UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN MOLDOVA

Departamentul Drept

Lucru Individual

Dreptul Uniunii Europene

Tema : Republica Moldova și Uniunea Europeană

A elaborat  : Alexandru Gribincea

Profesor : Ursu Viorica

Chişinău 2022
 Cuprins
INTRODUCERE...........................................................................................................3

1.Evoluția relațiilor Republicii Moldova cu Uniunea Europeană............................4

2.Realizarea Planului de Acțiuni UE-Republica Moldova........................................7

2.1.Conflictul transnistrean.........................................................................................9

2.2 Democrația și supremația legii............................................................................10

2.3 Libertatea mass mediei........................................................................................10

2.4 Reforma administrativă și reforma judiciară.......................................................10

2.5Cooperarea cu Instituțiile Financiare Internaționale, stabilitatea macroeconomică

și reducerea sărăciei..............................................................................................................10

2.6 Îmbunătățirea climatului investițional.................................................................10

2.7 Managementul frontierei moldo-ucrainene (inclusiv pe sectorul Transnistrean)11

2.8 Promovarea comerțului reciproc, inclusiv Preferințele Comerciale Autonome..11

2.9 Lupta împotriva crimei organizate......................................................................11

2.10 Managementul eficient al fluxului migrației.....................................................11

2.10.1Energetica...................................................................................................11

2.10.2Transport.....................................................................................................11

2.10.3Mediul înconjurător....................................................................................12

2.10.4 Societatea informațională..........................................................................12

2.10.5 Facilitarea regimului de vize.....................................................................12

2.10.6 Sănătate Publică.........................................................................................12

2.10.7 Cultura........................................................................................................12

2.10.8 Contacte interumane..................................................................................12

3.Perspectivele de integrare ale Republicii Moldova în Uniunea Europeană.......14

4. Avantajele și dezavantajele integrării R.Moldova în UE....................................19

5. Unele perspective ale integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană...22

BIBLIOGRAFIE.........................................................................................................27

2
 INTRODUCERE
Vectorul european al politicii externe al Republicii Moldova reprezintă astăzi cel mai
în vogă subiect atât în cercurile politice cât și în cele academice. În prezent relațiile de
cooperare economică dintre UE și RM capătă o nouă formă și chiar atestăm un interes sporit
pentru Republica Moldova din partea Bruxelles-ului, fapt care nu se datorează unei politici
formidabile duse de guvernare ci mai mult dorinței de stabilitate la frontierele UE și
consolidării bunelor relații cu vecinii și posibilii viitori membri. Relațiile dintre Republicii
Moldova și Uniunea Europeană sânt cel mai adesea, privite prin prisma reformelor, a
proceselor de transformare a unei foste economii de comandă.

Dar mai există o perspectivă, nu mai puțin elocventă, pentru examinarea acestei relații;
este ceea ce numim „procesul de ajungere din urmă” de reducere a marilor discrepanțe de
dezvoltare față de Europa Occidentală — in cele din urmă fiind modernizarea Republicii
Moldova. Din acest punct de vedere, trebuie să ne raportăm la teoria și practica politicilor
economice occidentale, cât și a proceselor și fenomenelor care reprezintă dezvoltarea
economică pentru a face față aspirațiilor de integrare europeană.

Relațiile de colaborare dintre UE si Republica Moldova s-ar putea dezvolta mult mai
rapid daca ar exista o unitate de idei și o cooperare fructuoasă intre elitele politice. Moldova
ar trebui să profite de toate oportunitățile ce i se oferă nu doar declarativ dar și practic
indiferent de conjunctura politică internă. Un efort depus din partea tuturor structurilor
guvernamentale și neguvernamentale ar reprezenta o fortificare a acțiunilor și un efect
neîntârziat.

3
 1.Evoluția relațiilor Republicii Moldova cu Uniunea Europeană

În relațiile cu Comunitatea Europeană, Republica Moldova a moștenit când juridic al

relațiilor dintre CE și URSS — un Tratat de Comerț și Cooperare care acorda URSS statutul
de cea mai favorizată națiune în relațiile comerciale cu CE în schimbul angajamentului primei
de a continua reformele politice și economice. În plus, în 1991 Moldova a devenit beneficiară
a programului Comunităților Europene de Asistentă Tehnică pentru Comunitatea Statelor
Independente (TACIS). Includerea Moldovei în programul TACIS a fost un prim semnal al
politicii diferențiate pe care CE urma să o poarte vizavi de statele baltice (incluse într-un
program de asistentă conceput special pentru statele cu o perspectivă clară de aderare,
PHARE) și RM, care aderase de curând la Comunitatea Statelor Independente (CSI).

Abia după semnarea unui Acord de Parteneriat și Cooperare (APC) dintre UE și RM în

1994, autoritățile de la Chișinău încep să atragă tot mai multă atenție UE și să formuleze tot
mai clar opțiunea europeană a RM. Astfel, în 1995 Parlamentul de la Chișinău a adoptat o
declarație de politică externă în care califică semnarea APC drept un prim pas spre integrarea
europeană a RM. În paralel, aderarea la UE este declarată obiectivul strategic al Moldovei în
Concepția Politicii Externe pentru 1998 — 2002 adoptată de noul guvern.1

În prezent, cadrul juridic al relațiilor Moldovei cu UE are la temelie Acordul de

parteneriat și cooperare (APC) semnat de la 28 noiembrie 1994 și intrat în vigoare la 1 iulie
1998 pentru o perioadă de 10 ani. APC s-a dovedit a fi în practică o formă juridică fiară
substanța și motivația necesare pentru realizarea obiectivelor propuse. În urma extinderii sale
consecutive în Europa Centrală și de Est, UE s-a apropiat nemijlocit de spațiul ex-sovietic al
Europei de Est, iar interesul ei pentru stabilitatea, prosperitatea și securitatea statelor din
această regiune a crescut semnificativ. Ca rezultat, în mai 2004, UE a elaborat Politica
Europeană de Vecinătate (PEV) pentru statele vecine din Europa de Est și bazinul Mării
Mediteraneene, având ca scop crearea unui cerc de state prietene, prospere și stabile în jurul
său. PEV nu a schimbat când juridic al relațiilor Moldovei cu UE.

APC a rămas acordul de bază al parteneriatului moldo-comunitar, dar a fost echipaj cu

un document politic în forma unui Plan de acțiuni UE—Moldova (PAUEM), destinat
accelerării reformelor politice, economice și sociale în țara noastră, în schimbul aprofundării
1
Comisia Europeană EU-Moldova Action Plan, htQ://ec.europa.eir
comrn/world/enp/pdf/action_plans/moldova_enp_ap_final_en.pdf.

4
relațiilor sale cu UE. În cele ce urmează, vom analiza implicațiile pe care APC și PEV le-au
avut asupra țării noastre.2

APC s-a înscris, fiară îndoială, în eforturile Moldovei de a consolida fragila sa

independența. Analizat din această perspectivă, putem spune că acest acord a consacrat țara
noastră în calitate de partener al UE. De asemenea, prin APC Moldova a reușit să imprime
pondere statutului său de actor al vieții internaționale și credibilitate imaginii sale de stat
adept al valorilor democratice. Acceptând să semneze primul acord de cooperare cu Moldova,
UE a acordat tărâmului stat moldovean o notă pozitivă pentru eforturile în domeniul
democratizării.

De fapt, APC a fost mai mult decât uri simplu acord ce a stabilit regulile ce au
guvernat evoluția relațiilor moldo-comunitate în ultimii zece ani. El a reprezentat, mai întâi de
toate, un angajament încheiat intre Moldova și UE în numele afirmării valorilor democratice.
Astfel, prin intermediul APC, UE s-a angajat să susțină eforturile Republicii Moldova
orientate spre consolidarea democrației sale și familizarea tranziției spre economia de piață.
La rândul său, Moldova s-a angajat să respecte valorile democratice, principiile dreptului
internațional, ale drepturilor omului și ale economiei de piață, toate fiind declarate elemente
esențiale ale APC.

Totodată, APC a imprimat o dimensiune politică cooperării noastre cu UE, reușind,

astfel, să transcende obiectivele pur economice ale Acordului de cooperare economico-
comercială semnat de UE cu URSS și moștenit apoi de Moldova. Pentru a da substanță
cooperării în domeniul politic, părțile au convenit să promoveze uri dialog politic menit să
consolideze apropierea dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, să sprijine
schimbările politice și economice din Moldova, să contribuie la o mai mare convergență a
pozițiilor in probleme internaționale de interes reciproc, să încurajeze cooperarea lor în
probleme cu privire la respectarea principiilor democratice și consolidarea stabilității și
securității în Europa.

APC nu a satisfăcut, însă, așteptările clasei politice de la Chișinău, chiar dacă atât
structura, cât și conținutul său au fost inspirate din acordurile europene de asociere semnate în
anii 90 de UE cu statele din Europa Centrală și de Est. Analiza comparativă a ambelor
acorduri ne demonstrează că APC a preluat majoritatea din obiectivele generale prezenta în

2
Orientarea europeană ca problemă internă. www.ipp.md/publications/orieheur/ Moldova și frontierele
externe ale UE.

5
Acordul european, a fost fundamentat pe respectarea și promovarea acelorași principii
democratice, cuprinde aceleași domenii de colaborare și dezvoltă același model de
instituționalizare a dialogului politic etc. Mai mult decât atât, obiectivele APC se înscriu
perfect in tipul criteriilor de aderare la UE enunțate de Consiliul European de la Copenhaga
din iunie 1993.

În pofida acestor elemente comune, APC nu a oferit Moldovei o perspectivă clară de

integrare europeană, așa cum a fost în cazul acordurilor europene, ci a inițiat dezvoltarea unui
parteneriat pe orizontală între țara noastră și UE. Altfel spus, obiectivul final al APC a fost cu
totul altul decât cel prezent in acordurile europene. Acestea din urmă nu s-au limitat doar la
crearea unui nivel comparabil de dezvoltare în domeniile politic, juridic, economic, financiar,
cultural de natură să favorizeze apropierea graduală a statelor semnatare de o mai largă arie de
cooperare in Europa, așa cum se afirmă în APC, dar au urmărit pregătirea țărilor asociate
candidate din Europa Centrală și de Est pentru aderarea lor finală la UE 3.

În perioada următoare intrării în vigoare a APC are loc o activizare vădită a

diplomației moldovenești pe vectorul european, in special în vederea aderării RM la Pactul de
Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, eforturi încheiate cu succes în 2001, când Moldova
aderă la această inițiativă. Participarea la Pact este văzută de autoritățile moldovene drept o
posibilitate de a include Moldova în Procesul de Stabilizare și Asociere al UE pentru Balcanii
de vest, o „scurtătură” pentru procesul de aderare a RM la UE4.

De la sfârșitul anului 2002, autoritățile moldovene purced la crearea cadrului

instituțional intern pentru realizarea obiectivului de integrare europeană a RM: Comisia
Națională pentru Integrarea Europeană, Comisia parlamentară pentru integrare europeană
(CPIE), Departamentul de Integrare Europeană din cadrul MAE. În septembrie 2003, când
Moldova fusese deja invitată să participe la Politica Europeană de Vecinătate, CNIE
elaborează și transmite Comisiei Europene o Concepție de integrare a RM in UE.5

În urma a patru runde de negocieri asupra Planului individual de Acțiuni UE — RM

desfășurate pe parcursul anului 2004, acesta este aprobat de către Comisia Europeană la 9
decembrie 2004 și semnat de către părți la 22 februarie 2005 6.

3
Studiu de caz accesat pe siteul: https://34.www.europa.eu.int.
4
Valeriu Gheorghiu. EU-Moldova Action Plan: Negotiations and Implementation.
5
Moldova și UE în contextul Politicii Europene de Vecinătate; Realizarea Planului de Acțiuni UE-Moldova.
6
Acordul de Parteneriat și Cooperare UE-Moldova www.m1a.md

6
 La 24 martie 2005, în prima ședință a Parlamentului ales în scrutinul din 6 martie
2005, acesta a adoptat unanim Declarația cu privire la parteneriatul politic pentru realizarea
obiectivelor integrării europene. “Noi pornim de la faptul că dezvoltarea de mai departe a
Republicii Moldova nu poate fi asigurată decât prin promovarea consecventă și ireversibilă a
cursului strategic spre integrarea europeană, spre soluționarea pașnică și democratică a
problemei transnistrene, spre funcționarea eficientă a instituțiilor democratice și garantarea
drepturilor minorităților naționale. Realizarea acestor sarcini este posibilă în condițiile unei
cooperări responsabile a puterii și opoziției, ale stabilității vieții politice interne, ale unor
garanții democratice pentru dezvoltarea liberă a mijloacelor de informare în masă și ale unei
asigurări riguroase a independenței Republicii Moldova în relațiile ei reciproce cu statele
vecine,” se menționează în declarația adoptată 7.

Oportunitatea și urgenta realizării acestui deziderat este cu atât mai mare în contextul
regional favorabil existent la momentul actual: România a devenit membru al UE în 2007, iar
autoritățile ucrainene alese în urma revoluției „oranj” din 2004 și-au exprimat clar dorința de
a adera la UE și de a continua reformele politice și economice necesare pentru realizarea
acestui deziderat În aceste condiții, APC — acord semnat in 1994, care pune accentul pe
relațiile economice și comerciale dintre UE și RM și care, important, nu recunoaște aspirațiile
europene ale RM — este un acord care în mare parte nu corespunde actualei conjuncturi
politice interne și regionale.

În februarie 2005 acesta nu a fost înlocuit, ci suplimentat prin Planul individual de

Acțiuni UE — RM, care acoperă golurile din APC reieșind din realitățile respective și acordă
mai multă substanță și urgentă prevederilor din APC.

7
Railean V. Republica Moldova și integrarea economică europeană, Chișinău, 2000.

7
 2.Realizarea Planului de Acțiuni UE-Republica Moldova
Inițiativa UE privind vecinătatea sa a adus in Moldova noi speranțe legate de un viitor
destin european. Deși Politica Europeană de Vecinătate nu oferă o perspectivă de aderare la
UE, autoritățile moldovene au luat această inițiativă drept o cale suplimentară de cooperare cu
UE și drept „un pod către o etapă nouă — asocierea și integrarea în UE“. Comisia Europeană
a lansat pe 9 decembrie 2004 Planul de Acțiuni UE-Moldova (PAUEM), pe lângă alte șase
documente similare pentru Autoritatea Palestiniană, Iordania, Israel, Maroc, Tunisia și
Ucraina.

La 22 februarie 2005, in cadrul reuniunii a VI l-ea a Consiliului de Cooperare UE-

Moldova de la Bruxelles, documentul a fost semnat de Jean Asselborn, viceprim-ministru și
ministru al Afacerilor Externe și Imigrării al Luxemburgului din partea Consiliului UE și de
Vasile Tarlev, prim-ministru al Moldovei. Deși negocierile asupra Planului de Acțiuni UE-
Moldova s-au sfârșit în iunie 2004, datorită intenției UE să încheie documente similare cu un
grup de state în același timp, Planul pentru Moldova a fost semnat, așadar, cu aproape un an
mai târziu decât se promisese anual. Aceasta contrazice evident principiul diferențierii anunțat
de UE spre a fi utilizat în cadrul PEV.

O altă problemă pe care procesul de negociere a PAUEM a scos-o in evidență a fost

lipsa reciprocă de cunoștințe a UE față de evoluțiile politicilor din Moldova și a ultimei față
de politicile și standardele UE. De exemplu, PAUEM a formulat sarcini care, chiar înainte de
finalizarea negocierilor pe marginea conținutului acestuia în iunie 2004, erau deja realizare de
Moldova8.

Pe parcursul negocierilor UE a trebuit să mizeze in mare măsură pe informațiile

furnizate de Guvernul moldovean, în timp ce ultimul a trebuit să aștepte feedbackul UE în ce
privește standardele și cerințele sale. Aceasta ar putea fi o altă explicație a temporizării
procesului de negocieri. Abordarea documentului se bazează pe parteneriat, responsabilitate
împărțită și pe diferențiere, și ține să contribuie la dezvoltarea viitoare a relațiilor bilaterale
dintre UE și Moldova. Prin încheierea PAUEM, prevăzut pentru implementare în trei ani de
zile, UE a invitat Moldova să intre în relații politice, de securitate, economice și culturale mai
imense, în cooperare transfrontalieră mai strânsă și să-și împartă responsabilitatea in
prevenirea și soluționarea conflictelor. Planul de Acțiuni recunoaște aspirațiile europene ale
Moldovei, dar specifică, de asemenea, că pentru viitorul apropriat APC rămâne o bază validă

8
Informație preluată de pe siteul: https://.www.statistica.md/

8
pentru cooperarea UE- Moldova. În acest fel, PAUEM nu substituie APC-ul existent, dar îl
suplimentează.

De aici, Planul de Acțiuni nu este un document juridic, precum APC, ci unul politic.
PAUEM stabilește un set comprehensiv de priorități in domeniile cuprinse de APC. Șapte
priorități din cele zece vizează dimensiunea politică a procesului de cooperare dintre UE și
Moldova. Planul de Acțiuni UE-Moldova conține 46 de pagini, formulează 80 de obiective și
294 de acțiuni/ măsuri de urmat în șapte domenii principale: dialogul politic și reformele;
cooperarea pentru soluționarea conflictului transnistrean; reforma și dezvoltarea social-
economică; comerțul, piața și reforma regulatorie; cooperarea în domeniul justiției; transport
energie, telecomunicații, mediu și cercetări, dezvoltare și inovații; și contactele interumane.
Majoritatea acestor obiective și acțiuni/măsuri cade pe responsabilitatea Moldovei, 14 se
referă explicit la UE, iar 40 vizează în egală măsură UE și Moldova 9.

De aceea, unii observatori consideră că, în pofida retoricii utilizate, PAUEM „nu este
un document bilateral“, deoarece există puține obligații pentru UE. Într-adevăr, PAUEM, de
altfel ca și celelalte documente similare încheiate în cadrul PEV reflectă mai curând interesul
UE, denotă un volum asimetric de sarcini și caracteristici definitorii raporturilor „centru-
periferie“ 10.

Excepție constituie Planul de Acțiuni încheiat cu Israel, care este mai pun o listă de
lucruri pe care să le facă Israel și mai mult o listă de lucruri pe care acest stat trebuie să le facă
împreună cu UE. Dincolo de acestea, în cazul unor obiective și acțiuni/ măsuri formulate de
PAUEM este dificil de văzut care parte este responsabilă pentru realizarea lor. Uneori, chiar
dacă acest lucru este clar, datorită lipsei unor repere precise pentru evaluarea implementării
documentului, nu este clar cum se măsoară progresul, fiind dificil de demonstrat că unele
sarcini au fost sau nu îndeplinite.

De asemenea, deși este clar că PAUEM trebuie implementat într-o perioadă de trei ani,
nu există cerințe exacte cantitative sau referitoare la timpul în care anumite obiective și
acțiuni trebuie îndeplinite. Toate acestea conduc la ideea că PAUEM este departe de a fi un
document foarte bine elaborat. Un motiv in acest sens este faptul că Documentul dc Strategie
al PEV și Raportul dc Țară - Moldova au fost publicate atunci când Planul pentru Moldova

9
Nicu Popescu. „Opțiunile Republicii Moldova în relațiile cu Uniunea Europeană”.
10
Orientarea europeană ca problemă internă. www.ipp.md/publications/orieheur/ Moldova și frontierele
externe ale UE.

9
era la etapa finală de elaborare. Planul prevede o serie de perspective noi pentru dezvoltarea
relațiilor de parteneriat dintre UE și RM:

a) Perspectiva de a trece de la cooperare la integrare prin participarea RM

la piața internă a UE și la politicile și programele UE;
b) Intensificarea cooperării politice prin elaborarea unor mecanisme de
dialog politic;
c) Angajamentul ferm al UE de a sprijini soluționarea conflictului
transnistrean;
d) Convergența legislativă, deschiderea economică, reducerea barierelor
comerciale;
e) Asistentă financiară sporită pentru realizarea acțiunilor propuse in PA;
f) Posibilitatea participării RM la programe culturale, educaționale,
științifice, ecologice ale UE etc.;
g) Sprijin pentru armonizarea legislației RM la acquis-ul comunitar
h) Stabilirea unui dialog in domeniul vizelor și posibilitatea acordării RM
a unor facilități cu privire la vize etc 11.

Observăm că PA ajustează cadrul de relații dintre RM și UE la cerințele și conjunctura

internă și externă actuală a acestor relații și anume:

 Introduce mai multă claritate și precizie in ceea ce privește domeniile

de cooperare bilaterală și stabilește niște acțiuni prioritate in acest sens;
 Încearcă să echilibreze aspectul preponderent economie al relațiilor UE-
RM prevăzut în APC printr-o serie de prevederi cu privire la cooperarea politică și de
securitate, inclusiv prevede posibilitatea alinierii RM la pozițiile de politică externă
luate de UE 12;
 la seama de programele și strategiile naționale în vigoare ale RM ca
SCERS, Planul National de Acțiune în domeniul Drepturilor Omului, Strategia
Națională de Prevenire și Combatere a Corupției etc.;

11
Serebreanu O. Evaluarea stării actuale a procesului de integrare a Republicii Moldova în Uniunea
Europeană, Chișinău, 2000.
12
Cojocaru Gh. Politica externă a Republicii Moldova, Chișinău, 2001.Cojocaru Gh. Politica externă a
Republicii Moldova, Chișinău, 2001.

10
  Acordă o atenție deosebită eforturilor de soluționare a conflictului
transnistrean și prevede participarea UE la acestea, recunoscând indirect că problema
transnistreană este un obstacol-cheie pentru dezvoltarea RM;
 la act de aspirațiile europene ale RM, dar in același timp conține uri
puternic element de condiționalitate: parteneriatul dintre UE și RM urmează a fi
construit în baza valorilor comune, perspectiva de integrare europeană fiind pusă în
relație directă cu mersul și succesul reformelor interne.

Planul de Acțiuni UE-Republica Moldova cuprinde un set bine definit de domenii

prioritate prevăzute nu doar de Acordul de Parteneriat și Cooperare UE-Republica Moldova.
În cadrul acestor obiective prioritate, care de altfel au același grad de importantă, în
conformitate cu Planul de Acțiuni RM-UE, “o atenție deosebită va fi acordată” priorităților
menționate mai jos. Uniunea Europeană și Moldova s-au angajat să acorde atenție deosebită
tuturor priorităților Planului de Acțiuni, iar până în luna martie 2006, să acorde o atenție
specială îndeosebi priorităților din acest document 13.

Comitetul de Cooperare UE-Moldova, preconizat pentru luna noiembrie 2005, și

Consiliul de Cooperare UE-Moldova prevăzut pentru luna martie 2006, conform
documentului au constituit ocazii importante pentru a revizui implementarea acestor priorități
și a priorităților mai generale din cadrul Planului de Acțiuni RM-UE. Planul de Acțiuni UE-
Republica Moldova cuprinde un set bine definit de domenii prioritate prevăzute de Acordul de
Parteneriat și Cooperare UE-Republica Moldova, precum și o serie de domenii care nu erau
menționate în APC.

În cadrul acestor obiective prioritare, care de altfel au același grad de importantă, în

conformitate cu Planul de Acțiuni RM-UE, “o atenție deosebită va fi acordată ” priorităților
menționate mai jos. Uniunea Europeană și Moldova s-au angajat să acorde atenție deosebită
tuturor priorităților Planului de Acțiuni, iar până în luna martie 2006, să acorde o atenție
specială îndeosebi priorităților din acest document. Comitetul de Cooperare UE-Moldova,
preconizat pentru luna noiembrie 2005, și Consiliul de Cooperare UE-Moldova prevăzut
pentru luna martie 2006, conform documentului au constituit ocazii importante pentru a
revizui implementarea acestor priorități și a priorităților mai generale din cadrul Planului de
Acțiuni RM-UE.

13
Railean V.Integrarea țărilor este-europene în Uniunea Europeană: percepte pentru Moldova. Chișinău,
editura Civitas, 2000.

11
 Prioritățile menționate in Planul de Acțiuni al PEV cărora trebuie acordată o „atenție
deosebită”

2.1.Conflictul transnistrean
Politica Europeană de Vecinătate — Prioritatea din Planul de Acțiuni: „Eforturi
susținute vizând soluționarea conflictului transnistrean”.

Concluziile GAERC din 14 iunie 2004: „Consiliul reafirmă angajamentul continuu al

UE de a susține soluționarea conflictului, utilizând instrumentele puse la dispoziție, și într-o
cooperare strânsă cu OSCE. Uniunea declară disponibilitatea sa de a considera căi privind
consolidarea în continuare a implicării sale, și așteaptă ca mediatorii și părțile la acest conflict
să faciliteze aceasta.”

În acest context:

 Republica Moldova încurajează implicarea cât mai activă a Uniunii

Europene în reglementarea conflictului transnistrean și facilitează realizarea
inițiativelor acesteia vizând identificarea în termeni optimi a unei soluții pașnice
durabile.
 Republica Moldova trebuie să se implice împreună cu Reprezentantul
Special al UE în toate aspectele conflictului transnistrean și să informeze deplin UE
despre activitățile și inițiativele realizare în acest sens (pe parcursul perioadei).

2.2 Democrația și supremația legii

Politica Europeană de Vecinătate — Prioritatea din Planul de Acțiuni: „continuarea
consolidării stabilității și eficienței instituțiilor ce garantează democrația și supremația legii;
asigurarea derulării democratice a alegerilor parlamentare (martie 2005) în Moldova în
conformitate cu standardele europene”.

Concluziile Consiliului GAERC din 14 iunie 2004 : „UE dorește ca Moldova să se

transforme într-o pară puternică și stabilă cu legături apropiate cu Uniunea în baza valorilor
comune de democrație, supremația legii, drepturile omului inclusiv libertatea mass-mediei,
precum și în baza intereselor comune, precum este stabilit în Politica Europeană de
Vecinătatea (PEV)”.

2.3 Libertatea mass mediei

Politica Europeană de Vecinătate Prioritatea din Planul de Acțiuni: „asigurarea
respectării drepturilor mass mediei și libertății expresiei”

12
 2.4 Reforma administrativă și reforma judiciară
Politica Europeană de Vecinătate- Prioritatea din Planul de acțiuni: „continuarea
consolidării capacității administrative și judiciare”

2.5Cooperarea cu Instituțiile Financiare Internaționale, stabilitatea

macroeconomică și reducerea sărăciei.
Politica Europeană de Vecinătate- Prioritatea din Planul de Acțiuni: ”reluarea
cooperării cu Instituțiile Financiare Internaționale, implementarea acțiunilor privind
dezvoltarea economică, consolidarea creșterii economice asigurate de dezvoltarea sectorului
privat și durabilitatea fiscală.”

2.6 Îmbunătățirea climatului investițional.

Politica Europeană de Vecinătate- Prioritatea din Planul de Acțiuni: ameliorarea
climatului investițional prin reforme structurale adecvate în vederea asigurării condițiilor
nediscriminatorii, transparente și previzibile pentru afaceri, inclusiv prin lupta cu corupția.

S-a înțeles că măsurile include la sub punctul 2 (consolidarea democrației și statului de

drept) și 4 (Reforma administrativă și reforma judecătorească) va ajuta la atingerea acestor
obiective. Adițional urmau a li întreprinși următorii pași :

 UE să acorde Moldovei Chestionarul Cărții Europene;

 UE să faciliteze întregul proces de implicare a Moldovei în cadrul
Cartei;
 UE să invite Moldova la ședințele Europene anuale și la ședințele
regionale semestriale, să asiste și să participe la organizarea întâlnirilor bilaterale în
Moldova pentru consultări cu finanțatorii cheie;
 UE va începe procesul de pregătire a raportului și va integra sarcinile și
bunele practice ale Moldovei în raportul European anual;
 UE ia acorda suport pentru crearea Centrelor Europene de Informare și
Corespondență;
 Moldova efectua screeningul complet al legislației naționale în vederea
identificării barierelor investiționale cu scopul de a le exclude treptat;
 Moldova trebuia să facă pași decisivi în reducerea reglementărilor
excesive, în particular în vederea consolidării transparenței și previzibilității, și de a
reduce pe viitor pom ara licențierii și regimurilor de inspectare.

13
  Moldova inițiază un dialog cu investitorii străini privind reglementările
și politicile industriale și antreprenorial; Consolidarea cadrului regulatoriu pnidențial
pentru piețele financiare și supraveghere în vederea ajustării la cel existent în UE;
 Realizarea unui studiu de către Moldova privind pirateria și
contrafacerea, asigurarea dialogului cu deținătorii de drepturi;
 Sporirea resurselor alocate pentru consolidarea, în particular pentru
autoritățile vamale și pentru sistemul judiciar în vederea întreprinderii acțiunilor
contra produselor contrafăcute/piratate în sectoarele cheie specifice.
 Crearea Agenției Naționale de Protecție a Concurenței, asigurindu-i
suficiente mijloace bugetare pentru îndeplinirea mandatului ce-i revine.14

2.7 Managementul frontierei moldo-ucrainene (inclusiv pe sectorul

Transnistrean)
Politica Europeană de Vecinătate - Prioritatea din Planul de Acțiuni progresul spre
un sistem eficient și cuprinzător de management al frontierei pe toate sectoarele hotarului
Moldovei inclusiv sectorul transnistrean," concluziile GAERC din 14 iunie 2004 : „Consiliul
reafirmă importanta problemelor extraordinare de management al frontierei la hotarul moldo-
ucrainean, in particular pe sectorul transnistrean, adresate părților implicate. Consiliul solicită
Moldova și Ucraina să-şi consolideze cooperarea in acest domeniu. Uniunea Europeană este
disponibilă să acorde asistenta in acest proces.

2.8 Promovarea comerțului reciproc, inclusiv Preferințele Comerciale Autonome

Politica Europeană de Vecinătate - Prioritatea din Planul de Acțiuni: ,,acționarea în
vederea oferirii de către UE a Preferințelor Comerciale Autonome prin asigurarea
controlului efectiv al originii mărfurilor din Moldova "

2.9 Lupta împotriva crimei organizate

Politica Europeană de Vecinătate - Prioritatea din Planul de Acțiuni: intensificarea
luptei împotriva crimei organizate, inclusiv traficul de ființe umane "

2.10 Managementul eficient al fluxului migrației

Politica Europeană de Vecinătate - Prioritatea din Planul de Acțiuni: a asigurarea
eficientei managementului fluxurilor migrațional, inclusiv inițierea procesului vizând
încheierea unui Acord de readmisie intre UE și Moldova .

14
Comisia Europeană EU-Moldova Action Plan, htQ://ec.europa.eir

14
 2.10.1Energetica
Stabilirea măsurilor de apropiere treptată la principiile UE privind piața internă de
electricitate și de gaze.

2.10.2Transport
a) Semnarea unui acord orizontal UE-Moldova în domeniul aviației civile;
b) Devenirea membrului cu drepturi depline ale Autorității Aeronautice
Unite (JAA)
c) Adoptarea și implementarea Planului de Acțiuni în domeniul Securității
Rutiere (inclusiv transportarea bunurilor periculoase și bunăstarea drumurilor) pentru
îmbunătățirea securității rutiere.

2.10.3Mediul înconjurător
a) Pregătirea de către Moldova a unui inventat a situației curente în
domeniul planificării chestiunilor ce țin de mediul înconjurător și coordonarea dintre
participanți relevanți.
b) Participarea Moldovei la întrunirile Grupului de Lucru Dunărea —
Marea Negară privind implementarea concepției transfrontaliere de management al
apelor și în Europa de Est, Caucaz și Asia Centrală în cadrul Inițiativei UE privind
managementul apelor.
c) Moldova va raporta la subiectul implementării Protocolului de la Kyoto.
d) Moldova va pregăti primul proiect al Planului de Acțiuni privind
convergența cu legislația UE în domeniul mediului.

2.10.4 Societatea informațională

a) Realizarea unor progrese semnificative spre stabilirea unui cadru în
domeniul comunicațiilor electronice în conformitate cu noul cadru regulatoriu al UE.

2.10.5 Facilitarea regimului de vize

b) UE și Moldova vor depune eforturi pentru inițierea negocierilor privind
facilitarea regimului de vize.
c) Inițierea procesului vizând încheierea Acordului de readmisie între UE
și Moldova.
d) Aproximarea legislației Moldova va iniția procesul de aproximare a
legislației naționale la acquis-ul comunitar în corespundere cu prioritățile de
implementare a Planului de Acțiuni UE — Moldova;

15
 e) UE va întreprinde măsuri decisive pentru ca Moldova să beneficieze de
Programul TAIEX și Twinning și va defini prioritățile de asistentă15;

2.10.6 Sănătate Publică

a) Efectuarea schimbului de informații și experiență tehnică în vederea
facilitării participării în Rețeaua Uniunii Europene destinată Prevenirii și Controlului
Bolilor Infecțioase;
b) Participarea în rețelele de supraveghere, în special cele de colectare a
datelor și informațiilor privind SIDA, infecțiile sexual transmisibile, hepatita C și B;

2.10.7 Cultura
a) Ratificarea Convenției UNESCO privind salvgardarea patrimoniul
imaterial;

2.10.8 Contacte interumane

b) Elaborarea Codului de legi a învățământului;
c) Instituirea Serviciului de recunoaștere și echivalare a actelor de studii;
d) Elaborarea Codului Audiovizualului etc.

Observăm că, deși, într-o perspectivă mai îndelungată, RM trebuie să întreprindă

măsuri în toate domeniile largi de acțiune ale PA, acțiunile prioritate visează rezolvarea unui
set de probleme-cheie existente la momentul semnării PA și care trezesc cea mai mare
îngrijorare din partea UE.

Aceste probleme reprezintă deopotrivă obstacole importante pentru procesul de

democratizare și dezvoltare economică a RM existente la momentul actual, dar și surse
majore de insecuritate și instabilitate atât pentru RM, cât și pentru restul Europei. Se pare
așadar că în perspectiva apropiată aceste priorități vor constitui obiectul relațiilor dintre UE și
RM, iar credibilitatea opțiunii europene a RM va depinde de voința și coerența de care vor da
dovadă autoritățile Republicii Moldova în soluționarea acestor probleme prioritare16.

15
Orientarea europeană ca problemă internă. www.ipp.md/publications/orieheur/ Moldova și frontierele
externe ale UE.
16
Ibidem.

16
 3.Perspectivele de integrare ale Republicii Moldova în Uniunea Europeană
Politica Europeană de Vecinătate (PEV)

De asemenea, în aceleași Concluzii, miniștrii de Externe ai UE reamintesc că Acordul

privind facilitarea regimului de vize semnat cu Moldova în 2007 are ca obiectiv de lungă
durată introducerea regimului de călătorii fiară vize pentru cetățenii moldoveni 17. Concluziile
miniștrilor de Externe ai UE cu privire la Moldova au încurajat și mai mult autoritățile de la
Chișinău în ambițiile lor de a negocia cu UE un acord de asociere care ar plasa ferm țara
noastră pe mult râvnitul drum de aderare la UE. Axându-se, aproape exclusiv, pe exploatarea
mesajului pozitiv trimis Chișinăului de către UE, autoritățile moldovene nu au remarcat însă
că miniștrii de Externe ai UE au evitat în respectivele Concluzii să spună dacă și Moldova
este, la rândul ei, pregătită să negocieze un nou acord cu UE. Miniștrii de Externe ai UE au
reiterat totuși cât se poate de clar că ritmul și calitatea reformelor în Moldova vor influența
natura relațiilor cu UE.

În acest context, autoritățile moldovene au fost, din nou, invitate să întreprindă

eforturile necesare pentru întărirea statului de drept, să îndeplinească angajamentele lor cu
privire la promovarea și respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului şi, de
asemenea, să acorde o atenție prioritară desfășurării și organizării alegerilor parlamentare din
anul 2009 în corespundere totală cu principiile și normele democratice consfințite în materie
de alegeri libere. Faptul că UE a evitat să se pronunțe asupra stadiului de pregătire a Moldovei
în vederea demarării negocierilor asupra noului cadru juridic moldo-comunitar ar trebui
considerat, în fond, un mesaj în sine transmis discret autorităților de la Chișinău. Descifrarea
acestui mesaj a fost făcută pentru autoritățile moldovene de către parlamentarii europeni cu
ocazia reuniunii Comitetului parlamentar de cooperare UE - Moldova, desfășurată la
Strasbourg în perioada 22- 23 octombrie 2008.

După cum ne-a informat chiar Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene
(MAEIE), parlamentarii europeni au subliniat în discursurile lor necesitatea intensificării, de
către Guvernul de la Chișinău, a eforturilor sale destinate implementării eficiente a reformelor
inițiate in domeniul justiției. drepturilor omului, libertății mass-media [39]. Comunicatul
MAEIE nu spune însă nicio vorbă despre faptul că reprezentanții Parlamentului European au
insistat, în special, asupra importantei respectării libertății mass-media în tara noastră, a

17
Moldova și UE în contextul Politicii Europene de Vecinătate; Realizarea Planului de Acțiuni UE-
Moldova

17
reducerii pragului electoral, a legalizării blocurilor electorale și a respectării dreptului
cetățenilor cu dublă cetățenie de a fi aleși în funcții publice. Recomandările parlamentarilor
europeni se bazează pe concluziile Raportului Comisiei Europene pentru Democrație prin
Lege (Comisia de la Veneția) cu privire la amendamentele aduse Codului electoral al
Republicii Moldova in aprilie 2008 . In Raportul Comisiei de la Veneția, dat publicității la 23
octombrie 2008.

Totodată, se menționează că aceste amendamente contravin Constituției Republicii

Moldova, Codului de bune practici in materie electoral al Consiliului Europei, altor convenții
europene la care Moldova este parte. De asemenea, la 25 noiembrie 2008, semnalele trimise
de parlamentarii europeni au fost nuanțate de șefii misiunilor statelor membre ale UE,
Delegația Comisiei Europene și Biroul Reprezentantului Special al UE cu reședința la
Chișinău printr-o Declarație comună cu privire la viitoarele alegeri parlamentare din
Republica Moldova. In această Declarație, se atrage atenția autorităților moldovene asupra
unor evoluții negative la capitolele asigurării unui mediu prielnic pentru o competiție politică
echitabilă, libertății mass-media și armonizării În contextul mesajului încurajator trimis tarii
noastre de către miniștrii de Externe ai UE, la 21 octombrie 2008, șeful diplomației
moldovene, Andrei Stratan, a chemat Comisia Națională de Integrare Europeană să demareze
pregătirile pentru negocierea viitorului acord cadru moldo-comunitar.

În special, ministrul Andrei Stratan a propus elaborarea și aprobarea proiectului

schematic al componenței delegației negociatorilor, elaborarea și aprobarea programului de
instruire operativă a membrilor echipei negociatorilor, care ar urma să includă un program de
vizite de documentare la Bruxelles, in statele membre ale UE, precum și in Croația, stat
candidat pentru aderare la UE. Propunerile enunțate de ministrul de Externe sunt tară îndoială,
necesare și oportune, mai mult decât atât, considerăm că ele ar fi trebuit să fie demarate odată
cu lansarea Planului de acțiuni UE — Moldova (PAUEM). PAUEM a fost, de la bun început,
conceput de diplomația moldoveană ca fiind pentru țara noastră o etapă tranzitorie spre un
nou cadru juridic cu UE. Iată, însă, că după trei ani de la inițierea procesului de implementare
a PAUEM, volens-nolens, inițiativa ministrului de Externe, Andrei Stratan, scoate la iveală că
potențialii noștri negociatori au nevoie urgent de o pregătire suplimentară.

Această constatare nu ne surprinde, dacă ne gândim că ea reflectă, de fapt, lipsa de

funcționari bine instituiți și motivați în materie de cooperare cu UE, realitate ce se simte tot
mai acut in instituțiile administrației noastre centrale și locale. Ea ne surprinde, totuși, când ne
gândim la faptul că dezvoltarea capacităților administrative ale Moldovei beneficiază de
18
asistenta financiară și tehnică generoasă a UE. Pentru dezvoltarea resurselor sale
administrative și reforma cadrului regulator, Moldova primește aproximativ 20% din asistenta
financiară de 209.7 milioane euro, prevăzută de UE pentru perioada 2007-2010. De asemenea,
aici ar trebui luate în calcul și asistenta tehnico-financiară fumizată Moldovei pe linie
bilaterală de state membre ale UE, în particular de Marea Britanie, Suedia, Olanda, Ungaria,
Lituania etc 18.

În mai 2009, la Summitul de la Praga a fost lansat Parteneriatul Estic, un nou

aranjament de cooperare regională în formatul „27+6” (statele-membre ale UE + șase state
non-UE din estul Europei, inclusive Moldova). Parteneriatul Estic prevede stabilirea unor
relații aprofundate între UE și cele șase state din vecinătatea răsăriteană a comunității, având
la bază o abordare individuală [46]. Cu aceste state urmează a fi semnate Acorduri de
Asociere, însă diferite de cele încheiate cu statele din Balcani, care au perspectivă de aderare
la UE. Pe 15 iunie 2009, în cadrul reuniunii Consiliului pentru Afaceri Generale și Relații
Externe (CAGRE) de la Luxemburg au fost adoptate

Concluziile privind Republica Moldova care vin să confirme angajamentul Uniunii

Europene pentru consolidarea relațiilor cu Republica Moldova, inclusiv prin adoptarea
mandatului de negociere a noului acord UE-RM în schimbul Acordului de Parteneriat și
Cooperare, dar și să accentueze necesitatea respectării valorilor și principiilor democratice de
către Moldova pentru avansarea dialogului moldo-comunitar. Anul 2009 este un an de cotitură
în relațiile moldo-comunicare și aceasta nu din cauza schimbărilor politice intervenite in țara
noastră, care doar catalizează anumite procese. După circa doi ani de așteptare din partea
Chișinăului și circa jumătate de an de așteptare din partea Comisiei Europene, cea din urmă a
primit, la începutul acestei veri, undă verde în ce privește începerea negocierilor privind noul
acord juridic cu Republica Moldova. Parteneriatul Estic lansat pe 7 mai 2009 de către UE și
care cuprinde inclusiv țara noastră prevede semnarea cu statele non-UE din acest aranjament
regional a unor acorduri de asociere.

În urma vizitei premierului moldovean la Bruxelles a devenit clar că tratativele dintre

Guvernul moldovean și Comisia Europeană referitoare la viitorul acord cu UE aveau să
înceapă până la finele anului trecut. Acest lucru a fost remarcat și de către Benita Ferrero-
Waldner, Comisar European pentru Relații Externe și Politica Europeană de Vecinătate la
întrevederea cu Vlad Filat. Startul acestor negocieri a fost dat în luna octombrie anul trecut, în
timp ce negocierile propriu zise au început în ianuarie anul curent. De asemenea, în viitorul
18
Ibidem.

19
apropiat Guvernul Republicii Moldova intenționează să inițieze și alte tratative cu UE,
inclusiv cele privind semnarea Acordului de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător și
liberalizarea regimului de vize până la anularea acestuia. În prezent, documentul politico-
juridic care reglementează relațiilor moldo-comunitate este Acordul de Parteneriat și
Cooperare (APC), expirat în 2008 dar prelungit mutual până la intrarea în vigoare a unui nou
document. În aceeași condiție se află și un alt document tehnico- politic — Planul de Acțiuni
RM-UE, care după ce a expirat în 2008 este prelungit pentru o perioadă indefinită.

Pe 12 ianuarie 2009, a avut loc prima rundă de negocieri cu privire la semnarea

Acordului de asociere a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, la care a participat
ministrul de Externe al Republicii Moldova, Iurie Leancă, și șeful Direcției pentru politică
externă a Comisiei Europene, Gunnar Wiegand [50]. În mod normal Republica Moldova a
trecut cu brio prima rundă de negocieri, în vederea semnării Acordului de asociere cu Uniunea
Europeană. Experții politiei consideră că acest Acord va aduce Republicii Moldova doar
beneficii. În acest sens Republica Moldova va trebui să implementeze legile și practicile
europene, ceea ce va duce la creșterea bunăstării populației. Acest proiect de lege presupune o
serie vastă de reforme. Este un mic pas spre integrare europeană, pasul cel mare va fi realizat
atunci când negocierile se vor încheia.

Faptul că a avut loc prima rundă de negocieri arată că există o deschidere a UE pentru
țara noastră. Relațiile dintre RM și Uniunea Europeană vor acoperi toate sferele vieții
moldovenești: politică, infrastructură, energie, mediu, domeniu social, mediu înconjurător și
celelalte sfere. Negocierile reprezintă un prim dialog dintre UE și RM, în vederea ridicării
nivelului de trai în R. Moldova. Unele scenarii optimiste susțin că liberalizarea procesului de
obținere a vizelor se va întâmpla în cel mult un an. Pesimiștii cred, însă, că moldovenii vor
scăpa de vizele de intrare în UE peste trei sau chiar cinci ani, dat fiind faptul că Ucraina, care
deja de trei ani negociază un acord de asociere cu UE, încă nu știe când vor fi înlăturate vizele
pentru ucraineni.

La 15 iunie 2010 a fost lansat Dialogul RM-UE în domeniul liberalizării

vizelor. În ianuarie 2011, Republica Moldova a primit Planul de acțiuni privind liberalizarea
vizelor, care conține două seturi de condiții, care odată implementate vor contribui la
instituirea unui regim fără vize între RM și UE.

20
 Pe 24 ianuarie 2011 Republica Moldova a primit în mod oficial un plan de acțiune
pentru instituirea unui regim fără vize pentru călătoriile de scurtă ședere de la comisarul UE
pentru Afaceri Interne.19

La 1 mai 2011 a fost definit protocolul privind principiile generale pentru participarea
RM la programele UE. Primul program UE la care RM planifica să participe este FP7.

Pe 26 iunie 2012 a fost semnat acordul privind aderarea Republicii Moldova la Spațiul
Aerian Comun cu Uniunea Europeană20.

În octombrie 2013, Consiliul European a anunțat că liberalizarea regimului de vize

pentru cetățenii Republicii Moldova ar putea fi stabilită deja în 201421.

La cel de-al III-lea Summit al Parteneriatului Estic de la Vilnius care a avut loc

pe 28 și 29 noiembrie 201322 Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere, inclusiv
pentru o Zonă de liber schimb aprofundat și cuprinzător (ZLSAC) și de liberalizare a
regimului de vize cu Uniunea Europeană23.

Pe 27 februarie 2014 Parlamentul European a votat (460 din 510 euro deputați au fost
pentru) în plenul reunit regulamentul care permite eliminarea vizelor de intrare pe teritoriul
Uniunii Europene pentru cetățenii Republicii Moldova. Votul Parlamentului a fost confirmat
de către Consiliului Uniunii Europene pe 14 martie 2014,24 iar pe 8 aprilie 2014 decizia a fost
publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. La 28 aprilie 2014, decizia de ridicare a
vizelor publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a intrat în vigoare, 25 și începând cu
ziua respectivă cetățenii moldoveni, posesori ai unui pașaport biometric, pot călători liber,
oriunde în spațiul Schengen, timp de 90 de zile într-o perioadă de 180 de zile.

Acordul de comerț liber RM-UE cu privire la crearea Zonei de Comerț Liber

Cuprinzător și aprofundat (ZLSAC) a fost semnat în data de 27 iunie 2014, urmând a fi
implementat gradul începând cu toamna anului curent.

19
EU Gives Moldovans 'Action Plan' For Visa-Free Travel, Radio Free Europe/Radio Liberty (24
January 2010)
20
Acordul privind Spațiul Aerian Comun între Uniunea Europeană și Moldova a fost semnat.
21

22
Ciocoiu, Paul (26 ianuarie 2013). „Moldova seeks Romania's European expertise”. Southeast
European Times. Accesat în 26 ianuarie 2013.
23
Acordul de Asociere a RM cu UE a fost PARAFAT. Iurie Leancă: Moldova, astăzi am asigurat
drumul nostru spre UE.
24
Consiliul UE și-a dat acordul pentru liberalizarea vizelor pentru cetățenii moldoveni, mediafax.ro
25

21
 Pe 1 septembrie 2014, cei 28 de miniștri de externe ai Uniunii Europene au consemnat
intrarea în vigoare a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.

Planul de Acțiuni RM-UE a fost înlocuit în 2014 de Agenda de Asociere, agreată în

baza Acordului de Asociere RM – UE.

Liberalizarea vizelor a intrat în vigoare la 28 aprilie 2014. Regimul de călătorii fără

viză cu Republica Moldova facilitează călătoriile, afacerile și contactele interpersonale. Este
un exemplu de progres înregistrat în privința îmbunătățirii mobilității cu partenerii din
Parteneriatul estic.

La 1 iulie 2016 a intrat pe deplin în vigoare acordul de asociere UE-Republica

Moldova cu zona sa de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare. Acordul a fost aplicat, în
mod provizoriu, de la 1 septembrie 2014. La 26 februarie 2018, miniștrii de externe ai UE au
desfășurat un schimb de opinii cu privire la Republica Moldova. În concluziile sale, Consiliul
și-a reafirmat angajamentul de a consolida asocierea politică și integrarea economică dintre
UE și Republica Moldova, pe baza acordului de asociere. Consiliul a subliniat importanța
continuării punerii în aplicare a procesului de reformă, care a început în 2016. Consiliul a
discutat anterior și a adoptat concluzii privind Republica Moldova la 15 februarie 2016.
Aceste concluzii s-au axat pe reformele pe care Republica Moldova trebuie să le realizeze în
conformitate cu acordul său de asociere pentru a îndeplini așteptările cetățenilor.

În august 2017 a fost aprobată o nouă Agendă de Asociere pentru perioada anilor
2017-2019, conținând priorități pe termen scurt și mediul de cooperare RM-UE.

La 30 septembrie 2019, Uniunea Europeană și Republica Moldova au organizat a

cincea reuniune a Consiliului de asociere. Consiliul a trecut în revistă progresele înregistrate
cu privire la punerea în aplicare a Acordului de asociere UE-Republica Moldova de la
reuniunea anterioară, care a avut loc la 3 mai 2018. În cadrul reuniunii s-a discutat despre
asocierea politică, inclusiv despre cooperarea și convergența din domeniul politicii externe și
de securitate comune (PESC). Totodată, Consiliul de asociere a analizat cooperarea în
domeniile justiției, libertății și securității. Printre subiectele abordate s-au numărat reforma
sistemului judiciar, regimul de scutire de viză, precum și combaterea corupției și a spălării
banilor. În plus, Consiliul de asociere a examinat progresele realizate în cadrul zonei de liber
schimb aprofundate și cuprinzătoare.

22
 Acesta s-a axat, în egală măsură, pe cooperarea economică și sectorială, inclusiv în
domeniul energiei. La 16 februarie 2022, Viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe și
integrării europene Nicu Popescu a participat la prima ședință a Comisiei guvernamentale
pentru integrare europeană, reuniune ce a fost dedicată planificării activității autorităților în
contextul implementării Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană. În
cadrul reuniunii prezidate de prim-ministrul Natalia Gavrilița, membrii Guvernului au aprobat
de principiu proiectul Agendei de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană 2021 -
2027.

Agenda de Asociere trece prin procedurile de coordonare interne ale UE și în final va

fi adoptată oficial prin procedura scrisă în cadrul Consiliului de Asociere Republica Moldova
– Uniunea Europeană. Agenda vine să prioritizeze implementarea unor elemente din Acordul
de Asociere precum și să contribuie la dezvoltarea și aprofundarea dialogului cu Uniunea
Europeană pe noi domenii de cooperare, lucru ce va permite Republicii Moldova să
beneficieze la maxim de beneficiile oferite de piața europeană. Aprobarea proiectului Agendei
de Asociere ne permite să demarăm procesul de pregătire a unui nou document național de
planificare a implementării Acordului de Asociere. În gestionarea acestui proces, MAEIE va
coopera strâns cu Cancelaria de Stat. În final putem spune că chiar dacă noul Acord de
Asociere nu va oferi Republicii Moldova o perspectivă clară și imediată de aderare, vom avea
în spate câțiva ani buni de reforme instituționale și integrare în politicile și programele UE.
Republica Moldova va fi uri stat mult mai democratic, mai dezvoltat și mai competitiv pe
arena mondială, deci un stat mult mai pregătit să adere la UE și cu argumente serioase în acest
sens.

23
 4. Avantajele și dezavantajele integrării R.Moldova în UE.

Integrarea Republicii Moldova în UE a fost tema principală pe care şi-au bazat

discursurile partidele politice din țară cu orientare proeuropeană.

Cât de mult au convins oamenii despre avantajele integrării arată sondajele organizate
periodic. La fel, se poate spune şi despre rezultatele pe care le-au avut cei care au combătut
această idee. Dar care ar putea fi, într-adevăr, principalele avantaje şi dezavantaje ale
integrării Republicii Moldova în UE?

Republica Moldova în UE – avantaje şi dezavantaje din punct de vedere

economic

Cea mai importantă realizare a Republici Moldova în 2014 a fost semnarea Acordului
de Asociere cu UE şi zona de liber schimb.

Acordul de Asociere a fost semnat în condiții dificile pentru UE: criza zonei euro,
deprecierea monedei euro în raport cu dolarul, dar şi pentru Republica Moldova: restricțiile
comerciale ale Federației Ruse, contextul regional dificil etc. Din 2014 au crescut exporturile
Republicii Moldova în UE cu aproximativ 10%.

„Din septembrie 2019 până în ianuarie 2021, exporturile către piața europeană, în
euro, au crescut cu 13%. Creșterea exporturilor a amortizat pierderile cauzate de sancțiunile
impuse de Federația Rusă.

Republica Moldova în UE - avantajul social-politic

Au fost înregistrate realizări mari, în special în ceea ce privește modificarea legislației.

Integrarea RM în UE înseamnă justiție independentă şi combaterea corupției. Având în vedere
că Republica Moldova se află în topul țârilor în care corupția încă este un fenomen destul de
răspândit, atunci orientarea proeuropeană poate reduce din acest flagel.

Republica Moldova în UE – avantaje şi dezavantaje în ceea ce privește cultura

Un alt avantaj este libera circulație, iar în rezultat - interacționarea cu diverse culturi.
Liberalizarea regimului de vize cu UE deja a devenit o realizare, iar astăzi cetățenii moldoveni
nu mai au nevoie de vize pentru a călători în Europa. Acest lucru înseamnă nu doar revederea
membrilor familiilor care lucrează de ani buni în tarile UE, dar şi interacțiunea cu civilizația

24
europeană. Călătoriile în Europa deschid noi orizonturi, noi perspective de dezvoltare şi
realizare a scopurilor pe care le au în special generația tânără. Republica Moldova în UE -
dezavantaje În ceea ce privește dezavantajele, se vorbește mult despre costurile pe care vor
trebui să le plătească diverși agenți economici, în special cei de mediu, pentru a se alinia la
standardele de mediu cerute de Comisia Europeană. În general, dezavantajele integrării țin de
costurile pe care le va suporta atât statul, cât şi cetățenii în parte. Este vorba despre costurile
publice, care vor fi acoperite din bugetul de stat, costurile private, care vor fi suportate de
întreprinderi, societăți, agenți economici, dar şi costuri individuale. Acestea din urmă vor fi
plătite de fiecare cetățean pentru diverse reforme. Şi cetățenii au identificat câteva
dezavantaje, participând la sondajele sociologice. Astfel, principalul dezavantaj al integrării
Republicii Moldova în UE ar fi creșterea prețurilor.

Aproape jumătate din populație ar crede acest lucru. Aproape o pătrime dintre oameni
consider că fenomenul migrației va lua proporții, iar în jur de 20 la sută susțin că se va circula
mai greu în tarile CSI.

Avantajele sau dezavantajele şi costurile integrării R.Moldova in Uniunea

Europeană.

- continuarea şi amplificarea unor relații statornicite de-a lungul timpului cu tarile

europene;

- așezarea economiei moldovenești în spațiul european în conformitate cu structurile

noii diviziuni a muncii la nivel european si mondial ;

- consolidarea sistemului politico-democratic şi a stabilizării tarii, deoarece aderarea

la Uniunea Europeană conduce, din acest punct de vedere, la următoarele situații:

- stimularea activității economico-sociale bazate pe raționalitate economică, tehnico -

științifică, managerială şi ecologică;

- sporirea investițiilor străine;

- creșterea comerțului extern şi a eficienței acestuia;

- reducerea costurilor tranzacțiilor comerciale;

- beneficierea de fonduri substanțiale pentru reducerea decalajelor;

- relansarea activității de cercetare-dezvoltare şi de introducere a noilor tehnologii;

25
 - stabilizarea prețurilor pe piața internă şi controlul inflației;

- îmbunătățirea sistemului financiar bancar;

- întărirea poziției şi a imaginii R.Moldovei pe piața internațională, datorită

apartenenței la un bloc economic de importantă, precum este Uniunea Europeană;

- posibilități sporite de a găsi un loc de muncă prin accesul la piața forței de muncă
comunitare;

- consumatorii vor beneficia de produse şi de servicii de calitate, la preturi stabile, vor

trăi într-un mediu mai curat, mai sănătos şi vor avea un statut de viață apropiat celui
comunitar.

Pe de altă parte, s-au constatat şi unele dezavantaje ale procesului de integrare

europeană:

- restructurarea industriei şi a agriculturii, introducerea noilor standarde de eficientă şi

de calitate, vor conduce la faliment, determinând creșterea șomajului;

- alinierea la politica comercială comună va avea următoarele consecințe:

- scăderea gradului de protecție a producției naționale prin reducerea nivelului de

taxe: produse agricole, industriale etc. Este prognozată o reducere a taxelor vamale pentru
categoria produse industriale de la 15,6% - 4,2%;

- deprecierea leului;

- reducerea impozitului pe profit, scutirea de TVA;

- pierderea unor factori de producție (forța de muncă va avea tendința de deplasare în

tarile cu o eficienta mai ridicată);

- promovarea dificilă a interesului național;

- creșterea prețurilor şi a tarifelor în prima etapă de după aderare;

- costurile bugetare vor fi determinate de cerințele de cofinanțator al R.Moldova al

proiectelor cu sprijin comunitar şi de obligațiile financiare care vor rezulta din calitatea de
membru.

Integrarea europeană este cel mai bun mod de a transforma țara noastră. Un viitor
european înseamnă mai multe locuri de muncă şi salarii mai bune; comerț mai extins şi

26
investiții sporite; şi nu în ultimă instanță un sprijin în consolidarea respectării drepturilor
omului şi în promovarea libertății de circulație a cetățenilor noștri. Schimbările respective
necesită timp şi eforturi, dar acestea nu implică ostilitate sau exclusivitate fată de alți
parteneri. Parcursul European este o afirmație a modului în care ne vedem viitorul tarii
noastre şi un plan cum putem atinge acest obiectiv.

27
 5. Unele perspective ale integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană

Conform articolului 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), orice stat
european care dorește să adere la Uniunea Europeană (UE) trebuie să respecte următoarele
valori comune ale UE: demnitatea umană, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept,
drepturile omului, inclusiv drepturile persoanelor care aparțin minorităților. În plus, acesta se
angajează să respecte valorile UE în cadrul Uniunii Europene şi în relația cu tarile terțe. De
asemenea, statul-candidat trebuie să îndeplinească criteriile de eligibilitate definite de
Consiliul European de la Copenhaga din 1993 şi completate de Consiliul European de la
Madrid din 1995. Acestea sunt:

 criterii politice: instituții stabile care să garanteze democrația, statul de

drept, drepturile omului, precum şi respectarea şi protecția minorităților;
 criterii economice: o economie de piață funcțională, precum şi
capacitatea de a face fată presiunii concurențiale şi forțelor pieței din cadrul UE;
 capacitatea de a-şi asuma obligațiile de stat membru care decurg din
dreptul şi politicile UE (sau acquis-ul comunitar), inclusiv adeziunea la obiectivele
uniunii politice, economice şi monetare.

Astfel, este evident faptul că Republica Moldova, din păcate, nu corespunde în

întregime condițiilor citate. Dificultatea elaborării unor previziuni științifice pentru viitorul
Republicii Moldova reiese chiar din procesul de edificare a noului stat independent apărut pe
harta politică a Europei la 27 august 1991 , care a decurs în condiții interne şi extrem de
dificile. Înrăutățirea bruscă a calității vieții, apariția șomajului în masă, consecințele încă
nesoluționatului conflict din Transnistria, privatizarea lentă, ineficientă şi inechitabilă a
proprietății de stat au marcat profund evoluția Republicii Moldova de după 1991. Prin urmare,
actualmente integrarea europeană a R. Moldova este foarte precară:

În primul rând, UE nu poate accepta o țară a clanurilor oligarhice ce vor profita

de sume imense de bani, bani veniți prin investițiile europene (de menționat este că R.M. are
datorii externe de peste 6,0 mlrd de dolari). Altfel spus, Europa în modul acesta va deveni un
finanțator indirect al bandiților de la noi. Atâta timp cât sistemul va fi dominat de astfel de
grupări criminale și corupție nu avem nici măcar dreptul să visăm la UE.

28
 În al doilea rând, Transnistria, zona separatistă creată artificial și întreținută atât
de Moscova, cât și de politicienii din Republica Moldova timp de peste 20 de ani, unde au fost
„spălate” sume enorme de bani, este și va fi o piedică în calea aderării. Aici, țin să subliniez,
zona în care se află încă trupele armatei rusești, este o amenințare asupra securității frontierei
UE.

În al treilea rând, Republica Moldova, pentru a adera la Uniunea Europeană,

trebuie să devină, în mod obligatoriu, membru NATO. Acest lucru este practic imposibil,
atâta timp cât pe teritoriul ei se află o armată străină, armată ce nu va pleca de bună voie nici
în secolele următoare.

Cu toate acestea, putem vorbi, totuși, de niște realizări și premise în scopul

aderării la UE:

În primul rând, de la sfârșitul anului 2009, Republica Moldova a înregistrat

progrese în domeniul democratizării şi reformelor (mai sunt probleme în ceea ce privește
reforma justiției, eradicarea corupției, asigurarea unui mediu de afaceri funcțional ș.a.).

În al doilea rând, din grupul celor șase state din Parteneriatul Estic, Republica
Moldova are economia cea mai orientată către Uniune. Cum circa jumătate din comerțul
exterior total al Moldovei se realizează cu UE, conform rapoartelor de presă ale Comisiei
Europene, se poate afirma că Moldova a atins deja un nivel înalt de ”integrare comercială” cu
UE şi această tendință, conform estimărilor, se va menține şi în viitor.

În al treilea rând, fiind o țară mică, Republica Moldova poate fi absorbită mai
ușor de Uniunea Europeană.

În legătură cu aderarea RM la UE și integrarea europeană a țării sunt vehiculate

mai multe mituri în spațiul informațional moldovenesc. Republica Moldova se află totuși într-
un proces de cooperare strânsă cu instituțiile Uniunii Europene în cadrul Politicii Europene de
Vecinătate (implicit, în cadrul Parteneriatului Estic). Deși situația economică din țară, atât
conform rapoartelor instituțiilor oficiale de monitorizare, precum și ale experților, dar şi după
cum este percepută de populație, nu s-a îmbunătățit, ci, dimpotrivă, s-a înrăutățit în ultima
perioadă de timp, rezultatele bune în negocierile dintre RM şi UE sunt îmbucurătoare. Totuși,
lipsa unei perspective clare pentru RM de a deveni membru al UE reprezintă un impediment
în calea dezvoltării unor relații mai profunde între RM și UE, care pot fi atinse în dependență
de:

29
 - Seriozitatea autorităților moldovene în implementarea reformelor
(asigurarea unui nivel de trai mai înalt pentru populația țării, eradicarea corupției din
sistemul de justiție și din administrația de stat) și armonizarea legislației naționale cu
cea a UE,
- O conjunctură favorabilă în cadrul UE,
- Soluționarea conflictului nistrean.

Concluzii și Propuneri

Republica Moldova este vecinul apropiat al UE care și-a manifestat interesul cu privire
la aderarea și integrarea UE. Realitățile de azi au arătat că până la aderarea Moldovei la UE
este o cale lungă, aceasta este demonstrată și prin faptul că ea face parte din Politica
Europeană de Vecinătate care se referă la statele care pe termen mediu nu vor adera la UE. Cu
toate aceasta, Republicii Moldova i s-au recunoscut aspirațiile și valorile europene și depune
efort pentru a ajunge la nivelul statelor membre ale UE. Republica Moldova odată ce a
devenit independentă la 27 august 1991, a încercat să fructifice relații multilaterale atât cu
Federația Rusă, UE și SUA. Primul pas în relațiile dintre Moldova ș UE a fost negocierea în
1994 a Acordului de Parteneriat și Cooperare (APC), care a intrat în vigoare în 1998, ce
înlocuia Acordul Uniunii Europene cu Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste în 1989, care
a fost moștenit și de Republica Moldova. APC este un acord juridic care stabilește referințele
foarte generale la respectarea valorilor democratice și a drepturilor omului. Al doilea pas a
fost Planul de Acțiuni Republica Moldova-Uniunea Europeană (PAUEM) care nu înlocuiește
APC, ci stabilește strategii de la libertățile umane și reformele aproape în toate domeniile de
activitate la dezvoltarea economică și reducerea sărăciei. Acesta a fost semnat in 2005 și a
expirat în 2008.

Acordul de Parteneriat și Cooperare, a intrat în vigoare abia în iulie 1998, pentru o

perioadă de zece ani, cu posibilitate de prelungire automată dacă nici una din părți nu-1
denunță. APC creează cadrul juridic și instituțional pentru relațiile dintre Moldova și UE.

Obiectivele principale ale APC sunt următoarele:

a) Continuarea dialogului politic;

30
 b) Promovarea comerțului și investițiilor;
c) Cooperarea în domeniul legislativ, economie, social, financiar și
cultural;
d) Susținerea eforturilor Moldovei de a consolida democrația, a dezvolta
economia și a Analiza tranziția la economia de piață.

În acest acord, Atenția principală este acordată relațiilor comerciale și cooperării

economice. UE și Moldova își acordă reciproc statutul de cea mai favorizată națiune în
schimburile comerciale și limitează posibilitatea impunerii unor restricții la importuri și
exporturi.

APC prevede posibilitatea creării unei zone de liber schimb dintre UE și Moldova în
cazul în care Moldova înregistrează progrese in reformele de piață. APC mai prevede
armonizarea legislației Moldovei cu cea a UE și instituționalizarea dialogului în domeniile de
cooperare, inclusiv cel politic, prin crearea unor instituții comune pentru implementarea APC:
Consiliul De Cooperare UE-Moldova este compus din membri ai Consiliului European și ai
Comisiei Europene, pe de o parte, și din membri ai Guvernului Republicii Moldova, pe de altă
parte, și se întrunește o dată pe an. În contextul PAUEM integrarea europeană nu înseamnă
aderarea RM la UE, ci mai curând un proces de ajustare la modelul de guvernare european,
bazat pe principiile statului de drept și ale economiei de piață, de aliniere a normelor și
standardelor naționale la cele ale UE, de participare graduală la programele și politicile UE și
de aprofundare a interdependenței dintre procesele și politicile comunitate și cele promovare
la nivel național.

PAUEM, formulează 80 de obiective și 294 de acțiuni/ măsuri de urmat prevede o

serie de măsuri pe termen scurt și lung in șapte domenii generice de cooperare :

a) Dialogul și reforma politică;

b) Cooperarea pentru soluționarea conflictului transnistrean;
c) Reformele și dezvoltarea economică și socială;
d) Relații comerciale, reforma de piață și cea regulatorie;
e) Cooperarea in domeniul justiției și afacerilor interne;
f) Transport, energie, telecomunicații, mediu înconjurător, cercetare
dezvoltare și inovație;
g) Contacte umane.

31
 În anul 2009, eforturile au fost orientate spre lansarea negocierilor asupra Acordului
de Asociere RM-UE. În luna iunie, Consiliul UE a adoptat Liniile Directorii pentru
negocierea noului Acord cu Republica Moldova. Conform specialiștilor UE propune
Moldovei un acord de asociere trunchiat. În cadrul acestui acord, nu se va semna un acord
politic ce ar deschide calea spre integrare europeană a Moldovei. Proiectul doar va recunoaște
aspirațiile europene ale Moldovei, și oferă anumite beneficii economice. Implementarea
PAUEM și APC a adus numai beneficii Republicii Moldova, mai ales la capitolul relații
comerciale din importurile Republicii Moldova vin din UE, iar principala piață de desfacere a
exporturilor reprezintă România, stat membru UE, cu care recent au fost normalizate relațiile.

Chiar recent a fost semnat Acordul cu privire la micul trafic de frontieră cu România
ce prevede o serie de facilități pentru cetățenii Republicii Moldova care se află pe o rază de 30
de km de graniță să-și manifeste activitățile până la 50 km de la granița României. Semnarea
unui acord asociere trunchiat in 2010 a pus mai mult în evidență aspirațiile cetățenilor
Republicii Moldova cu privire la integrarea în UE. Eforturile Republicii Moldova de a începe
negocierile de aderare cu UE reprezintă o șansă extraordinară de a face ca, în sfârșit
declarațiile să capete un conținut real. Republica Moldova are nevoie de reforme structurale și
instituționale pentru a-și reduce considerabilul handicap, în timp, cât și decalajele economice
față de țările economice avansate. Așa cum anterior menționam despre singularitatea țărilor
asiatice, tot astfel merită să enunțam excepționalitatea integrării europene. Ceea ce trebuie să
preocupe cel mai mult oamenii politiei din Republica Moldova sunt trăsăturile structurale ale
statului, care nu permit o apropiere rapidă de Clubul European.

Dar, cu perseverență și multă muncă, cu inteligentă politică și economică, visul poate

deveni o realitate.

Propun următoarele măsuri ce trebuie avute in vedere menite să contribuie la

îndeplinirea criteriilor de convergență economică ale UE sunt de menționat:

1. Mai multă transparență în desfășurarea operațiunilor financiare, în

funcționarea de ansamblu a economiei;
2. Întărirea supravegherii prudențiale a sistemului bancar și asanarea
acestuia;
3. Evitarea deficitelor externe mari, greu de finanțat;
4. Evitarea deficitelor fiscale mari și repetate, greu de finanțat și care
subminează încrederea în politica economică;

32
 5. Favorizarea intrărilor de capital sub forma investițiilor directe și
descurajarea capitalului speculativ;
6. Evitarea îndatorării pe termen scurt;
7. Evitarea expunerii excesive la riscuri externe a instituțiilor bancare
locale; practicarea unor cursuri de schimb valutare flexibile, în condițiile volatilității și
incertitudinii din spațiul economic extern;
8. Căutarea unor posibile aranjamente instituționale cu vecini puternici
(este cazul țărilor recent intrate în UE);
9. Introducerea standardelor internaționale de contabilitate;
10. Reformularea “condiționalității” aplicată de organismele financiare
internaționale, în sensul ca guvernul să capete mai multă libertate in elaborarea și
aplicarea programelor. În acest context se pune și problema ‘Proprietății intelectuale”
a unui program de reformă, fiind mult mai probabil ca o politică economică să aibă
succes acolo unde responsabilii autohtoni înțeleg și decid construcția tehnică și
aplicarea măsurilor, unde ei cred în programul pe care îl aplică;
11. Consolidarea funcției de “împrumutător de ultimă instanță” de către
FMI și BM; la acestea din urmă s-ar putea adăuga și alte organisme regionale;
12. Este important ca politica cursului de schimb să se facă prin raportare la
moneda zonei cu care se desfășoară grosul comerțului (in context ar fi imatură
introducerea monedei Euro ca monedă principală de referință și în realizarea
schimburilor comerciale, dat fiind faptul că marea parte a rezervelor valutare a
Moldovei sunt constituite în dolari SUA, iar o expunere excesivă ar conduce la un
deficit exorbitant al balanței comerciale);
13. Este o greșeală să se subestimeze pericolele îndatorării, mai cu seamă
când obligațiile au scadență mică și rate variabile (aici ne referim la euro obligațiunile
Moldovei condiționate de piața internațională a creditului). Pentru a se evita
îndatorarea excesivă, este nevoie de prudență mare în politica fiscală și monitorizarea
îndatorării sectorului privat (aceasta este și o lecție a crizelor din Asia, care au fost
provocare în special de îndatorarea excesivă a sectorului privat).
14. Cooperarea între Moldova și Uniunea Europeană vizează de asemenea
promovarea reformei agrare, modernizarea, privatizarea și restructurarea agriculturii, a
sectorului agro-industrial și al serviciilor specifice acestuia, precum și dezvoltarea
pieței interne și externe pentru produsele moldovenești. Ineficiența acestei colaborări
este demonstrată și de starea deplorabilă care continuă să domine agricultura, de

33
barierele pe care le înfruntă produsele moldovenești pe piețele europene și de faptul că
investitorii mai demonstrează un interes mult mai mare față de întreprinderile
moldovenești comparativ cu cei europeni.
Procesul de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană fie că se
manifestă prin fenomene economice (cum ar fi liberalizarea schimburilor comerciale),
tehnologice (comunicații, informații) și social-politice (democratizarea statului,
protecția drepturilor omului) își poate pune puternic amprenta asupra sistemului
economic al Republcii Moldova. Liberalizarea economiei naționale, dezvoltarea
comerțului extern, atragerea investițiilor străine și integrarea in structurile economie
europene și mondiale sunt o dovadă a faptului că Republica Moldova ca entitate
economică poate să devină o parte componentă a sistemului economic european.

34
 BIBLIOGRAFIE
Literatură de specialitate
1. Barbăroșie A. Republica Moldova și integrarea europeană, Chișinău,
2001.
2. Chistruga B. Integrarea postindustrială a țărilor Europei Centrale și de
Est: realități și perspective. Monografie — Ch.: ASEM, 2007.
3. Diaconescu Mirela. Economia Europeană-ediția a O-a revăzută și
adăugită.București 2004.
4. Dobrescu E. Integrarea economică. București. 1996,2001.
5. Dumitru Miron(coordonator)-Economia Uniunii Europene.Bucrești
2002,2003. 6. Ignat Ion.Uniunea Europeană-de la Piața Comună la moneda Unică.
București 2002.
7. Moldova și Uniunea Europeană în contextul Politicii Europene de
vecinătate.Realizarea Planului de Acțiuni UE-MOLDOVA.(februarie 2005-ianuareie
2008) Chișinău 2008.
8. Planul de Acțiuni Uniunea Europeană-Republica
Moldova(GHID).Chișinău, 2006
9. Popescu Gheorghe N.Economia Europeană.București.2007
10. Postică C. — „Economia Uniunii Europene”, Chișinău, 2001
11. Martin Carmela, Velazquez Francisco J., Funck Bernard — “European
integration and income convergence : lessons for Central and Eastern European
Countries”, Washington : The World Bank, 2001;
12. Pelkmans Jacques — “European Integration: Methods and Economie
Analysis: 3rd illus”, FT Prentice Hall, 2006;
13. Lewis A. “Moldova: Where Next ?”, in the book “The EU and
Moldova”, London, 2004.
14. Gudâm A. Republica Moldova și Uniunea Europeană la parteneri,
Chișinău, 2002.
15. Cojocaru Gh. Politica externă a Republicii Moldova, Chișinău, 2001.
16. RM și Integrarea europeană:elemente de strategie,Chișinău,2003.
17. Serebreanu O. Evaluarea stării actuale a procesului de integrare a
Republicii Moldova în Uniunea Europeană, Chișinău, 2000.

35
 18. Railean V.Integrarea țărilor este-europene în Uniunea Europeană:
percepte pentru Moldova. Chișinău, editura Civitas, 2000.
l9. Railean V. Republica Moldova și integrarea economică europeană,
Chișinău, 2000.

Adrese web
20. Acordul de Parteneriat și Cooperare UE-Moldova www.m1a.md
21. Buscăneanu S. Criteriile europene în perspectiva elaborării concepției
de integrare europeană a Republicii Moldova. ww.ipp.md/publications/studiu
Buscăneanu.doc;
22. Moldova și UE în contextul Politicii Europene de Vecinătate;
Realizarea Planului de Acțiuni UE-Moldova (i'ebr. 2005-ian. 2008)/ Asoc. pentru
Democrație Participativă ADEPT; EXPERT-GRUP; red.: Ana Bălățel — Ch.: Arc,
2008. (F.E.-P. „Tipogr. Centrală“)
23. Comisia Europeană EU-Moldova Action Plan, htQ://ec.europa.eir
comrn/world/enp/pdf/action_plans/moldova_enp_ap_final_en.pdf.
24. Orientarea europeană ca problemă internă.
www.ipp.md/publications/orieheur/ Moldova și frontierele externe ale UE.
www.inp.md
25. Comunicatul MAEIE, “Miniștrii de Externe ai UE au adoptat
Concluziile privind Republica Moldova”, http://wnv .mia.got.md/noutati/3€i0l/
26. Valeriu Gheorghiu. EU-Moldova Action Plan: Negotiations and
Implementation, http://www.ipp.md/public/bibliotecm92/en/Yerevarr272. doc.
27. http://www.e-democracy.md/files/enp-moldova. pdf.
28. http://www.ipp.md/nublic/bibliotecm92/enNcrea an272.doc.
29. htip://wnv.iue.iVRSCAS/WPTexts/ 05 34.pdf.
30. Comunicatul MAEIE cu privire la cea de-a l 1-a Reuniune a
Comitetului de Cooperare Parlamentară RM—UE,
htQ://www.mia.gov.md/noutati/3717/
31. Parteneriatul Estic - oportunitate sau barieră pentru integrarea
europeană a Moldovei?, http://w w.edemocracv.md/CommenLs/political/200903312/.
32. Nicu Popescu. „Opțiunile Republicii Moldova în relațiile cu Uniunea
Europeană”.
33. http://w.axi.md, l9 ianuarie 2004.

36
34. www.europa.eu.int
35. www.mia.gol.md
36. www.qov.md
37. www.statistica.md

37