Sunteți pe pagina 1din 13

20.

Politica industrial
a)definiti politica industrial,abordari conceptuale
politica industrial poate fi definite ca o gama larga de masurii guvernamentale,meninte sa promoveze
cresterea si sporirea competivitatii a unui anumit sector sau a unor sectoare intro economie cu conditia ca
celalte sectoare beneficiaza indirect de suportul oferit sectoarelor tinta.
Politic idustr consta in:masuri generale pt dezvoltarea pietii interne;politica sociala si regional;polit de
cercetare si dezvoltare; polit concurentei.
Exista 2 clasific ale polit industrial: a)Politicactive si negative. Polit active vizeaza structurile si
performantele industrial,fiind reprezentate de programe comunitare de cercetare; Politic negative combate
esecurile pietii si urmareste inlaturarea barierilor de pe piata.
b) Politici orizontale si vertical. Pol.orizontale vizeaza toate sectoarele indutriale, pe cind pol. Vertical
vizeza anumite sectoare avind ca scop protectia si restructurarea acestora.
b) objective,principe metode de implimentare.Cadru regulator,actiuni si instrumente pt
realizarea politici industrial.
Objective: sprijinirea inovatiei tehnice si dezvoltarea acestora;cresterea flexibilitati producatorilor;
incurajarea asumarii riscurilor;promovarea investitiilor in cercetare si dezvoltare; disemnarea
informatiilor pt companii;indifferent de originea acestora;
Principia :acceptarea limitata a principiului interventiei; coordonarea actiunilor statelor member sub
indrumarea comisiei; interdependenta cu alte politici; competenta explicita si legata de imprejurari, dar
nu exclusive a UE.
Sunt necesare respectarea a 5 conditii: 1. Asigurarea unui mediu competitive;2. Asigurarea unui inalt
nivel in protectia mediului;3. Promovarea convergentei econ; 4. Promovarea a formarii continuie a
capitalului uman; 5.continuarea politicilor macroeconomice previzibile.
Baza juridic sa dezvlotat doar treptat. La semnarea Tratatu de la Roma ,se considera ca existent pietei
unice va reglemnta automat ,prin mecanismele ei ,productia industrial si desfacerea acesteii
pieti.Nucleul fundamental se inspira din tratatele , acestea stabileste ca tema fundamental
asigurarea;;existentei conditiilor necesare pt competivitatea industriei comunitare
Instrumentele traditionale ale politicii industriale combina in sine politici macroeconomice si fiscale,
subsidii, programe guvernamentale de achizitii, suport pentru C&D, proceduri de elaborare a
standardelor tehnice, programe de imbunatatire a instruirii si a infrastructurii, regim antitrust favorabil,
sustinerea exporturilor, precum si dezvoltarea politicilor de promovare a produselor industriale pe
pietele externe si bineinteles atragerea investitiilor.
Analizand toate posibilitatile si luand in consideratie schimbarile ce sau produs pe plan mondial, in
1994 Comisia
formula
cele
patru actiuni
prioritare
menite
sa
conduca
la
cresterea competitivitatii industriei UE :1. Imbunatatirea cadrului regulatoriu;2. Asigurarea unei
concurente eficiente; 3. Promovarea investitiilor intangibil 4. Dezvoltarea cooperarii
industriale;
5. Dezvoltarea cooperarii in domeniul cercetarii stiintifice.
c) imporatanta politici industriale comunitare si evolutia acesteai in timp.Politicile indutriale
sectoriale si mecanismul de implementare. Rolu IMM-urile in dezvoltarea industriei si politica
de sustinere a acestora
1958 1975 Politici industriale nationalePolitica industriala la nivelul Uniunii Europene a
parcurs mai multe faze incepand cu semnarea Tratatului de la Roma. Insa, nici chiar prevederile
Tratatului nu determina o politica industriala comuna, dar lasa dreptul statelor membre de a desemna
companiile lideri. Tratatul a stabilit temelia pentru viitoarea largire a politicii comunitare prin
adoptarea mai intai a viziunii unei piete unice guvernata de legile competitie

1975 1985 Politica industriala interventionista a Comunitatii EuropeneCa urmare a socului


crizei petroliere din 1973, industria europeana a plonjat intr-o perioada de zece ani de recesiune
economica, caracterizata printr-o perioada de stagnare, inflatie si somaj.
985 1990 Inceputurile pietii unice si redresarea economicaLa inceputul anilor 80 Comisarul pe
Industrie Etienne Davignon a convocat un grup al industriasilor europeni ( Masa Rotunda Europeana
sau ERT) pentru a discuta suportul comunitar pentru colaborarea transfrontaliera in industrie
1990 - Primele dezbateri importante privind politica industriala europeanaIn 1990, a fost clar ca
Europa a iesit din recesiune, si ca programul crearii pietei unice combinat cu o competitie reala si
destul de dura, a dovedit ca este un puternic furnizor de mecanisme pentru politica industriala.
1990 1994 Documentele politicii industrialeDupa analiza tuturor argumentelor, Comisia a
prezentat propria pozitie in legatura cu viitoarea politica industriala europeana, care a fost catalogata
ca una nedirijata si orice, dar nu una permisiva. Comisia a decis ca nu trebuie sa existe o planificare
centralizata in noua politica si a pledat pentru acceptarea principiului subsidiaritatii
Industria siderurgicaPunctele de cotitura pentru acest sector au fost criza din 1973 si recesiunea
economica din 1975, generata de prima. Pe masura dezvoltarii crizei, care a dus la contractia sectorului pe
plan mondial, Comunitatea si-a asumat raspunderi tot mai mari, intervenind tot mai puternic. Ca urmare a
politicii de rigoare economica dusa timp de mai bine de un deceniu, Comisia a inceput sa dezvolte, in
cursul anilor 90, prognoze semestriale cu privire la evolutia pietei, iar perspectivele acesteia s-au
ameliorat incepand din 1994. Beneficiind de conditii economice favorabile, industria siderurgica a putut
inregistra cresteri substantiale
Industria constructoare de naveAceasta constituie un alt sector aflat in pierdere de viteza in Europa
inca de la inceptul anilor 60. In 1960, santierele navale ale celor sase state atunci membre ale
Comunitatilor Europene si ale celor trei care urmau sa adere la Comunitati la inceputul anilor 74
asigurau jumatate din productia mondiala de nave. O serie de masuri restrictive au fost adoptate in cadrul
politicii concurentei in privinta ajutoarelor de stat, dar o reglementare globala a sectorului la scara
mondiala a ramas inca un deziderat pana la finele anilor 80, cand au fost angajate negocieri multilaterale
in cadrul Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare
Industria de textilele si imbracaminteIndustria usoara a fost si ea incercata de dificultati deosebite
incepand cu deceniul 7 al secolului trecut, cauzate mai ales de slaba crestere a cererii interne si de
dezvoltarea rapida a exporturilor statelor in curs de dezvoltare. Pe plan intern, accentul este pus pe
diversificarea economica a regiunilor puternic dependente de acest sector. Comunicarea Comisiei privind
impactul evolutiilor internationale asupra sectorului comunitar al textilelor si imbracamintei preconizeaza
o integrare echilibrata a sectorului european in sistemul Organizatiei Mondiale a Comertulu
Existenta IMM este necesara pentru functionarea armonioasa a economiei moderne, acestea fiind prezente
in toate sectoarele industriei si serviciilor. Aceste intreprinderi sunt cele mai sensibile la schimbarile
intervenite in mediul de afaceri. Ele sunt primele afectate de povara exceselor birocratice. De asemenea,
tot ele sunt primele care prospera in urma initiativelor de eliminare a birocratiei si de promovare a
recompensarii succesului cu ajutorul instrumentelor fiscale, adaptandu-se mult mai usor schimbarilor
survenite in conditiile economice si sociale actuale. Ele opereaza in special la nivel national, insa sunt
afectate de legislatia comunitara privind taxele si impozitele, concurenta, legislatia societatilor
comerciale, politicile sociale si regionale si formalitatile vamale. Ca urmare, politica Comunitatii in acest
domeniu consta in masuri menite sa promoveze interesele IMM si sa elimine discriminarile care le pot
bloca accesul pe piata.

21. politica in domeniu concurentei


a) definiti politica in domeniu concurentei si conceptele de baza.
Politica concurentiala se refera la anumite legii si actiuni intreprinse de guvernu sau , de Comunitate in
ansamblu sau,destinat sa elimine sau cel putin a descuraja practicile comerciale restrictive cum ar fi
monopolurile sau alte bariere netarifare.
Concurenta perfecta presupune o forma de organizare a economiei cu reguli foartestricte care au drept
scop instaurarea unui anumit fel de egalitate a conditiilor pentrutoti agentii economici.
Daca
concurenta este neloiala (are loc cu mijloace si actiuni contrare uzantelor sireglementarilor legale)
atunci se ajunge la o distorsiune si o deturnare a concurenteide la scopul sau prin favorizarea unuia sau
mai multor agenti economici si prindefavorizarea altora.
b) obective si principii. Analizati pozitia dominata si abuzu de pozitie dominanta.
Obective :creare,mentinerea si pastrarea unei economii de piata functionale; cresterea bunastari
consumatorului;protectia consumatorului; protectia agentiloe economici care doresc sa patrunda pe o
piata sau exista deja in cadru unei piete;integrarea economica a pietilor ca urmare a liberalizari
comertului si a globalizarii afacerii; alte obective cu caracter necoruptional;
Domeniul concurentei are ca obective: limitarea,controlu si interzicerea actiunilor # care pot afecta
climatu de concurenta pura si perfecta; eliminarea tuturor barierilor din calea liberei circulatiei .
Principiile :transparenta
in privinta deciziilor adoptate referitor la comportamentele
anticoncurenta;Nediscriminarea niciunui agent economic; stabilitatea unui cadru competitiv
international; cooperarea intre difirite autoritati ale concurentei nationale si internationale in privinta
aplicarii legislatii in domeniu.
Pozitia dominanta este situatia in care o societate comerciala dispune de o asemenea putere
economica incat poate obstructiona concurenta pe piata pe care actioneaza, cu alte cuvinte, pozitia
dominanta pe piata permite unei firme sa influenteze in mod covarsitor conditiile in care se manifesta
concurenta. Practic, societatea detine o pozitie de pe care exercita o puternica influenta asupra
conditiilor de concurenta si actioneaza fara a tine cont de acest lucru. Abuzul de pozitie dominanta se
manifesta atunci cand, prin comportamentul sau, o firma influenteaza structura sau gradul de
concurenta de pe piata respectiva, chiar si in situatia in care un asemenea comportament este rezultatul
anumitor dispozitii legislative. Un astfel de abuz consta in:
impunerea in mod direct sau indirect, a preturilor de vanzare sau de cumparare sau a altor
conditii comerciale inechitabile;

limitarea productiei, distributiei sau a dezvoltarii tehnologice in dezavantajul consumatorilor;

aplicarea, in privinta partenerilor comerciali, a unor conditii inegale la tranzactii echivalente,


provocand in acest fel, unora dintre ei, un dezavantaj in pozitia concurentiala ;
conditionarea incheierii unor contracte de acceptarea, de catre parteneri, a unor clauze stipuland
prestatii suplimentare care, nici prin natura lor si nici conform uzantelor comerciale, nu au legatura cu
obiectul acestor contracte.
c) analizati necesitatea interventie statului in activitatea agentilor economici in cadru PC . Practici
comerciale restrictive. Rolu instit europene in promovare PC.
Politica europeana a concurentei s-a adresat in egala masura firmelor private si guvernelor, iar grija
principala a constituit-o reglementarea ajutoarelor din partea statului. Deoarece interzicerea absoluta a

ajutoarelor ar fi imposibila, paragraful al doilea al Art.87 mentioneaza trei situatii in care ajutoarele
acordate sunt compatibile cu reglementarile pietei comune, respectiv:1) ajutoare cu caracter social
acordate consumatorilor individuali, sub garantia nediscriminarii legate de originea produselor in
cauza ;2) ajutoare destinate remedierii pagubelor provocate de calamitati naturale sau evenimente
exceptionale;3) ajutoare acordate anumitor regiuni din Germania afectate de divizarea tarii
Scheme de ajutor autorizate a. Ajutor financiar pentru dezvoltarea zonelor urbane defavorizate
combaterea sau chiar rezolvarea anumitor probleme (ocuparea fortei de munca, dezvoltare, etc.), cu
care se confrunta anumite zone urbane, este obiectivul acestui ajutor financiar.
b. Subventii regionale pentru dezvoltarea intreprinderilor mici- Scopul principal a fost oferirea de
stimulente pentru investitii in crearea de noi afaceri in turism si de noi locuri de munca in industria
respectiva. Astfel, acest ajutor a contribuit la promovarea dezvoltarii durabile a acestei regiuni relativ
sarace a UE.
Parlamentul European. Politica n domeniul concurenei nu face obiectul procedurii
de codecizie.
Comisii parlamentare n domeniul concureneiExist 2 comisii care se ocup n mod special de
probleme legate de politica n domeniul concurenei i privind protecia consumatorului:

ECON (afaceri economice i monetare)- politica economic i monetar a UE, normele n


domeniul concurenei i ajutorul de stat acordat ntreprinderilor

IMCO (piaa intern i protecia consumatorilor)- identificare i eliminarea obstacolelor din


calea funcionrii pieei unice i promovarea i protejarea intereselor economice ale
consumatorilor

Consiliul European. Consiliul European definete orientrile i prioritile politice generale ale
Uniunii Europene i ofer impulsul necesar dezvoltrii acesteia.mpreun cu Parlamentul European,
Consiliul European joac un rol important n numirea comisarului pentru concuren, desemnat de
guvernele naionale i de preedintele Comisiei.
Consiliul UE.mpreun cu Parlamentul European, Consiliul UE adopt normele europene privind
concurena i protecia consumatorului.Consiliul este alctuit din minitrii statelor membre, care se
reunesc n formaiuni diferite, n funcie de subiectele dezbtute. De exemplu, pentru problemele
legate de concuren, minitrii statelor membre se reunesc n cadrul Consiliului Competitivitate.
Comisia European.Comisia European asigur buna aplicare a normelor UE n domeniul
concurenei.Rolul acestei instituii este, n principal, monitorizarea i, unde este cazul,
blocarea:acordurilor anticoncureniale (n special a cartelurilor);abuzurilor de poziie
dominant;fuziunilor i achiziiilor;ajutoarelor de stat.
Banca Central EuropeanBanca Central European este banca central pentru monda euro.
Principala sa sarcin este de a menine puterea de cumprare a monedei euro i, astfel, de a asigura
stabilitatea preurilor n zona euro .Banca Central European este consultat periodic cu privire la
diverse aspecte legate de concuren n sectorul financiar.

22. politica comerciala comunitara


a) definiti politica comercila.,abordari conceptuale,baza legislativa
Este politica comun prin excelen a UE, cea care a dat impulsul primar integrriieconomice
europene. De la bun nceput, a fost conceput ca o politic supranaional. Esteunul din primele
domenii n care Statele Membre au acceptat s i limiteze suveranitatea,delegnd competene extinse
la nivel comunitar.In esenta PCC e o parte componenta a politici economice a unui stat ,care vizeaza
sfera relatiilor economice externe ale acestia si care includ totalitatea reglementarilor adoptate de catre
stat.La baza PCC se afla tratatul de la Roma, al carui titlu 1 se numea ;;Libera circulatie a marfurilor.
Principalel elemente ale politici au fost formulat in art.113 al Tratatul,unde se mentioneaza ca are la
baza principii uniforme, mai ales in cea ce priveste stabilirea si modificarea taxelor vamale,incheerea
de acorduri comerciale si tarifare,politica exportului,precum si masuri de aparare comercial necesar in
caz de concurenta neloial.
b) functiile si componentele PCC, obective,principii si domeni de aplicare,principalele
instrumente ale PCC.
politica comerciala comuna a fost astfel conceputa incat sa indeplineasca o serie de functii, cum
sunt : protejarea pietei interne unice si a producatorilor amatori fata de concurenta externa; evitarea si
eliminarea externalitatilor negative in schimburile intracomunitare; sustinerea interna si promovarea
sectoarelor in formare(infantile);favorizarea economiilor de scara si a dotarii cu tehnologii
avansate; corectarea distorsiunilor interne de productie si de de consum; combaterea comertului
neloial; apararea mediului inconjurator;apararea securitatii nationale;protectia pietei fortei de munca
respectiv combaterea somajului cauzat de importurile mai ieftine (asa numitul dumping
social);obtinerea de venituri bugetare din incasarile fiscale, vamale, etc.
ca politica comerciala a U.E. are trei obiective principale:1.
promovarea comertuluicu tarile
terte;2.
promovarea liberului schimb;3.
cresterea fortei competitive a firmelor comunitare.
Principiile de baza ale politicii comerciale a U.E. sunt: uniformitatea care in sensul art. 113 din
Tratatul asupra U.E. presupune ca politica comerciala este construita pe principiile uniforme in ceea ce
priveste modificarile tarifare, incheierea acordurilor comerciale, masurile de liberalizare, etc.;; un al
doilea principiu (art. 3 din Tratatul U.E.) este o economie de piata deschisa in care concurenta este
libera. Acest principiu nu presupune excluderea oricarei protectii comerciale, ci doar a tendintei de
accentuare a protectionismului si de obstructionare a liberului acces pe piata comunitara.;; principiul
centralizarii la nivel comunitar a deciziilor majore care se materializeaza in componentele aproape
exclusive ale institutiilor europene in materie de acorduri comerciale internationale si masuri
comerciale fata de terti.
Principalele instrumente de politic comercial sunt: - de natur tarifar (vamal): prin intermediul
taxelor vamale ; - de natur netarifar: reglementrile cantitative, msurile antidumping, precum i
altemsuri netarifare; - de natur promoional i de stimulare: au drept scop s impulsioneze
exporturileglobale ale rii (sau comunitii) respective.Instrumentele politicii comerciale comune a
Uniunii Europene sunt n prezent n ceamai mare parte armonizate la nivelul UE
C) importanta PCC pt dezvoltarea armonioasa a UE. Principalele tipuri de acorduri semnate de UE
cu tarile terte si modul de aplicare a acordurilor preferintiale si cooperare incheiate de UE cu tarile
terte.
Uniunea European a ncercat s stabileasc relaii comerciale cu majoritatearegiunilor de pe glob. Au
existat numeroase discuii ntre Uniunea European i Statele Uniten privina stabilirii unei zone
transatlantice de liber schimb comercial care ar cuprindeUniunea European i rile membre ale
NAFTA. Uniunea European a purtat de asemeneadiscuii cu alte structuri regionale, cum ar fi

MERCOSUR i ASEAN n sperana stabiliriiunor acorduri de liber schimb comercial. Considernd


imensul potenial economic al Chinei iIndiei, stabilirea unor relaii comerciale cu aceste ri este
extrem de benefic UniuniiEuropene.
De asemenea, importurile de produse ieftine provenind
din China i Vietnam au cauzatngrijorarea unor State Membre ale Uniunii Europene. n timpul
conflictului textil cu Chinadin 2005, textilele chinezeti au fost blocate pentru o perioad de cteva
sptmni n porturile europene ca urmare a acuzaiilor de dumping a preurilor aduse de ctre
companiiletextile europene.
Acorduri comerciale prefereniale, de tip acorduri de comer liber sunt aceleacorduri prin care prile
au procedat la acordarea reciproc a unor concesii(reduceri/eliminri de taxe vamale de import, contin
gente tarifare etc.). n baza acestor acorduri, produsele de export originare dintr-o ar beneficiaz de
faciliti suplimentare deacces pe piaa rii partenere.Acordurile comerciale prefereniale ncheiate de
UE sunt grupate astfel:Spaiul Economic European (SEE);Acorduri de Stabilizare i Asociere;Sistemul
de Preferine Comerciale Autonome (SPCA);Acorduri de asociere Euro-Mediteraneene;Acorduri
prefereniale ncheiate cu rile din Africa;Acorduri prefereniale ncheiate cu rile din America Latin

23. politica in domeniul transportului


a) definiti PT
transportu reprezinta unu din elementele fundamentale al procesului de integrare,fiind stins legat de
crearea si finalizarea piatii interne,care promoveaza ocuparea fortei de munca si cresterea economica .
sectorul transporturilor genereaza ,in termeni de PIB 10% din bogatia UE si ofera peste zece milioane
de locuri de munca.Politica in domeniu transportului face parte din domeniul politicilor comune de la
Tratatu de la Roma..PT mai trebuie sa raspunda unor mari provocari in ceia ce priveste durabilitatea,
in special in contextul luptei impotriva incalzirii globale.
b)obective ,principe metode de implementare.baza legala si istoricu acesteia
Obiective:Obiectivul general al politicii europene de transport este stabilirea unui echilibru intre
dezvoltarea economica pe de o parte si cerintele de calitate si siguranta ale societatii pe de cealalta
parte, pentru a dezvolta un sistem de transport modern.Transport rutier:Imbunatatirea calitatii,
aplicarea in mod mai eficient a reglementarilor existente printr-un control si sanctiuni mai
aspre. Transport feroviar: Revitalizarea cailor ferate prin crearea unei zone feroviare integrate, efi
ciente, competitive si sigure si infi intarea unei retele destinate serviciilor de transport de
bunuri. Transport aerian:Controlul cresterii transportului aerian, mentinerea standardelor de
siguranta si protectia mediului. Transport maritim si fluvia Dezvoltarea infrastructurii, simplifi
carea cadrului de reglementare si integrarea legislatiei sociale pentru a putea crea veritabile autostrazi
maritime
Principiile : reguli comune aplicabile transportului international in statele membre; masuri pt
inbunatatirea si siguranta in transport; conditii pt autorizarea transporturilor nonrezidenti sa opteze
servicii de transport pe teritoriu unui stat membru; Consiliu poate decide daca treb stabilite
reglementari pt transport maritim si aerian.
Incepind cu TR. De la Roma ,transport au constituit unele dintre primele sectoare in care CEE a
introdus o politica comuna. Titlu V stabileste reguli de baza aplicabilii transport international in cadru
statelor membre. Cf art 154-156 UE a stabilit si dezvoltarea retelei trans-europene in domeniu
transporturilor,telecomunicatiilor si energiei.

Principiile fundamentale ale Politicii Comune deTransport (PCT) au fost stabilite n 1957 prin Tratatul
de la Roma. Pn n anul 1985, Congresul European al Minitrilor Transporturilor a rmas principala
instituie ce coordona politicile de transport pan-europene. n decembrie 1992, Comisia European a
publicat o Comunicare asupra Dezvoltrii Viitoare a Politicii Comune de Transport. Aceast
Comunicare a schimbat cursul politicii de transport a Uniunii Europene dinspre o abordare sectorial
(pe moduri de transport) ctre o politic integrat bazat pe mobilitate durabil. Comisia European a
prezentat apoi o Comunicare n decembrie 1998. Acest nou document, numitMobilitate durabil:
Perspective pentru viitor, a actualizat programul de aciune din 1995 i a stabilit obiective pe termen
lung, pentru perioada 2000-2004. n octombrie 2004 a fost adoptat O constituiepentru Europa.
Seciunea 7 a acesteia stabilete c,dup consultarea cu Comitetul Economic i Social,Consiliul va
reglementa: regulile comune aplicabile transportului internaional ctre i de pe teritoriul unui Stat
Membru sau traversnd teritoriul unuia sau mai multor State Membre; condiiile n care transportatori
non-rezideni pot opera servicii de transport pe teritoriul unui Stat Membru; msuri de cretere a
siguranei transporturilor; i alte prevederi considerate adecvate.
c) importanta PT in UE.Politicile sectoriale si mecanismul de functionare.Provocari majore cu
care se confrunta sectorul european al transportului.
Transportul rutier Obiectivul politicii comunitare privind transportul rutier de bunuri i de pasageri
este crearea condiiilor optime pentru furnizarea efi cient a serviciilor de transport; promovarea unui
sistem comun eficient de transport rutier; contribuirea la armonizarea condiiilor de concuren dintre
operatorii de transport; ncurajarea respectrii regulilor privind condiiile de munc n acest sector. n
acest sens, este important faptul c anumite aspecte din politica de transport rutier trebuie dezvoltate n
continuare, precum: reguli comune pentru accesul pe pia i la profesie; condiii echitabile de
concuren; aspecte sociale (orar de lucru, perioade de lucru i odihn, tahograf); taxarea transportului
rutier (taxe i tarife); constrngeri i sanciuni; promovarea acordurilor internaionale (Interbus,
acorduri de tranzit); restricii de circulaie.
Transportul feroviar Comunitatea European ncearc s creeze condiiile pentru efi cientizarea
sectorului feroviar i adaptarea sa la cerinele pieei unice. n acest sens, a propus introducerea unei
licene de operare care s ofere accesul uniform la infrastructur i a stabilit un sistem care s asigure
alocarea capacitii de infrastructur pe o baz non-discriminatorie i c utilizatorii pltesc costul real
al facilitilor pe care le folosesc. Transportul feroviar este mai puin sigur dect cel rutier n ceea ce
privete termenii de livrare, ce sunt mai puin predictibili n cazul cilor ferate. Pe unele rute
internaionale, termenii de livrare s-au dublat sau triplat chiar n ultimii ani. Aceasta se datoreaz n
principal opririlor foarte lungi pe traseu, deoarece alte trenuri (n special serviciile pentru pasageri) au
prioritate, iar procedurile de la frontiere sunt complicate (echipajele i locomotivele trenurilor trebuie
schimbate din cauza diferenelor dintre sistemele de semnalizare de la o ar la alta, etc.)
Transportul fl uvial:ncepnd cu 1 ianuarie 1993, transportul fl uvial a benefi ciat de liberalizarea
cabotajului, a crui efect principal a fost sfritul sistemului de cote ce mpiedicau fi rmele ce foloseau
aceste servicii n a-i alege liber transportatorul. mpreun cu transportul feroviar i cel maritim pe
distane scurte, transportul fl uvial poate contribui mai mult la re-echilibrarea ponderii diferitelor
moduri de transport, dup cum este recomandat n Carta Alb privind Politica European de Transport
pentru 2010. n comparaie cu alte moduri, ce se confrunt adesea cu probleme de ambuteiaje i
capacitate, transportul fl uvial este caracterizat de siguran i are o considerabil capacitate
neexplorat.
Transportul aerian:Politica comunitar privind liberalizarea transportului aerian cuprinde patru
domenii principale: accesul pe pia, controlul capacitii, costul biletelor de cltorie i emiterea
licenelor de operare pentru companii. Politica a fost lansat n 1980 i implementat n trei etape.
Punctele cheie n cadrul acestui proces au fost urmtoarele: - introducerea unei licene unice de

transport aerian emis pentru operatorii din cadrul Comunitii; - condiiile de acces al
transportatorilor aviatici la rute din cadrul Comunitii; - biletele de cltorie, inclusiv n privina
interveniei directe a Comisiei Europene n cazul taxrii inechitabile; - serviciile de transport de
bunuri.
Transportul urban Peste 75% din populaia Uniunii Europene locuiete n zone urbane. Astfel,
transportul urban reprezint o component important a cererii de mobilitate i corespunztor o
component la fel de important a mediului construit cu un impact negativ asupra sntii. De
exemplu, o cincime din cltoriile din Uniunea European sunt n mediul urban, pe distane mai mici
de 15 km. Pentru perioada 1995-2030, se preconizeaz o cretere cu 40% a numrului de kilometri
parcuri n zone urbane. Autoturismul este dominant, avnd o cot de 75% din numrul de kilometri
parcuri n conurbaiile Uniunii Europene. Autoturismele cauzeaz att de multe blocaje, nct n unele
orae europene viteza medie n trafi c este mai mic dect n zilele trsurilor cu cai. Creterea utilizrii
autoturismelor a fost nsoit de probleme de siguran i de mediu, precum i de colapsul investiiilor
n transport public.
Deschiderea frontierelor i preurile acceptabile din sectorul transport ofer europenilor niveluri fr
precedent de mobilitate. Bunurile sunt expediate rapid de la fabric la consumator, adeseori n alte ri.
UE a contribuit prin deschiderea pieelor naionale la creterea competitivitii i ndeprtarea
barierelor fi zice i tehnice. Modelele actuale de transport i ratele de cretere nu sunt ns sustenabile.
Mobilitatea oamenilor i bunurilor, efi cient i ieftin, este o doctrin central a UE n realizarea unei
economii dinamice i ntrirea coeziunii sociale. Sectorul transport genereaz 10% din venitul UE
msurat n produs intern brut, i ofer peste 10 milioane de locuri de munc. ndeprtarea barierelor
din calea comerului i a cltoriilor transfrontier a dus la creterea volumului transportului de
pasageri i de bunuri pe distane lungi. Prosperitatea a determinat o cretere spectaculoas a utilizrii
autoturismelor un fenomen ce se repet n noile State Membre ce au intrat n UE n 2004.
24. Politica de mediu
a) definiti politica de mediu si baza legislativa
politic de mediu este una dintre politicil comunitare esentiale, cuprinde ansamblu orientarilor,
principiilor si reglementarilor statului cu caracter administrativ-juridic,fiscal si financiar,menit sa
asigure dezvoltarea economico-sociala in strinsa dependenta cu cerintele dezvoltarii ecologice, ale
echilibrului ecologic.
Baza legala :Baza legal a politicii de mediu a UE este constituit de articolele 174 - 176 ale Tratatului
CE, la care se adaug articolele 6 i 95. Articolul 174 este cel care traseaz obiectivele politicii de
mediu i contine scopul acestei politici .Articolul 175 identific procedurile legislative
corespunztoare atingerii acestui scop i stabileste modul de luare a deciziilor n domeniul politicii de
mediu. iar Articolul 176 permite statelor membre adoptarea unor standarde mai stricte. Articolul 95 are
n vedere armonizarea legislaiei referitoare la sntate, protecia mediului i protecia consumatorului
n Statele MembreArticolul 6 promoveaz dezvoltarea durabil ca politic orizontal a Uniunii
Europene i subliniaz astfel nevoia de a integra cerinele de protecie a mediului n definirea i
implementarea politicilor europene sectoriale.
b) objective si principia. Rolu actorilor institutionali pe mediu si esenta acestora
Obiectivele care stau la baza politicii de mediu a Uniunii Europene sunt clar stipulate de Articolul 174
al Tratatului CE i reprezint:conservarea, protecia i mbunatirea calittii mediului;protecia
sntaii umane;utilizarea raional a resurselor naturale; promovarea de msuri la nivel internaional
n vederea rezolvrii pr. Aceast evoluie conduce la delimitarea principiilor de aciune: principiul
Poluatorul plteste, prevenirii, precauiei n luarea deciziilor, asigurrii unui nivel ridicat de

protecie a mediului, integrrii cerinelor de protecie a mediului n definirea i implementarea altor


politici comunitare i al proximitii.oblemelor de mediu la nivel regional.
Comisia European, DG Mediu. Direcia General (DG) Mediu din cadrul Comisiei Europene a fost
creat n anul 1981 i este direct responsabil pentru elaborarea i asigurarea implementrii politicii de
mediu. Rolul su este de a iniia noi acte normative n domeniu i de a se asigura c msurile adoptate
vor fi implementate de SM
Lucrrile Consiliului Ministrilor Mediului sunt pregtite de Comitetul Reprezentanilor Permaneni ai
statelor membre de pe lng UE (COREPER).COREPER, acronimul francez sub care este cunoscut
Comitetul Reprezentanilor Permaneni, include dou organisme i anume:Coreper I, format din
ambasadorii adjunci ai reprezentanelor permanente ale Statelor Membre de pe lng UE i se axeaz
pe probleme de mediu, competitivitate, agricultur, pescuit, cultur, tineret, transport, energie, sntate
i probleme sociale; -Coreper II, format din ambasadorii reprezentanelor permanente ale Statelor
Membre de pe lng UE i se axeaz pe probleme de politic extern, probleme financiare i de
protecie civil. COREPER este responsabil cu asistarea Consiliului Uniunii Europene n rezolvarea
unor propuneri sau proiecte de instrumente naintate de Comisie, n stadiul care implic negocieri
preliminare
Parlamentul European Comitetul de mediu, sntate public i sigurana alimentelor. Implicarea
Parlamentului European n politica de mediu a Uniunii se manifest prin cooperarea acestuia cu
celelalte instituii i implicarea n procesul de co-decizie. n anul 1973 Parlamentul a nfiinat un
Comitet de mediu. Propunerea de act normativ este naintat comitetului de mediu care elaboreaz un
raport coninnd o schi de opinie. Schia de opinie este dezbtut n plenul Parlamentului. Versiunea
final se comunic Consiliului i Comisiei.
Comitetul Regiunilor poate de asemenea, formula opinii din proprie iniiativ, care i permit s
introduc anumite subiecte pe agenda UE. Deciziile actorilor instituionali implicati n politica de
protecie a mediului se iau n conformitate cu urmtoarele principii stabilite prin Articolul 175 al
Tratatului CE:ca regula general, deciziile se iau prin votul majoritii calificate n Consiliu i prin
cooperarea cu Parlamentul European (PE);pentru programele de aciune, se respect decizia majoritii
calificate n Consiliu i n co-decizie cu PE;decizii n unanimitate n Consiliu i la consultarea cu PE
pentru aspectele fiscale i msurile privitoare la planificarea teritorial, utilizarea terenului i
managementul resurselor de ap, precum i a msurilor ce afecteaz politica energetic.
c) argumentati conceptul dezvoltarii durebile in legislatia UE. Apreciati Acquisul comunitar
referitor la protectia mediului . evoluati importanta programelor de actiune pt medeiu si esenta
acestora.
In ciuda imbunatatirilor semnificative ce au avut loc, in special in domeniul reducerii poluarii aerului
si apei potabile, acquis-ul trebuie sa se dezvolte in continuare. In noul Program de Actiune pentru
protectia mediului sunt identificate patru domenii prioritare: schimbarile climatice, natura si
biodiversitate, mediu si sanatate, si resurse naturale si deseuri.Carta Alba, destinata pregatirii tarilor
asociate din estul si centrul Europei in vederea integrarii in Piata Interna a Uniunii (1995), acopera
doar o mica parte din acquis-ul din domeniul protectiei mediului, mai precis partea referitoare la
legislatia privind produsele, care este direct legata de prevederile referitoare la libera circulatie a
bunurilor. Acquis-ul comunitar de mediu cuprinde peste 200 de directive, regulamente si decizii, care
constituie legislatia orizontala si legislatia sectoriala in domeniul protectiei mediului. Legislatia
orizontala cuprinde acele reglementari ce au in vedere transparenta si circulatia informatiei, facilitarea
procesului de luare a deciziei, dezvoltarea activitatii si implicarii societatii civile in protectia mediului.
Spre deosebire de aceasta, legislatia sectoriala se refera la sectoarele care fac obiectul politicii de
mediu (calitatea aerului, schimbari climatice, gestiunea deseurilor, calitatea apei, protectia naturii,

controlul poluarii industriale, substante chimice, organisme modificate genetic, zgomot, protectia
civila).
Principalele instrumente de sprijin financiar comunitar n aplicarea PEM n statele membre sunt:
a) Programul LIFE Instrumentul Financiar Comunitar pentru Mediu
Programul LIFE a fost creat n 1992, este folosit exclusiv n aplicarea PEM i include trei arii
tematice: mediu, natur i ri tere. Obiectivele generale ale programului sunt: - definirea i
promovarea unor modele de producie i de consum n conformitate cu principiile dezvoltrii
durabile;- promovarea exemplelor de bun practic; - susinerea proiectelor pilot, a informrii
orizontale, a educaiei i formrii profesionale; - dezvoltarea i ameliorarea competenelor structurilor
administrative; - susinerea integrrii mediului n alte politici i asigurarea coordonrii diverselor
instrumente i proceduri cu impact asupra proteciei mediului.
b) Sistemul Fondurilor Structurale Sistemul fondurilor structurale (Fondul European de Dezvoltare
Regional, Fondul Social European, Fondul European de Orientare i Garantare Agricol- seciunea
Orientare) reprezint n prezent aproximativ 35% din bugetul comunitar, cu tendin de cretere).
Dup 1992, fondurile sunt tot mai mult corelate cu obiectivele politicii de mediu, att prin finanarea
unor programe specifice, ct i prin integrarea considerentelor de mediu n implementarea diferitelor
proiecte
c) Fondul de Coeziune (FC) Prin FC, Comunitatea acord sprijin financiar statelor membre cu
PIB/locuitor mai mic de 90% din media comunitar pentru proiecte n domeniul mediului i al
reelelor de transport.
d) Sistemul de credite al Bncii Europene de Investiii (BEI)
Protecia mediului constituie un
important criteriu de selecie a proiectelor finanate de ctre BEI, ncepnd cu 1983. n anii 90, BEI a
acordat credite de milioane de Euros pentru proiecte n domeniul tratrii apelor, gestiunii deeurilor,
conservrii urbane i reducerii polurii. Pentru proiecte de mediu, mprumuturile pe termen lung pot s
acopere pn la 50% din costul investiiei. e) Programul NATURA 2000
f) Programul de promovare a ONG-urilor active n domeniul mediuluiProgramul reprezint un
instrument financiar de promovare a iniiativelor societii civile n aplicarea politicii europene de
mediu. Comunitatea finaneaz n proporie de 70% (80% pentru statele candidate) proiecte axate n
principal pe prioritile PAM6.

25. politica de coeziune si sociala


a) definiti politica de coeziune si sociala si baza juridica\
Coeziunea reprezint
procesul de reducere a disparitilor de dezvoltare economic i
social.Coeziunea economic i social reprezint unul din obiectivele prioritare ale Uniunii
Europene, alturi de la Piaa Unic i Uniunea Economic i Monetar. Politica de coeziune
economic i social cuprinde toate aciunile Uniunii Europene care vizeaz realizarea dezvoltrii
economice armonioase i echilibrate a acesteia, n special prin promovarea reducerii disparitilor de
dezvoltare ntre diferitele regiuni/state ale Uniunii Europene, a egalitii anselor i a dezvoltrii
durabile.
Modul de funcionare i implementare a Politicii de Coeziune Economic i Social i a Fondurilor
Structurale i de Coeziune ale Uniunii Europene a fost stabilit prin Regulamentele Fondurilor

Structurale i de Coeziune a Uniunii Europene. Regulamentul nr. 1080/2006 al Parlamentului


European i Consiliului European asupra Fondului European de Dezvoltare Regional;Regulamentul
nr. 1081/2006 al Parlamentului European i Consiliului European asupra Fondului Social
European;Regulamentul nr. 1082/2006 al Parlamentului European i Consiliului European asupra
Cooperrii Teritoriale;Regulamentul Consiliului European nr. 1083/2006 care stabilete principiile
generale ale Fondului European de Dezvoltare Regional, Fondului Social European i Fondului de
Coeziune; Regulamentul Consiliului European nr. 1084/2006 asupra Fondului de
Coeziune;Regulamentul Consiliului European nr. 1828/2006 privind Implementarea Fondurilor
Structurale;Liniile Directoare ale Comunitii Europene cu privire la coeziunea economic, social
i teritorial
b) obective si principii.
Obiectivele prioritare ale politicii de coeziune economic i social pentru perioada 2007-2013 sunt
reglementate prin Regulamentul Consiliului Nr. 1083/2006 din 11 Iulie 2006.
(a) Obiectivul de Convergen Obiectivul de Convergen urmrete accelerarea convergenei
statelor membre i a regiunilor celor mai puin dezvoltate, prin creterea economic i a
numrului locurilor de munc, prin sporirea i mbuntirea calitii investiiilor n capitalul
fizic i uman, dezvoltarea inovaiei i a societii informaiei, adaptabilitatea la schimbrile
economice i sociale, protejarea i mbuntirea calitii mediului, precum i a eficienei
administrative. Acest obiectiv constituie prioritatea Fondurilor Structurale i de Coeziune
(b) Obiectivul de Competitivitate Regional i Ocupare a Forei de Munc -urmrete, n afara
regiunilor celor mai puin dezvoltate, consolidarea competitivitii i atractivitii regiunilor,
precum i sporirea locurilor de munc, pentru a se pregti i adapta la schimbrile economice
i sociale, prin sporirea i mbuntirea calitii investiiilor n capitalul uman, inovaia i
promovarea societii informaiei, spiritul ntreprinztor,
(c)

Obiectivul de cooperare teritorial european -urmrete consolidarea cooperrii la nivel


transfrontalier prin iniiative comune locale i regionale, consolidarea cooperrii
transnaionale prin msuri favorabile dezvoltrii teritoriale integrate legate de prioritile
Comunitii i consolidarea cooperrii interregionale i a schimbului de experien la nivelul
teritorial adecvat

Principiul complementaritii, coerenei, coordonrii i conformitii


Principiul programrii multianuale: obiectivele Fondurilor Structurale sunt urmrite n cadrul unei
programri multianuale efectuate n mai multe etape, care include identificarea prioritilor, finanarea
i sistemele de gestiune i control.Principiul parteneriatului: obiectivele Fondurilor structurale
trebuie realizate printr-o strns consultare ntre Comisie i Statele Membre, mpreun cu autoriti i
organisme numite de Statele Membre (autoritile regionale i locale; partenerii economici i sociali;
orice alt organism adecvat care reprezint societatea civila). Parteneriatul include elaborarea,
implementarea, monitorizarea i evaluarea programelor operaionale.Nivelul teritorial al aplicrii:
implementarea programelor operaionale este responsabilitatea statelor membre la nivelul teritorial
adecvat, n conformitate cu sistemul instituional propriu fiecrui stat membru.Gestiunea mprit:
Bugetul Uniunii Europene alocat Fondurilor Structurale este executat n cadrul gestiunii mprite ntre
statele membre i ComisiePrincipiul adiionalitii: Ajutorul Comunitar nu poate nlocui cheltuieli
structurale publice echivalente ale Statelor Membre. Bugetele Programelor Operationale includ att
fonduri UE ct i fonduri naionaleEgalitatea ntre brbai i femei i nediscriminarea: Statele
membre i Comisia asigur promovarea egalitii ntre brbai i femei i integrarea principiului de
egalitate de anse n fiecare dintre diferitele etape ale aplicrii Fondurilor.Dezvoltarea durabil:

obiectivele Fondurilor sunt urmrite n cadrul dezvoltrii durabile i a promovrii, de ctre


Comunitate, a obiectivului de protejare i mbuntire a mediului nconjurtor
c) argumentati conceptu dezvoltari durabile in legislatia UE. Obectivele si rolu fondurilor
structurale in reducerea decalajelor structurale in cadru UE, importanta si modul de alocare si
gestionare a fondurilor structurale
Dezvoltarea durabil a devenit un obiectiv politic al Uniunii Europene ncepnd cu anul 1997, prin
includerea sa n Tratatul de la Maastricht. n anul 2001, Consiliul European de la Goteborg a adoptat
Strategia de Dezvoltare Durabil a Uniunii Europene, creia i-a fost adugat o dimensiune extern la
Barcelona, n anul 2002. obiectiv general mbuntirea continu a calitii vieii pentru generaiile
prezente i viitoare prin crearea unor comuniti sustenabile, capabile s gestioneze i s foloseasc
resursele n mod eficient i s valorifice potenialul de inovare ecologic i social al economiei n
vederea asigurrii prosperitii, proteciei mediului i coeziunii sociale.
Echitatea i coeziunea
social, prin respectarea drepturilor fundamentale, diversitii culturale, egalitii de anse i prin
combaterea discriminrii de orice fel;
Fondul Social European - principalul instrument al politicii sociale a Uniunii Europene. Prin
intermediul su se acord susinere financiar actiunilor de formare si reconversie profesional ca si
celor viznd crearea de noi locuri de munc. FSE trebuie s contribuie la ndeplinirea priorittilor
Comunittii n ceea ce priveste ntrirea coeziunii economice si sociale, a asigurrii unui nivel nalt de
ocupare si locuri de munc mai multe si mai bune, prin mbunttirea oportunittilor de angajare.
Domenii de finantare: Promovarea includerii sociale i a anselor egale pentru toi; Dezvoltarea
educaiei i a formrii continue; Promovarea unei fore de munc adaptabile i calificate, sprijinirea
inovaiei n organizarea muncii; Sprijinirea ntreprinztorilor i a crerii de locuri de munc;
Susinerea potenialului uman n cercetare tiin i tehnologie; mbuntirea participrii femeilor pe
piaa muncii.
Fondul de Coeziune -contribuie la ntrirea coeziunii economice si sociale a Comunittii, n vederea
promovrii unei dezvoltri durabile.Prin Fondul de coeziune se finaneaz proiecte pentru: msuri n
domeniul mediului cum ar fi surse regenerabile deenergie care promoveaz dezvoltarea durabil;
reele trans-europene, in special proiecte de interes european.
26. locu si rolu UE in economia mondiala
a) particularitatile geografice,istorice,ale statelor membre UEactualmente Ue cuprinde 28 de state
diverse,amplasate pe o suprafata de 4,38 mil km2, cu o populatie de circa 507 miloane
locuitori.Dezvoltarea cu succes a jucat un rol decisiv in constituirea civilizatie mondiale,care a fost
conditionat atit de factori istorici cit si naturali. Printre factori naturali : suprafata compact ceai ce
permite schimbu de experienta intre focarele de dezvoltare; cea mai mare parte e amplasat in tarimului
marii; inbinarea favorabila a diferitelor forme de relief; clima moderat ocianica si cea mediteranian au
asigurat conditii prielnice pt diferite activitati economice; europa dispune de insemnate resurse
minerale de combustibili de fier, de minereuri metaliferice.
b) analizati evolutia sectorial a economie UE din ultimele decenii.
Ca o prim trstur a caracterului modern al economiei rilor membre ale UE se nscrietocmai
existena i funcionarea economiei de pia, bine conceput i perceput n toatedomeniile i la toate
nivelurile.Rezultatele remarcabile ale UE cu economii moderne de pia se explic prin libertateade
aciune a agenilor economici pentru realizarea propriilor interese concordate cu
intereselerilor membre, reglementate prin acte juridice. Aceste interese sunt datorate existenei propr
ietii private, dar i dorinei i obligaiei ca ele s se realizeze prin aciune, nu prininaciune

Economiile rilor membre ale UE, ca economii moderne de pia, se caracterizeaz i printr-o
eficien ridicat att pe ansamblu, ct i pe diverse compartimente. rile Uniuniirealizeaz
producii mai mari cu consumuri mai mici de resurse i factori de producie, obinndastfel
performane net superioare celorlalte economii.La baza acestor realizri se afl, nainte de toate,
promovarea larg a conducerii tiinifice(managementului), a progresului tehnic i ali factori.
n
domeniul relaiilor economice externe, structura exportului rilor UE se caracterizeaz prin
predominana produselor superior valorificate, care asigur sporuri substaniale la
ncasrii, totodat, crearea de noi locuri de munc. Sunt de notorietate public declaraiileconductori
lor unor ri membre ale UE, prin care se arat c exporturile n ri din afara Uniuniiasigur n bun
msur locurile de munc n rile exportatoare.n afara de acestea, producia pentru export presupune
for de munc mai calificat, careeste mai bine remunerat.
Uniunea European este, de asemenea, cel mai mare partener economic al rilor ndezvoltare. Politica
UE prevede ajutor pentru dezvoltarea i reconstrucia acestor ri, iar prinacorduri speciale se asigur
accesul
produselor
rilor respective
pe
piaa
UE.Pentru combatereafoametei, Uniunea acord acestor ri i ajutor alimentar de urgen. n acelai ti
mp, eafinaneaz programele strategice alimentare n scopul reducerii dependenei acestei categorii
deri de resursele alimentare din statele dezvoltate necomunitare.Obiectul ajutorului pe termen lung
acordat de UE rilor n dezvoltare este acela de asprijini dezvoltarea rural, de a-i determina pe
locuitorii satelor s nu prseasc meleagurilenatale i s gestioneze mai eficient resursele naturale
locale.
Relaiile ntre CEE i ASEAN au nceput n 1972, prin nfiinarea unui comitet special alASEAN
nsrcinat cu relaiile cu Comunitatea. Aceste relaii au fost oficializate de acordul decooperare semnat
la 1 octombrie 1980. Pe plan comercial, acordul se refer la acordareareciproc a clauzei naiunii celei
mai
favorizate.Pe
planul
cooperrii
pentru
dezvoltare
au
fostsemnate acorduri bilaterale cu statele membreale Comunitii, aceasta avnd misiuneacoordonrii
diferitelor aciuni. Din doi n doi ani are loc o reuniune ministerial care trateaz problemele politice,
economice i relativ cele de cooperare.
c) ue si rm in ultimii anii
Relaiile Republicii Moldova cu Uniunea European au debutat dup 27 august 1991. La 12 ianuarie
2010 - Lansarea negocierilor privind Acordul de Asociere cu UE. Dup semnarea, la 30 septembrie
2010, a Protocolului adiional la Acordul de Parteneriat i Cooperare cu RM, au fost deschise noi
oportuniti pentru extinderea participrii RM la Programele UE. Dat fiind c participarea la
Programele i Ageniile UE presupune i o contribuie financiar din partea RM, decizia respectiv
este luat pentru fiecare caz n parte, urmarea unor consultri cu reprezentanii Comisiei Europene i a
ministerelor sectoriale vizate.
La 20 martie 2012 - Lansarea negocierilor privind stabilirea
Zonei de Liber Schimb, Aprofundat i Cuprinztor n cadrul negocierilor privind Acordul de
Asociere.26 iunie 2012 - Semnarea Acordului privind spaiul aerian comun ntre Republica Moldova i
UE. La 29 noiembrie 2013 - Republica Moldova a parafat textul Acordului de Asociere, care include
i crearea Zonei de Liber Schimb, Aprofundat i Cuprinztor.
La 28 aprilie 2014 - Cetenii
Moldovei au obinut liberalizarea vizelor. Detinatorii pasapoartelor biometrice vor putea calatori fara
vize pe un termen de 90 de zile pe parcursul a sase luni in toate statele membre ale UE, cu exceptia
Marii Britanii si a Irlandei, plus statele membre Schengen care nu fac parte din UE - Islanda,
Norvegia, Elvetia si Liechtenstein. Acestia insa nu vor avea dreptul de munca, studii si reintregirea
familiei. La 26 iunie 2014 - Consiliul UE a aprobat Agenda de asociere UE-Republica Moldova - un
document de baz care indic prioritile cooperrii ntre cele dou pr i, n urmtorii trei ani,
nlocuind astfel Planul de Aciuni Republica Moldova privind Politica europeana de vecintate din 22
februarie 2005.