Introducere

La etapa actuala Uniunea Europeana din punct de vedere economic este un actor mondial
de prim rang. Cu un numar de peste 500 milioane de oameni, populatia Uniunii Europene esate a
treia ca marime din lume, dupa China si India. Intindere sa, ca si impactul sau din punct de
vedere commercial, economic si financiar fac din UE o putere important ape plan mondial.

Uniunea Europeana ofera cetatenilor sai stabilitate, prosperitate si garantarea drepturilor

omului la cele mai inalte standard universale.

Integrarea european este nu doar un deziderat fundamental al politicii interne i externe

a Republicii Moldova i al Guvernului, ci i o for major de coeziune politic i social.
ncepnd din septembrie 2009 au fost obinute rezultate importante n realizarea acestui obiectiv,
Republica Moldova fiind calificat drept unul dintre liderii indiscutabili n ntreaga regiune.

Relaiile dintre Republica Moldova i Uniunea European au fost formal lansate odat cu
semnarea la 28 noiembrie 1994 a Acordului de Cooperare i Parteneriat, care a intrat n vigoare
la 1 iulie 1998.

n prezent UE i RM dezvolt o relaie din ce n ce mai strns, aceasta mergnd dincolo

de cooperare, pn la integrarea economic treptat i o aprofundare a cooperrii politice.
Integrarea European rmne obiectivul principal i ireversibil al agendei interne i externe a
Republicii Moldova.

Republica Moldova este cel mai mare beneficiar de asisten european din lume pe cap
de locuitor, doar ntre 2007 i 2013 aceasta primind peste 560 de milioane de euro de la UE.

Colaborarea Republicii Moldova cu Uniunea Europeana in anii 1998-2008

Primul document juridic de colaborare a Republicii Moldova cu uniunea Europeana a fost

Acordul de Parteneriat si Cooperare (APC), semnat la 28 noiembrie 1994 si intrat in vigoare la 1
iulie 1998, pentru o perioada de 10 ani. Obiectivele de baza ale APC constau in urmatoarele:
dezvoltarea dialogului politic, promovarea comertului si a investitiilor, cooperarea in domeniile
legislative, economic-financiar si social-cultural, sustinere de catre UE a eforturilor Republicii
Moldova de a trece la economia de piata. Ca rezultat, in mai 2004, Ue a elaborate Politica
Europeana de Vecinatate (PEV) pentru statele vecine din Europa de Est si bazinul Marii
Mediterane, avind ca scop crearea unui cerc de state prietene, stabile si prospere in jurul sau.
PEV nu a schimbat cadrul juridic al relatiilor Moldovei cu UE. APC a ramas acordul de baza a
parteneriatului moldo-comunitar, dar a fost echipat cu un document politic in forma unui plan de
actiuni UE- Moldova (PAUEM), destinat accelerarii reformelor politice, economice si sociale in
tara noastra, in schimbul aprofundarii relatiilor sale cu UE. 1

Totodat, dialogul politic ntre RM i UE este asigurat prin intermediul reuniunilor n

formatul Dialogului Politic UE-Moldova (COEST, COPS, Directorii Politice) n cadrul crora se
discut parcursul reformelor n RM, relaiile RM-UE i subiecte de interes comun n domeniul

1
Chirila V. Relatiile Republicii Moldova cu Uniunea Europeana. Evolutia politicii externe a Republicii Moldova
(1998-2008). Chisinau, Cartdidact, 2009, p. 49-80
politicii externe i de securitate. Pe parcursul anului sunt organizarea vizite reciproce, ntlniri i
consultri la toate nivelele.

n mai 2004 Republica Moldova a fost inclus n Politica European de Vecintate a UE.
Planul de Aciuni RM-UE a fost semnat la 22 februarie 2005. La 4 mai 2006, RM a fost
acceptat n calitate de membru cu drepturi depline n cadrul Procesului de Cooperare n Europa
Sud Est, ceea ce confirm nc o data apartenena Republicii Moldova la spaiul Sud-Est
European i deschide noi perspective cadrului de relaii ntre RM i UE.

Pe 6 octombrie 2005 a fost instiuit Delegaia Uniunii Europene n Republica Moldova

pentru a facilita mai mult relaiile moldo-comunitare, primul ambasador al UE n Moldova a
devenit Cesare de Montis (octombrie 2005 - noiembrie 2009), iar din noiembrie 2009 ambasador
este Dirk Schuebel.

n iunie 2008 a fost lansat Parteneriatul de Mobilitate RM-UE.

ncepnd cu 7 mai 2009 Republica Moldova particip la iniiativa Parteneriatului Estic

contribuind activ la dezvoltarea dimensiunii bilaterale i a celei multilaterale.

La 1 ianuarie 2010, Republica Moldova a devenit membru cu drepturi depline al

Comunitii Energetice Europene.

n ianuarie 2010, a fost lansat Grupul pentru Aciunea European a Republicii Moldova
(GAERM), la iniiativa Romniei i Franei, pentru promovarea intereselor i vizibilitii
Republicii Moldova pe agenda european.

La 15 iunie 2010 a fost lansat Dialogul RM-UE n domeniul liberalizrii vizelor. n

ianuarie 2011, Republica Moldova a primit Planul de aciuni privind liberalizarea vizelor, care
conine dou seturi de condiii, care odat implementate vor contribui la instituirea unui regim
fr vize ntre RM i UE.2

Pe 24 ianuarie 2011 Republica Moldova a primit n mod oficial un plan de aciune pentru
instituirea unui regim fr vize pentru cltoriile de scurt edere de la comisarul UE pentru
Afaceri Interne.

La 1 mai 2011 a fost definit protocolul privind principiile generale pentru participarea
RM la programele UE. Primul program UE la care RM planifica s participe este FP7.

Pe 26 iunie 2012 a fost semnat acordul privind aderarea Republicii Moldova la Spaiul
Aerian Comun cu Uniunea European.

n octombrie 2013, Consiliul European a anunat c liberalizarea regimului de vize pentru

cetenii Republicii Moldova ar putea fi stabilit deja n 2014.

La cel de-al III-lea Summit al Parteneriatului Estic de la Vilnius care a avut loc pe 28 i
29 noiembrie 2013 Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere, inclusiv pentru o Zon de

2
http://www.undp.md/border/RelatiileRM-UE.html (vizitat: 10.11.2017)
liber schimb aprofundat i cuprinztor (ZLSAC) i de liberalizare a regimului de vize cu
Uniunea European.

Pe 27 februarie 2014 Parlamentul European a votat (460 din 510 eurodeputai au fost
pentru) n plenul reunit regulamentul care permite eliminarea vizelor de intrare pe teritoriul
Uniunii Europene pentru cetenii Republicii Moldova. Votul Parlamentului a fost confirmat de
ctre Consiliului Uniunii Europene pe 14 martie 2014, iar pe 8 aprilie 2014 decizia a fost
publicat n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. La 28 aprilie 2014, decizia de ridicare a vizelor
publicat n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a intrat n vigoare, i ncepnd cu ziua
respectiv cetenii moldoveni, posesori ai unui paaport biometric, pot cltori liber, oriunde n
spaiul Schengen, timp de 90 de zile ntr-o perioad de 180 de zile.3

Acordul de comer liber RM-UE cu privire la crearea Zonei de Comer Liber Cuprinzator
i aprofundat (ZLSAC) a fost semnat n data de 27 iunie 2014, urmnd a fi implementat gradul
ncepnd cu toamna anului curent.

Pe 1 septembrie 2014, cei 28 de minitri de externe ai Uniunii Europene au consemnat

intrarea n vigoare a Acordului de Asociere cu Uniunea European.

O noua oportunitate pentru Moldova in procesul apropierii de structurile europene a constituit-o

includerea ei, alaturi de inca 5 state din Europa de Est (Ucraina, Belarus, Georgia, Armenia si
Aizerbaidjan) in Parteneriatul Estic (PE). Semnat de catre Republica moldova la Praga, la 7 mai
2009, noul angajament cu UE nu ofera celor 6 state o promisiune clara de aderare la cominitatile
europene, insa afucea noi oportunitati de aprofundare a relatiilor de parteneriat dintre UE si
statele semnatare. Astfel, se stipuliaza ca de un tratament preferentiat vor beneficia tarile care nu
doar declara ca doresc sa adere la UE, dar care sunt gata sa-si assume sis a indeplineasca
angajamente de ordin polkitic, institutional, legislative, economic si social necesare pentru
materializarea acestui deziderat. Analiza din aceasta perspectiva, pentru Republica Moldova o
inportanta deosebita reprezinta urmatoarele dimensiuni ale PE, care prin continutul lor apropie
tarile participante de comunitate europeana. Acestea sunt urmatoarele:

1. Negocierea unor acorduri de asociere cu cele 6 state in scopul de a crea o strinsa

conexiune politica intre tzarile semnate si UE, care vor contribui la promovarea
convergentilor legislative si instutionale in baza legislatiei si standardelor comunitare,
avansind cooperarea in asa domenii ca politica externa si de Securitate comuna, daqr si
politica de Securitate wsi de aparare a UE. Noile acorduri nu vor fi,insa, negocieate
automat cu toate statele menbre ale PE, ci doar cu acele care vor da dovada de progrese
sufficient la capitolele democratie, consolidarea statului de drept,respectarea drepturilor
omului, ect.
2. Acordurile de asociere vor contine prevederea privind perspectiva integrarii economice a
statelor vizate in peatza comuna a UE. In acest sens se prevede instituirea unei zone
Aprofundate si coprehensive de comert liber, care va acoperi intreg comertul (produse
agricole, industrial, servicii, proprietate intelectuala) inclusive energiea. In acest sens se

3
Realizarea Planului de Actiuni UE-Moldova (februarie 2005- ianuarie 2008)
 va armoniza cadrul regulator intern cu cel comunitar in domeniu comertului, iar in
perspectiva crearea unei comunitati Economice de Vecinatate.
3. UE va initia cu statele din PE pact de mobilitate si Securitate, care vor include conditii
obligatorii de indeplinit pentru a facilia mobilitatea populatiei din statele ` semnate in
spatiu cominitar, contribuind la liberizarea treptata a regimului de vize cu UE.
4. Noile acorduri vor contine prevederi referitoare la cresterea ,,interdependentei
energetice cu UE. In parallel, Moldova si Ucraina vor fi sprijinite sa finalizeze
negocierile privind aderarea lor la Comunitatea Energetica Europeana. Totodata,
Moldova va fi incurajata sa semneze cu UE un memorandum de intelegere in domeniul
energiei electrice, care va include masuri de sprijinire si monigtorizare a securitatii
activitatilor de furnizare si tranzitare a energiei, da si a securitatii infrastructurii
energetice.
5. In cadrul PE se prevedea si instituirea unui nou cadru multilateral de cooperare intre UE
si statele member, are va fi mai mult decit un for de dialog, deoarece va permite
facilitarea elaborarii si realizarii unor actiuni commune, pentru a face fata in mod solidar
unor provocari commune. Structura viitorului cadru multilateral de cooperare include 4
trepte:
Reuniuni bianuale la nivel de sefi de stat si de govern;
Reuniuni anuale la nivel de ministry de externe din tarile UE si PE, pentru
evaluarea progreselor in activitatea statelor member si vor trasa noi obiective;
6. PE prevedea si cresterea resurselor financiare allocate de UE celor 6 state, astfel ca pina
in 2020 cheltuielile per capita urmau sa se majoreze de la 6 la 20 de euro, iar suma
cheltuielilor UE se va ridica la 2.1 miliarde de euro. Acesti bani urmau sa fie utilizati
pentru promovarea democratiei si bunei guvernari, consolidarea capacitatilor
administrative der cooperare cu UE, dezvoltarea si integrarea economica in piata
comunitara, mobilitatea cetatenilor din PE spre UE, energertica etc. 4

Negocierea si continutul noilor acorduri moldo-comunitare

Dupa alegerile parlamentare din 29 iulie 2009, soldate cu victoria partidelor de orientare
liberal-democratica, in Republica Moldova a fost constituita alianta pentru integrare Europeana
care a abordat problematica integrarii europene intr-o maniera calitativ noua.

Republica Moldova este recunoscut unanim ca un stat european, din toate punctele de
vedere, att economic, cultural, ct i geopolitic.

Obiectivul strategic al politicii interne i externe al statului este integrarea n Uniunea

European. n acest sens, la 28 noiembrie 1994 a fost semnat Acordul de Parteneriat i
Cooperare (APC). Acordul n cauz reprezint baza juridic a relaiilor dintre Republica
Moldova i Uniunea European i a intrat n vigoare n anul 1998.5

Acordul de Parteneriat i Cooperare este un angajament bilateral care reglementeaz baza

colaborrii n domeniile: economic, comercial, juridic, politic i cultural-tiinific. Prin

4
Uniunea Europeana in lume. Bruxelles, 2007
5
http://gov.md/europa/ro/content/rela%C8%9Bii-rm-ue (vizitat: 08.11.2017)
intermediul acestuia Uniunea European s-a angajat s susin eforturile Republicii Moldova,
orientate spre consolidarea democraiei i statului de drept cu respectarea drepturilor omului i a
minoritilor prin asigurarea cadrului corespunztor al dialogului politic, dezvoltarea durabil a
economiei i finalizarea procesului de tranziie spre economia de pia prin promovarea
schimburilor comerciale, investiiilor i relaiilor economice armonioase.

Relaiile dintre Republica Moldova i Uniunea European snt instituionalizate prin

intermediul urmtoarelor structuri:

Consiliul de Cooperare RM-UE;

Comitetul de Cooperare RM-UE;

Subcomitetele de Cooperare RM-UE;

Comitetul de Cooperare Parlamentar RM-UE.

n cadrul Politicii de Vecintate (PEV), pe data de 22 februarie 2005, la Bruxelles a fost

semnat Planul de Aciuni RM-UE. Planul de Aciuni stabilete un set cuprinztor de prioriti n
domeniile incluse n Acordul de Parteneriat i Cooperare. Printre aceste prioriti, toate fiind
importante, o atenie special se acord:

eforturilor susinute privind soluionarea viabil a conflictului transnistrean;

continurii consolidrii stabilitii i eficienei instituiilor ce garanteaz democraia i

supremaia legii;

asigurrii derulrii democratice a alegerilor parlamentare n Moldova n conformitate cu

standardele europene;

asigurrii respectrii libertii presei i de exprimare;

continurii consolidrii capacitilor administrative i judiciare;

relurii cooperrii cu Instituiile Financiare Internaionale (IFI);

implementrii aciunilor viznd reducerea srciei, consolidrii creterii economice

asigurate de sectorul privat i durabilitatea fiscal.

ameliorrii climatului investiional prin reforme structurale adecvate n vederea

asigurrii condiiilor nediscriminatorii, transparente i previzibile pentru afaceri, inclusiv prin
lupta cu corupia.

Implementarea Planului de aciuni RM-UE va susine procesul de armonizare a legislaiei

moldoveneti, precum i a normelor i standardelor aplicate n Republica Moldova cu cele ale
Uniunii Europene. ndeplinirea obiectivilor i aciunilor prevzute de planul de aciuni va crea
condiii favorabile pentru avansarea relaiilor RM-UE i vor contribui la obinerea de ctre R.
Moldova a statutului de candidat oficial la aderare la Uniunea European.

Direciile prioritare ale proceselor de integrare european snt:

realizarea Planului de Aciuni RM-UE;

 valorificarea posibilitilor ce deriv din participarea Republicii Moldova la iniiativele
regionale din Europa de Sud-Est, Procesul de cooperare n Europa de Sud-Est (SEECP), CEFTA.

n vederea avansrii Republicii Moldova pe calea integrrii europene i consolidarea

poziiei sale, se impune realizarea complet a obiectivelor n termenii stabilii n Planul de
aciuni. Din acest motiv se atribuie o importan sporit procesului de coordonare a reformelor
cu standardele europene.

Domeniile prioritare snt:

reformarea sistemului naional al justiiei;

elaborarea unei strategii de informare i cooperare n domeniul integrrii europene;

asigurarea libertii de comunicare i exprimare;

mbuntirea managementului frontierelor, inclusiv pe segmentul transnistrean;

semnarea acordurilor de liberalizare a regimului de vize cu Uniunea European;

obinerea preferinelor comerciale autonome cu comunitatea european.

Extinderea Uniunii Europene de la 1 mai 2004 a determinat o schimbare istoric pentru

Uniune n termeni politici, geografici i economici, consolidnd n continuare interdependena
politic i economic dintre UE i Moldova. Extinderea ofer UE i Moldovei oportunitatea de a
dezvolta o relaie de continu apropiere mergnd dincolo de cooperare, de a implica ntr-o
msur semnificativ integrarea economic i de a aprofunda cooperarea politic. Uniunea
European i Moldova sunt determinate s utilizeze aceast ocazie pentru a-i consolida relaiile
i a promova stabilitatea, securitatea i bunstarea. Abordarea este fundamentat de parteneriat,
proprietate comun i difereniere. Ea va contribui la dezvoltarea n continuare a parteneriatului
nostrum strategic. Politica European de Vecintate a Uniunii Europene stabilete obiective
ambiioase bazate pe angajamente pentru valorile comune i implementarea efectiv a reformelor
politice, economice i instituionale. Moldova este invitat s stabileasc cu UE relaii politice,
de securitate, economice i culturale mai intense, s intensifice cooperarea transfrontalier i s
mprteasc responsabilitatea pentru prevenirea i soluionarea conflictelor. Unul dintre
obiectivele cheie ale acestui Plan de Aciuni va fi susinerea n continuare a unei soluionri
viabile a conflictului Transnistrean. Nivelul de ambiie a relaiei va depinde de gradul de
angajament al Moldovei pentru valorile comune, precum i capacitatea sa de a implementa
prioritile convenite n comun. Ritmul progresului relaiei va recunoate pe deplin eforturile
Moldovei i realizrile concrete n ndeplinirea acestor angajamente.6

Acest Plan de Aciuni este primul pas n acest proces. Planul de Aciuni UE Moldova este
un document politic care stabilete obiectivele strategice ale cooperrii dintre Moldova i UE.
Cadrul temporar de implementare a Planului de Aciuni este de 3 ani. Implementarea sa va

6
http://gov.md/europa/ro/content/mesajul-premierului-iurie-leanc%C4%83 (vizitat: 08.11.2017)
contribui la ndeplinirea prevederilor Acordului de Parteneriat i Cooperare (APC) i va ncuraja
i susine obiectivul Moldovei viznd integrarea de mai departe n structurile economice i
sociale europene. Implementarea Planul de Aciuni va avansa semnificativ ajustarea legislaiei,
normelor i standardelor Moldovei la cele ale Uniunii Europene. n acest context, Planul de
Aciuni va construi o baz solid pentru integrarea economic bazat pe adoptarea i
implementarea regulilor i reglementrilor economice i comerciale avnd potenialul s
sporeasc comerul, investiiile i creterea. Mai mult ca att el va ajuta la elaborarea i
implementarea politicilor i msurilor viznd promovarea creterii economice i coeziunii
sociale, reducerea srciei i protejarea mediului, contribuind astfel la obiectivul pe termen lung
al dezvoltrii durabile. Moldova i UE vor coopera strns n vederea implementrii Planului de
Aciuni.

Problem si prioritati in colaborarea Republicii Moldova cu UE la etapa actuala

Cooperarea interparlamentar este un element important al dialogului politic dintre UE i

Republica Moldova, iar Comitetul de Cooperare Parlamentar UE-Republica Moldova (CCP) a
fost stabilit pe baza articolului 87 din APC, drept o platform pentru membrii Parlamentului
European (PE) i cei ai Parlamentului Republicii Moldova pentru a realiza un schimb de opinii
cu privire la relaiile UE-Moldova pe toate problemele de interes comun.

Constituit n 1998, CCP se reunea anual: o dat n unul dintre locurile n care-i
desfoar activitatea Parlamentul European i o dat la Chiinu. n componena sa intra un
numr egal de deputai ai Parlamentului European i ai Parlamentului Moldovei.

CCP i prezenta opiniile sub forma unor recomandri adresate Consiliului de Cooperare,
Comisiei Europene i autoritilor Republicii Moldova.

Delegaia Parlamentului European pentru Comitetul de Cooperare Parlamentar

Moldova-UE, pn n anul 2006 a fcut parte din Delegaia PE comun pentru relaiile cu
Ucraina, Moldova i Belarus. n perioada 1999 2004 n calitate de Preedinte al Delegaiei
Parlamentului European pentru relaiile cu Republica Moldova a activat Jan Marinus WIERSMA
(PSE, Olanda). Anterior, n calitate de Preedini ai Delegaiei au fost desemnai Erika MANN
(PSE, Germania) n perioada 1997 1999 i Elisabeth SCHROEDTER (Verzii/ALDE,
Germania) n perioada 1994 - 1996. n iunie 2004, Marianne MIKKO (PES, Estonia) a preluat
funcia de Preedinte a Delegaiei. n septembrie 2009 n cadrul primei sesiuni a Parlamentului
European n legislatura a 7-a, Monica Macovei (PPE, Romnia) a fost aleas n calitate de
Preedinte al Delegaiei Parlamentului European pentru relaiile cu RM.

Pe parcursul sesiunii Parlamentului European de legislatura a 7-a delegaia Parlamentului

European n cadrul CCP i-a intensificat dialogul politic cu omologii si din cadrul
Parlamentului Republicii Moldova. n 2011 i 2012, cele dou delegaii s-au ntlnit de dou ori
n cadrul CCP, manifestnd interes pentru a discuta i a ncuraja dezvoltarea relaiilor UE-
Moldova. n cadrul ntlnirilor care au avut loc la Chiinu, membrii PE au avut posibilitatea de
a se ntlni cu oficiali de rang nalt.

Pentru perioada 2009-2014, delegaia PE la CCP s-a concentrat pe progresele cooperrii

UE-RM, pe implementarea reformelor democratice i economice pe care Republica Moldova i
le-a asumat n realizarea obiectivui de integrare european.

CCP a recunoscut Republica Moldova ca stat european, susinnd aspiraiile sale de a

deveni n viitor membru al Uniunii Europene, pe baza articolului 49 din Tratatul privind Uniunea
European. De asemenea, Comitetul a formulat recomandri la diferite etape, care au condus la
semnarea Acordului de Asociere i stabilirea regimului liberalizat de vize pentru cetenii
moldoveni care cltoresc n UE. O atenie deosebit a fost acordat situaiei politice interne din
Republica Moldova n perioada 2009-2012, precum i n timpul crizei politice din primvar
2013, partidele politice fiind ncurajate s consolideze democraia i s aduc stabilitatea n ar.

CCP a dezbtut n mod constant problemele drepturilor omului, libertii de exprimare i

mass-media, reformele administraiei i ale sistemului judiciar, lupta mpotriva corupiei i
crimei organizate. Comitetul a fcut recomandri generale cu privire la UE i politicile de
cooperare ale Republicii Moldova pe probleme politice, sociale, economice i culturale, precum
i pe probleme de securitate, migraie, transport i energie. n ceea ce privete soluionarea
conflictului transnistrean, delegaia PE la CCP a sprijinit eforturile de soluionare a conflictului
pe cale panic, n special prin formatul de negocieri 5+2, cu respectarea deplin a suveranitii,
independenei i integritii teritoriale a Republicii Moldova. De asemenea, n mod constant a
fost susinut cooperarea transfrontalier dintre Republica Moldova i vecinii si.

La finele ficrei edine a CCP se adopta o Declaraie Comun care aborda probleme de
interes comun. Unul din subiectele principale ale acestor declaraii l constituia acordarea
suportului pentru stabilirea unor legturi mai strnse ntre Moldova i UE.

Acordul de Asociere, semnat pe 27 iunie 2014, stabilete crearea unui Comitet

Parlamentar de Asociere UE-RM, care a substituit Comitetul de Cooperare Parlamentar UE
Republica Moldova.

Concluzie

Rezumind cele spuse mai sus, ajungem la concluzia ca colaborarea dintre Republica
Moldova si Uniunea Europeana este una destul de productiva. n prezent UE i RM dezvolt o
relaie din ce n ce mai strns, aceasta mergnd dincolo de cooperare, pn la integrarea
economic treptat i o aprofundare a cooperrii politice. Integrarea European rmne obiectivul
principal i ireversibil al agendei interne i externe a Republicii Moldova.

Republica Moldova este cel mai mare beneficiar de asisten european din lume pe cap
de locuitor, doar ntre 2007 i 2013 aceasta primind peste 560 de milioane de euro de la UE.
Referinte bibliografice:

1. Chirila V. Relatiile Republicii Moldova cu Uniunea Europeana. Evolutia politicii

externe a Republicii Moldova (1998-2008). Chisinau, Cartdidact, 2009, p. 49-80
2. Cebotari S. ,,Politica externa a R. Moldova in contextual proceselor internationale
3. Uniunea Europeana in lume. Bruxelles, 2007
4. http://gov.md/europa/ro/content/rela%C8%9Bii-rm-ue (vizitat: 08.11.2017)
5. Realizarea Planului de Actiuni UE-Moldova (februarie 2005- ianuarie 2008)
6. http://www.undp.md/border/RelatiileRM-UE.html (vizitat: 10.11.2017)