1.

Evolutia relatiilor Republicii Moldova cu Uniunea Europeana

Relaiile R.M. cu Uniunea European au debutat dup 27 august 1991.Comisia European a

iniiat n noul context geo-politic din estul Europei i cel determinat de reconsiderarea
caracterului instituiilor europene dup luarea deciziilor de la Maastricht, relaiile cu statele
nou aprute n fostul spaiu sovietic.
La 20 iulie 1992, Comisia propunea semnarea acordurilor de parteneriat i cooperare cu
statele succesoare ale URSS, iar la 28 noiembrie 1994 a fost semnat Acordul de Parteneriat i
Cooperare ntre UE i RM.Odat cu intrarea n vigoare a Acordului de Parteneriat i
Cooperare dintre RM i UE, la 1 iulie 1998 relaiile celor dou entiti au fost plasate ntr-un
cadru legislativ oficial. Noul acord propunea i bazele juridice aplicrii programului TACIS
(Technical Aid to the Commonwealth of Independent States) de asisten n Moldova.
Acordul de Partneriat i Cooperare instituit pentru o perioad de 10 ani, avea
urmptoarele obiective ample:
continuarea dialogului politic, promovarea comerului i a investiiilor, cooperarea ntre
domeniul legislativ, economic, social, financiar i cultural, susinerea eforturilor Republicii
Moldova de a consolida democraia, de a dezvolta economia i de a finaliza tranziia la
economia de pia.La 18 septembrie 2000, la Bruxelles, a avut loc o nou ntrunire a
Comitetului de Cooperare Parlamentar ntre Republica Moldova i Uniunea European.
n urma discuiilor, s-a ajuns la concluzia c nu exist alt cale pentru aderarea la structurile
europene dect cea a modernizrii sistemului legislativ i a consolidrii statului de drept.Se
impuneau, aadar, ample reforme la nivelul legislativului i a sistemului judiciar.
n anul 2001, cnd RM a devenit membr a Organizaiei Mondiale a Comerului i a
Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, ara a fost invitat la Conferina European (
un for consultativ la nivel de minitri ai afacerilor externe ai rilor candidate la aderare n
UE).Pentru a constitui cadrul instituional intern, care s sprijine politica european a
guvernului RM, la 13 noiembrie 2002, era emis Decretul cu privire la crearea Comisiei
Naionale pentru Intergrare European, iar la 28 februarie 2003, in cadrul Parlamentului RM,
a fost constituit Comisia Naional pentru Integrare European, apoi i Departamentul
Integrrii Europene pe lng Ministerul Afacerilor Externe (8 august 2003). n mai puin de o
lun de la crearea Departamentului pentru Integrare European, Comisia Naional pentru
Integrare a RM n UE.Pentru a identifica obiectivele cheie pentru viitoarea cooperarea

transfrontalier la 1 iulie 2003, Consiliul European adopt un nou document Deschiznd

calea pentru noul instrument destinat Politicii de bun vecinttatea. Acest instrument trebuia
sa substituie programul TACIS.n prima jumtatea a anului 2004 au avut loc o serie de runde
de negocieri i consultri privind elaboarea Planului individual de Aciuni RM-UE pentru
2004-2006, pentru ca la 9 decembrie, 2004-Comisia European s aprobe Planul de Aciuni
RM-UE.La 4 martie 2005, n prima edin a Parlamentului ales n urma scrutinului din 6
martie 2005, forul legislativ al RM adopt n unanimitate Declaraia cu privire la Parteneriatul
politic pentru realizarea obiectivelor integrrii europene.Planul de aciuni UE-RM prevedea
intensificarea relaiilor politice, de securitate, economice i culturale i mprtirea
responsabilitii pentru prevenirea conflictelor i reglementarea acestora, dar i o serie de noi
perspective de parteneriat dintre UE i RM.Complementar, la 4 mai 2006, RM era acceptat
n calitate de membru cu drepturi depline n cadrul Procesului de Cooperare n Europa de Sud
Est.La 1 decembrie 2005 debuta activitatea Misiunii de monitorizare a frontierei moldoucrainene i aveau loc ncercri de rezolvare a conflictului transnistrean.Misiunea Uniunii
Europene de asistent la frontiera moldo-ucrainean (EUBAM) ofer asisten de ordin
frontalier, vamal i fiscal guvernelor RM i Ucrainei.Printre alte instrumente financiare
adresate RM, mai menionm Iniiativa European pentru Democraie i Drepturile Omului cu
un buget de peste un milard de euro i un acord cadru ntre BEI i RM.Strategia european a
RM pentru perioada 2007-2013, adoptat de ctre Comisia la 7 martie 2007, are la baz
Politica European de Vecintate, Acordul de Parteneriat i Cooperare UE-RM i Planul de
Aciuni.La data de 21 decembrie 2009, la Bruxelles, s-a desfurat cea de-a XI-a reuniune a
Consiliului de Cooperare RM-UE, care a adoptat o declaraie comun n care sunt susinute
eforturile RM i menionate aciuni n perspectiva apropierii celor 2 pri. Reprezentanii UE
au recunoscut aspiraiile europene ale RM, au fost iniiai pai concrei n vederea crerii
Zonei de liber schimb cuprinztor i aprofundat, a fost declarat intenia de a lansa n 2012
dialogul cu privire la liberalizarea regimului de vize. De asemenea, a fost discutat
problematica transnistrean i a fost confirmat continuarea cooperrii n cutarea unei soluii
viabile pentru conflictul transnistrean.
La 12 ianuarie 2010 - Lansarea negocierilor privind Acordul de Asociere cu UE Au
avut loc 15 runde de negocieri, inclusiv 7 runde de negocieri separate privind
ZLSAC( DCFTA) Rundele de negocieri, in baza carora este conceput Acordul de Asociere, au
luat sfarsit dupa parafarea lui la 29 noiembrie 2013 n cadrul celui de-al 3-lea Summit al
Parteneriatului Estic de la Vilnius. Prin Acordul de Asociere, R. Moldova i-a asumat un
numr mare de angajamente. Acest document conine 395 de directive i regulamente, care,

odat puse n aplicare n legislaia naional, va face Moldova o ar cu un Acquis comunitar

integrat UE. Totusi, acordurile negociate cu rile Parteneriatului estic nu ofera perspectiva de
aderare. n timp ce documentele de asociere devin mai cuprinztoare i mai mari, perspectiva
european pentru membrii de est se bazeaz numai pe articolul 49 din Tratatul privind
Uniunea European, care se refer la aderare.17 martie 2010 - Republica Moldova a devenit
membru cu drepturi depline n cadrul Comunitii Energetice.
Dup semnarea, la 30 septembrie 2010, a Protocolului adiional la Acordul de
Parteneriat i Cooperare cu RM, au fost deschise noi oportuniti pentru extinderea participrii
RM la Programele UE. Dat fiind c participarea la Programele i Ageniile UE presupune i o
contribuie financiar din partea RM, decizia respectiv este luat pentru fiecare caz n parte,
urmarea unor consultri cu reprezentanii Comisiei Europene i a ministerelor sectoriale
vizate.La 11 octombrie 2011, RM a semnat Memorandumul de nelegere ntre Comunitile
Europene i Republica Moldova privind asocierea Republicii Moldova la cel de-al aptelea
Program Cadru al Comunitii Europene pentru Cercetare i Dezvoltare Tehnologic (PC7).
RM este prima ar n cadrul Parteneriatului Estic i a doua din Politica European de
Vecintate dup Israel, care devine asociat la FP7. Acesta este primul Memorandum de
nelegere semnat de RM dup semnarea Protocolului adiional la APC din 30 septembrie
2010. Integrarea European rmne obiectivul ireversibil al agendei interne i externe a
Republicii Moldova.
La 20 martie 2012 - Lansarea negocierilor privind stabilirea Zonei de Liber Schimb,
Aprofundat i Cuprinztor n cadrul negocierilor privind Acordul de Asociere.26 iunie 2012 Semnarea Acordului privind spaiul aerian comun ntre Republica Moldova i UE.
La 29 noiembrie 2013 - Republica Moldova a parafat textul Acordului de Asociere,
care include i crearea Zonei de Liber Schimb, Aprofundat i Cuprinztor.
La 14 martie 2014 - Adoptarea modificrii Regulamentului 539/2001, pentru a permite
transferul RM n lista rilor tere ai cror resortisani sunt exonerai de obligativitatea vizei.
Eliminarea vizelor de scurt edere in zona Schengen se aplica pentru cetenii RM care
dein un paaport biometric, de la 28 aprilie 2014.
La 17 aprilie 2014 - Parlamentul European reafirm perspectiva european a Moldovei
i menioneaz c Moldova poate cere s devin membru al UE. Contientizarea faptului c
interesele fundamentale ale rii i cetenilor si sunt cel mai bine asigurate prin
transformarea profund a instituiilor, practicilor i legislaiei dup un model de succes, cel al

rilor europene, creeaz premisele necesare pentru aderarea ulterioar a Republicii Moldova
la Uniunea European.
Aadar, dup dou decenii de apropiere tot mai intens, Republica Moldova colaboreaz cu
structurile comunitare n domenii dintre cele mai variate, iar aportul financiar, tehnologic,
cultural i uman al UE este unul dintre cele mai importante n democratizarea RM, n
creterea nivelului de trai al locuitorilor i revigorarea economic a rii.
La 28 aprilie 2014 - Cetenii Moldovei au obinut liberalizarea vizelor. Detinatorii
pasapoartelor biometrice vor putea calatori fara vize pe un termen de 90 de zile pe parcursul a
sase luni in toate statele membre ale UE, cu exceptia Marii Britanii si a Irlandei, plus statele
membre Schengen care nu fac parte din UE - Islanda, Norvegia, Elvetia si Liechtenstein.
Acestia insa nu vor avea dreptul de munca, studii si reintregirea familiei.
La 26 iunie 2014 - Consiliul UE a aprobat Agenda de asociere UE-Republica Moldova un document de baz care indic prioritile cooperrii ntre cele dou pr i, n urmtorii trei
ani, nlocuind astfel Planul de Aciuni Republica Moldova privind Politica europeana de
vecintate din 22 februarie 2005. . Documentul a fost aprobat in cadrul celei de-a XVI-ea
Reuniune a Consiliului de Cooperare UE - Republica Moldova. n baza structurii Acordului
de Asociere, Agenda de Asociere prevede o list de prioriti pentru lucrul comun care
urmeaz s fie efectuat n perioada 2014-2016.La 27 iunie 2014, la Bruxelles, liderii Uniunii
Europene, si Prim-ministrul Republicii Moldova,

Iurie Leanc, Republicii Moldova, au

semnat la Bruxelles Acordul de Asociere la Uniunea European. La eveniment au fost

prezeni efi de state i de guverne din cele 28 de ri membre ale UE, care la fel i-au pus
semntura pe document. Alturi de Moldova, un document similar a fost semnat de ctre
Georgia, iar Ucraina a semnat partea economic a Acordului de Asociere..Semnarea Acordului
de Asociere este calificat drept o zi istoric nu doar pentru Republica Moldova, dar i pentru
ntreaga Europ.

Astfel, Republica Moldova s-a angajat

ferm pe calea reformelor

democratice i a cooperrii europene, iar europenii i-au manifestat ncrederea c dorina

noastr pentru a respecta aceste angajamente este una ireversibil. La 28 iunie Cabinetul de
minitri a aprobat proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de Asociere ntre Republica
Moldova, pe de o parte, i Uniunea European i Comunitatea European a Energiei Atomice
i statele membre ale acestora, pe de alt parte, semnat pe 27 iunie 2014 la Bruxelles.
n data de 1 iulie 2014 in Bruxelea Republica Moldova a semnat , concomitent cu
statele din Balcanii de Vest (Republica Macedonia, Muntenegru, Serbia, Albania i Bosnia i

Heregovina) Acordul de Asociere la Programul european pentru cercetare-inovare Orizont

2020 (H2020). H2020 devine primul program comunitar la care se asociaz Republica
Moldova.n rezultatul semnrii Acordului, entitile fizice i juridice reprezentnd ara noastr
obin drepturi similare cu cele din statele membre ale UE, n cadrul apelurilor programului
H2020.
La 2 iulie 2014 a avut loc ratificarea Acordului de Asociere de ctre Parlamentul
Republicii Moldova. Conform procedurilor legale, acesta urmeaz s fie ratificat i de ctre
legislativele tuturor statelor membre ale UE.
Incepand cu 1 septembrie 2014 intra in vigoare Prevederile Acordului de Asociere UER.Moldova. Aplicarea provizorie survine pn la ratificarea de ctre statele membre ale UE a
Acordului de Asociere
I I. Contextul general al relatiilor UE-Mold
De la sfritul anilor '90, Uniunea European (UE) a ncheiat zece acorduri de
parteneriat i cooperare (APC) similare cu: Rusia i cu noile ri independente din Europa de
Est, din Caucazul de Sud i din Asia Central: Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Kazahstan,
Krgzstan, Moldova, Ucraina, Uzbekistan i Tadjikistan.
Aceste parteneriate au urmtoarele obiective:
1.
2.

asigurarea unui cadru adecvat pentru dialogul politic;

sprijinirea eforturilor depuse de aceste ri pentru a-i consolida democraiile i a-i
dezvolta economiile;
3.
asistarea lor n tranziia ctre o economie de pia;
4.
promovarea schimburilor comerciale i a investiiilor.
Parteneriatele au ca obiectiv, de asemenea, s pun bazele unei cooperri n domeniile
legislativ, economic, social, financiar, tiinific, civil, tehnologic i de cooperare cultural.
Acordul cu Rusia prevede i crearea condiiilor necesare pentru instituirea unei zone de liberschimb n viitor.
Obiective comune ale APC
Principiile generale se refer la respectarea democraiei, a principiilor dreptului internaional
i a drepturilor omului. Economia de pia este, de asemenea, unul dintre obiectivele tuturor
acestor acorduri.
Acordurile instituie un dialog politic bilateral ntre UE i celelalte ri. Acestea
urmresc promovarea punctelor de vedere convergente privind chestiunile internaionale de
interes comun, cooperarea pentru stabilitate, securitate, respectarea democraiei i a
drepturilor omului. Dialogul se va desfura la nivel ministerial n cadrul Consiliului de
cooperare, la nivel parlamentar n cadrul Comisiei parlamentare i la nivelul nalilor

funcionari. n cadrul acestui dialog politic, se vor utiliza i cile diplomatice i reuniunile
experilor.
Aceste condiii nu se aplic transporturilor aeriene, fluviale i maritime. n cazul Rusiei,
aceste condiii se aplic i anumitor servicii bancare i de asigurri care sunt indicate n anexa
6 la APC.
Pentru prestrile transfrontaliere de servicii, prile se angajeaz s ia msurile
necesare pentru a le autoriza n mod progresiv. n cazul Rusiei, anumite sectoare enumerate n
anexe pot fi reglementate la nivel naional. n ceea ce privete transportul maritim
internaional, prile trebuie s aplice n mod eficient principiul liberului acces la pia i la
trafic, pe baz comercial.
n ceea ce privete plile curente i capitalurile, prile se angajeaz, prin aceste
acorduri, s autorizeze toate plile curente legate de circulaia mrfurilor, a serviciilor sau a
persoanelor. De asemenea, n cazul investiiilor directe, trebuie s se asigure libera circulaie a
capitalurilor i lichidarea sau repatrierea produsului acestor investiii i a oricror beneficii
care decurg din acestea.
Toate acordurile, cu excepia celui ncheiat cu Republica Moldova, conin i un articol
consacrat proteciei proprietii intelectuale, industriale i comerciale, precum i cooperrii
legislative.
Obiective specifice ale APC
Celelalte domenii de cooperare enumerate n acorduri sunt:

cooperarea n domeniul prevenirii activitilor ilegale i al prevenirii i controlului

imigraiei ilegale, cu iniiative n ceea ce privete splarea banilor, lupta mpotriva drogurilor
i mpotriva imigraiei ilegale (n afar de Kazahstan, Republica Krgzstan, Ucraina i
Moldova);
cooperarea cultural;
cooperarea financiar n materie de asisten tehnic.
Dispoziii instituionale
Acordurile instituie un Consiliu de cooperare nsrcinat s supravegheze punerea n aplicare a
acordurilor. Acesta se ntrunete la nivel ministerial o dat pe an. Consiliul este asistat de o
comisie parlamentar de cooperare.
Acordurile se ncheie pentru o perioad iniial de zece ani, ns, dup aceast perioad, se
rennoiesc n mod automat anual, cu excepia cazului n care una dintre pri se opune.Fiecare
acord include o serie de anexe i un protocol privind asistena reciproc ntre autoritile
vamale, care fac parte integrant din text.
In primii ani de independenta, politica externa a Republicii Moldova a fost orientata mai mult
catre Est, abia in ultimii ani se observa o re-orientare hotarata a politicii externe culminand cu
declararea integrarii europene drept principala prioritate. Cu toate acestea, baza legala a

relatiilor UE cu Moldova dateaza din perioada primilor ani de independenta si este formata
din Acordul de Parteneriat si Cooperare (APC) semnat pe 28 noiembrie 1994 si intrat in
vigoare pe 1 iulie 1998 pentru o perioada initiala de 10 ani. Documentul stabilea cadrul
institutional al relatiilor Moldova-UE, cadru functional si in prezent. Putem vorbi despre o
cooperare a Republicii Moldova cu UE la trei nivele institutionale: Consiliul de Cooperare la
nivel ministerial, Comisia de Cooperare si Comisia Parlamentara de Cooperare.
- Consiliul de Cooperare la nivel ministerial se intruneste o data pe an si este responsabil de
implementarea

ACP.

- Comisia de Cooperare are in componenta sa inalti functionari publlici si este sustinuta in

activitatea

sa

de

sub-comisii

sectoriale.

- Comisia de Cooperare Parlamentara compusa din parlamentari moldoveni si membri ai

Parlamentului European are sedinte de doua ori pe an - la Bruxelles si la Chisinau. Valul de
extindere din 2004 a determinat Uniunea Europeana sa reformeze cadrul existent al relatiilor
cu noii sai vecini.
In conformitate cu prevederile APC-ului dialogul institutionalizat intre Republica Moldova si
UE se realizeaz prin intermediul urmtoarelor structuri de cooperare:
Nivelul politic:
1. Consiliul de Cooperare RM UE, care se organizeaz anual la nivelul inaltilor oficiali
(Prim-ministru/Comisarul pentru Afaceri Externe si PEV, Inaltul Reprezentant al
Consiliului UE/Presedintia UE) si are scopul trasrii directiilor strategice a dezvoltrii
relatiilor RM-UE;
2. Comitetul de Cooperare RM-UE se reuneste anual la nivelul functionarilor publici de
nivel inalt in vederea examinrii tendintelor directorii ale cooperrii sectoriale RMUE;
3. Comitetul de Cooperare Parlamentar RM-UE, care se reuneste anual la nivelul
Sefilor delegatiilor Parlamentului Republicii Moldova si Parlamentului European.
Nivelul de lucru:

Subcomitetele RM-UE sunt reuniuni sectoriale la nivel de experti ce se organizeaz o dat pe

an:
Subcomitetul in domeniul Comertului si Investitii;
Subcomitetul in domeniul Finantelor, Economiei si Statisticii
Subcomitetul

in

Afacerilor

domeniul

Vmii,

Cooperrii

Transfrontaliere,

Justitiei

si

Interne

Subcomitetul in domeniul Energiei, Mediului, Transport,Telecomunicatii, Stiintei,

Tehnologiilor, instruirii si educatiei

Politica Europeana de Vecinatate (PEV) reprezinta noul instrument al Uniunii Europene in

relatiile cu Republica Moldova bazandu-se pe institutiile de cooperare stabilite anterior de
APC. Dupa 2004, Uniunea Europeana este interesata sa sustina consolidarea democratiei in
statele de la hotarele sale. Prioritatea crearii unui "cerc de state bine guvernate" la granitele
externe ale UE a fost specificata foarte clar in Strategia Europeana de Securitate adoptata in
decembrie 2003. Asadar, Politica Europeana de Vecinatate a fost conceputa pentru a evita o
noua divizare a Europei si pentru a inlatura eventualele amenintari la adresa securitatii
europene. Comisarul European pentru Relatii Externe si Politica Europeana de Vecinatate este
Benita Ferrero-Waldner .

Cele 16 state vizate de PEV sunt:

- Israel, Iordania, Moldova, Maroc, Autoritatea Palestiniana, Tunisia, Ucraina (state partenere
cu acorduri in vigoare in 2004)
- Armenia, Azerbaijan, Egipt, Georgia, Liban (cu acorduri intrate in vigoare mai tarziu)
- Algeria (ultima alaturata)
- Belorusia, Libia, Siria (nu exista acorduri de cooperare)
Rusia nu este inclusa in PEV, in schimb beneficiaza de un parteneriat strategic cu UE.
Scurta cronologie a relatiilor RM-UE:

primele incercari de formulare a unei politici coerente adaptata noilor realitati

2002-2003

de dupa aderarea celor 10 state in 2004. Doua initiative au fost mai

importante: "Europa Largita" si "Noua Vecinatate".

2003-2004

2004

2005

deciziile Consiliului European si comunicarile Comisiei stabilesc cadrul

Politicii Europene de Vecinatate (PEV) ca politica oficiala a Uniunii Europene

prima

strategie

pentru

PEV,

primele 7 rapoarte de tara + primele 7 Planuri de Actiuni

incepe

implementarea

primelor

Planuri

de

Actiuni

inca 5 rapoarte de tara sunt prezentate

pe 4 decembrie 2006, Comisia Europeana publica primele rapoarte de

2006

implementare, inclusiv raportul despre implementarea Planului de Actiuni

UE-Moldova.

Pe 3 decembrie 2008, Comisia European prezint statelor membre pentru

examinare o nou initiativ de consolidare a relatiilor cu statele din
2008

dimensiunea estic a Politicii Europene si Vecintate (RM, Ucraina, Belarus,

Georgia, Azerbaidjan si Armenia), si anume Parteneriatul Estic.

Pe 7 mai, la Praga, are loc lansarea oficiala Parteneriatului Estic, un cadru

2008

de cooperare cu sase tari ex-sovietice: Armenia, Azerbaidjan, Belarus,

Georgia, Republica Moldova si Ucraina.

2008

pe 3 aprilie 2008, Comisia European a publica Raportul de progres privind

implementarea

Planului

de

Actiuni

RM-UE,Raportul

Sectorial si Comunicarea Comisiei Europene privind evaluarea PEV pe

parcursul anului 2007.

La 27 mai 2008, cu ocazia Consiliului de Cooperare UE-Moldova, UE lanseaza

procesul de reflectii asupra noului acord cu Republica Moldova, care va
2008

merge mai departe de APC

pe 25 ianuarie 2009, la Bruxelles, a avut loc reuniunea de lansare a Grupului

neformal de prieteni ai R. Moldova din cadrul statelor membre ale UE, la
2009

invitaia Romniei i Republicii Franceze, cu participarea a 15 state membre

ale UE (Austria, Estonia, Lituania, Letonia, Suedia, Ungaria, Polonia,
Romnia, Frana, Germania, Marea Britanie, Cehia, Slovacia, Slovenia,
Italia).

pe 12 ianuarie 2010, UE si Moldova au initiat, la Chisinu, negocierile privind

2010

Acordul de Asociere.

pe 15 iunie 2010, lanasarea dialogului priving liberalizarea regimului de vize

2010

cu UE.

Pe 24-25 ianuarie, la Chisinu, inmanarea Planului de actiuni privind

2011

liberalizarea regimului de vize cu UE.

Planul de Actiuni UE-Moldova a fost adoptat in februarie 2005 de catre Consiliul de

Cooperare UE-Republica Moldova. Pe 4 decembrie 2006, Comisia Europeana a evaluat
implementarea Planului de Actiuni UE-Moldova pe parcursul primelor 18 luni si a facut
public Raportul

de

Progres

in

cadrul

Politicii

Europene

de

Vecinata te.

Uniunea Europeana este prezenta in Republica Moldova prin: Reprezentantul Special al

Uniunii Europene in Moldova, Delegatia Uniunii Europene si Misiunea de Asistenta la

frontiera moldo-ucraineana pe segmentul transnistrean. Este remarcabil faptul ca toate aceste
prezente ale Uniunii Europene au aparut pe parcursul anului 2005.
A. Delegatia Uniunii Europene-Delegatia Comisiei Europene in Moldova, inaugurata pe 6
octombrie 2005, este cea mai importanta prezenta a UE in Republica Moldova. Delegatia are
statutul unei misiuni diplomatice si reprezinta oficial Comisia Europeana. 120 de Delegatii ale
Comisiei Europene functioneaza aproape in toate regiunile lumii, numarul lor sporeste, pe
masura ce UE devine un adevarat actor global. Sef al Delegatiei din Moldova a fost numit
Cesare de Montis. Cu ocazia inaugurarii misiunii diplomatice europene, la Chisinau s-a aflat
pentru prima data si Comisarul European pentru Relatii Externe si Politica Europeana de
Vecinatate, Benita Ferrero-Waldner.
Delegatia si-a propus sa atinga urmatoarele scopuri:
-sa promoveze relatiile politice si economice intre Republica Moldova si Uniunea
Europeana prin mentinerea unor relatii ample cu institutiile guvernamentale si prin cresterea
gradului de cunoastere a Uniunii Europene, institutiilor si programelor sale;
- sa monitorizeze implementarea Acordului de Parteneriat si Cooperare intre UE si
Moldova;
- sa informeze publicul despre evolutia UE si sa explice si argumenteze necesitatea unor
politici europene;
- sa participe la implementarea Programului UE TACIS (Asistenta Tehnica pentru CSI),
care prevede finantarea prin granturi a know-how-ului necesar pentru dezvoltarea unor
economii de piata si societati democratice in statele membre ale Comunitatii Statelor
Independente.
B. Reprezentantul Special al UE pentru Moldova-Pe 16 martie 2005, Adriaan
Jacobovits de Szeged a fost numit Reprezentant Special de catre Consiliul Uniunii Europene
la recomandarea lui Javier Solana, Inaltul Reprezentant al UE pentru Politica Externa si de
Securitate Comuna.Decizia de a numi un Reprezentant Special a urmat adoptarii pe 22
februarie 2005 a Planului de Actiuni Moldova-UE de catre Consiliul de Cooperare MoldovaUE. Principala misiune a Ambasadorului Adriaan Jacobovits de Szeged in Moldova este de a
atinge obiectivele de politica externa ale UE in solutionarea conflictului transnistrean
colaborand strans cu Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa.ncepnd cu 1
martie 2007, funcia dat a fost exercitat de Kalman Mizsei, la recomandarea Secretarului

General al Consiliului UE, Javier Solana. Mandatul lui Mizsei urma sa expire la 1 martie
2010, dar a fost prelungit pn la 31 august 2010.
La finele anului 2010, functia a fost preluata de fostul ministru de Externe al Slovaciei,
Miroslav Lajcak. Anterior Lajcak a fost reprezentant special al UE n Bosnia i Muntenegru.
n decembrie a fost numit director pentru Rusia, Vecintatea estic i Balcanii de Vest al
SEAE. i-a fcut doctoratul n relaii internaionale la Moscova i vorbete fluent limba rusa.
Misiunea de Asistenta la Frontiera moldo ucraineana (EUBAM)
Frontiera a Uniunii Europene este condusa de Generalul de Brigada Ferenc BANFI din
Ungaria, si are in componenta sa politisti de frontiera din 16 state membre ale UE. Misiunea
contribuie la prevenirea contrabandei, traficului cu fiinte umane si corupiei vamale, prin
consiliere si training-uri oferite serviciilor vamale si de graniceri moldovene si ucrainene.
Misiunea coopereaza strans cu echipa Reprezentantului Special al UE in Moldova, Adriaan
Jacobovits de Szeged, care cuprinde experti in probleme transfrontaliere din Kiev, Odesa si
Chisinau.
Expertii au fost trimisi ca raspuns la scrisoarea comuna a presedintilor Ucrainei si Moldovei,
Vladimir Voronin si Victor Iuscenko din 2 iunie 2005, prin care acestia solicitau sustinerea UE
pentru imbunatatirea controlului de-a lungul intregii frontiere moldo-ucrainene. Pe 7
octombrie 2005 a fost semnat un Memorandum de Intelegere referitor la Misiunea de
Asistenta la Frontiera. Ceremonia oficiala de inaugurare a avut loc pe 30 noiembrie 2005, la
Odesa in prezenta lui Javier Solana, comisarului pentru politica europeana de vecinatate,
Benita Ferrero-Waldner, precum si a Ministrilor de Externe a Ucrainei si Moldovei, Boris
Tarasiuk

si

Andrei

Stratan.

Misiunea de Asistenta la Frontiera are un mandat de 2 ani, care poate fi prelungit. Bugetul
Misiunii va fi de aprox. 8 milioane de euro. Ea are cartierul general la Odesa, 5 birouri locale
si include 69 de experti, precum si 50 de angajati, ce asigura suportul logistic, numarul total
apropiindu-se

astfel

de

120

de

persoane.

Misiunea va imbunatati capacitatea vamesilor si granicerilor de a efectua un control eficient al

frontierelor. De asemenea, Misiunea va contribui la cresterea increderii reciproce si
intensificarii

cooperarii

transfrontaliere.

Cooperarea la frontiera si eforturile de a gasi o solutie pentru rezolvarea conflictului

transnistrean specificate in Planurile de Actiuni semnate cu Moldova si Ucraina in februarie
2005, precum si lansarea Misiunii indica rolul pe care-l are Politica Europeana de Vecinatate
in promovarea stabilitatii si incercarea de a participa la solutionarea conflictelor inghetate.
Asistenta financiara pentru Moldova din partea Uniunii Europene
In perioada 1991-2006, asistenta acordata Moldovei de catre UE a atins cifra de 300 milioane
euro. De-a lungul anilor suma alocata a crescut. Asistenta UE se acorda in prezent mai ales
prin programul TACIS si Programe pentru Securitatea Alimentara si este directionata mai ales
catre sustinerea Moldovei pentru implementarea Planului de Actiuni.

Asistenta UE pentru Moldova, 1991-2006 (in milioane )*

19911998

Programul

***41,

National

TACIS**

Programul

1999

200
0

2001 2002 2003 2004 2005 2006 Total

14,7
-

25,0* -

42,0 -

137,6

22,7

14,8

de

Cooperare
Transfrontaliera

2,0 3,0

1,1

1,0

3,6

10

0,9 -

1,25

6.6

5,1

12,3 26,15

TACIS****

Programul
Regional
TACIS****

Programul pentru

Securitatea

5,5 -

10,4

10,0 -

10,0 35,9

Alimentara

Asistenta MacroFinanciara

87.0

Asistenta

Co-finantare
pentru ONG-uri

Drepturile Omului
(EIDHR)

pentru

Proiecte Mici

Total

87.0

3,9 0.8 0.8

Umanitara

Programul

0,5

0,5

0,2 0,47 -

4,7

4,7

128,10 18,6 9,4

5,5

4,7

23,7
7

12,75 27,5 17,6 50,7 32,3 320,72

* cifrele pentru 2006 sunt orientative si nu sunt disponibile pentru fiecare categorie
** InclusivTEMPUS
*** Cifra totala a asistentei tehnice pentru 1991-98 (mai ales TACIS)
**** Partea pentru Moldova in programele de cooperare transfrontaliera si in cele regionale
Cu referire la Implementarea Programului Indicativ National 2007 2010, Moldova a primit
pe parcursul acestui an debursarea pentru componenta asistent social (2, 4 milioane de
Euro) si Ocrotirea snttii (13, 3 milioane Euro).
A fost semnat Memorandumul de Intelegere pentru Programul Indicativ National 2011 - 2013,
incheiat pentru trei ani (in comparatie cu programul precedent, care a fost incheiat pe 5 ani),

oferind o anvelop de 273 milioane Euro, aproape cu 75% mai mult decat decit programul
anterior.
Facilitatea de Investitii pentru Vecintate este un instrument important de asistent, care a
oferit un sprijin valoros in implementarea urmtoarele proiecte: Modernizarea Spitalului
Republican (20,5 milioane Euro), Modernizarea Aeroportului International Chisinu (46.25
milioane Euro), proiectul de reabilitare a drumurilor (92,5 milioane Euro), studiul de
fezabilitate privind modernizarea sistemului de alimentare cu ap si canalizare (59 milioane
Euro). In cadrul aceluiasi instrument, recent a fost adoptat decizia final privind acordarea
asistentei financiare pentru implementarea urmtoarelor proiecte: Programul de dezvoltare a
infrastructurii de distributie a apei potabile in Moldova, Proiectul privind dezvoltarea
transportului public din Chisinu, Facilitarea pentru Finantarea IMM, initiativ din cadrul
Parteneriatului Estic (SME Finance Facility). Aprobarea final a fost la fel acordat sprijinului
financiar pentru proiectul de instituire a Fondului European de Vecintate, de care va
beneficia si tara noastr.
Programul bilateral UE - Republica Moldova pentru anul 2011 a inclus un pachet de
78,6 milioane euro, conform Planului naional de aciuni pentru anul 2011. Bugetul a cuprins
sectorul energetic, preponderent pentru implementarea surselor de energie regenerabil i
pentru eficiena energetic. Pentru acest sector a fost alocat suma de 42,6 milioane euro.
Pachetul a inclus i costuri pentru consolidarea cuprinztoare a capacitilor instituionale Programul CCI. Aceast categorie de suport a nsumat 14 milioane euro.O alt component a
programului, n sum de 12 milioane euro, este dedicat susinerii msurilor de consolidare a
ncrederii pentru soluionarea conflictului transnistrean.10 milioane euro au fost incluse n
programul de asisten tehnic pentru a susine reforma din sectorul justiiei. Bugetul total de
78,6 milioane euro nu include tot suportul pe care Moldova l-a primit de la UE n anul de
raportare. UE a mai oferit adiional 1,24 miliarde euro pentru Parteneriatul de est, sum
planificat pentru anii 2011-2013.
Pe lng acestea, ara a beneficiat de asisten n cadrul programelor multinaionale,
programelor tematice, precum i n cadrul Facilitii de investiii pentru vecintate.
Asistena acordat Moldovei de ctre Comisia European preponderent ia forma unor
Programe anuale de aciune n cadrul Instrumentului European de Vecintate i Parteneriat
(IEVP). Alte surse de finanare sunt programele de asisten tematic, axate de exemplu pe

drepturile omului sau societatea civil.Obiectivul principal al asistenei acordate Moldovei de

ctre UE este susinerea dezvoltrii unei relaii tot mai apropiate dintre UE i Moldova n
contextul Politicii Europene de Vecintate (PEV) i n baza obiectivelor trasate n Acordul de
parteneriat i cooperare (PCA) i n Planul de aciuni RM-UE n cadrul PEV.Asistena
acordat de UE se concentreaz n special pe dezvoltarea democratic i buna guvernare,
reforma regulatorie i consolidarea capacitilor administrative, reducerea srciei i creterea
economic.
Noul Program Indicativ Naional (PIN) al Republicii Moldova pentru anii 2011-2013 a
fost adoptat n mai 2010 i are un buget de 273,1 milioane euro. Programul este orientat spre
susinerea realizrii principalelor obiective de politici, aa cum este specificat n Planul de
aciuni RM-UE i urmrete 3 prioriti: (1) buna guvernare, supremaia legii i libertile
fundamentale; (2) dezvoltarea social i uman; i (3) comerul i dezvoltarea durabil.
Programul bilateral UE-Moldova prevede pentru 2012 suma de 94,2 milioane euro,
suport adiional fiind acordat n cadrul diverselor programe regionale, tematice care sunt
aplicabile mai multor ri CSI. Cea mai mare parte a acestei sume va fi alocat pentru reforma
justiiei. UE de asemenea va co-finana participarea Moldovei n apte programe ale UE,
precum va susine i implementarea Programului Complex de Consolidare Instituional.
n anii urmtori, Moldova are anse de a obine mai mult suport din partea UE, dat fiind
faptul c bugetul UE pentru politica european de vecintate pentru anii 2015-2020 ar putea
s fie mrit cu 40%. Acest buget se va concentra pe politici i se va baza pe principiul "more
for more" (mai mult sprijin pentru mai multe progrese). Obiectivul principal va fi promovarea
reformelor politice, economice i sociale n vecintate i susinerea prioritilor ce au fost
convenite n planul de aciuni pentru vecintate, alinierea standardelor i politicilor la cele ale
UE i asigurarea creterii durabile i mrirea contactelor de la persoan la persoan.
n 2012 BERD i BEI a continuat s acorde finanare sectoarelor private i regionale,
instituiilor financiare i proiectelor de infrastructur. Suma total de finanare din partea
ambelor instituii ar putea ajunge la 100 milioane euro. BERD a susinut i MM(intreprinderile mici si mijlocii) locale prin intermediul echipei de finanare a afacerilor mici,
care a mai adugat dou iniiative noi n anul 2012: Eficiena energetic i Femeile n afaceri,
susinute de UE i Guvernul Suediei.

PROIECTE: Lista TOP-35 proiecte lansate de la nceputul anului 2012 . Acestea cuprind 14
sectoare. Opt proiecte, cu un buget de circa 140 mil. euro, se implementeaz n sectorul
guvernamental i n domeniul dezvoltrii societii civile, presupunnd lupta cu corup ia,
reforma instituional, crearea bazei instituionale i de drept pentru mbunt irea mediului
de afaceri, etc. n afar de asta, cinci proiecte, cu un buget de 214,8 mil. euro, au fost lansate,
la nceputul anului curent, n sectorul transport, patru n domeniul asigurrii cu ap i
canalizare (84,2 mil. euro), patru segmentul economisirii energiei (59,35 mil. euro), trei
sfera business (44,17 mil. euro), cte dou sectorul agrar (77 mil. euro) i domeniul
comunicaii (12 mil.euro) i infrastructura social (3,4 mil. euro).

VI. Stadiul actual al relatiilor R.Moldova-Uniunea Europeana

La 15 iunie curent la Luxemburg a avut loc reuniunea a XII-a a Consiliului de Cooperare RMUE. Delegatia Republicii Moldova a fost condus de dl Vlad FILAT, Prim-ministrul RM, iar
Uniunea European a fost reprezentant de dl Diego Lopez GARRIDO, Secretar de stat
pentru afaceri europene in cadrul Ministerului Afacerilor Externe si Cooperrii al Spaniei.
In cadrul reuniunii au fost discutate ultimele evolutii in relatiile RM-UE, precum si
principalele rezultate ale procesului de implementare a reformelor in Republica Moldova,
convenite in cadrul Consiliului de Cooperare RM-UE din 21 decembrie 2009. Printre cele mai
importante realizri mentionate sunt:

negocierea cu succes a Acordului de Asociere;

demararea Dialogului structurat in domeniul drepturilor omului;

aderarea RM la Tratatul Comunittii Energetice;

crearea conditiilor necesare pentru lansarea Dialogului RM-UE in domeniul vizelor;

pregtirea pentru negocierea Zonei de Comert Liber Aprofundat si Cuprinztor;

cresterea considerabil a asistentei financiare din partea Uniunii Europene pentru

sustinerea reformelor si reiterarea angajamentului UE de a acorda prima trans a
pachetului de asistent macro-financiar pentru RM cit de curind posibil (toamna);

acordarea sprijinului plenar din partea UE pentru implementarea reformelor interne si

consolidarea capacittii de administrare prin desemnarea Consilierilor UE de Nivel
Inalt, precum si finalizarea pregtirilor pentru oferirea suportului necesar prin
intermediul Programului de Consolidare a Capacittilor Institutionale;

aprecierea participrii active a Republicii Moldova in cadrul Parteneriatului Estic.

Priorittile relatiei Republicii Moldova cu Uniunea European includ:

Integrarea European

Implicarea activ a intregii societti, a tuturor fortelor politice si a actorilor externi

relevanti in vederea transformrii Republicii Moldova intr-un stat european cu o
perspectiv real de aderare la UE;

Adoptarea si promovarea valorilor si standardelor europene in toate domeniile

politic, economic, social si juridic prin implementarea criteriilor de la Copenhaga si
a angajamentelor asumate in cadrul Consiliului Europei;

Armonizarea legislatiei nationale cu acquis-ul comunitar;

Consolidarea cadrului legal si institutional necesar pentru promovarea integrrii

europene la nivel de Guvern si al fiecrui minister in parte, astfel incit procesul de
integrare european s devin prioritatea major in activitatea fiecrei structuri
guvernamentale;

Aprofundarea relatiilor bilaterale cu statele membre ale UE;

Valorificarea plenar a oportunittilor oferite de ctre "Parteneriatul Estic";

Incheierea Acordului de Asociere cu UE;

Promovarea unei integrri economice reale cu UE, inclusiv prin incheierea Acordului
de Liber Schimb Aprofundat si Comprehensiv;

Demararea dialogului cu UE in domeniul liberalizrii regimului de vize, cu scopul

semnrii unei Foi de Parcurs privind eliminarea vizelor, astfel incit s obtinem
eliminarea regimului de vize pentru cettenii Republicii Moldova;

Implementarea actiunilor conforme Parteneriatului de Mobilitate dintre UE si

Republica Moldova;

Asigurarea securittii energetice a trii prin instrumentele de care dispune UE si

aderarea la piata energetic european;

Evaluarea posibilittilor conectrii la coridorul sudic de tranzitare a resurselor

energetice din Bazinul Caspic spre Europa, precum si a altor optiuni de asigurare a
securitti energetice a Republicii Moldova;

Conectarea Republicii Moldova la retelele de transport european, liberalizarea

transporturilor aeriene;

Sporirea rolului UE in solutionarea conflictului transnistrean;

Implementarea unor strategii de comunicare (intern si extern) cu societatea si

factorii externi din UE, precum si alti actori internationali, privind integrarea
european.