funcţia Economico-Administrativă
- Funcţia de Comunicare
- Funcţia de Prevenire a Criminalităţii şi Corupţiei
- Funcţia de Control
- Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii
- Colaborare cu Comunitatea
- Cooperare Internaţională

Administraţia Naţională a Penitenciarelor. Perspective 24

Anexe
- Organigrame
- Unităţi - contacte

1
Cuvânt înainte

„Revoluţia ideală este aceea a spiritului, născută din convingerea

intelectuală a necesităţii de schimbare a acelor atitudini şi valori care trasează
calea de dezvoltare a unei naţiuni... Nu este suficient să ceri libertate,
democraţie şi drepturi umane. Trebuie să existe o hotărâre comună de a
persevera, de a face sacrificii în numele adevărurilor eterne, de a rezista în faţa
influenţelor negative ale dorinţei, ignoranţei, relei-voinţe şi temerilor”.
(Alocuţiune rostită la decernarea Premiului Nobel pentru Pace, 1991)

T răim într-o societate în permanentă schimbare şi odată cu evoluţia acesteia asistăm la o schimbare de
percepţie asupra rolului serviciului penitenciar în comunitate.

Reintegrarea socială a persoanelor private de libertate reprezintă o prioritate a Administraţiei Naţionale a

Penitenciarelor, în cadrul unui proces actual de reformare a activităţii şi de armonizare cu reglementările europene.
Misiunea socială a unităţilor custodiale se reflectă în programele de reinserţie socială la care sunt încurajate
să participe persoanele private de libertate. Scopul deschiderii penitenciarului faţă de comunitate, prin programe
iniţiate şi dezvoltate în parteneriat cu societatea civilă, este de a apropia persoana condamnată de normalitatea
vieţii de zi cu zi, de a-i oferi suportul psihic, educaţional şi profesional, astfel încât după liberare aceasta să poată
avea o şansă reală de reintegrare.
De aceea, ne-am propus să acţionăm concertat pentru asigurarea succesului misiunii noastre, atât prin
crearea parteneriatului dintre serviciul penitenciar şi societatea civilă, cât şi prin promovarea performanţei
profesionale.
Suntem pregătiţi pentru această provocare şi avem viziunea modului în care putem îmbunătăţi şi schimba
lucrurile. În acest sens, ne-am remodelat strategia de acţiune, astfel încât să răspundă necesităţilor actuale şi ne-
am definit clar obiectivele pe care am promis că le vom atinge.
Vom investi în perfecţionarea profesională a personalului din sistemul administraţiei penitenciare şi vom
încuraja iniţiativa şi entuziasmul celor care doresc să contribuie la realizarea schimbării. Astfel, ne vom asigura că
fiecare componentă a serviciului penitenciar va funcţiona la parametri optimi şi vom promova profesionalismul,
responsabilitatea şi integritatea.

ÎMPREUNĂ vom reuşi, pentru că NOI CREDEM ÎN OAMENI!

Chestor dr. Ioan BĂLA

Director General al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor

3
 Istoric
Secolul XIV
Prima atestare documentară a unui aşezământ de
detenţie (Ocna Trotuşului)
Secolul XVII
Apar primele legiuiri care vizează aplicarea
pedepselor - Pravila Mică de la Govora din 1640 şi
"Cartea Românească de învăţătură de la pravilele
împărăteşti (…)" tipărită din porunca lui Vasile
Lupu
1700-1800
Primele închisori construite (Transilvania)
1828-1834
Este semnalată ca o etapă de transformări şi
modernizări pentru sistemul penitenciar
1832-1833
Temniţele sunt organizate prin apariţia
Regulamentului organic din Ţara Românească
1851 Apare Regulamentul pentru închisoarea capitalei
(Iaşi), prin care se opreşte insulta şi bătaia
arestaţilor
1862 Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a decretat ca
administraţia temniţelor să se desfiinţeze, siste-
mul penitenciar din Moldova să se aplice şi în
Muntenia şi a aprobat Regulamentul pentru orga-
nizarea serviciului stabilimentelor penitenciare şi
cele de binefacere din România
1874 Apare Regulamentul general pentru penitenciare-
le centrale aplicat până în 1930, care a instituit
regimul de izolare celulară noaptea şi lucru în
comun ziua, preluând astfel elemente din regimul
de detenţie Auburian.
1929 Este adoptată Legea pentru organizarea peniten-
ciarelor şi institutelor de prevenţie care instituie
sistemul progresiv englez, prin reglementarea a
trei faze în pregătirea condamnatului pentru a fi
redat vieţii libere: izolarea individuală, faza de
ţinere în comun pe timpul zilei şi izolare noaptea şi
colonia de muncă
1938 Apare Regulamentul asupra regimului de executa-
re a pedepselor, una din cele mai evoluate regle-
mentări europene în materie din acea perioadă.
Ideea recuperării sociale a condamnaţilor era
puternic conturată şi bine reglementată într-un
titlu separat - Măsuri de educaţie
1944 Se înregistrează un regres evident în aplicarea
tratamentului carceral, intrarea României în zona
de influenţă a Rusiei staliniste
4
1969 Sunt elaborate proiectele Legii nr. 23/1969 şi a
Regulamentului de aplicare a acesteia, în urma
adoptării de către ONU în 1955 a "Ansamblului de
reguli minime pentru tratamentul deţinuţilor",
rămas în vigoare până în anul 2003
1990 Penitenciarele trec în subordinea Ministerului
Justiţiei; începe reforma sistemului penitenciar,
prin adoptarea unor măsuri care au vizat în
principal umanizarea regimului de deţinere
1994 Apare Legea nr. 30 privind ratificarea Convenţiei
pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale care determină îmbunătăţirea
condiţiilor de detenţie, în consens cu normele
internaţionale în materie
2003 Este adoptată Ordonanţa de Urgenţă nr. 56 a
Guvernului României privind unele drepturi ale
persoanelor aflate în executarea pedepselor
privative de libertate, prin care se abrogă
Regulamentul de executare a unor pedepse şi a
măsurii arestării preventive din 1969
2004 Intră în vigoare Legea nr. 293/2004 privind Statutul
funcţionarilor publici din Administraţia Naţională
a Penitenciarelor. Are loc demilitarizarea persona-
lului de penitenciare
Este aprobată H.G. nr. 1849/2004 privind
organizarea, funcţionarea şi atribuţiile
Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, care
defineşte şi reglementează concret şi transparent
structura organizatorică a instituţiei. Se stabileşte
apartenenţa instituţiei la sistemul naţional de
siguranţă naţională, apărare şi ordine publică
2006
2006 Este adoptată Legea nr. 275/2006 privind exe-
cutarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de
organele judiciare în cursul procesului penal şi
Regulamentul de aplicare a acesteia, aprobat prin
H.G. Nr. 1897/2006. Accentul este pus pe funcţia
de reinserţie socială şi reabilitare a persoanelor
private de libertate; a fost introdusă instituţia
judecătorului delegat pentru executarea
pedepselor, au fost prevăzute regimuri de
executare a pedepselor şi procesul de individua-
lizare a pedepsei
2010 Este adoptată Legea nr. 83/2010 pentru modifi-
carea şi completarea Legii 275/2006 privind
executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de
organele judiciare în cursul procesului penal
Misiunea, viziunea şi valorile
Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor
Misiune
Administraţia Naţională a Penitenciarelor este serviciul public responsabil cu
aplicarea regimului de detenţie şi cu asigurarea intervenţiei recuperative, în condiţii care
garantează respectarea demnităţii umane, facilitând responsabilizarea şi reintegrarea în
societate a persoanelor private de libertate şi contribuind la creşterea gradului de siguranţă a
comunităţii, menţinerea ordinii publice şi securităţii naţionale.

Administraţia Naţională a Penitenciarelor aplică în domeniile de competenţa sa

strategia Guvernului României privind executarea pedepselor şi măsurilor privative de
libertate pronunţate de instanţele judecătoreşti.

Viziune
Vom dezvolta un serviciu public sigur pentru comunitate, bazat pe
profesionalismul, integritatea şi loialitatea personalului, precum şi pe respectul
faţă de drepturile fundamentale ale persoanelor custodiate.

Umanism Credinţă în dezvoltarea liberă a fiinţei umane şi

Valori Integritate
Loialitate
Profesionalism
Respect faţă de lege
Orientare către individ
Orientare către rezultate
Continuitate
Multidisciplinaritate
Deschidere către comunitate
în valoarea fiecărui individ;
Respectarea eticii profesionale, specifice
fiecărui domeniu de activitate;
Ataşament faţă de misiunea instituţiei şi rolurile
asumate;
Respectarea deontologiei profesionale şi
respectarea unor standarde de calitate a muncii;
Respectarea principiilor statului de drept şi
egalitate în faţa legii;
Echilibrul între nevoile individuale şi cele
comunitare, în condiţiile aplicării legii;
Preocuparea pentru eficienţa şi eficacitatea
activităţilor;
Asigurarea unei succesiuni de măsuri ce au ca
finalitate reintegrarea socială;
Diversificarea paletei de măsuri, instituţii şi
organizaţii implicate;
Conştientizarea finalităţii procesului de
reintegrare socială, revenirea în comunitate a
persoanelor private de libertate.
5
 Administraţia Naţională a Penitenciarelor
Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Administraţiei
Naţionale a Penitenciarelor sunt reglementate prin Hotărârea
Guvernului nr. 1849 din 28 octombrie 2004, act normativ prin
care a fost stabilită apartenenţa instituţiei la sistemul naţional
de siguranţă naţională, apărare şi ordine publică.
Activitatea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor
şi a unităţilor din subordine este coordonată direct de către
ministrul justiţiei.
Conducerea Administraţiei Naţionale a
Penitenciarelor îi revine directorului general care o
reprezintă în raporturile cu Ministerul Justiţiei şi instituţii ale
administraţiei publice centrale şi locale, cu alte autorităţi,
organizaţii centrale şi locale, precum şi cu persoane juridice şi
fizice din ţară şi din străinătate.
În exercitarea actului managerial, directorul general
este ajutat de trei directori generali adjuncţi, care angajează şi
reprezintă administraţia penitenciară, pe baza mandatului
expres conferit prin decizie a directorului general.
HARTĂ PENITENCIARE - PROFILARE REGIMURI
Legenda profilare regimuri
SPITALE
PENITENCIAR
SECŢIE
EXTERIOARĂ
CENTRU DESCHIS
REEDUCARE
PMT SEMI-DESCHIS ARESTAŢI PREVENTIV
CENTRE
ÎNCHIS FEMEI
PERFECŢIONARE
B.A.G.R. MAXIMĂ
Noua structură a aparatului central din sistemul
administraţiei penitenciare a fost aprobată prin Ordinul
Ministrului Justiţiei nr. 2384/C/28.09.2010.
În structura organizatorică a aparatului central al
Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor funcţionează
direcţii, servicii independente, servicii, birouri,
compartimente, potrivit organigramei prezentate în anexe.
Atribuţiile şi competenţele personalului din aparatul
central se stabilesc prin Regulamentul de organizare şi
funcţionare a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor,
aprobat prin ordin al ministrului justiţiei.
În subordinea Administraţiei Naţionale a
Penitenciarelor sunt 32 de penitenciare, 4
penitenciare pentru minori şi tineri (Bacău,
Târgu Mureş, Craiova şi Tichileşti), Penitenciarul
de femei Târgşor, 6 penitenciare-spital
(Bucureşti-Jilava, Bucureşti-Rahova, Colibaşi,
Dej, Poarta Albă şi Târgu-Ocna) şi 3 centre de
reeducare (Centrul de reeducare Buziaş, Centrul
de reeducare Găeşti, Centrul de reeducare Târgu
Ocna), conform organigramelor principalelor
categorii de unităţi din anexe. Din sistemul
administraţiei penitenciare mai fac parte două
centre de pregătire a personalului (Centrul de
Formare şi Specializare a Ofiţerilor din
Administraţia Penitenciară Arad, Şcoala
Naţională de Pregătire a Agenţilor de
P e n i t e n c i a r e Tâ r g u O c n a ) , B a z a d e
Aprovizionare, Gospodărire şi Reparaţii Jilava şi
Subunitatea de Pază şi Escortare Deţinuţi
Transferaţi.
Administraţia Naţională a
Penitenciarelor gestionează şi activitatea
Complexului „Flamingo” Eforie Sud, judeţul
Constanţa şi a Centrului de Pregătire a
Magistraţilor, a Grefierilor şi a celuilalt personal
din sistemul justiţiei Sovata, judeţul Mureş,
subordonat Ministerului Justiţiei, precum şi cea
a Centrelor de Pregătire Profesională şi
Recuperare a Cadrelor de Penitenciare de la
Rodbav, judeţul Braşov, respectiv Amara, judeţul
Ialomiţa.
Organizarea sistemului penitenciar românesc
În sistemul administraţiei penitenciare funcţionează mai multe tipuri de unităţi penitenciare, prezentate în organigrame
ce reflectă organizarea, subordonarea şi legăturile dintre compartimentele unităţii, acestea regăsindu-se la capitolul anexe.
Structura sau forma unităţilor din sistemul administraţiei penitenciare depinde de funcţiile acestora. Evoluţia rapidă a
societăţii se oglindeşte şi în evoluţia unităţilor subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, iar implicarea acestora
într-un număr mare şi divers de activităţi determină împărţirea sarcinilor între membrii organizaţiei.
Necesitatea de a coordona diferite activităţi creează ierarhii care sunt proiectate în aşa fel încât să permită managerilor
să deţină controlul asupra organizaţiilor, să asigure îndeplinirea nevoilor angajaţilor şi să ia decizii mai bune.

Rolul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor

Administraţia Naţională a Penitenciarelor este un serviciu public ce
contribuie la apărarea ordinii publice şi a siguranţei naţionale, prin asigurarea
pazei, escortării, supravegherii, aplicarea regimului de detenţie, având un rol
social deosebit determinat de funcţiile sale punitiv-educative şi de reinserţie
socială a persoanelor private de libertate.
Acest rol devine vizibil în context social, în special în momentul
producerii unor evenimente negative, fapt ce pune accentul pe importanţa
modului în care, la nivelul sistemului, se organizează şi coordonează activităţile
referitoare la executarea pedepselor privative de libertate, asigurarea pazei,
escortării şi supravegherii condamnaţilor.

Funcţia de Siguranţă, Pază şi Escortare

Garantarea siguranţei locurilor de detenţie este una dintre responsabilităţile principale ale Administraţiei Naţionale a
Penitenciarelor şi necesită o supraveghere adecvată a acestora pentru asigurarea unui mediu custodial sigur. Administraţia
Naţională a Penitenciarelor trebuie să asigure ordinea şi disciplina locurilor de detenţie, în condiţiile creării unui climat care să
respecte demnitatea persoanelor private de libertate.
Pentru a-şi îndeplini rolul său recuperativ, sistemul penitenciar trebuie să fie în primul rând
un loc sigur atât pentru persoanele aflate în detenţie, cât şi pentru angajaţii sistemului sau orice alte
persoane care vin în contact cu acesta.
Siguranţa deţinerii cuprinde toate activităţile desfăşurate de administraţia penitenciară în
scopul supunerii deţinuţilor unor restricţii în ceea ce priveşte libertatea de mişcare, astfel încât să
fie împiedicată sustragerea lor de la executarea sancţiunilor privative de libertate (evadare,
părăsirea locului de muncă, fugă din centrele de reeducare), precum şi pentru protejarea vieţii,
integrităţii corporale şi sănătatea acestora, a personalului şi a altor persoane.
Restricţiile în ceea ce priveşte libertatea de mişcare au la bază regimurile de executare.
Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate sunt bazate pe sistemele progresiv şi
regresiv, persoanele condamnate având posibilitatea de a trece dintr-un regim în altul.

7
 Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate:
Regimul de maximă siguranţă: prevede cazarea, de regulă, individuală, prestarea muncii şi
desfăşurarea de activităţi educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială în
grupuri mici, în spaţii anume stabilite în interiorul penitenciarului, sub supraveghere continuă.
Regimul închis: prevede cazare, de regulă, în comun, prestarea muncii şi desfăşurarea de activităţi
educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială în grupuri, în interiorul
penitenciarului, sub pază şi supraveghere. Munca poate fi prestată şi în afara penitenciarului, sub pază şi
supraveghere continuă.
Regimul semideschis: prevede cazarea în comun şi deplasarea persoanelor private de libertate
neînsoţite în interiorul penitenciarului, prestarea muncii şi desfăşurarea de activităţi educative, culturale,
terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială sub supraveghere, în grupuri, în spaţii din interiorul
penitenciarului care rămân deschise în timpul zilei. În exteriorul penitenciarului, activităţile se desfăşoară sub
supraveghere.
Regimul deschis: prevede cazarea în comun şi deplasarea persoanelor private de libertate
neînsoţite în interiorul penitenciarului, prestarea muncii şi desfăşurarea de activităţi educative, culturale,
terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială, fără supraveghere.

Pentru realizarea siguranţei deţinerii ce constă în măsuri de pază, escortare şi supraveghere şi

menţinerea ordinii şi disciplinei în rândul persoanelor private de libertate, administraţia penitenciară are în
vedere ca:
sistemele de siguranţă din perimetrul locului de deţinere, secţiile de deţinere şi alte locuri în care au
acces persoanele private de libertate să fie conforme;
limitarea la strictul necesar a accesului şi circulaţiei altor persoane şi a autovehiculelor în interiorul
penitenciarului să fie coroborată cu controlul antiterorist şi de specialitate efectuat asupra
persoanelor şi autovehiculelor care intră în penitenciar;
locurile şi momentele vulnerabile din penitenciar să fie identificate şi gestionate eficient;
percheziţiile pentru descoperirea şi descurajarea ameninţărilor la adresa securităţii penitenciarului şi
a folosirii nepermise a telefoanelor mobile, precum şi a consumului de băuturi alcoolice şi substanţe
stupefiante să fie executate periodic;
mijloacele de imobilizare să fie folosite autorizat şi în cazurile strict prevăzute de lege.
Asigurarea unor condiţii de detenţie în conformitate cu standardele internaţionale şi crearea unui
mediu sănătos pentru persoanele private de libertate este o premisă a exerciţiului tuturor drepturilor
fundamentale ale acestora.
În sistemul penitenciar românesc, persoanele private de libertate îşi exercită toate drepturile civile şi
politice, cu excepţia celor care au fost interzise, potrivit legii, prin hotărârea de condamnare, precum şi a celor
a căror neexercitare sau exercitare restrânsă rezultă inerent din privarea de libertate ori din raţiuni de
menţinere a siguranţei locurilor de deţinere.

Libertatea conştiinţei, a opiniilor şi libertatea credinţelor religioase

Persoanele private de libertate pot participa, pe baza liberului consimţământ, la servicii sau
întruniri religioase organizate în penitenciar şi pot procura şi deţine publicaţii cu caracter religios, precum şi
obiecte de cult. Singura condiţie ce trebuie îndeplinită este aceea ca religia la care persoana privată de
libertate a aderat să fie recunoscută de statul român.
 Dreptul la informaţie
Esenţa acestui drept este de a pune la dispoziţia persoanei private de libertate prevederile legale în
ceea ce priveşte executarea pedepselor cuprinse în Codul penal şi Codul de procedură penală, în legea de
executare a pedepselor, regulamentul de aplicare a acestei legi, precum şi ordinele emise în temeiul legii. De
asemenea, sunt asigurate condiţiile pentru ca persoana privată de libertate să poată intra în posesia oricărei
informaţii de interes public prin publicaţii, emisiuni radiofonice şi televizate.

Dreptul la consultarea documentelor cu caracter personal

Persoana condamnată, avocatul acesteia sau oricare altă persoană, cu acordul persoanei
condamnate, are acces la dosarul individual şi poate obţine, la cerere, într-un număr de exemplare justificat,
fotocopii ale documentelor cuprinse în conţinutul său.

Dreptul de petiţionare şi dreptul la corespondenţă

În baza dreptului de petiţionare, orice persoană privată de libertate poate, pentru apărarea
drepturilor şi intereselor sale, să scrie şi să adreseze cereri, reclamaţii şi sesizări către orice persoană
autorizată, instituţie, organizaţie guvernamentală, neguvernamentală, locală, centrală, naţională sau
internaţională. Este un drept nelimitat pentru toate categoriile de persoane private de libertate, orice
persoană având dreptul de a trimite şi primi corespondenţă. Pentru asigurarea exercitării dreptului de
petiţionare şi a dreptului la corespondenţă, sunt instalate cutii poştale în interiorul penitenciarului.

Dreptul la convorbiri telefonice şi de a cumpăra bunuri

Orice persoană privată de libertate are dreptul de a efectua săptămânal, pe cheltuiala sa, cel puţin o
convorbire telefonică de la telefoanele instalate în incinta locului de deţinere, cu persoane din exteriorul
locului de deţinere, atât din ţară, cât şi din străinătate.
Persoanele private de libertate au dreptul de a cumpăra săptămânal de la punctele comerciale din
incinta locurilor de deţinere, în limita a 1/2 din valoarea salariului minim brut pe economie, alimente, apă
minerală, băuturi răcoritoare, ţigări şi alte bunuri de natura celor permise să fie primite, precum şi cele
necesare exercitării drepturilor de petiţionare, la corespondenţă şi la convorbiri telefonice.
Generalizarea sistemului de acces la serviciile de telefonie şi cumpărături, pe bază de cartelă
personalizată netransmisibilă, constituie un demers util eficientizării acestor activităţi. Se are în vedere
folosirea judicioasă a personalului, accesibilitatea şi operativitatea efectuării cumpărăturilor şi exercitării
dreptului la convorbiri telefonice şi nu în ultimul rând gestionarea în mod automat a sumelor de bani şi
posibilitatea generării de rapoarte în vederea analizării oportunităţilor de îmbunătăţire a acestei activităţi
(creşterea numărului de convorbiri telefonice, fluidizarea accesului la punctele comerciale).

Dreptul la plimbare zilnică

Fiecărei persoane condamnate i se asigură zilnic, atunci când condiţiile climaterice o permit,
plimbarea în aer liber timp de minimum o oră. Perioada de timp este diferenţiată în funcţie de regimul de
executare din care face parte persoana privată de libertate (2 ore pentru regimul de maximă siguranţă, 3 ore
pentru regimul închis. Persoanele private de libertate din regimul semideschis şi deschis au acces pe toată
durata zilei la curţile de plimbare).
 Dreptul de a primi vizite
Pentru menţinerea legăturii cu familia şi
pentru medierea contactului cu diverse
persoane şi organizaţii, administraţia locului de
deţinere asigură posibilitatea vizitării
persoanelor private de libertate. La fiecare
penitenciar există un program zilnic de 12 ore
pentru exercitarea dreptului la vizită de către
persoanele private de libertate, acestea fiind
acordate în funcţie de regimul de executare în
care sunt repartizate.
Din trimestrul III 2010, în toate
penitenciarele a fost implementată programarea prealabilă a
vizitei prin telefon, e-mail sau la sediul unităţii care a avut ca
efect mărirea timpului acordat vizitelor spre maximul
prevăzut de reglementările în vigoare, respectiv 120 de
minute şi reducerea timpului de aşteptare a vizitatorilor.
Dreptul la vizită intimă
Persoanele private de libertate pot beneficia
trimestrial de vizită intimă, cu durata de două ore. Prin
excepţie, frecvenţa vizitei intime poate fi lunară, pentru
primul an după încheierea căsătoriei, în cazul persoanelor
care s-au căsătorit în penitenciar.
Dreptul de a primi şi deţine bunuri
Persoanele private de libertate pot primi lunar un
pachet cu produse alimentare în greutate de maximum 10 kg,
la care se poate adăuga o cantitate de maximum 6 kg de fructe
şi legume, precum şi o cantitate de maximum 20 litri de apă
minerală şi/sau băuturi răcoritoare. În plus, persoanele
private de libertate au dreptul, anual, la 3 pachete, cu ocazia
zilei naţionale sau a altor sărbători religioase importante ale
cultului sau religiei căruia/căreia îi aparţin şi cu ocazia zilei de
naştere.
Dreptul la asistenţă diplomatică
Cetăţenii străini aflaţi în custodie au dreptul de a se
adresa reprezentanţelor diplomatice sau consulare în
România ale statului de care aparţin şi pot fi vizitaţi de
funcţionarii acestora, în condiţii de confidenţialitate.
Dreptul la încheierea unei căsătorii
Persoanele private de libertate au dreptul la
încheierea unei căsătorii în penitenciar. Soţii pot rămâne în
penitenciar, într-o cameră separată, pe o durată de 48 de ore.
10
Fără a fi proclamate ca atare de către lege persoanele
private de libertate au dreptul la hrană, ţinută, cazarmament
şi condiţii minime de cazare.
Hrana asigurată de 3 ori pe zi, este variată,
corespunzătoare calitativ şi cantitativ regulilor de dietă,
conform stării de sănătate sau naturii muncii prestate, după
caz. Pentru persoanele private de libertate cu afecţiuni
medicale se asigură numărul de mese şi regimul alimentar
prescris de medicul locului de deţinere.
Ţinuta persoanelor private de libertate este civilă,
indiferent de regimul de executare
Cazarmamentul asigurat persoanei private de
libertate constă în pat individual cu dotări (cearşaf, pătură,
pernă), în funcţie de anotimp şi în conformitate cu normele
sanitare în vigoare.
Condiţiile minime de detenţie, potrivit
recomandărilor Comitetului pentru Prevenirea Torturii,
prevăd pentru persoanele private de libertate clasificate în
regimul semideschis şi deschis, un volum de aer de 6m3, iar
pentru cele încadrate în regimul închis sau de maximă
siguranţă, minorilor, tinerilor, celor arestate preventiv,
precum şi celor cărora nu s-a stabilit regimul de executare de
cel puţin 4m2. Toate camerele de cazare din locurile de
deţinere care urmează să se construiască trebuie să asigure o
suprafaţă de cel puţin 4 m2 pentru fiecare persoană privată de
2
libertate, în situaţia cazării în comun şi 9 m atunci când
cazarea se face individual. Camerele de cazare sunt dotate cu
mobilier, astfel încât să permită persoanei private de libertate
păstrarea bunurilor şi obiectelor personale, precum şi
desfăşurarea unor activităţi de educaţie. Grupurile şi
instalaţiile sanitare din camerele de deţinere permit fiecărei
persoane private de libertate să îşi satisfacă nevoile
fiziologice, ori de câte ori este necesar, în condiţii de igienă şi
intimitate.
 Respectarea drepturilor descrise este asigurată de
judecătorul delegat cu executarea pedepselor privative de
libertate. Împotriva măsurilor privitoare la exercitarea
drepturilor luate de către administraţia penitenciarului,
persoanele private de libertate pot face plângere la
judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative
de libertate. Acesta poate admite plângerea şi dispune
anularea, revocarea sau modificarea măsurii luate de către
administraţia penitenciarului sau respinge plângerea, dacă
aceasta este nefondată.
În cadrul funcţiei de siguranţă, pază şi escortare se
regăseşte şi activitatea de asigurare a legalităţii deţinerii şi
folosirea la activităţi productive a persoanelor private de
libertate.
Asigurarea legalităţii deţinerii reprezintă ansamblul
operaţiunilor realizate pentru cunoaşterea următoarelor
elemente:
datele socio-profesionale ale persoanelor
private de libertate;
schimbările intervenite în situaţia juridică a
acestora pe timpul desfăşurării procesului penal;
comportamentul persoanelor private de
libertate pe perioada executării pedepsei;
expirarea duratei pedepsei privative de libertate;
împlinirea fracţiunilor de executat pentru
analizarea situaţiei în comisia pentru
individualizarea regimului de executare a
pedepselor privative de libertate în ceea ce
priveşte liberarea condiţionată;
împlinirea vârstei de 18 ani pentru minorii faţă de
care s-a luat măsura educativă a internării într-un
centru de reeducare, expirarea duratei
prelungirii acestei sancţiuni şi a împlinirii unui an
de la data internării într-un centru de reeducare,
pentru liberarea minorului înainte de a deveni
major.
Activitatea pe linia asigurării legalităţii deţinerii
vizează punerea în libertate a persoanelor private de libertate
la expirarea duratei pedepsei închisorii, la termenul hotărât
de instanţa de judecată în cazul liberării condiţionate, precum
şi la orice altă dată hotărâtă de organele judiciare
competente, în situaţiile anume prevăzute de lege. Totodată,
constă în asigurarea primirii în penitenciar în condiţii de
legalitate, aducerea la cunoştinţă a actelor procedurale,
stabilirea şi schimbarea regimului de executare, ţinerea
evidenţei întreruperilor executării pedepsei pe motive
medicale şi familiale, precum şi pentru starea de graviditate.
Folosirea la activităţi productive se realizează în regim
de prestări de servicii pentru operatorii economici, persoane
fizice sau persoane juridice, în interiorul ori exteriorul
penitenciarului, în regie proprie, în interesul penitenciarului,
pentru activităţi cu caracter gospodăresc necesare
penitenciarului, în caz de calamitate şi pe bază de voluntariat.
Administraţia penitenciarului poate încheia contracte de
prestări de servicii cu operatori economici, persoane fizice sau
persoane juridice, interesaţi în folosirea la muncă a
persoanelor condamnate. Ca urmare a muncii prestate,
persoana privată de libertate este remunerată primind 30%
din veniturile realizate.
11
 Funcţia de Reintegrare Socială

Administraţia Naţională a Penitenciarelor îşi propune să dezvolte un ansamblu

integrat de măsuri, a căror implementare are drept rezultat responsabilizarea şi
reintegrarea în societate a persoanelor private de libertate, contribuind la dezvoltarea
individuală, creşterea gradului de siguranţă a comunităţii, menţinerea ordinii publice şi
securităţii naţionale.
Instituţia noastră trebuie să evalueze permanent nevoile de asistenţă socială,
educaţie şi terapeutice ale persoanelor private de libertate. Activitatea de pregătire
şcolară şi de calificare a persoanelor private de libertate, coordonarea şi planificarea
etapelor şi programelor educaţionale sunt activităţi curente desfăşurate în cadrul
sistemului pentru realizarea funcţiei educative şi de asistenţă psiho-socială.

Dreptul la educaţie al persoanelor private de libertate:

Are drept scop evaluarea şi compensarea nevoilor educative indentificate la
persoanele private de libertate prin programe şi activităţi de învăţare, instruire,
stimulare aptitudinală, vocaţională, petrecere a timpului liber sau de creaţie.

Activitatea de instruire şcolară este parte componentă a sistemului de

învăţământ special şi se adresează persoanelor private de libertate care au primit o
condamnare definitivă la executarea pedepsei cu închisoarea.

Activităţile de formare profesională vizează cursuri de calificare, precum şi

activităţi de iniţiere, perfecţionare, specializare în diverse meserii, destinate
persoanelor private de libertate.

Programele şi activităţi educaţionale au drept scop compensarea nevoilor

educative ale persoanelor private de libertate, identificate în procesul de evaluare.

Programe specifice aflate în implementare:

Program de alfabetizare
Program de adaptare la viaţa instituţionalizată
Educaţie pentru sănătate
Educaţie pentru viaţa de familie
Educaţie civică
Educaţie prin sport

Activităţile educaţionale semistructurate pot fi activităţi sportive, de difuzare a

culturii, artistice, concursuri tematice.

12
 Preotul angajat în locurile de deţinere, în completarea activităţii pastorale, potrivit doctrinei
şi practicii cultului, desfăşoară activităţi cu caracter educativ, orientate spre cunoaşterea şi
respectarea valorilor moral-religioase, sociale, autocunoaştere, dezvoltarea simţului etic şi civic,
stimulare aptitudinală, vocaţională, dezvoltarea legăturilor cu familia şi parohia.

Asistenţa psihologică şi socială a persoanelor private de libertate:

Activităţile de asistenţă psihosocială sunt realizate de către psiholog şi asistent social şi sunt
reglementate de organisme profesionale specializate.
Psihologul organizează şi desfăşoară programe de asistenţă psihologică, activităţi de
evaluare şi de consiliere psihologică.
Asistentul social organizează şi desfăşoară programe de asistenţă socială, activităţi de
evaluare şi de consiliere pe probleme sociale.
Evaluarea se realizează cu scopul de a stabili traseul execuţional şi de a planifica intervenţia
recuperativă de specialitate.
Consilierea psihologică are scopul de a preveni şi ameliora problemele emoţionale, cognitive
şi de comportament ale persoanelor private de libertate.
Consilierea pe probleme sociale are scopul de a îmbunătăţi competenţele şi capacităţile
persoanelor private de libertate de a-şi rezolva singure problemele de natură socială.
Desfăşurarea activităţilor psihoterapeutice are scopul de a modifica factorii psihologici
implicaţi în tulburările psihice, psihosomatice, somatice şi în diverse situaţii de risc.
Derularea programelor de asistenţă psihosocială asigură o intervenţie specifică, realizată cu
precădere prin utilizarea metodelor şi a tehnicilor specifice pentru lucrul în grup, în vederea
optimizării şi dezvoltării personale, a autocunoaşterii şi a formării deprinderilor de gestionare a
situaţiilor de criză pentru persoanele private de libertate.
Medierea socială (sprijin acordat pentru soluţionarea problemelor sociale) facilitează
comunicarea dintre persoanele private de libertate şi instituţiile care activează în domeniul asistenţei
sociale, în vederea diminuării riscului de excluziune socială.
Programele de asistenţă psihologică derulate în locurile de deţinere sunt: specifice,
generale şi programe derulate în cadrul comunităţilor de tip terapeutic.
Programele de asistenţă psihologică specifică sunt destinate următoarelor categorii de
persoane private de libertate:
cu dificultăţi de gestionare a agresivităţii;
agresori sexuali;
consumatori de droguri;
cu risc de suicid;
cu afecţiuni psihice;
cu risc de vulnerabilizare.

Programele de asistenţă socială se circumscriu următoarelor problematici:

dezvoltarea abilităţilor decizionale în situaţii de risc infracţional;
dezvoltarea abilităţilor parentale;
dezvoltarea relaţiilor cu mediul de suport;
prevenirea violenţei domestice.

13
 Funcţia de Asistenţă Medicală

Administraţia Naţională a Penitenciarelor îşi asumă misiunea de a asigura

sănătatea persoanelor aflate în custodie, în condiţii similare celor oferite în reţeaua
sanitară publică şi în concordanţă cu legislaţia proprie sistemului penitenciar.
Supravegherea sănătăţii personalului angajat constituie, în egală măsură, o prioritate
pentru instituţie.
Instituţia noastră este constantă în stabilirea unui parteneriat activ cu populaţia
şi cu autorităţile publice centrale şi locale şi implicarea acestora
în asigurarea asistenţei medicale persoanelor private de
libertate. Pentru problemele de sănătate publică cu care se
confruntă sistemul penitenciar (HIV/SIDA, droguri şi
tuberculoză), Administraţia Naţională a Penitenciarelor
derulează programe integrate celor naţionale.

Serviciile medicale asigură asistenţă curativă şi de recuperare, inclusiv de prevenire primară,

atât la nivelul grupurilor de risc, cât şi în rândul întregii populaţii penitenciare.

Dreptul la asistenţă medicală al persoanelor private de libertate:

Prin efectul legii asigurărilor sociale de sănătate, persoanele private de libertate beneficiază de
asistenţă medicală gratuită, în condiţii echivalente celei acordate populaţiei generale.
Asigurările sociale de sănătate pentru persoanele private de libertate sunt suportate din bugetul de stat, iar serviciile
medicale suplimentare din bugetul propriu al instituţiei.
Asistenţa medicală primară pentru persoanele private de libertate este acordată la cerere, ori de câte ori este nevoie, şi
profilactic, prin examene medicale obligatorii, precum şi prin examene periodice. Persoanele private de libertate examinate
primesc tratament fie în camera de deţinere, fie în infirmerie, atunci când necesită îngrijiri speciale şi supraveghere, iar în caz de
urgenţe medicale şi chirurgicale sunt transferate la cel mai apropiat spital din comunitate.
Femeile private de libertate gravide primesc asistenţă medicală similară celei de care beneficiază femeile aflate în
libertate.

Asistenţa medicală primară şi de medicină dentară se realizează prin:

40 de cabinete de medicină primară, încadrate cu cel puţin un medic de medicină

generală/medicină de familie, asistenţi medicali generalişti care asigură asistenţa medicală
permanentă, asistenţi de igienă şi asistenţi de farmacie.

Cabinete de medicină dentară, încadrate cu medici dentişti. În 10 penitenciare

există laboratoare de tehnică dentară, unde sunt executate lucrări protetice pentru
persoanele private de libertate.

14
 La nivelul reţelei sanitare proprii funcţionează 6 penitenciare spital cu ambulatorii de
specialitate integrate.

Penitenciarul Spital Rahova, cu un număr de 120 paturi, are în structură

următoarele secţii: chirurgie generală, toracică şi urologică, obstetrică-
ginecologie, ortopedie, O.R.L, oftalmologie, anestezie-terapie intensivă
şi dezintoxicare.

Penitenciarul Spital Bucureşti, are un număr de 391 de paturi, asigurând

asistenţa pentru deţinuţii cu boli interne şi cronice, dermato-venerologice,
infecţioase, tuberculoză şi psihiatrice.

Penitenciarul Spital Dej, cu un număr de 156 de paturi, asigură

servicii de chirurgie generală, medicină internă şi laparoscopie
abdominală, ORL, oftalmologie şi terapie intensivă.

Penitenciarul Spital Colibaşi, cu un număr de 205 paturi, asigură

asistenţa medicală pentru boli interne, cronice, dermato - venerologice şi
pneumo - ftiziologice.

Penitenciarul Spital Poarta Albă, cu un număr de 160 paturi, are în

structură următoarele secţii: boli interne, boli cronice, dermato-
venerologie, psihiatrie, boli infecţioase, pneumoftiziologie şi terapie
intensivă.

Penitenciarul Spital Tg.Ocna, cu un număr de 175 de paturi, este

specializat în diagnosticarea şi tratamentul tuberculozei, dar şi a altor
afecţiuni cronice.

Atât cabinetele medicale de unitate, cât şi cabinetele de medicină

dentară, cabinetele de specialitate din ambulatorii şi penitenciarele
spital se află în relaţie contractuală de furnizare de servicii medicale cu
CASAOPSNAJ.

15
 Funcţia de Resurse Umane
La nivelul instituţiei, funcţia de resurse umane este
asigurată prin aplicarea unitară a normelor legislative referitoare
la strategia, politicile de personal şi dezvoltarea organizaţională a
sistemului administraţiei penitenciare.
Scopul acestei funcţii este ca instituţia să obţină, să
păstreze forţa de muncă de care are nevoie, corespunzător
calificată, loială şi bine motivată şi să adopte măsurile necesare
pentru extinderea şi dezvoltarea capacităţilor intrinseci ale
angajaţilor, oferind posibilităţi de învăţare şi dezvoltare
neîntrerupte. Astfel, avem în vedere elaborarea şi
fundamentarea de politici şi strategii naţionale pentru
dezvoltarea şi valorizarea capitalului resurselor umane la nivel
central şi teritorial, prin programe pe termen scurt, mediu şi lung.
Prin instituţiile de
învăţământ proprii,
Administraţia Naţională a
Penitenciarelor asigură
pregătirea de specialitate a
personalului pornind de la
analiza informaţiilor obţinute
din diagnoza nevoilor de
formare profesională
identificate.
Pentru îmbunătă-
ţirea formării profesionale,
Administraţia Naţională a
Penitenciarelor dezvoltă parteneriate cu instituţii de formare
interne şi internaţionale. În acest registru se înscriu parteneriate
încheiate cu instituţii de învăţământ din sistemul de apărare,
ordine publică şi siguranţă naţională:
Protocolul încheiat între Ministerul Apărării Naţionale
şi Ministerul Justiţiei: vizează formarea iniţială a
ofiţerilor de penitenciare, în cadrul Institutului Medico-
Militar, dar şi pregătirea prin cursuri de perfecţionare;
Protocol cu Ministerul Administraţiei şi Internelor: se
axează pe formarea iniţială a ofiţerilor de penitenciare
în Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”.
Ieşind din sfera instituţiilor de formare de tip militar,
Administraţia Naţională a Penitenciarelor are semnate:
Protocolul de colaborare cu Universitatea „Babeş
Bolyai” Cluj-Napoca: pentru consolidarea capacităţii
instituţionale şi a performanţei profesionale a
resurselor umane;
16
Protocolul de colaborare cu
Institutul Naţional al
M a g i st rat u r i i , p e nt r u
asigurarea unei formări de
calitate a personalului din
sistemul administraţiei
penitenciare.
Începând din anul 2009,
Administraţia Naţională a Penitenciarelor a căutat să diversifice
metodele de formare continuă utilizate la nivel de sistem, în
procesul de pregătire a personalului fiind implementate, cu titlu
de experiment, platformele E-Learning. Acestea reprezintă o
formă de predare-învăţare la distanţă, realizată prin intermediul
Internetului. Conţinutul educaţional, prezentat sub forma
cursurilor on-line, succint elaborate pe domenii de activitate,
este furnizat secvenţial. Proiectul a fost realizat din fonduri
europene, în parteneriat cu Universitatea Babeş-Bolyai şi
Universitatea Salford din Manchester, Marea Britanie.
În Administraţia Naţională a Penitenciarelor îşi
desfăşoară activitatea psihologi de personal care oferă servicii
psihologice de calitate în slujba omului, fie angajat sau candidat şi
a sistemului penitenciar în ansamblu. Viziunea după care se
ghidează psihologii de personal este: “prin implicarea noastră
activă în selecţia şi formarea de angajaţi echilibraţi cognitiv,
emoţional şi comportamental, vom preveni evenimentele
negative în rândul personalului şi vom ajuta la crearea şi
menţinerea unui climat organizaţional sănătos”. Psihologii de
personal desfăşoară activităţi de selecţie psihologică de personal
în cadrul concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante şi la
admiterea în instituţiile de învăţământ proprii, evaluare
psihologică pentru personalul din sistemul administraţiei
penitenciare şi asistenţă
psihologică.
Funcţia Economico-Administrativă

Administraţia Naţională a Penitenciarelor beneficiază

de patrimoniul propriu prin care se asigură condiţiile materiale
necesare desfăşurării activităţii unităţilor penitenciare. Astfel,
asigură suportul logistic şi financiar pentru garantarea
custodiei persoanelor condamnate la executarea unor
pedepse privative de libertate.

În funcţie de obiectivele sistemului penitenciar, la

nivelul instituţiei se evaluează şi planifică resursele materiale
şi financiare şi se elaborează programe anuale şi de
perspectivă pentru investiţii şi reparaţii capitale ale spaţiilor de
deţinere.

Continuitatea, rentabilitatea, calitatea, eficienţa,

specializarea, flexibilitatea, omogenitatea, transparenţa sunt
principii care guvernează activitatea de asigurare a
materialelor, produselor şi a prestărilor de servicii necesare.

Activitatea de logistică vizează în principal dotarea cu

bunuri şi materiale, prestarea unor servicii pentru persoanele
private de libertate şi personalul de penitenciare.

Lucrările de investiţii şi reparaţii capitale analizate din

punct de vedere al necesităţilor, oportunităţilor şi
posibilităţilor de realizare, privesc în principal îmbunătăţirea
condiţiilor de detenţie pentru persoanele private de libertate.

17
 Funcţia de Comunicare

Activitatea de comunicare în cadrul Administraţiei Naţionale a

Penitenciarelor este implementată în unităţile subordonate, începând cu anul
2006, prin „Strategia de imagine şi comunicare a Administraţiei Naţionale a
Penitenciarelor”şi este subordonată principiilor de politică general asumate de
sistemul penitenciar. Aceasta corespunde nevoii sistemului administraţiei
penitenciare de a-şi promova rolul de serviciu sigur pentru comunitate şi de a
asigura vizibilitatea sistemului.
Principiul după care ne ghidăm întreaga activitate este al transparenţei şi
deschiderii către societate, în general şi către mass-media, în particular. Mass-
media sunt privite ca partener în popularizarea misiunii şi problemelor sistemului
penitenciar, în supunerea acţiunilor noastre exerciţiului critic al societăţii şi în
campania continuă de conştientizare a importanţei sociale a eforturilor
sistemului penitenciar la nivelul comunităţii.
Construirea imaginii de serviciu public pentru comunitate reprezintă un proces continuu de
consolidare a parteneriatului cu mass-media şi mediul social în ansamblu, dar şi de demolare a
mentalităţilor existente şi de conştientizare, la nivel public, a misiunii, programelor şi acţiunilor
serviciului penitenciar.
Pentru îmbunătăţirea imaginii sistemului penitenciar, cunoaşterea realităţii şi implicarea
societăţii, organizăm permanent, la nivel central şi local, evenimente media care prezintă
programele de reinserţie socială, manifestări culturale, educative, sportive, multe dintre acestea
fiind realizate în colaborare cu personalităţi reprezentative ale societăţii româneşti, din domenii cât
mai diverse.
Sistemul de relaţii publice creat la nivelul sistemului penitenciar este format din 45 de
purtători de cuvânt din unităţile teritoriale, aceştia fiind sprijiniţi în activitate de reprezentanţii
structurii centrale.

Principale direcţii de acţiune sunt următoarele:

Promovarea activităţilor Serviciului Penitenciar în comunitate
Dezvoltarea colaborării cu instituţii ale statului şi cu societatea civilă
Creşterea transparenţei instituţionale
Reformarea metodelor de lucru în activitatea de comunicare

Jurnaliştii sunt prezenţi zilnic în unităţile penitenciare, realizând materiale cu tematici

diverse, iar directorul locului de deţinere poate aproba contactarea, inclusiv prin încuviinţarea de
întâlniri, între reprezentanţii mass-media şi persoanele condamnate definitiv, cu acordul scris al celor
în cauză, în condiţiile în care nu se periclitează siguranţa locului de deţinere sau drepturile şi
libertăţile persoanelor private de libertate.

18
 Funcţia de Prevenire a Criminalităţii şi Corupţiei

Această funcţie are rolul de a identifica şi preveni acţiunile specifice criminalităţii organizate, terorismului, corupţiei,
altor forme ale criminalităţii în mediul penitenciar, precum şi cel de a evalua riscurile şi vulnerabilităţile specifice sistemului
penitenciar.
Problematicile ce pot favoriza comiterea de acte infracţionale sau încălcări ale unor prevederi regulamentare în
vigoare, în sistemul penitenciar românesc, cuprind o gamă largă de vulnerabilităţi ca traficul şi deţinerea de substanţe
stupefiante, telefoane mobile, arme albe, obiecte contondente; intenţii, preocupări pe linia organizării sau declanşării unor
revolte, evadări, agresiuni sau alte fapte comise cu violenţă în rândul persoanelor private de libertate; grupări organizate
existente la nivelul unităţilor penitenciare, care comit acte infracţionale; acte de agresiune la adresa anumitor funcţionari de
penitenciare sau a membrilor de familie ai acestora; continuarea implicării din detenţie în activităţi specifice criminalităţii
organizate a unor persoane private de libertate de regulă cunoscute ca lideri de clanuri interlope; prevenirea terorismului în
mediul penitenciar.
Datele de interes obţinute sunt transmise directorilor de unităţi penitenciare sau, după caz, directorului general al
instituţiei, direcţiilor de specialitate, altor instituţii cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale
pentru adoptarea măsurilor de prevenire şi control.

Funcţia de Control
Funcţia de control asigură un sprijin real în aplicarea corectă şi unitară a legilor, deciziilor şi instrucţiunilor specifice în
toate unităţile sistemului penitenciar.
Scopul este asigurarea unui management competent la toate nivelurile şi realizarea feed-back-ului asupra realităţilor
din penitenciare, în condiţii de regularitate, eficacitate şi eficienţă.
În plus, este monitorizată atmosfera socială şi psihosocială din rândul personalului angajat şi a persoanelor private de
libertate, a modului de respectare a drepturilor acestora, a condiţiilor de muncă şi a celor de deţinere din perspectiva
prevenirii torturii şi a tratamentelor degradante şi inumane, inclusiv prin verificarea cu
obiectivitate şi celeritate a petiţiilor adresate instituţiei de către funcţionarii publici cu
statut special, persoanele private de libertate aflate în custodie şi terţe persoane.

Prin verificări orientate în special pe linia aplicării corecte a prevederilor legislative,

funcţia de control vizează:
analizarea capacităţii manageriale şi stilul de muncă al personalului cu funcţii de
conducere;
garantarea siguranţei locului de deţinere;
modalitatea în care se aplică legislaţia execuţional-penală şi regimul penitenciar;
respectarea drepturilor individuale şi colective ale persoanelor private de
liberate;
asigurarea serviciilor medicale şi a celor pentru educaţie şi asistenţă psihosocială;
asigurarea managementului resurselor umane, managementului logistic;
asigurarea drepturilor personalului din penitenciare.

19
 Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii
Administraţia Naţională a Penitenciarelor are în vedere
asigurarea continuităţii serviciilor informatice, dezvoltarea unui
sistem informatic coerent şi integrat şi posibilitatea de a folosi în
mod eficient tehnologiile informaţiei şi comunicării.
Structura centrală, împreună cu lucrătorii IT din teritoriu
administrează parcul de echipamente al sistemului administraţiei
penitenciare, înrolate într-o structură revoluţionară de tip
domeniu, denumită anp.ro, cu mod de organizare de tip
arborescent în care este instalat acelaşi sistem de operare şi
acelaşi sistem antivirus pe toate staţiile de lucru, iar actualizările
de sistem şi securitate sunt disponibile în timp util şi se aplică
automatizat, politicile de securitate se aplică uniform, utilizatorii
şi calculatoarele dintr-un anumit grup se supun aceloraşi restricţii
şi aceluiaşi set de reguli standardizate. Dotarea este relativ
satisfăcătoare pentru momentul prezent, datorită implementării
tehnicilor moderne de virtualizare, dar total nesatisfăcătoare
pentru dezvoltarea viitoare.
20
Specialiştii în tehnologia informaţiei şi comunicaţii au
dezvoltat şi pus în funcţiune aplicaţii utile în toate domeniile de
activate din administraţia penitenciară, în prezent fiind
implementate sisteme precum:
Aplicaţia integrată PMSWEB (destinată evidenţei şi
calculului pedepselor, precum şi a drepturilor
persoanelor private de libertate);
Aplicaţie interfaţă de conectivitate şi schimb de date
între aplicaţia integrată PMSWEB şi aplicaţiile similare
ale altor instituţii;
Aplicaţia Acte interne (pune la dispoziţia utilizatorilor o
bază de date conţinând actele normative care
reglementează activitatea Administraţiei Naţionale a
Penitenciarelor, legăturile dintre acestea şi în acelaşi
timp sistematizează accesul la documente);
Raportări on-line, Sistem on-line de monitorizare, Sistem
on-line de chestionare, Gestiunea primirii, repartizării şi
răspunsurilor la petiţii;
Inventarierea patrimoniului prin sistem cod de bare;
Sistem informatic pentru evaluarea psihologică on-line a
personalului din administraţia penitenciară, imple-
mentat în cadrul Serviciului Psihologia Personalului din
cadrul instituţiei;
PHR aplicaţie de resurse umane, dezvoltată în 2009 şi
implementată la nivelul sistemului penitenciar în anul
2010.
Activitatea informatică din sistemul
penitenciar este recunoscută şi în exterior ca fiind de
bună calitate şi în concordanţă cu noile tehnologii,
acest lucru fiind evidenţiat cu ocazia unor
simpozioane, lansări de produse software etc. Astfel,
la evenimentul de lansare a produsului SQL Server
2008 R2 de către firma Microsoft România, în martie
2010, la secţiunea aplicaţii de business intelligence,
Administraţia Naţională a Penitenciarelor din
România a fost aleasă să prezinte audienţei ultima
versiune a aplicaţiei PMSWeb, chiar dacă această
versiune a fost dată în exploatare în anul 2009. Cu
această ocazie, aplicaţia PMSWeb a fost prezentată ca
„fiind unul dintre cele mai performante şi avansate
sisteme de acest tip la nivel european”.
 Colaborare cu Comunitatea
Apreciind ca prioritară colaborarea cu instituţiile publice, organizaţiile guvernamentale şi
neguvernamentale, Administraţia Naţională a Penitenciarelor s-a orientat spre atragerea de noi
parteneri sociali, dezvoltarea parteneriatelor existente, promovarea proiectelor comune şi
atragerea de fonduri destinate îmbunătăţirii condiţiilor de detenţie, mijloacelor de asistenţă a
persoanelor custodiate şi perfecţionării profesionale a personalului de specialitate.
În prezent Administraţia Naţională a Penitenciarelor a încheiat 32 acorduri de parteneriate
interne, iniţiate în scopul sprijinirii şi facilitării reinserţiei sociale a persoanelor private de libertate.
O bună relaţionare cu comunitatea locală permite facilitarea legăturii dintre persoanele
private de libertate şi familie, asigurarea creşterii şi diversificării competenţelor profesionale ale
acestora, calificarea şi recalificarea profesională, valorizarea şi stimularea potenţialului creativ în
scop artistic, completarea nivelului de şcolarizare şi a carenţelor educative.
Periodic, fiecare unitate penitenciară, în special cele care au în custodie categorii
vulnerabile, organizează ieşiri în comunitate, spectacole artistice, acţiuni de voluntariat, menite să
sensibilizeze opinia publică cu privire la realităţile serviciului penitenciar şi să îmbunătăţească
deprinderile prosociale ale persoanelor private de libertate şi de a cunoaşte realităţile mediului
penitenciar.

Protocoale de colaborare Protocoale de colaborare

Instituţii publice
Protocoale de colaborare
Culte religioase 1. Agenţia Naţională
pentru Ocuparea Forţei de
Muncă;
1. Asociaţia „Serviciul
2. Autoritatea Naţională
Umanitar pentru
pentru Protecţia Familiei
Penitenciare”;
şi a Drepturilor Copilului;
2. Fundaţia „Stânca
3. Inspectoratul General
Veacurilor”;
pentru Situaţii de
3. Asociaţia Religioasă a
Urgenţă;
Adventiştilor de Ziua a
Şaptea, Mişcarea de 4. Consiliul Naţional de
Formare Profesională a 3. Universitatea „Babeş-
Reformă;
Adulţilor;
4. Asociaţia Creştină
Umanitară „Betesda”; 5. Colegiul Naţional al
Asistenţilor Sociali;
5. Cultul Creştin
Organizaţia Religioasă 6. Societatea Română de
Radiodifuziune;
„Martorii lui Iehova”;
6. Prison Fellowship 7. „Palatul Copiilor”;
8. Ministerul Educaţiei,
Romania;
7. Liga pentru Renaştere Cercetării, Tineretului şi
Sportului.
Morală;
8. Asociaţia Adunarea
Creştină Bucureşti.
Instituţii de
Protocoale de colaborare învăţământ
Comunităţi
1. Universitatea „Babeş-
profesionale
Bolyai”, Facultatea de
Psihologie şi Ştiinţele
1. Asociaţia Artiştilor
Educaţiei, Catedra de
Fotografi din România;
Psihologie Clinică şi
2. Asociaţia Scriitorilor
Psihoterapie;
Bucureşti.
2. Universitatea din
Protocoale de colaborare Oradea, Facultatea de
Ştiinţe Socio-Umane,
Asociaţii şi organizaţii
Catedra de Psihologie;
neguvernamentale
1. Asociaţia „Youth for Bolyai”, Facultatea de
Sociologie şi Asistenţă
Justice”;
2. Asociaţia „Ecossist”; Socială;
4. Universitatea Bucureşti,
Asociaţia pentru Educaţie
Contemporană; Facultatea de Sociologie şi
Asistenţă Socială;
3. Asociaţia pentru Servicii
Specializate „Aripi Institutul de Filozofie şi
Psihologie „Constantin
deschise”;
Rădulescu Motru”;
4. Asociaţia Romanian
Harm Reduction Network; 5. Institutul de Sociologie.
5. Comitetul European al
Rromilor Krişinitori.
 COOPERARE INTERNAŢIONALĂ
Pe plan internaţional, Administraţia Naţională a Penitenciarelor este orientată spre dezvoltarea şi menţinerea
relaţiilor de cooperare, a schimburilor de bune practici cu alte sisteme penitenciare şi cu instituţii care se
implică în activităţi specifice domeniului execuţional-penal.
În registrul succeselor obţinute de Administraţia Naţională a Penitenciarelor se înscriu:
La invitaţia Departamentului pentru
Capabilităţi Civile de Conducere şi
Planificare, Secretariatul General al
Consiliului Uniunii Europene, instituţia
noastră şi-a oferit expertiza reprezen-
tanţilor EuLex si EuroJust prin
prezentarea manualelor de gestionare
a incidentelor critice si operaţionale în
sistemul penitenciar românesc,
elaborate de către specialiştii români.
Aceste manuale vor fi preluate la nivel
european, gestionarea incidentelor
operaţionale si critice urmând a fi
introdusă într-o curriculă educaţională
europeană comună.
22
schimburile de expertiză şi bune practici prin iniţierea, negocierea şi semnarea unor protocoale de
colaborare cu instituţii similare din Belgia, Ungaria, Cehia şi Republica Moldova, precum şi cu
Fundaţia Berean Prison Ministry din Statele Unite ale Americii;
accederea instituţiei ca membru cu drepturi depline în Asociaţia Europeană pentru Educaţie în
Penitenciare (EPEA), obţinând beneficiul colaborării între specialiştii educaţiei penitenciare la nivel
european;
atragerea unor specialişti de marcă din domeniul corecţional mondial şi dezvoltarea unor proiecte
inovatoare precum: TELEMEDICINA, înfiinţarea unui Centru de Excelenţă care să ofere expertiză
pentru Europa de Est cu privire la construcţia de
noi penitenciare în Parteneriatul Public Privat,
crearea unui Institut Naţional de Administraţie
Penitenciară pentru îmbunătăţirea pregătirii
profesionale a personalului de penitenciare, ca
rezultat al participării conducerii instituţiei la
Conferinţa Internaţională a ICPA (International
Corrections and Prisons Association);
iniţierea unor proiecte comune privind
monitorizarea electronică a persoanelor private
de libertate şi accesarea de noi programe
finanţate din fonduri europene pe linia reintegrării
sociale a deţinuţilor, ca urmare a reprezentării
instituţiei noastre la Masa Rotundă a Instituţiilor
Penitenciare din Europa Centrală MECR.
Parteneriate încheiate între unităţile penitenciare şi instituţii similare din alte ţări:
Penitenciarul Focşani şi Penitenciarul Wurzburg din Germania;
Penitenciarul Minori şi Tineri Tichileşti şi Penitenciarul Ebrach din Germania;
Penitenciarul Codlea şi Penitenciarul Aichach din Germania;
Penitenciarul Tg. Mureş şi Penitenciarul Kecskemet Bacs-Kiskun din Ungaria;
Penitenciarul Aiud şi Penitenciarele Tolna-Szekszard şi Somogy-Kaposvar din Ungaria;
Penitenciarul Timişoara şi Penitenciarul Szeged, din Ungaria;
Penitenciarul Codlea şi Penitenciarul Gratz Karlau din Austria;
Spitalul Penitenciar Dej şi Penitenciarul Manchester din Marea Britanie;
Penitenciarul Tulcea şi Penitenciarul Oracov din Cehia.
 Parteneriate încheiate între Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi instituţii de formare profesională
europene:

Acordul-cadru de colaborare cu Şcoala Naţională de Administraţie Penitenciară din Franţa (ENAP);

Protocol de adeziune la Reţeaua Europeană a Centrelor de Formare a Personalului de Penitenciare, în cadrul
căreia România are calitatea de vicepreşedinte în board-ul acesteia;
Parteneriatul dintre Şcoala Naţională de Pregătire a Agenţilor de Penitenciare Tg. Ocna şi Bayerische
Justizvollzugsschule Straubing din Germania.

În ce priveşte accesarea fondurilor cu finanţare externă nerambursabilă, instituţia noastră a reuşit să câştige
experienţă de-a lungul anilor, prin implementarea proiectelor europene câştigate.

Proiectele cu finanţare externă nerambursabilă elaborate şi implementate au vizat obiective precum:

creşterea şanselor de incluziune socială a persoanelor aflate în detenţie prin o mai bună educaţie, informare a
societăţii şi îmbunătăţirea activităţilor în penitenciar, Parteneriat cu Portugalia;
facilitarea accesului tinerilor aflaţi în penitenciar la programe de formare profesională şi integrarea pe piaţa
muncii pe parcursul şi după executarea pedepselor privative de libertate, Parteneriat cu Austria;
creşterea incluziunii sociale prin parteneriatul pentru inovare, Penitenciarul Giurgiu şi Lancaster Morecombe
College;
înfiinţarea a 3 comunităţi terapeutice în penitenciarele Rahova, Jilava şi Târgşor, destinate sprijinirii foştilor
dependenţi de droguri, în colaborare cu Agenţia Naţională Antidrog, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Justiţiei şi
comunităţi cu specific din Norvegia;
crearea de locuri de muncă pentru foştii deţinuţi în două întreprinderi sociale, prin dezvoltarea strategiei de
ocupare şi calificare prin învăţare şi activităţi pentru libertate care va asigura tranziţia în comunitate, în
parteneriat cu Italia;
stabilirea unui mecanism naţional eficient de prevenire pentru o mai bună promovare şi protecţie a
drepturilor omului, în parteneriat cu Germania;
creşterea şanselor de reintegrare pe piaţa muncii pentru persoanele aflate în detenţie şi îmbunătăţirea
activităţilor desfăşurate în penitenciar prin formarea profesională în domeniul tehnologiei informaţiei şi
comunicaţii, în parteneriat cu Euroaptitudini;
revenirea foştilor deţinuţi pe piaţa muncii şi integrarea lor în societate, în parteneriat cu Programul Naţiunilor
Unite pentru Dezvoltare, Şcoala Naţională pentru Studii Politice şi Administrative, Universitatea de Vest
Timişoara, Centrul Regional de Formare Profesională a Adulţilor Călăraşi;
crearea unei comunităţi de practică la nivel european în domeniul incluziunii sociale a deţinutilor (foştilor
deţinuţi), ExOCoP (Ex-Offenders Community of Practice) în parteneriat cu 10 state membre ale UE.

23
 Administraţia Naţională a Penitenciarelor. Perspective
Tendinţele politicilor penale la nivel european
urmăresc dezvoltarea capacităţii sistemelor penitenciare
de a-şi realiza dubla misiune, de exercitare a controlului
social manifestat prin custodierea persoanelor private de
libertate şi de pregătire şi sprijinire a acestora în efortul de
a se reintegra social.
Pentru îndeplinirea acestei misiuni, Administraţia
Naţională a Penitenciarelor îşi propune să investească în
pregătirea şi perfecţionarea personalului, resursa cea mai
valoroasă a instituţiei. Succesul în activitatea noastră
depinde de calitatea şi competenţele profesionale ale
personalului în procesul de selecţie şi specializare. Acestea
vor contribui în mod definitoriu la promovarea unor relaţii
constructive între personal şi persoanele private de
libertate şi vor ajuta la menţinerea unui climat propice
activităţilor de reintegrare desfăşurate în penitenciar.
Pentru anul 2011, Administraţia Naţională a
Penitenciarelor are în vedere dezvoltarea instituţională,
prin crearea Centrului Global de Excelenţă pentru
pregătirea profesională a personalului de penitenciare,
beneficiind de expertiza formatorilor de renume din ţară şi
străinătate, obiectiv prevăzut în Strategia privind formarea
profesională în sistemul administraţiei penitenciare
pentru perioada 2011-2015. Potrivit aceleiaşi strategii, va
fi continuată implementarea platformelor E-learning la
nivelul întregului sistem penitenciar, modalitate de
învăţare ce va fi oferită de către instituţia noastră
Asociaţiei Internaţionale a Instituţiilor Penitenciare şi
Reţelei Europene de Formare Profesională.
Evoluţia sistemului penitenciar românesc a
înregistrat de-a lungul anilor provocări notabile pornind de
la armonizarea prevederilor legislative interne cu cele
internaţionale, la schimbarea mentalităţii personalului şi
îmbunătăţirea relaţiei cadru-deţinut.
24
Anul 2010 a constituit debutul implementării în
ţara noastră a programelor de Parteneriat Public Privat,
prin elaborarea cadrului legislativ pentru facilitarea
acestora, reprezentat de Legea nr. 178/01.10.2010. În
această viziune se înscrie şi Administraţia Naţională a
Penitenciarelor, prin demersurile iniţiate de a înfiinţa
Centrul de Excelenţă pentru Penitenciare în Parteneriat
Public Privat. Astfel, factorii interesaţi din domeniul
execuţional-penal vor beneficia de expertiză, în ceea ce
priveşte construcţia de penitenciare.
Î n s co p u l re s p e c tă r i i c e r i n ţ e l o r l e ga l e
internaţionale cu privire la aplicarea diferenţiată a
regimurilor de executare a pedepselor, Administraţia
Naţională a Penitenciarelor a iniţiat procesul de profilare a
locurilor de deţinere. Acesta reprezintă o soluţie pentru
folosirea la parametrii optimi ai capacităţii prezente de
cazare a sistemului penitenciar. Procesul de profilare se va
încheia la sfârşitul trimestrului III al anului 2011, odată cu
intervenţia asupra ultimelor 5 penitenciare în care mai
există persoane private de libertate din toate regimurile de
executare.
Politica Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor
referitoare la tensiunile inerente oricărui mediu
penitenciar, exteriorizate prin manifestări violente asupra
personalului sau altor persoane, este ca acestea să fie
soluţionate prin negociere. Acest principiu va fi respectat
cu stricteţe la completarea cadrului normativ privind
soluţionarea incidentelor operaţionale şi critice ce pot
interveni şi în cazul escortării persoanelor private de
libertate în afara penitenciarului. Atunci când se poate
pune capăt imediat incidentului, fără riscul unei lezări
fizice substanţiale, a niciuneia dintre părţi sau atunci când
există o ameninţare previzibilă şi imediată la adresa
siguranţei locului de deţinere şi vieţii sau integrităţii
oricărei persoane se va interveni fizic. Modalitatea
concretă de intervenţie fizică va fi dezvoltată în Manualul
destinat structurilor de specialitate, care va fi elaborat anul
acesta.
 Una din problemele sistemului penitenciar care
constă în lipsa dotărilor tehnologice menite să
îmbunătăţească substanţial siguranţa deţinerii şi condiţiile
de lucru pentru personal apreciem că îşi va găsi rezolvarea
în anul 2011, prin implementarea sistemului electronic
integrat de pază, supraveghere şi acces în cele 12
penitenciare cu regim deschis şi semideschis, folosirea
sistemelor de bruiaj a telefoanelor mobile, monitorizarea
prin GPS a autovehiculelor cu care se transportă
persoanele private de libertate şi montarea pe acestea a
staţiilor de tip TETRA.
Legătura constantă cu mediul de suport al
persoanelor private de libertate, factor determinant în
reintegrarea socială, va însemna pentru Administraţia
Naţională a Penitenciarelor un indicator relevant pentru
îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie. Pentru persoanele
private de libertate, identificate cu nevoi speciale, va fi
demarată, în primă fază, o procedură similară acordării
dreptului la convorbiri telefonice prin intermediul reţelei
de tip “Internet”, în regim on-line. În funcţie de rezultatele
obţinute, această facilitate va putea fi extinsă la toate
persoanele private de libertate.
Responsabilizarea persoanelor private de
libertate, prin contribuţia la dezvoltarea individuală şi
îmbunătăţirea imaginii de sine, de natură să faciliteze
recuperarea acestora în societate cu şanse sporite,
reprezintă o prioritate a personalului de penitenciare. În
perioada următoare va fi definitivată şi
promovată”Strategia Naţională de Reintegrare Socială”.
Va fi pilotat şi evaluat un „Sistem de creditare” a
participării persoanelor private de libertate la activităţi şi
programe educaţionale de asistenţă psihosocială, la
activităţi lucrative, precum şi la situaţii de risc şi vor fi
elaborate două instrumente de evaluare a nevoilor
educaţionale şi de asistenţă socială ale persoanelor private
de libertate. Vor fi dezvoltate parteneriate cu organizaţiile
non-guvernamentale şi comunităţile locale, care să
conducă la facilitarea reintegrării persoanelor private de
libertate.
Alături de societatea românească, Administraţia
Naţională a Penitenciarelor este provocată de schimbare,
de limite ce ţin de resursele financiare, de transformări
care obligă armonizarea noastră ca sistem penitenciar
european la standarde de performanţă internaţionale.
Accesarea de programe cu finanţare europeană
rămâne o oportunitate care merită exploatată.
Parteneriatele conturate şi dezvoltate cu instituţii interne şi
internaţionale reprezintă un beneficiu real ce devine vizibil
şi concret pe mai multe paliere - dotarea cu echipamente,
implementarea activităţilor de calificare profesională,
recreative, instructiv-educative cu persoanele private de
libertate, transferul de expertiză pentru pregătirea
profesională a personalului pe diferite tronsoane - aspecte
ce vin să sprijine reforma penitenciară.
Pentru ca asemenea rezultate să devină
certitudini o condiţie sine qua non este profesionalismul şi
entuziasmul personalului, în ciuda unor dificultăţi şi
obstacole inevitabil întâlnite. Managementul instituţional
performant vizează implementarea unui sistem
managerial bazat pe stabilirea de obiective şi obţinerea de
rezultate concrete. Atitudinea perseverentă, pozitivă,
motivantă pe care nu o regăsim decât la oamenii dornici să
atingă excelenţa, ne determină să credem că suntem
pregătiţi pentru această provocare, iar cu atuuri precum
competenţa şi viziunea vom asista inclusiv la o schimbare
de percepţie asupra rolului serviciului penitenciar în
comunitate.
25
COMPARTIMENT ASIGURARE
TEHNICO-MATERIALĂ

COMPARTIMENT ACHIZIŢII SERVICIUL LOGISTICĂ

COMPARTIMENT
PRODUCŢIE ŞI G.A.Z.

COMPARTIMENT
PLAN

DIRECTOR ADJUNCT
ANEXE

COMPARTIMENT BIROU CAZARMARE,

URMĂRIRE LUCRĂRI CONSTRUCŢII, INVESTIŢII

COMPARTIMENT
CAZARMARE

DIRECŢIA
COMPARTIMENT
FINANCIAR

SERVICIUL

ECONOMICO-ADMINISTRATIVĂ
DIRECTOR GENERAL ADJUNCT
COMPARTIMENT FINANCIAR CONTABILITATE
CONTABILITATE

COMPARTIMENT CASIERIE

COMPARTIMENT
PLANIFICARE ŞI EXECUŢIE
BUGETARĂ SERVICIUL
PLANIFICARE ŞI EXECUŢIE
BUGETARĂ, SALARIZARE
COMPARTIMENT
SALARIZARE

SERVICIUL ASISTENŢĂ
MEDICALĂ PERSOANE
PRIVATE DE LIBERTATE
DIRECŢIA
MEDICALĂ
SERVICIUL ASISTENŢĂ
MEDICALĂ PERSONAL
COMPARTIMENT
DEZVOLTARE ŞI ÎNTREŢINERE
APLICAŢII
SERVICIUL GESTIONARE
SOFTWARE, ANALIZĂ ŞI
PROGRAMARE
COMPARTIMENT MULTIMEDIA
ŞI ADMINISTRARE SITE-URI
DIRECŢIA
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI
DIRECTOR GENERAL ADJUNCT

ŞI COMUNICAŢII
COMPARTIMENT
ADMINISTRARE ŞI SECURITATE
TEHNICĂ DE CALCUL SERVICIUL ADMINISTRARE
ŞI SECURITATE TEHNICĂ DE
CALCUL
COMPARTIMENT
ADMINISTRARE ŞI SECURITATE COMPARTIMENTUL
COMUNICAŢII
AUDIT PUBLIC INTERN

COMPARTIMENT
MENTENANŢĂ HARDWARE ŞI
COMUNICAŢII COMPARTIMENTUL PLANIFICARE,
DIRECŢIA

MONITORIZARE, METODOLOGIE
SERVICIUL REGIM PENITENCIAR ŞI EVALUARE
AUDIT PUBLIC INTERN

SERVICIUL SIGURANŢA
DEŢINERII
DIRECŢIA
SIGURANŢA DEŢINERII ŞI
SERVICIUL REGIM PENITENCIAR
EVIDENŢĂ ŞI TRANSFER

BIROU
ORGANIZAREA MUNCII

SERVICIUL EDUCAŢIE
DIRECTOR GENERAL ADJUNCT

COMPARTIMENT DIRECŢIA
PERSOANE VULNERABILE REINTEGRARE SOCIALĂ
DIRECTOR GENERAL

SERVICIUL
ASISTENŢĂ PSIHOLOGICĂ
 CONSILIERI
COMPARTIMENT
COOPERARE CU INSTITUŢII
EXTERNE

COMPARTIMENT
ACCESARE PROGRAME SERVICIUL COOPERARE
BIROUL ACCESARE ŞI ŞI PROGRAME
IMPLEMENTARE PROGRAME
COMPARTIMENT
IMPLEMENTARE PROGRAME

SERVICIUL INFORMAŢII
CLASIFICATE

SERVICIUL CONTROL
DIRECŢIA
INSPECŢIE PENITENCIARĂ
SERVICIUL SESIZĂRI
ŞI SINTEZĂ

COMPARTIMENT
MANAGEMENT SITUAŢII
DE URGENŢĂ

SERVICIUL CONTENCIOS
ŞI CONTRACTE
DIRECŢIA CONTENCIOS
COMPARTIMENT ŞI ELABORARE
METODOLOGIE ACTE NORMATIVE
SERVICIUL METODOLOGIE ŞI
ELABORARE ACTE NORMATIVE
COMPARTIMENT
ELABORARE ACTE NORMATIVE
BIROU RELAŢII
PUBLICE ŞI MASS-MEDIA

COMPARTIMENT CERERI
ŞI REGISTRATURĂ

COMPARTIMENT
SERVICIUL CABINET ŞI
ARHIVĂ REGISTRATURĂ GENERALĂ

COMPARTIMENT CABINET

SERVICIUL PSIHOLOGIA
PERSONALULUI
COMPARTIMENT STUDII ŞI
PROGRAME PREVENTIVE

SERVICIUL ANALIZĂ, STUDII

BIROU ANALIZĂ ŞI SINTEZĂ ŞI PROGRAME PREVENTIVE
DIRECŢIA PREVENIREA
CRIMINALITĂŢII ŞI
TERORISMULUI
SERVICIUL PREVENIREA
COMPARTIMENT I.T. CRIMINALITĂŢII ŞI
TERORISMULUI

COMPARTIMENT
ORGANIZARE-MOBILIZARE

SERVICIUL
RESURSE UMANE

DIRECŢIA MANAGEMENT
SERVICIUL EVIDENŢĂ RESURSE UMANE
PERSONAL

SERVICIUL
FORMARE PROFESIONALĂ
COMPARTIMENT
ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ A PENITENCIARELOR

PROTECŢIA MUNCII
ANEXE
 ANEXE

DIRECTOR DIRECTOR

CONSILIER CONSILIER
SERVICIUL SIGURANTĂ, JURIDIC DIRECTOR ADJUNCT JURIDIC
DIRECTOR ADJUNCT SERVICIUL ECONOMICO- DIRECTOR ADJUNCT DIRECTOR ADJUNCT
EVIDENTĂ SI DREPTURI (siguranţa deţinerii şi
(interventie psihosocială) ADMINISTRATIV (economico-administrativ) (intervenţie psihosocială)
MINORI regim penitenciar

SECRETARIAT SECRETARIAT

SERVICIUL

ŞEF TURĂ/LOCŢIITOR ŞEF TURĂ

UNITATEA
INTERVENTIE LOGISTICĂ FINANCIAR BIROUL BIROUL

APLICAREA REGIMURILOR
SCOLARĂ

SIGURANŢA DEŢINERII ŞI

GRUPA DE INTERVENŢIE
PSIHOSOCIALĂ PREVENIREA PREVENIREA

BIROUL INTERVENŢIE
BIROUL EVIDENŢĂ
CRIMINALITĂŢII CRIMINALITĂŢII

PSIHOSOCIALĂ
ÎN MEDIUL ÎN MEDIUL

FINANCIAR
LOGISTICĂ
PENITENCIAR PENITENCIAR

BIROUL RESURSE BIROUL RESURSE

UMANE ŞI UMANE ŞI
FORMARE FORMARE
PROFESIONALĂ PROFESIONALĂ

INFORMATICĂ INFORMATICĂ

CABINET CABINET
CENTRU REEDUCARE MEDICAL
PENITENCIAR DE MINORI ŞI TINERI MEDICAL

CENTRUL DE
EXPERTIZĂ

DIRECTOR

DIRECTOR

CONSILIER
DIRECTOR ADJUNCT JURIDIC
DIRECTOR ADJUNCT DIRECTOR ADJUNCT
(siguranţa deţinerii şi
CONSILIER (intervenţie psihosocială) (economico-administrativ)
regim penitenciar)
DIRECTOR ADJUNCT JURIDIC
(siguranţa deţinerii şi
DIRECTOR ADJUNCT
(economico-administrativ) SECRETARIAT
regim penitenciar)

SECRETARIAT
ŞEF TURĂ/LOCŢIITOR ŞEF TURĂ

SECŢIA DEŢINERE EXTERIOARĂ

SERVICIUL (BIROUL) EVIDENŢĂ

BIROUL
GRUPA DE INTERVENŢIE
SERVICIUL SIGURANŢA

SERVICIUL APLICAREA

BIROUL PRODUCŢIE ŞI
PREVENIREA

SERVICIUL LOGISTICĂ

FINANCIAR CONTABIL
SERVICIUL ASISTENŢĂ

SERVICIUL EDUCAŢIE
ŞEF TURĂ/LOCŢIITOR ŞEF TURĂ

VENITURI PROPRII
CRIMINALITĂŢII
(unde este cazul)
PSIHOSOCIALĂ ŞI EDUCAŢIE

PSIHOSOCIALĂ
REGIMURILOR

BIROUL ÎN MEDIUL
EXERIOARĂ
GRUPA DE INTERVENŢIE

SERVICIUL
SERVICIUL SIGURANŢA

SERVICIUL APLICAREA

BIROUL PRODUCŢIE ŞI

DEŢINUŢI

PREVENIREA PENITENCIAR
SERVICIUL LOGISTICĂ
SERVICIUL ASISTENŢĂ

FINANCIAR CONTABIL
BIROUL EVIDENŢAĂ

VENITURI PROPRII

CRIMINALITĂŢII
REGIMURILOR

ÎN MEDIUL
EXERIOARĂ

SERVICIUL

BIROUL RESURSE
DEŢINUŢI

PENITENCIAR
UMANE ŞI
FORMARE
BIROUL RESURSE PROFESIONALĂ
UMANE ŞI
FORMARE
PROFESIONALĂ
MOBILIZARE
(unde este cazul)

INFORMATICĂ

INFORMATICĂ

CABINET
MEDICAL
CABINET
MEDICAL

PENITENCIAR CU REGIM ÎNCHIS PENITENCIAR CU REGIM DE MAXIMĂ SIGURANŢĂ C.F.S.O. Arad sau
Complex FLAMINGO
(unde este cazul)
 ANEXE
DIRECTOR
DIRECTOR

CONSILIER
SERVICIUL SIGURANŢA JURIDIC
CONSILIER DIRECTOR ADJUNCT DIRECTOR ADJUNCT
(pentru învăţământ)
DEŢINERII ŞI REGIM (economico-administrativ)
DIRECTOR ADJUNCT JURIDIC
DIRECTOR ADJUNCT DIRECTOR ADJUNCT PENITENCIAR
(siguranţa deţinerii şi
(economico-administrativ) (tehnic)
regim penitenciar) SECRETARIAT
CATEDRA DE
SECRETARIAT TEORIE ŞI SERVICIUL
PRACTICĂ LOGISTICĂ
PENITENCIARĂ BIROUL
PREVENIREA
CRIMINALITĂŢII
BIROUL
SIGURANŢA DEŢINERII ŞI

ÎN MEDIUL
BIROUL PRODUCŢIE ŞI

PREVENIREA
SERVICIUL LOGISTICĂ

CATEDRA DE
FINANCIAR CONTABIL
REGIM PENITENCIAR

SANITAR-VETERINAR
PENITENCIAR
FERME PRODUCŢIE
VENITURI PROPRII

CRIMINALITĂŢII ŞTIINŢE JURIDICE FINANCIAR

COMPARTIMENT
SECTOR F.N.C.
ÎN MEDIUL ŞI SOCIO-UMANE
SERVICIUL
ŞEF TURĂ

PENITENCIAR BIROUL RESURSE

UMANE ŞI
CATEDRA DE FORMARE
BIROUL RESURSE INSTRUCŢIA PROFESIONALĂ
UMANE ŞI TRAGERII ŞI
FORMARE PREGĂTIRE FIZICĂ
PROFESIONALĂ
INFORMATICĂ
BIROUL
PLANIFICARE
INFORMATICĂ ÎNVĂŢĂMÂNT
CABINET
MEDICAL

BIROUL STUDII,
CABINET DOCUMENTARE,
MEDICAL BIBLIOTECĂ BIROUL
INTERVENŢIE
PSIHOSOCIALĂ

PENITENCIAR CU REGIM SEMIDESCHIS INTERVENŢIE

PSIHOSOCIALĂ
ŞCOALA DE FORMARE ŞI PERFECŢIONARE
A PREGĂTIRII AGENŢILOR DIN
ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ A PENITENCIARELOR
TÂRGU OCNA

DIRECTOR

Asistent şef
spital CONSILIER
JURIDIC
DIRECTOR ADJUNCT SERVICIUL SERVICIUL SIGURANŢA
(probleme medicale) ECONOMICO-ADMINISTRATIV DEŢINERII ŞI REGIM
Asistent PENITENCIAR
dietetician
SECRETARIAT

Secţii cu paturi
Ambulatoriu
(în funcţie de BIROUL
SBIROU EVIDENŢĂ DEŢINUŢII
de
APLICAREA REGIMURILOR

specialitatea

ŞI ORGANIZAREA MUNCII
PREVENIREA

GRUPA DE INTERVENŢIE
SIGURANŢA DEŢINERII ŞI

specialitate
spitalului) CRIMINALITĂŢII
BIROUL FINANCIAR
BIROUL LOGISTICĂ

ÎN MEDIUL
PENITENCIAR

Internări-externări,
Farmacie BIROUL RESURSE
registratură şi
zonală UMANE ŞI
statistică medicală
FORMARE
PROFESIONALĂ

Supravegherea şi
controlul infecţiilor INFORMATICĂ
nosocomiale

INTERVENŢIE
PSIHOSOCIALĂ
Farmacie de spital

Laborator clinic
(analize medicale)

Radiologie-imagistică PENITENCIAR SPITAL

medicală

Sterilizare
 ANEXE
Administratia Naţională a Penitenciarelor Penitenciarul Bistriţa Penitenciarul Drobeta-Turnu Severin
Director general: Director: Comisar de penitenciare Director: Comisar şef de penitenciare
Chestor de penitenciare dr. Ioan BĂLA Lucian SIMAN Gheorghe MAZILU
TEL (021) 242.05.93/242.33.14 TEL (0263) 238.175/238.082 TEL (0252) 317.749/317.750
FAX (021) 242.60.78 FAX (0236) 234.439 FAX (0252) 317.751
ioan.bala@anp.gov.ro pbistrita@dgp.ro ptrseverin@dgp.ro
http://www.penitenciarulbistrita.ro
Director general adjunct: Penitenciarul Focşani
Comisar şef de penitenciare Tiberiu UNGUREANU Penitenciarul Botoşani Director: Comisar de penitenciare
TEL (021) 208.61.50/27467 Director: Comisar şef de penitenciare Viorel PARASCHIV Dan Gheorghe BREHUESCU
FAX (021) 242.60.78 TEL (0231) 515.937/535.422 TEL (0237) 258.707
tiberiu.ungureanu@anp.gov.ro FAX (0231) 535.421 FAX (0237) 258.759
pbotosani@dgp.ro pfocsani@dgp.ro
Director general adjunct:
Comisar şef de penitenciare dr. Ioan ILEA Penitenciarul Brăila Penitenciarul Galaţi
TEL (021) 208.61.50/27478 Director: Comisar de penitenciare Valeriu ŢUGUI Director: Comisar şef de penitenciare Viorel AILINCĂI
FAX (021) 242.60.78 TEL (0239) 619.314/619.315 TEL (0236) 479.407/479.408
ilea.ioan@anp.gov.ro FAX (0239) 625.990 FAX (0236) 476.336
pbraila@dgp.ro pgalati@dgp.ro
Director general adjunct: http://www.penitenciarulgalati.ro
Comisar şef de penitenciare Dorin MUREŞAN Penitenciarul Bucureşti Jilava
TEL (021) 242.19.96 Director: Comisar şef de penitenciare Penitenciarul Gherla
FAX (021) 242.60.78 Cătălin Blazian STROE Director: Comisar şef de penitenciare Petru DOBRA
dorin.muresan@anp.gov.ro TEL (021) 457.01.81 TEL (0264) 241.683/241.332
FAX (021) 457.01.64 FAX (0264) 241332
Penitenciarul Aiud pjilava@dgp.ro pgherla@dgp.ro
Director: Comisar de penitenciare Valentin NAZARE http://www.penitenciaruljilava.ro
TEL (0258) 861.021/860.637 Penitenciarul Giurgiu
FAX (0258) 863.575 Penitenciarul Bucureşti-Rahova Director: Comisar de penitenciare
paiud@dgp.ro Director: Comisar şef de penitenciare Răzvan Constantin COŢOFANĂ
Marian Cornel POPESCU TEL (0246) 215.091/215.029
Penitenciarul Arad TEL (021) 420.08.10/420.24.28 FAX (0246) 215.091
Director: Comisar şef de penitenciare Mircea GOINA FAX (021) 420.20.58 pgiurgiu@dgp.ro
TEL (0257)212.661/212.663 prahova@dgp.ro http://www.penitenciarulgiurgiu.ro
FAX (0257) 280.584
parad@dgp.ro Penitenciarul Codlea Penitenciarul Iaşi
Director: Comisar şef de penitenciare Director: Comisar şef de penitenciare Marius VULPE
Penitenciarul Bacău Gelu Dănuţ DINCĂ TEL (0232) 216.700/216.722
Director: Comisar şef de penitenciare Victor CUZIC TEL (0268) 251.936/251.948 FAX (0232) 216.700
TEL (0234) 520.852/524.711 FAX (0268) 251.753 piasi@dgp.ro
FAX (0234) 520.456 pcodlea@dgp.ro http://penitenciaruliasi.ro
pbacau@dgp.ro
http://www.penitenciarulbacau.ro Penitenciarul Colibaşi Penitenciarul Mărgineni
Director: Comisar şef de penitenciare Dumitru CÎRJAN Director: Comisar şef de penitenciare Ion FEODOROF
Penitenciarul Baia-Mare TEL (0248) 260.000 TEL (0245) 660.465/660.210
Director: Comisar de penitenciare Horia Ştefan CHIŞ FAX (0248) 260.000 FAX(0245) 660.211
TEL (0262) 216.001/214.230 pcolibasi@dgp.ro pmargineni@dgp.ro
FAX (0262) 214.231
pbmare@dgp.ro Penitenciarul Craiova Penitenciarul Miercurea-Ciuc
Director: Comisar de penitenciare Director: Comisar şef de penitenciare Ioan BLAGA
Penitenciarul Bârcea Mare Adrian Cristian BECHEANU TEL (0266) 316.971/316.972
Director: Subcomisar de penitenciare TEL (0251) 424.090/422.967 FAX (0266) 316.974
Daniel TUGMEANU FAX (0251) 439.547 pmciuc@dgp.ro
TEL(0254) 218.920/232.047 pcraiova@dgp.ro
FAX (2054) 230.780 http://www.penitenciarulcraiova.ro
pdeva@dgp.ro
 ANEXE
Penitenciarul Oradea Penitenciarul Tulcea Penitenciarul-Spital Dej
Director: Comisar şef de penitenciare Gicu RUIU Director: Comisar de penitenciare Marian DOBRICĂ Director: Comisar şef de penitenciare Lucian HULPOI
TEL (0259) 419.881/419.882 TEL (0240) 531.551 TEL (0264) 214.121/214.123
FAX (0259) 419.884 FAX (0240) 533.651 FAX (0264) 212.699
poradea@dgp.ro ptulcea@dgp.ro spdej@dgp.ro
http://www.penitenciarultulcea.ro
Penitenciarul Pelendava Craiova Penitenciarul-Spital Poarta Albă
Director: Comisar şef de penitenciare Ion CRAIOVEANU Penitenciarul Vaslui Director: Comisar şef de penitenciare
TEL (0251) 422.326/522.274 Director: Comisar de penitenciare Ovidiu GAVRILAŞ Victoria Marinela GHINDEANU
FAX (0251) 524.554 TEL (0235) 322.510/322.135 TEL (0241) 853.708
ppelendava@dgp.ro FAX (0235) 322.135 FAX (0241) 853.708
http://www.penitenciarulpelendava.ro pvaslui@dgp.ro sppalba@dgp.ro
http://penitenciarulvaslui.ro www.penitenciar-spital-poarta-alba.ro
Penitenciarul Ploieşti
Director: Comisar şef de penitenciare Tiberiu Emil RADU Penitenciarul de Minori şi Tineri Craiova Penitenciarul-Spital Târgu-Ocna
TEL (0244) 526.325/526.834 Director: Comisar şef de penitenciare Nicolae TĂTULESCU Director: Comisar şef de penitenciare dr.
FAX (0244) 595.356 TEL (0251) 421.918/591.636 Ileana Aurica COZMA
pploiesti@dgp.ro FAX (0251) 431.642 TEL ( 0234) 344.124/344.127
pmtcraiova@dgp.ro FAX (0234) 344.126
Penitenciarul Poarta-Albă http://www.pmtcraiova.ro/penitenciar/servlet/portal sptgosptgocna@dgp.ro
Director: Comisar şef de penitenciare Dumitru ANDREI
TEL (0241) 853.777/853.702 Penitenciarul de Minori şi Tineri Tichileşti Centrul de Reeducare Buziaş
FAX (0241) 853.524 Director: Inspector principal de penitenciare Director: Pc Mircea GLIGOR
ppalba@dgp.ro Jenie-Gianina CRĂCIUN TEL (0256) 321.200
http://www.penitenciarulpoartaalba.ro TEL (0239) 614.400/627.748 FAX (0256) 322.533
FAX (0239) 614.400 crbuzias@dgp.ro
Penitenciarul Satu-Mare crtichilesti@dgp.ro
Director: Comisar şef de penitenciare Ioan IUGA Centrul de Reeducare Găeşti
TEL (0261) 715.489/715.488 Penitenciarul de Femei Târgşor Director: Comisar şef de penitenciare Anghel GHEORGHE
FAX (0261) 712.126 Director: Comisar de penitenciare dr. Mihaela PUŞCAŞ TEL (0245) 710.254/712.907
psatumare@dgp.ro TEL (0244) 381.254/380.770 FAX (0245) 712.907
FAX (0244) 380.345 crgaesti@dgp.ro
Penitenciarul Slobozia ptargsor@dgp.ro
Director: Comisar şef de penitenciare Aurelian OVREIU Centrul de Reeducare Târgu-Ocna
TEL (0243) 232.606/232.607 Penitenciarul-Spital Bucureşti-Jilava Director: Comisar şef de penitenciare
FAX (0243) 232.635 Director: Comisar şef de penitenciare dr. Dumitru Cezărică MĂRCUŢĂ
pslobozia@dgp.ro Mihai APĂVĂLOAEI TEL (0234) 344.434/344.149
pslobozia@pslobozia.ro TEL (021) 457.01.81 FAX (0234) 341.200
FAX (021) 457.01.54 crtgocna@dgp.ro
Penitenciarul Târgu-Jiu spjilava@dgp.ro http://www.crtgocna.ro
Director: Comisar de penitenciare Constantin BĂLĂ http://www.penitenciar-spital-jilava.ro
TEL (0253) 217.587/219.443 Baza de Aprovizionare, Gospodărire şi Reparaţii
FAX (0253) 219.438 Penitenciarul-Spital Bucureşti-Rahova Director: Subcomisar de penitenciare Gabriel ILIE
prmstgjiu@dgp.ro Director: Comisar şef de penitenciare dr. TEL (021) 457.01.81
Miorel Ştefan MIRCEA FAX (021) 457.01.64
Penitenciarul Târgu-Mureş TEL (021) 421.21.79 bagr@dgp.ro
Director: Comisar şef de penitenciare Mihai HĂBĂLĂU FAX (021) 421.15.19
TEL (0265) 264.276/261.565 sprahova@dgp.ro Şcoala Naţională de Pregătire a Agenţilor de
FAX (0265) 221.797 Penitenciare Târgu Ocna
ptgmures@dgp.ro Penitenciarul-Spital Colibaşi Director: Comisar de penitenciare Vasile SCUTARU
http://www.penitenciarultargumures.ro Director: Comisar şef de penitenciare Tanţa CERNAT TEL (0234)344.149 / 344152
TEL (0248) 260.560 FAX (0234)344.151
Penitenciarul Timişoara FAX (0248) 260.143 smaptgocna@dgp.ro
Director: Comisar de penitenciare Ion Florin ŞERPE spcolibasi@dgp.ro http://www.snpaptgocna.ro
TEL (0256) 201.056/200.030
FAX (0256) 293.349
ptimisoara@dgp.ro
 Administraţia Naţională a Penitenciarelor
Str. Maria Ghiculeasa nr. 47, sector 2, Bucureşti, ROMANIA
Tel (021)242.0593 Fax (021)242.6078
office@anp-just.ro www.anp-just.ro