PARTEA I
Anul 192 (XXXVI) — Nr. 74 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE
Nr.
DECRETE
104. — Decret privind trecerea în rezervă a unui general-
locotenent cu trei stele din Ministerul Apărării
Naționale ....................................................................
105. — Decret privind trecerea în rezervă a unui general-
locotenent cu trei stele din Ministerul Apărării
Naționale ....................................................................
DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE
Decizia nr. 474 din 20 septembrie 2023 referitoare la excepția
de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 513 alin. (3)
și (4) din Codul de procedură civilă, în ceea ce privește
sintagma „în cazul hotărârilor potrivnice ea va anula
cea din urmă hotărâre” ..............................................
ORDONANȚE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
10. — Ordonanță pentru completarea art. XLVIII din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 privind
unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor
publice, pentru consolidare fiscală, combaterea
evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea
unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor
termene și pentru instituirea unor măsuri în domeniul
gestionării fondurilor europene....................................
Vineri, 26 ianuarie 2024
SUMAR
Pagina Nr. Pagina
11. — Ordonanță pentru completarea art. 4 din Ordonanța
de urgență a Guvernului nr. 77/1999 privind unele
măsuri pentru prevenirea incapacității de plată.......... 7
2 14. — Ordonanță pentru modificarea și completarea
Ordonanței Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea
tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua
de drumuri naționale din România ............................ 8–12
2
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE
ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
51. — Ordin al directorului general al Agenției Naționale
de Cadastru și Publicitate Imobiliară pentru
modificarea Ordinului directorului general al Agenției
Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară
3–5 nr. 570/2018 privind stabilirea structurii organizatorice
și a numărului de personal al Agenției Naționale
de Cadastru și Publicitate Imobiliară și al instituțiilor
subordonate .............................................................. 12
ACTE ALE COLEGIULUI MEDICILOR
DIN ROMÂNIA
23/2023. — Decizie privind eliberarea Avizului de practică
temporară/ocazională a profesiei pentru medicii străini
din Uniunea Europeană, Spațiul Economic European
6 și Confederația Elvețiană .......................................... 13–16
2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 74/26.I.2024

DECRETE
PREȘEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET
privind trecerea în rezervă a unui general-locotenent
cu trei stele din Ministerul Apărării Naționale
În temeiul prevederilor art. 94 lit. b) și ale art. 100 din Constituția României,
republicată, ale Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările
și completările ulterioare, precum și ale Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare
de stat, cu modificările și completările ulterioare,
având în vedere propunerea ministrului apărării naționale,

Președintele României d e c r e t e a z ă:
Articol unic. — La data de 27 februarie 2024, domnul general-locotenent
cu trei stele Postu Neculai Corneliu trece în rezervă.
PREȘEDINTELE ROMÂNIEI
KLAUS-WERNER IOHANNIS
În temeiul art. 100 alin. (2) din
Constituția României, republicată,
contrasemnăm acest decret.
PRIM-MINISTRU
ION-MARCEL CIOLACU
București, 26 ianuarie 2024.
Nr. 104.

PREȘEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET
privind trecerea în rezervă a unui general-locotenent
cu trei stele din Ministerul Apărării Naționale
În temeiul prevederilor art. 94 lit. b) și ale art. 100 din Constituția României,
republicată, ale Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările
și completările ulterioare, precum și ale Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare
de stat, cu modificările și completările ulterioare,
având în vedere propunerea ministrului apărării naționale,

Președintele României d e c r e t e a z ă:
Articol unic. — La data de 29 februarie 2024, domnul general-locotenent
cu trei stele Toader Dumitru Vasile trece în rezervă.
PREȘEDINTELE ROMÂNIEI
KLAUS-WERNER IOHANNIS
În temeiul art. 100 alin. (2) din
Constituția României, republicată,
contrasemnăm acest decret.
PRIM-MINISTRU
ION-MARCEL CIOLACU
București, 26 ianuarie 2024.
Nr. 105.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 74/26.I.2024
DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
D E C I Z I A Nr. 474
din 20 septembrie 2023
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 513 alin. (3) și (4)
din Codul de procedură civilă, în ceea ce privește sintagma „în cazul hotărârilor potrivnice
ea va anula cea din urmă hotărâre”
Marian Enache — președinte
Mihaela Ciochină — judecător
Cristian Deliorga — judecător
Dimitrie-Bogdan Licu — judecător
Gheorghe Stan — judecător
Livia Doina Stanciu — judecător
Elena-Simina Tănăsescu — judecător
Varga Attila — judecător
Valentina Bărbățeanu — magistrat-asistent
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate
a prevederilor art. 513 alin. (3) și (4) din Codul de procedură
civilă, în ceea ce privește sintagma „în cazul hotărârilor
potrivnice ea va anula cea din urmă hotărâre” excepție ridicată
de Alexandru Gavrilescu și Societatea Hotel Dacia — S.R.L. din
București în Dosarul nr. 2.173/1/2018/a1 al Înaltei Curți de
Casație și Justiție — Secția a II-a civilă și care constituie obiectul
Dosarului Curții Constituționale nr. 1.054D/2019.
2. Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 4 iulie 2023,
cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror
Loredana Brezeanu, fiind consemnate în încheierea de ședință
de la acea dată, când, în temeiul prevederilor art. 57 și ale
art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și
funcționarea Curții Constituționale, pentru o mai bună studiere
a problemelor ce au format obiectul dezbaterii, Curtea a amânat
pronunțarea pentru data de 20 septembrie 2023, când a
pronunțat prezenta decizie.
C U R T E A,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată
următoarele:
3. Prin Încheierea din 22 martie 2019, pronunțată în Dosarul
nr. 2.173/1/2018/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție —
Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu
excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 513
alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă, în ceea ce
privește sintagma „în cazul hotărârilor potrivnice ea va
anula cea din urmă hotărâre” excepție ridicată de Alexandru
Gavrilescu și Societatea Hotel Dacia — S.R.L. din București într-o
cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de revizuire.
4. În motivarea excepției de neconstituționalitate se
susține, în esență, că, prin limitarea discuțiilor asupra revizuirii
unei hotărâri doar la condițiile de admisibilitate, fără a se verifica
în fond încălcarea autorității de lucru judecat (inclusiv a puterii de
lucru judecat), prevederile art. 513 alin. (3) din Codul de
procedură civilă fac să fie doar formale și iluzorii accesul la
justiție, respectarea proprietății câștigate prin hotărârile
judecătorești anterioare și securitatea circuitului juridic al
hotărârilor judecătorești.
5. Se arată că în noul Cod de procedură civilă s-a redefinit
„autoritatea de lucru judecat”, incluzându-se și „puterea de lucru
judecat”, respectiv considerentele decizorii pe care s-a sprijinit
o hotărâre judecătorească, eliminându-se sub acest aspect
necesitatea existenței triplei identități și ridicându-se încălcarea
considerentelor decizorii ale hotărârilor anterioare la rang de
3
încălcare a autorității de lucru judecat. Această redefinire a
autorității de lucru judecat nu poate fi verificată prin revizuire, ca
urmare a celor stipulate de art. 513 alin. (3) din Codul de
procedură civilă. Prin limitarea discuțiilor la condițiile de
admisibilitate a revizuirii, legiuitorul a blocat accesul efectiv la
verificarea încălcării autorității de lucru judecat și a limitat
instanța învestită cu revizuirea doar la verificarea formală a
abordării acestei teme în sentința atacată cu revizuire.
6. Se susține că, pentru hotărârile care nu pot fi atacate cu
recurs din cauza legilor speciale, cum este în speță Legea
nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de
insolvență, dar care judecă pretenții în fond între părți, căile
extraordinare de atac ar trebui să asigure teze cel puțin egale de
verificare, comparativ cu hotărârile care au calea recursului.
7. Față de cele reținute de Curtea Constituțională prin
Decizia nr. 369 din 30 mai 2017, autorii excepției prezintă
situația particulară a hotărârilor care nu pot fi atacate cu recurs.
Astfel, prin Legea nr. 85/2014 s-a limitat dreptul la recurs în
cazul contestațiilor la tabelul preliminar de creanțe. În
soluționarea contestațiilor formulate și prin dispozițiile date în
fond și în apel, instanțele au statuat că în cadrul acestei
proceduri speciale pot fi analizate înseși contractele/actele ce
stau la baza pretențiilor creditorilor, deci implicit a pretențiilor
contractuale ale debitorului și creditorului. Cu toate că
analizează fondul dreptului, gradele de jurisdicție sunt doar fond
și apel, existând o limitare a etapelor procesuale. Așadar, în loc
ca legiuitorul să asigure proceduri judiciare de garantare a
verificării respectării drepturilor câștigate prin hotărâri anterioare,
limitează drastic căile pentru hotărârile definitive în apel.
8. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a
prevederilor art. 513 alin. (4) din Codul de procedură civilă, cu
referire la sintagma „iar în cazul hotărârilor definitive potrivnice
ea va anula cea din urmă hotărâre”, se arată că, în ipoteza
respingerii autorității de lucru judecat în toate fazele procesuale
sau a unei hotărâri de confirmare a unor drepturi, sintagma
menționată privează instanța de revizuire de instrumentul
modificării ultimei hotărâri prin care se poate repara
nerespectarea hotărârilor anterioare.
9. Înalta Curte de Casație și Justiție — Secția a II-a civilă
consideră că excepția de neconstituționalitate este
neîntemeiată. În susținerea acestei opinii, precizează că
revizuirea întemeiată pe prevederile art. 509 alin. (1) pct. 8 din
Codul de procedură civilă presupune existența unor hotărâri
definitive potrivnice, pronunțate de instanțe de același grad ori
de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a
primei hotărâri. Contrarietatea vizează, în acest caz,
pronunțarea de soluții contrare, în privința aceleiași situații
litigioase, în două dosare diferite. Acest caz de revizuire are
menirea de a sancționa încălcarea autorității de lucru judecat,
astfel încât nu poate să poarte decât asupra celei de-a doua
hotărâri, sens în care este necesar fie ca în cel de-al doilea
proces să nu fi fost invocată excepția autorității de lucru judecat,
fie ca instanța de judecată să fi omis să se pronunțe asupra
acestei excepții invocate.
 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 74/26.I.2024
10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului
Poporului pentru a-și exprima punctele de vedere asupra
excepției de neconstituționalitate.
11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor
de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
C U R T E A,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale
criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea
nr. 47/1992, reține următoarele:
12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este
competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție,
precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea
nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
13. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl
reprezintă dispozițiile art. 513 alin. (3) și (4) din Codul de
procedură civilă, în ceea ce privește sintagma „în cazul
hotărârilor potrivnice ea va anula cea din urmă hotărâre”, care
au următorul cuprins:
— Art. 513 alin. (3) și (4): „(3) Dezbaterile sunt limitate la
admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază.
(4) Dacă instanța încuviințează cererea de revizuire, ea va
schimba, în tot sau în parte, hotărârea atacată, iar în cazul
hotărârilor potrivnice, ea va anula cea din urmă hotărâre și, după
caz, va trimite cauza spre rejudecare atunci când s-a încălcat
efectul pozitiv al autorității de lucru judecat.”
14. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate,
prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție
cuprinse în art. 1 — Statul român, art. 16 — Egalitatea în
drepturi, art. 20 — Tratatele internaționale privind drepturile
omului, art. 21 — Accesul liber la justiție și art. 44 — Dreptul de
proprietate privată.
15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea
constată că, în jurisprudența sa, a reținut că semnificația soluției
legislative prevăzute de art. 513 alin. (3) din Codul de procedură
civilă, potrivit căreia, în procedura de judecată a revizuirii,
dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele
pe care se întemeiază, este aceea că nu se reia întreaga
judecată cu ocazia dezbaterilor asupra revizuirii, ci părțile își
limitează cuvântul la acele susțineri care pot demonstra
admisibilitatea revizuirii. Sub acest aspect, Curtea a observat
că există o diferență esențială, în ceea ce privește administrarea
de probe în cadrul căii de atac a revizuirii, între căile de atac
devolutive și cele nedevolutive, în sensul că, în cazul acestora
din urmă, posibilitățile probatorii ale părților sunt limitate (Decizia
nr. 609 din 30 septembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 6 din 4 ianuarie 2022, paragraful 19).
16. Totodată, Curtea a reamintit că dispozițiile art. 509 alin. (1)
din Codul de procedură civilă sunt norme de procedură, iar, în
conformitate cu dispozițiile art. 126 alin. (2) și ale art. 129 din
Constituție, procedura de judecată și exercitarea căilor de atac
împotriva hotărârilor judecătorești sunt stabilite numai prin lege.
Din aceste norme constituționale reiese că legiuitorul are
libertatea de a stabili condițiile în care părțile interesate și
Ministerul Public pot exercita căile de atac, cu respectarea
normelor și principiilor consacrate prin Legea fundamentală.
17. În această ordine de idei, limitarea dezbaterilor doar la
admisibilitatea revizuirii se justifică și prin prisma faptului că
revizuirea reprezintă o cale de atac extraordinară, de retractare,
nedevolutivă, motiv pentru care, în cadrul judecării acesteia, nu
este permisă și soluționarea fondului pricinii. De asemenea,
Curtea a reținut că, în ipoteza în care constată existența
motivului de revizuire prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8 din
Codul de procedură civilă, instanța competentă să soluționeze
cererea de revizuire nu examinează temeinicia hotărârii atacate
și nu decide care dintre hotărârile în discuție este cea judicioasă,
ci se rezumă la a anula ultima hotărâre cu privire la care
constată că nesocotește autoritatea de lucru judecat a hotărârii
anterioare. Pentru a decide astfel, instanța se pronunță asupra
identității de părți, obiect și cauză în procesele soluționate prin
hotărârile comparate, care indică încălcarea autorității de lucru
judecat a celei mai întâi pronunțate. Or, în verificarea existenței
triplei identități menționate, nu este necesar ca instanța care
soluționează cererea de revizuire să analizeze considerentele
pe care instanțele și-au fondat soluțiile pronunțate, ci soluția
pronunțată și impusă prin dispozitivul hotărârilor. Ca atare,
demonstrarea existenței motivului de revizuire prevăzut la
art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă nu
presupune cu necesitate cunoașterea considerentelor
dezvoltate de instanța care a pronunțat ultima hotărâre, ci
implică doar argumentarea existenței identității de părți, obiect
și cauză din cele două procese (a se vedea Decizia nr. 346 din
16 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 1104 din 19 noiembrie 2020, paragraful 18).
18. Referitor la imposibilitatea de a utiliza calea de atac a
revizuirii în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de
procedură civilă, atunci când nerespectarea autorității de lucru
judecat este determinată de contrarietatea considerentelor pe
care se bazează hotărârile definitive potrivnice, Curtea a statuat
(Decizia nr. 413 din 22 septembrie 2022, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 8 martie 2023, și
Decizia nr. 417 din 17 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 1035 din 29 octombrie 2021) că
art. 461 alin. (1) din Codul de procedură civilă clarifică obiectul
asupra căruia poartă orice cale de atac, stabilind că partea din
hotărâre împotriva căreia se îndreaptă aceasta este soluția
cuprinsă în dispozitivul hotărârii. Așadar, revizuirea, la fel ca
orice altă cale de atac, indiferent de caracterul acesteia —
ordinară sau extraordinară, de reformare sau de retractare,
devolutivă sau nedevolutivă —, se îndreaptă împotriva soluției
cuprinse în dispozitivul hotărârii. Chiar dacă, în concepția
actuală a Codului de procedură civilă, se bucură de autoritate de
lucru judecat atât dispozitivul hotărârii, cât și considerentele pe
care acesta se sprijină — după cum prevede art. 430 alin. (2) din
Codul de procedură civilă —, revizuirea întemeiată pe motivul
nesocotirii autorității de lucru judecat nu poate viza decât soluția
pronunțată, de vreme ce efectul admiterii cererii de revizuire
este, conform art. 513 alin. (4) din Codul de procedură civilă,
anularea ultimei hotărâri, în întregul ei, fără analiza eventualei
contrarietăți existente între considerentele decisive ale
hotărârilor în discuție.
19. Curtea a mai reținut că art. 461 alin. (2) din Codul de
procedură civilă reglementează problema considerentelor în
sensul că, potrivit acestuia, calea de atac poate să vizeze
anumite considerente ale hotărârii, și anume cele prin care s-au
dat dezlegări unor probleme de drept ce nu au legătură cu
judecata acelui proces sau care sunt greșite ori cuprind
constatări de fapt ce prejudiciază partea. Într-o asemenea
situație, instanța, admițând calea de atac, va înlătura acele
considerente și le va înlocui cu propriile considerente,
menținând soluția cuprinsă în dispozitivul hotărârii atacate.
Această ipoteză este valabilă însă numai în ceea ce privește
căile de atac de reformare, întrucât necesită un control judiciar
efectiv al hotărârii, iar nu și în ceea ce privește căile de atac de
retractare, așa cum este revizuirea, ceea ce justifică, de altfel,
soluția pronunțată de instanță în cazul încuviințării cererii de
revizuire pentru cazul hotărârilor potrivnice, constând în
anularea celei din urmă hotărâri și, după caz, trimiterea cauzei
spre rejudecare.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 74/26.I.2024 5

20. În ceea ce privește considerentele prin care a fost
soluționată pe cale incidentală o chestiune litigioasă (așa-
numitele considerente decizorii), Curtea a observat că acestea
nu pot constitui motiv de revizuire a celei de-a doua hotărâri, ca
urmare a faptului că ar contraveni considerentelor decizorii
cuprinse într-o altă hotărâre anterioară. Aceasta deoarece o
astfel de ipoteză este exclusă de existența unei alte căi
procedurale puse la îndemâna părții interesate încă din timpul
soluționării celui de-al doilea proces, și anume posibilitatea
acesteia de a invoca excepția autorității de lucru judecat cu
referire la soluția dată cu privire la aceeași chestiune litigioasă
rezolvată pe cale incidentală într-o cauză precedentă. Prin
urmare, în condiții de diligență procesuală, poate fi prevenită
apariția unor considerente decizorii contradictorii, astfel încât să
nu se mai pună problema unei eventuale revizuiri întemeiate pe
un asemenea motiv. Se valorifică astfel efectul pozitiv al lucrului
judecat, consacrat de art. 431 alin. (2) din Codul de procedură
civilă, potrivit căruia oricare dintre părți poate opune lucrul
anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu
soluționarea acestuia din urmă.
21. În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate
formulate prin prisma faptului că, în procedura prevăzută de
Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței
și de insolvență în sensul că este limitat dreptul de acces liber
la justiție prin aceea că nu poate fi utilizată calea de atac a
recursului în cazul contestațiilor la tabelul preliminar de creanțe,
deși se analizează fondul dreptului, Curtea observă că obiectul
excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost precizat în
motivarea scrisă aflată la dosarul cauzei și cum a fost reținut de
instanța judecătorească în considerentele și dispozitivul
încheierii de sesizare a Curții Constituționale, este circumscris
la art. 513 alin. (3) din Codul de procedură civilă, nicidecum la
vreo prevedere din Legea nr. 85/2014, care, de altfel, nu are
incidență în soluționarea revizuirii hotărârii judecătorești
contestate.
22. Referitor la invocarea Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din
20 iulie 2017, Curtea apreciază că este lipsită de relevanță în
cauză, deoarece, cu acel prilej, a constatat că este
neconstituțională lipsirea de calea de atac a recursului în litigiile
având ca obiect „alte cereri evaluabile în bani în valoare de până
la 1.000.000 lei inclusiv”, cum prevedea art. XVIII alin. (2) din
Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea
instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în
aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din
12 februarie 2013. Or, împotriva hotărârii prin care a fost
soluționată cererea de revizuire întemeiată pe motivul prevăzut
de art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă
(existența unor hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de
același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de
lucru judecat a primei hotărâri) se poate declara recurs,
indiferent dacă hotărârea atacată cu revizuire are sau nu
caracter definitiv. Aceasta este concluzia la care a ajuns Înalta
Curte de Casație și Justiție — Completul competent să judece
recursul în interesul legii, care a tranșat această chestiune prin
Decizia nr. 17 din 20 mai 2019 privind examinarea sesizării
formulate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casație și Justiție cu privire la „admisibilitatea căii de
atac a recursului împotriva hotărârilor prin care au fost
soluționate cereri de revizuire întemeiate pe dispozițiile art. 509
alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă”, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 899 din 7 noiembrie
2019.

23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al
art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

D E C I D E:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Alexandru Gavrilescu și Societatea Hotel Dacia —
S.R.L. din București în Dosarul nr. 2.173/1/2018/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție — Secția a II-a civilă și constată că
dispozițiile art. 513 alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă, în ceea ce privește sintagma „în cazul hotărârilor potrivnice ea va
anula cea din urmă hotărâre”, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție — Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 20 septembrie 2023.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

MARIAN ENACHE

Pentru magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu,
în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă
coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea
și funcționarea Curții Constituționale,
semnează
prim-magistrat-asistent,
Benke Károly
 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 74/26.I.2024

ORDONANȚE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANȚĂ
pentru completarea art. XLVIII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023
privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală,
combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative,
precum și pentru prorogarea unor termene și pentru instituirea unor măsuri
în domeniul gestionării fondurilor europene
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 1 pct. IX.1 și 2 din Legea nr. 413/2023 privind abilitarea
Guvernului de a emite ordonanțe,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanță.

Art. I. — Articolul XLVIII din Ordonanța de urgență
a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare
în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală,
combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea
unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1139
din 15 decembrie 2023, cu modificările și completările ulterioare,
se completează după cum urmează:
1. După alineatul (3) se introduc două noi alineate, alin. (31)
și (32), cu următorul cuprins:
„(31) Prin excepție de la prevederile alin. (3), în vederea
implementării în anul 2024 a măsurii prevăzute la alin. (1) lit. a),
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, prin structura de
specialitate, cu rol de beneficiar al finanțării nerambursabile,
încheie acte adiționale la contractele de prestări servicii privind
emiterea și alimentarea suporturilor electronice pentru tichete
sociale pentru produse alimentare și mese calde emise
în implementarea măsurii prevăzute de Ordonanța de urgență
a Guvernului nr. 63/2022 privind unele măsuri temporare pentru
acordarea de sprijin material categoriilor de persoane aflate în
situații de risc de deprivare materială și/sau risc de sărăcie
extremă, suportate parțial din fonduri externe nerambursabile,
precum și unele măsuri de distribuire a acestuia, aprobată prin
Legea nr. 302/2023, cu modificările ulterioare.
(32) Actele adiționale prevăzute la alin. (31) au ca obiect atât
suplimentarea numărului de tichete sociale emise pe suport
electronic pentru beneficiarii nou-identificați în condițiile
prevăzute la alin. (8) și alimentarea acestora, cât și alimentarea
tichetelor sociale pe suport electronic emise pentru beneficiarii
măsurii prevăzute la art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență
a Guvernului nr. 63/2022, aprobată prin Legea nr. 302/2023,
cu modificările ulterioare, cu sumele aferente sprijinului material
prevăzut la alin. (1) lit. a).”
2. După alineatul (4) se introduce un nou alineat, alin. (41),
cu următorul cuprins:
„(41) În vederea implementării în anul 2024 a măsurii
prevăzute la alin. (1) lit. a), Ministerul Investițiilor și Proiectelor
Europene încheie un act adițional la convenția cu Compania
Națională Poșta Română — S.A. pentru etichetarea, colectarea
și distribuția tichetelor sociale pe suport electronic pentru
produse alimentare și mese calde, încheiată în baza Ordonanței
de urgență a Guvernului nr. 63/2022, aprobată prin Legea
nr. 302/2023, cu modificările ulterioare, pentru etichetarea,
colectarea și distribuția tichetelor sociale pe suport electronic
nou-emise conform prevederilor alin. (32).”
Art. II. — (1) Prin derogare de la prevederile al art. 7 alin. (5)
din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 166/2022 privind
unele măsuri pentru acordarea unui sprijin categoriilor de
persoane vulnerabile pentru compensarea prețului la energie,
suportat parțial din fonduri externe nerambursabile,
cu modificările și completările ulterioare, beneficiarii prevăzuți
la art. 3 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului
nr. 166/2022, cu modificările și completările ulterioare, care până
la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe nu au utilizat
integral sumele de pe cardul de energie valabil, pot încasa
în numerar, până la data de 31 martie 2024, la oficiile poștale,
sumele plătite pentru procurarea de lemn de foc.
(2) În vederea încasării sumei în numerar, beneficiarii
de sprijin prezintă următoarele documente justificative:
a) cardul de energie valabil la data la care se efectuează
plata prin servicii de mandat poștal;
b) actul de identitate al beneficiarului de sprijin;
c) documentul/documentele justificativ/justificative emis/emise
până la data de 15 martie 2024, cum ar fi avizul de însoțire
a mărfii, factura, bonuri fiscale, prin care fac dovada că au
achiziționat lemn de foc pentru încălzire care este utilizat la locul
de consum, prin înscrierea acestuia pe documentele
justificative, și dovada achitării acestuia către furnizorul de lemn
de foc;
d) în situația în care beneficiarul cardului de energie are alt
domiciliu sau altă reședință decât cel/cea care este
inscripționat/inscripționată pe cardul de energie, contractul
privind furnizarea lemnului de foc la domiciliu sau reședință,
împreună cu declarația pe propria răspundere că utilizează
sprijinul pentru compensarea prețului la energie la adresa unde
locuiește.

PRIM-MINISTRU
ION-MARCEL CIOLACU
Contrasemnează:
Viceprim-ministru,
Marian Neacșu
Ministrul investițiilor și proiectelor europene,
Adrian Câciu

București, 25 ianuarie 2024.

Nr. 10.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 74/26.I.2024 7

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANȚĂ
pentru completarea art. 4 din Ordonanța de urgență
a Guvernului nr. 77/1999 privind unele măsuri
pentru prevenirea incapacității de plată
În temeiul art. 108 alin. (3) din Constituția României, republicată, și al art. 1
pct. I.8 din Legea nr. 413/2023 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanță.

Art. I. — La articolul 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/1999
privind unele măsuri pentru prevenirea incapacității de plată, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 4 iunie 1999, aprobată cu modificări prin
Legea nr. 211/2001, cu modificările ulterioare, după alineatul (1) se introduc trei noi
alineate, alin. (2)—(4), cu următorul cuprins:
„(2) Centrul prevăzut la alin. (1), finanțat din venituri proprii, condus de un
director general numit prin ordin al ministrului economiei, antreprenoriatului și
turismului în conformitate cu prevederile art. 68 alin. (3) din Ordonanța de urgență
a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările
ulterioare, se organizează prin hotărâre a Guvernului.
(3) Hotărârea Guvernului prevăzută la alin. (2) prevede structura
organizatorică a Centrului de Pregătire pentru Personalul din Industrie — CPPI
Bușteni, atribuțiile, numărul de posturi, patrimoniul și funcționarea acestuia.
(4) Atribuțiile, sarcinile și responsabilitățile personalului Centrului de Pregătire
pentru Personalul din Industrie — CPPI Bușteni se stabilesc prin fișa postului,
anexă la contractul individual de muncă.”
Art. II. — Hotărârea Guvernului prevăzută la art. 4 alin. (2) din Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 77/1999 privind unele măsuri pentru prevenirea
incapacității de plată, aprobată cu modificări prin Legea nr. 211/2001, cu
modificările ulterioare, precum și cu completările aduse prin prezenta ordonanță,
se adoptă până la data de 1 martie 2024.

PRIM-MINISTRU
ION-MARCEL CIOLACU
Contrasemnează:
Viceprim-ministru,
Marian Neacșu
Ministrul economiei,
antreprenoriatului și turismului,
Ștefan-Radu Oprea
p. Ministrul finanțelor,
Carmen Moraru,
secretar de stat

București, 25 ianuarie 2024.

Nr. 11.
 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 74/26.I.2024
GUVERNUL ROMÂNIEI
ORDONANȚĂ
pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului
de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 1 pct. VII.3 din Legea nr. 413/2023 privind abilitarea
Guvernului de a emite ordonanțe,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanță.
Art. I. — Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea
tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri
naționale din România, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 82 din 1 februarie 2002, aprobată cu
modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările
și completările ulterioare, se modifică și se completează după
cum urmează:
1. La articolul 1 alineatul (1), literele d), e), h) și i) se
modifică și vor avea următorul cuprins:
„d) rețeaua de drumuri naționale din România — drumurile de
interes național prevăzute la art. 6 alin. (1) din Ordonanța
Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu
modificările și completările ulterioare, administrate de Compania
Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere — S.A.;
e) tarif de utilizare — o anumită sumă a cărei plată conferă
unui vehicul dreptul de a utiliza, pe parcursul unei perioade date,
rețeaua de drumuri naționale din România prevăzută la lit. d);
..............................................
h) contract de concesiune — contractul încheiat în
conformitate cu prevederile Legii nr. 100/2016 privind
concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii, cu modificările
și completările ulterioare;
i) tarif de concesiune — tariful de trecere perceput de un
concesionar, în cadrul unui contract de concesiune;”.
2. La articolul 1 alineatul (1), după litera q) se introduc
două noi litere, literele r) și s), cu următorul cuprins:
„r) autostradă — drum public, definit conform art. 6 pct. 5 din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind
circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, și art. 6 alin. (1) lit. a) din Ordonanța
Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată,
cu modificările și completările ulterioare;
s) operator de transport rutier — întreprindere definită
conform art. 3 pct. 27 din Ordonanța Guvernului nr. 27/2011
privind transporturile rutiere, cu modificările și completările
ulterioare.”
3. La articolul 1, alineatul (7) se modifică și va avea
următorul cuprins:
„(7) Tariful de utilizare este structurat în funcție de durata de
utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, care
cuprinde durata de parcurs, precum și durata de staționare,
astfel:
a) pentru tipurile de vehicule prevăzute la lit. A și B din anexa
nr. 1: o zi, 10 zile, 30 de zile, 60 de zile și 12 luni. Tariful de
utilizare cu valabilitate de o zi nu depășește 9% din tariful pentru
12 luni, tariful de utilizare cu valabilitate de 10 zile nu depășește
12% din tariful de utilizare pentru 12 luni, tariful de utilizare cu
valabilitate de 30 de zile nu depășește 19% din tariful de utilizare
pentru 12 luni, iar tariful de utilizare cu valabilitate de 60 de zile
nu depășește 30% din tariful de utilizare pentru 12 luni;
b) pentru tipurile de vehicule prevăzute la lit. C—H din anexa
nr. 1: o zi, 7 zile, 30 de zile și 12 luni. Tariful de utilizare cu
valabilitate de 1 zi nu depășește 2% din tariful pentru 12 luni,
tariful de utilizare cu valabilitate de 7 zile nu depășește 5% din
tariful de utilizare pentru 12 luni, tariful de utilizare cu valabilitate de
30 de zile nu depășește 10% din tariful de utilizare pentru 12 luni.”
4. La articolul 1, alineatele (71) și (75) se abrogă.
5. La articolul 3 alineatul (1) litera a), punctul (xii) se
modifică și va avea următorul cuprins:
„(xii) autorități/entități publice încadrate în categoria
ambulanță;”.
6. La articolul 3 alineatul (1), litera b) se abrogă.
7. La articolul 3 alineatul (1), literele d) și e) se modifică
și vor avea următorul cuprins:
„d) folosite în transportul public local de persoane prin servicii
regulate;
e) autorizate pentru efectuarea transportului școlar.”
8. La articolul 9 alineatul (2), litera c) se modifică și va
avea următorul cuprins:
„c) personalul Companiei Naționale de Administrare a
Infrastructurii Rutiere — S.A. care efectuează controlul, în
condițiile prevăzute în normele metodologice pentru aplicarea
tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România:
(i) în punctele de trecere a frontierei de stat, prin
intermediul terminalelor de interogare, în cazul
utilizatorilor străini;
(ii) pe rețeaua de drumuri naționale din România, în cazul
utilizatorilor români, prin intermediul sistemelor de
camere video, cu excepția camerelor video din
punctele de trecere a frontierei și din proximitatea
acestora, prevăzute în anexa nr. 5, care sunt destinate
exclusiv monitorizării traficului rutier;”.
9. La articolul 9, alineatele (4) și (6) se modifică și vor
avea următorul cuprins:
„(4) Dacă se constată prin intermediul sistemelor de camere
video lipsa rovinietei valabile sau a peajului valabil în cazul
utilizatorilor români, personalul care efectuează controlul
conform alin. (2) lit. c) pct. (ii) constată săvârșirea contravenției,
încheie procesul-verbal de constatare a contravenției și aplică
sancțiunea contravențională în baza datelor privind utilizatorul
vehiculului, prevăzute la art. 11 alin. (12) din Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 195/2002, republicată, cu modificările
și completările ulterioare, înscrise în mod obligatoriu în Registrul
național de evidență a permiselor de conducere și a vehiculelor
înmatriculate. Datele privind utilizatorul vehiculului se obțin în
mod automat de la Ministerul Afacerilor Interne — Direcția
Generală Permise de Conducere și Înmatriculări și sunt corelate
cu datele furnizate de Direcția Generală pentru Evidența
Persoanelor din Ministerul Afacerilor Interne, în conformitate cu
informațiile existente în Registrul național de evidență a
persoanelor, pentru persoanelor fizice sau corelate cu datele
furnizate de Ministerul Justiției — Oficiul Național al Registrului
Comerțului, pentru profesioniștii care au obligația de înregistrare
în registrul comerțului.
......................................................
(6) În cazul utilizatorilor străini, dacă se constată lipsa
rovinietei valabile, personalul abilitat aplică sancțiunea și încheie
procesul-verbal de constatare a contravenției după identificarea
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 74/26.I.2024
contravenientului, respectiv a conducătorului auto, proces-
verbal de constatare a contravenției care poate fi încheiat și în
lipsa contravenientului.”
10. La articolul 9, alineatul (9) se abrogă.
11. Articolul 14 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 14. — Anexele nr. 1—5 fac parte integrantă din prezenta
ordonanță.”
12. Articolul 15 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 15. — Prezenta ordonanță transpune Directiva 1999/62/CE
a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 1999 de
aplicare a taxelor la vehiculele grele de marfă pentru utilizarea
anumitor infrastructuri, publicată în Jurnalul Oficial al Comunității
Europene, seria L, nr. 187 din 20 iulie 1999, numai în ceea ce
privește tarifarea utilizării infrastructurii de transport rutier,
Directiva 2011/76/UE a Parlamentului European și a Consiliului
din 27 septembrie 2011 de modificare a Directivei 1999/62/CE
de aplicare a taxelor la vehiculele grele de marfă pentru
utilizarea anumitor infrastructuri, publicată în Jurnalul Oficial
al Uniunii Europene, seria L, nr. 269 din 14 octombrie 2011,
precum și Directiva 362/2022 de modificare a
Directivelor 1999/62/CE, 1999/37/CE și (UE) 2019/520, în ceea
ce privește taxarea vehiculelor pentru utilizarea anumitor
infrastructuri, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,
seria L, nr. 69 din 4 martie 2022.”
13. Anexa nr. 1 se modifică și se înlocuiește cu anexa nr. 1
la prezenta ordonanță.
14. După anexa nr. 4 se introduce o nouă anexă, anexa
nr. 5, având cuprinsul prevăzut în anexa nr. 2 la prezenta
ordonanță.
Art. II. — Contravaloarea rovinietelor emise pentru
persoanele cu handicap, precum și însoțitorii sau, după caz,
asistenții personali ai acestora, în baza prevederilor art. 28 din
Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor
persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, se decontează bianual către Compania
Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere — S.A.,
denumită în continuare C.N.A.I.R., de către Ministerul
Transporturilor și Infrastructurii, din sumele alocate de la bugetul
de stat, prevăzute cu această destinație în legile bugetare
anuale, pe baza situației transmise până la data de 15 a primei
luni din fiecare semestru, pentru semestrul anterior.
Art. III. — În termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare
a prezentei ordonanțe, în scopul furnizării datelor prevăzute la
art. 9 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind
aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua
de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și
PRIM-MINISTRU
ION-MARCEL CIOLACU
București, 25 ianuarie 2024.
Nr. 14.
9
completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și
completările ulterioare, Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcția
Generală Permise de Conducere și Înmatriculări și Direcția
Generală pentru Evidența Persoanelor, Ministerul Justiției, prin
Oficiul Național al Registrului Comerțului, și Ministerul
Transporturilor și Infrastructurii, prin C.N.A.I.R., încheie
protocoale de colaborare.
Art. IV. — (1) Prevederile art. I pct. 3—5, 7, ale pct. 9 referitor
la modificarea art. 9 alin. (4) din Ordonanța Guvernului
nr. 15/2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea
nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, ale
pct. 10 și 13 din prezenta ordonanță intră în vigoare la 45 de zile
de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) La data intrării în vigoare a prevederilor art. I pct. 5,
C.N.A.I.R. elimină în mod automat, din baza de date a sistemului
informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control al
rovinietei cu vehicule exceptate, vehiculele deținute în
proprietate sau, după caz, folosite în baza unui drept legal,
conform datelor înscrise în certificatul de înmatriculare de
serviciile de ambulanță care au fost exceptate, altele decât
vehiculele tip ambulanță deținute de autorități/entități publice.
(3) Rovinietele valabile la data intrării în vigoare a
prevederilor art. I pct. 3 și 13 își păstrează valabilitatea.
Art. V. — Anexa nr. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002
privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe
rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu
modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările
și completările ulterioare, se poate actualiza prin ordin al
ministrului transporturilor și infrastructurii.
Art. VI. — Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta
ordonanță.
Art. VII. — În termen de 45 de zile de la data intrării în
vigoare a prezentei ordonanțe, Ministerul Transporturilor și
Infrastructurii va adopta norme metodologice pentru aplicarea
tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România,
prin ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii.

Prezenta ordonanță transpune prevederile art. 1 pct. 2
parțial, art. 1 pct. 3 privind articolul 7a din Directiva 1999/62/CE
și art. 1 pct. 22 parțial din Directiva (UE) 2022/362 a
Parlamentului European și a Consiliului din 24 februarie 2022
de modificare a Directivelor 1999/62/CE, 1999/37/CE și
(UE) 2019/520, în ceea ce privește taxarea vehiculelor pentru
utilizarea anumitor infrastructuri, publicată în Jurnalul Oficial al
Uniunii Europene, seria L, nr. 69 din 4 martie 2022.
Contrasemnează:
Viceprim-ministru,
Marian Neacșu
p. Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne,
Bogdan Despescu,
secretar de stat
Ministrul transporturilor și infrastructurii,
Sorin-Mihai Grindeanu
Ministrul afacerilor externe,
Luminița-Teodora Odobescu
 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 74/26.I.2024
ANEXA Nr. 1
(Anexa nr. 1 la Ordonanța Guvernului nr. 15/2002)

NIVELUL
tarifului de utilizare a drumurilor naționale

Durata de utilizare Tariful (euro)

Categoria Tipul vehiculului a rețelei de drumuri (TVA inclus)
naționale din România — final —

A Autoturisme 1 zi 2,5
10 zile 3,3
30 de zile 5,3
60 de zile 8,4
12 luni 28,0
B Vehicul de transport marfă cu MTMA mai mică sau egală cu 3,5 tone 1 zi 8,6
10 zile 11,5
30 de zile 18,2
60 de zile 28,8
12 luni 96,0
C Vehicul de transport marfă cu MTMA mai mare de 3,5 tone și mai mică sau egală 1 zi 4,0
cu 7,5 tone
7 zile 16,0
30 de zile 32,0
12 luni 320,0
D Vehicul de transport marfă cu MTMA mai mare de 7,5 tone și mai mică decât 1 zi 7,0
12,0 tone
7 zile 28,0
30 de zile 56,0
12 luni 560,0
E Vehicul de transport marfă cu MTMA mai mare sau egală cu 12,0 tone, cu 1 zi 9,0
maximum 3 axe (inclusiv)
7 zile 36,0
30 de zile 72,0
12 luni 720,0
F Vehicul de transport marfă cu MTMA mai mare sau egală cu 12,0 tone, cu 1 zi 11,0
minimum 4 axe (inclusiv)
7 zile 55,0
30 de zile 121,0
12 luni 1210,0
G Vehicul de transport persoane cu mai mult de 9 locuri pe scaune (inclusiv 1 zi 4,0
conducătorul auto) și maximum 23 de locuri pe scaune (inclusiv conducătorul
auto) 7 zile 16,0
30 de zile 32,0
12 luni 320,0
H Vehicul de transport persoane cu mai mult de 23 de locuri pe scaune (inclusiv 1 zi 7,0
conducătorul auto)
7 zile 28,0
30 de zile 56,0
12 luni 560,0
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 74/26.I.2024 11

ANEXA Nr. 2
(Anexa nr. 5 la Ordonanța Guvernului nr. 15/2002)

L I S TA
camerelor video din punctele de trecere a frontierei sau din proximitatea acestora
Nr.
Amplasament cameră Poziție kilometrică Localitate/Județ Sens
crt.

1 PTF Negru Vodă Camera 1 DN38 km 53+450 Negru Vodă, județul Constanța Ieșire din țară
2 PTF Vălcani Camera 2 DN 59F km 22+012 Vălcani, județul Timiș Ieșire din țară
3 PTF Naidăș Camera 4 DN 57C km 0+268 Naidăș, județul Caraș-Severin Ieșire din țară
4 PTF Naidăș Camera 3 DN 57C km 0+268 Naidăș, județul Caraș-Severin Ieșire din țară
5 PTF Zimnicea Camera 2 DN 51 km 42+000 Zimnicea, județul Teleorman Ieșire din țară
6 PTF Vama Veche Camera 2 DN39 km 53+790 Vama Veche, județul Constanța Ieșire din țară
7 PTF Turnu Măgurele Camera 1 DN52 km 52+430 Turnu Măgurele, județul Teleorman Ieșire din țară
8 PTF Stamora-Moravița Camera 1 DN59 km 62+444 Stamora-Moravița, județul Timiș Ieșire din țară
9 PTF Jimbolia Camera 1 DN 59A km 47+360 Jimbolia, județul Timiș Ieșire din țară
10 PTF Foeni Camera 2 DN59D km 4+130 Foeni, județul Timiș Ieșire din țară
11 PTF Turnu Camera 2 DN7B km 9+782 Turnu, județul Arad Ieșire din țară
12 PTF Siret Camera 2 DN 2 km 481+789 Siret, județul Suceava Ieșire din țară
13 PTF Siret Camera 1 DN 2 km 481+789 Siret, județul Suceava Ieșire din țară
14 PTF Halmeu Camera 1 DN1 C km 215+975 Halmeu, județul Satu Mare Ieșire din țară
15 PTF Rădăuți-Prut Camera 1 DN29 A km 97+802 Rădăuți-Prut, județul Botoșani Ieșire din țară
16 PTF Oancea Camera 2 DN26 A km 0+220 Oancea, județul Galați Ieșire din țară
17 PTF Albița Camera 3 DN24 B km 47+500 Albița, județul Vaslui Ieșire din țară
18 PTF Albița Camera 2 DN24 B km 47+500 Albița, județul Vaslui Ieșire din țară
19 PTF Albița Camera 1 DN24 B km 47+500 Albița, județul Vaslui Ieșire din țară
20 PTF Stânca Camera 2 DN29 E km 2+470 Stânca, județul Botoșani Ieșire din țară
21 PTF Galați Camera 2 DN2 B km 149+815 Galați, județul Galați Ieșire din țară
22 PTF Sculeni Camera 2 DN24 km 219 + 385 Sculeni, județul Iași Ieșire din țară
23 PTF Vărșand Camera 3 DN79A km 126+800 Vărșand, județul Arad Ieșire din țară
24 PTF Vărșand Camera 2 DN79A km 126+800 Vărșand, județul Arad Ieșire din țară
25 PTF Borș III Camera 3 DN1 km 642+312 Borș, județul Bihor Ieșire din țară
26 PTF Borș III Camera 2 DN1 km 642+312 Borș, județul Bihor Ieșire din țară
27 PTF Borș III Camera 1 DN1 km 642+312 Borș, județul Bihor Ieșire din țară
28 PTF Salonta Camera 2 DN79B km 12+255 Salonta, județul Bihor Ieșire din țară
29 PTF Urziceni Camera 2 DN 1F km 177+823 Urziceni, județul Satu Mare Ieșire din țară
30 PTF Petea 1 Camera 2 DN19 A km 61+747 Petea, județul Satu Mare Ieșire din țară
31 PTF Petea 1 Camera 1 DN19 A km 61+747 Petea, județul Satu Mare Ieșire din țară
32 PTF Valea lui Mihai Camera 2 DN19C km 9+117 Valea lui Mihai, județul Bihor Ieșire din țară
33 PTF Săcuieni Camera 2 DN19D km 10+224 Săcuieni, județul Bihor Ieșire din țară
34 PTF Nădlac DN Camera 2 DN7 km 595+575 Nădlac, județul Arad Ieșire din țară
35 PTF Nădlac DN Camera 1 DN7 km 595+575 Nădlac, județul Arad Ieșire din țară
36 PTF Calafat Camera 6 DN56 km 81+864 Calafat, județul Dolj Ieșire din țară
 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 74/26.I.2024

Nr.
Amplasament cameră Poziție kilometrică Localitate/Județ Sens
crt.

37 PTF Calafat Camera 5 DN56 km 81+864 Calafat, județul Dolj Ieșire din țară
38 PTF Calafat Camera 4 DN56 km 81+864 Calafat, județul Dolj Ieșire din țară
39 PTF Calafat Camera 3 DN56 km 81+864 Calafat, județul Dolj Ieșire din țară
40 PTF Nădlac II Camera 6 A1 km 583+168 Nădlac, județul Arad Ieșire din țară
41 PTF Nădlac II Camera 5 A1 km 583+168 Nădlac, județul Arad Ieșire din țară
42 PTF Nădlac II Camera 4 A1 km 583+168 Nădlac, județul Arad Ieșire din țară
43 PTF Cenad Camera 2 DN6 km 638+845 Cenad, județul Timiș Ieșire din țară
44 PTF Lunga Camera 2 DN59E km 3+200 Lunga, județul Timiș Ieșire din țară
45 PTF Bechet Camera 1 DN55 km 71+072 Bechet, județul Dolj Ieșire din țară
46 PTF Giurgiu Camera 2 DN5 km 63+723 Giurgiu, județul Giurgiu Ieșire din țară
47 PTF Ostrov Camera 4 DN3 km 128+800 Ostrov, județul Constanța Ieșire din țară
48 PTF Ostrov Camera 3 DN3 km 128+800 Ostrov, județul Constanța Ieșire din țară
49 PTF Porțile de Fier 1 Camera 1 DN6A km 0+433 PF1, județul Mehedinți Ieșire din țară

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
AGENȚIA NAȚIONALĂ DE CADASTRU ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ

ORDIN
pentru modificarea Ordinului directorului general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate
Imobiliară nr. 570/2018 privind stabilirea structurii organizatorice și a numărului de personal
al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară și al instituțiilor subordonate
Având în vedere prevederile art. 3 alin. (111) din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată,
cu modificările și completările ulterioare,
în temeiul art. 3 alin. (13) din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările
și completările ulterioare,

directorul general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară emite prezentul ordin.

Art. I. — Articolul 2 din Ordinul directorului general al Agenției
Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară nr. 570/2018
privind stabilirea structurii organizatorice și a numărului de
personal al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate
Imobiliară și al instituțiilor subordonate, publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 652 din 26 iulie 2018, cu
modificările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 2. — Numărul de posturi al Agenției Naționale de
Cadastru și Publicitate Imobiliară și al instituțiilor subordonate
este de 3.711, din care 634 de posturi alocate pentru
implementarea Programului național de cadastru și carte
funciară.”
Art. II. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial
al României, Partea I.

Directorul general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară,

Laurențiu-Alexandru Blaga

București, 16 ianuarie 2024.

Nr. 51.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 74/26.I.2024
ACTE ALE COLEGIULUI MEDICILOR DIN ROMÂNIA
COLEGIUL MEDICILOR DIN ROMÂNIA
DECIZIE
privind eliberarea Avizului de practică temporară/ocazională a profesiei pentru medicii străini
din Uniunea Europeană, Spațiul Economic European și Confederația Elvețiană
În temeiul dispozițiilor art. 376 alin. (1), ale art. 379, 385—387, 394—411, 414 și 440 din Legea nr. 95/2006 privind reforma
în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare,
Consiliul național al Colegiului Medicilor din România d e c i d e:
Art. 1. — (1) În caz de prestare temporară sau ocazională de
servicii pe teritoriul României, medicii cetățeni ai unui stat membru
al Uniunii Europene (UE), ai unui stat aparținând Spațiului
Economic European (SEE) sau ai Confederației Elvețiene care
sunt stabiliți în vederea exercitării profesiei în unul dintre aceste
state, atunci când se deplasează pe teritoriul României pentru a
exercita în regim temporar sau ocazional activitățile de medic,
sunt exceptați de la obligativitatea înscrierii în Colegiul Medicilor
din România și de la plata cotizației de membru.
(2) Exercitarea profesiei de medic conform dispozițiilor
prevăzute la alin. (1) se face cu titlul profesional prevăzut de
lege pentru calificarea profesională însușită și în baza avizului
eliberat de Colegiul Medicilor din România, conform anexei nr. 1,
care face parte integrantă din prezenta decizie.
Art. 2. — (1) Prin activitate medicală cu caracter temporar se
înțelege activitatea medicală desfășurată pe o perioadă limitată
de timp, precizată în cererea de solicitare a avizului prevăzut la
art. (4) alin. (1) lit. a) și în aviz. Perioada de timp pentru care se
eliberează avizul nu poate fi mai mare de un an.
(2) Prin activitate medicală cu caracter ocazional se înțelege
activitatea medicală în scop didactic desfășurată cu o anumită
ocazie, specificată în cererea de solicitare a avizului (de
exemplu conferințe, congrese, intervenții și/sau manevre
terapeutice/diagnostice ce se doresc a fi împărtășite medicilor
români, inclusiv activități cu caracter umanitar și de voluntariat)
și în aviz. Perioada de timp pentru care se eliberează avizul nu
poate fi mai mare de 20 de zile.
Art. 3. — Pe durata desfășurării activității medicale cu
caracter temporar sau ocazional, medicii cetățeni ai unui stat
membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparținând Spațiului
Economic European sau ai Confederației Elvețiene se supun,
conform Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății,
republicată, cu modificările și completările ulterioare, dispozițiilor
cu caracter profesional, regulamentar ori administrativ ale
calificărilor profesionale care definesc profesia și utilizarea
titlurilor, dispozițiilor cu privire la faptele profesionale grave care
afectează direct și specific protecția și securitatea
consumatorilor, precum și dispozițiilor disciplinare prevăzute de
lege pentru medicii cetățeni români membri ai Colegiului
Medicilor din România.
Art. 4. — (1) Avizul prevăzut la art. 2 se eliberează de
Colegiul Medicilor din România prin Departamentul avizări, în
baza următoarelor documente:
a) cererea-tip de emitere a avizului conform anexei nr. 2, care
face parte integrantă din prezenta decizie, în care se precizează
durata de prestare, respectiv caracterul temporar sau ocazional,
locul de desfășurare a acestor activități, domeniul de asigurare
sau alte mijloace de protecție personală ori colectivă privind
responsabilitatea profesională de care solicitantul beneficiază
în statul membru de stabilire;
b) fotocopia documentului de cetățenie — cartea de
identitate sau pașaportul aflată/aflat în termen de valabilitate;
13
c) fotocopia certificatului de căsătorie sau orice alt document
relevant în caz de schimbare a numelui, în situația în care pe
documente apar nume diferite;
d) fotocopia diplomelor, certificatelor sau altor titluri de medic
prevăzute de lege ori de normele Uniunii Europene pentru
prestarea activității medicale;
e) o dovadă prin care autoritățile competente ale statului
membru de stabilire atestă că titularul nu a suferit suspendări
temporare sau definitive de la exercitarea profesiei ori
condamnări penale definitive. Documentul are o valabilitate de
3 luni de la data emiterii;
f) o declarație pe propria răspundere privind cunoașterea
limbii române, necesară pentru practicarea temporară a
profesiei în România, sau fotocopia certificatului/atestatului de
competență lingvistică emis de organizații recunoscute de
Ministerul Educației, certificată pentru conformitate cu originalul
de către solicitant. Prin excepție, acest certificat sau atestat nu
este necesar pentru practicarea ocazională a activității în cadrul
unor echipe mixte;
g) dovada achitării sumei de 1.200 lei, reprezentând
contravaloarea analizei dosarului. În cazul susținerii probei de
aptitudini prevăzute la art. 5 alin. (3), costul necesar funcționării
comisiei de examinare suportat de către solicitantul avizului este
echivalentul în lei al sumei de 1.000 de euro. Organizarea probei
de aptitudini se va realiza după efectuarea plății.
(2) Documentele prevăzute la alin. (1) lit. b), c) și d) vor fi
însoțite de traducere autorizată efectuată de un traducător
autorizat, în limba română, iar documentele prevăzute la lit. e)
vor fi însoțite de traducere legalizată în limba română, efectuată
de un traducător autorizat.
(3) Documentele prevăzute la alin. (1) vor fi depuse personal
sau prin reprezentant la secretariatul Colegiului Medicilor din
România, trimise prin poștă, curierat sau prin punctul de contact
unic electronic. Reprezentantul va depune procură notarială
specială sau împuternicire avocațială.
(4) În termen de 30 de zile calendaristice de la data depunerii
documentației prevăzute la alin. (1), se va comunica medicului
avizul pentru exercitarea profesiei sau decizia de a efectua
verificarea calificărilor profesionale, având în vedere că acestea
nu întrunesc criteriile de recunoaștere automată.
Art. 5. — (1) Pentru prima prestare de servicii, în cazul
medicilor a căror formare în profesie însușită într-un stat
membru al UE nu întrunește criteriile de recunoaștere automată
stabilite de Normele privind recunoașterea diplomelor,
certificatelor și titlurilor de medic, de medic stomatolog, de
farmacist, de asistent medical generalist și de moașă, eliberate
de un stat membru al UE, de un stat aparținând SEE sau de
Confederația Elvețiană, Colegiul Medicilor din România
efectuează verificarea calificărilor profesionale ale prestatorului.
(2) Verificarea calificărilor profesionale, a cunoștințelor,
abilităților și competențelor medicale se va realiza în maximum
30 de zile de la termenul prevăzut la art. 4 alin. (4) și va fi
efectuată de o comisie de examinare formată din 3 membri,
 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 74/26.I.2024

desemnată de Departamentul profesional-științific și învățământ precum și la absența, în cazul acestuia, a sancțiunilor

al Colegiului Medicilor din România, formată din specialiști cu
titlul de medic primar, având aceeași specialitate medicală cu a
medicului prestator.
(3) Comisia prevăzută la alin. (2) decide dacă diferențele
dintre calificările profesionale ale medicului prestator și formarea
impusă în România pentru desfășurarea activității medicale
pentru care se solicită avizarea nu pot fi compensate prin
experiența profesională a medicului prestator, prin servicii ori
prin cunoștințele, abilitățile și competențele dobândite prin
învățarea pe tot parcursul vieții, validate în mod formal în acest
scop de un organism relevant, sau este necesară susținerea
unei probe de aptitudini.
(4) La împlinirea termenului prevăzut la alin. (2),
Departamentul avizări al Colegiului Medicilor din România va
comunica medicului solicitant rezultatul verificării, respectiv
avizul pentru exercitarea profesiei sau decizia de instituire a
probei de aptitudini.
(5) Comisia de examinare va organiza proba de aptitudini în
termen de 30 de zile de la comunicarea prevăzută la alin. (4),
decide admiterea cererii de eliberare a avizului pentru practicarea
profesiei de medic în specialitatea solicitată și eliberează avizul
sau decide respingerea cererii de eliberare a avizului pentru
practicarea profesiei de medic în specialitatea solicitată.
(6) În lipsa unei reacții exprese din partea Colegiului
Medicilor din România, în termenele stabilite la art. 4 alin. (4) și
art. 5 alin. (2) serviciile în cauză pot fi prestate.
Art. 6. — (1) Pentru fiecare prestare de servicii, autoritățile
competente române pot solicita autorităților competente
omoloage din statul membru de stabilire a medicului informații
pertinente cu privire la: legalitatea condiției de stabilire, buna
conduită profesională a solicitantului, calificările profesionale,
disciplinare sau penale.
(2) Autoritățile competente asigură schimbul necesar de
informații pentru ca plângerea beneficiarului împotriva
prestatorului de servicii medicale cu caracter temporar sau
ocazional să fie corect soluționată. În această situație,
beneficiarul este informat asupra cursului demersului său.
Art. 7. — (1) Avizul emis va fi comunicat medicului solicitant,
iar o fotocopie va fi transmisă colegiului teritorial din județul unde
acesta urmează să își desfășoare activitatea și o fotocopie a
avizului va fi depusă la dosarul medicului solicitant.
(2) După obținerea avizului, medicul prestator are obligația
de a informa în prealabil Casa Națională de Asigurări de
Sănătate despre serviciile pe care urmează să le presteze pe
teritoriul României, iar în caz de urgență, în termen de maximum
7 zile de la prestarea acestora.
Art. 8. — (1) Colegiul Medicilor din România va posta pe
pagina de internet proprie lista cu medicii cărora li s-au eliberat
avizele de practică temporară sau ocazională, după caz, pe
teritoriul României.
(2) Evidența, administrarea și arhivarea avizelor eliberate,
precum și a dosarelor aferente se vor realiza de către
Departamentul avizări al Colegiului Medicilor din România.
Art. 9. — La data intrării în vigoare a prezentei decizii se
abrogă prevederile art. 1—5 și anexa nr. 1 din Decizia Consiliului
național al Colegiului Medicilor din România nr. 9/2014 privind
eliberarea Avizului de practică temporară/ocazională a profesiei
pentru medicii străini, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 844 din 19 noiembrie 2014, cu modificările și
completările ulterioare.
Art. 10. — Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I, și intră în vigoare în 30 de zile de la publicare.

Președintele Colegiului Medicilor din România,

Daniel Coriu

București, 16 decembrie 2023.

Nr. 23.
ANEXA Nr. 1

AV I Z
pentru exercitarea activității medicale cu caracter temporar sau ocazional pe teritoriul României
pentru medicii din Uniunea Europeană, Spațiul Economic European și Confederația Elvețiană
COLEGIUL MEDICILOR DIN ROMÂNIA

AV I Z E A Z Ă

Pe domnul/doamna dr. ...., cetățean ..., posesor/posesoare al/a documentului de identitate seria ..
nr. .., absolvent/absolventă al/a Facultății de Medicină ., promoția , specialist .., atestat
studii complementare ............, să practice temporar/ocazional servicii medicale pe teritoriul României, în conformitate cu
prevederile art. 376 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările
ulterioare.
Avizul este valabil pentru perioada ..................... .
Activitatea medicală va avea caracter temporar/ocazional și se va desfășura în limitele competențelor certificate, în
cadrul  .
Responsabilitatea pentru activitatea desfășurată revine medicului în cauză, în limitele competențelor profesionale, fiind
exclusă cercetarea pe subiecți umani.
Avizul se comunică domnului/doamnei doctor ..... și colegiului teritorial al Colegiului Medicilor din România
unde urmează să își desfășoare activitatea.
Medicul are obligația de a informa în prealabil Casa Națională de Asigurări de Sănătate asupra serviciilor pe care urmează
să le presteze pe teritoriul României, iar în caz de urgență, în termen de maximum 7 zile de la prestarea acestora.

Colegiul Medicilor din România

Președinte, Secretar general,

................... .....................
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 74/26.I.2024 15

ANEXA Nr. 2

CERERE
pentru exercitarea activității medicale cu caracter temporar sau ocazional pe teritoriul României pentru medicii
din Uniunea Europeană, Spațiul Economic European și Confederația Elvețiană

Subsemnatul, ....., cetățenia ......, document de identitate: carte de identitate/pașaport,

serie  număr , facultatea absolvită ..................., orașul ., anul absolvirii facultății ,
numărul anilor de pregătire , număr ore de pregătire ., țara în care practică în prezent ..............,
țara în care a obținut specializarea ., orașul .., specialitatea 1: ., durata pregătirii în ani
și ore .., specialitatea 2: , durata pregătirii în ani și ore ., atestat de studii
complementare , durata și locul pregătirii .,

declar pe propria răspundere că dețin asigurare de răspundere profesională, conform:

Poliță malpraxis: serie , număr .., emitent ., data emiterii ,
perioada de valabilitate ..
Certificat Good Standing, eliberat de: ...., număr ....., data eliberării .................
Date contact medic solicitant — e-mail: ., telefon ...., adresa de corespondență ..
Date contact persoana legal împuternicită — Nume, prenume 
E-mail ........, Telefon 
Solicit eliberarea avizului necesar exercitării efective a activității medicale cu caracter temporar/ocazional pe teritoriul
României în perioada (ZZ/LL/AAAA): //20 — //20 , în specialitatea 1: ,
specialitatea 2: .,
atestat studii complementare: .
Exercit activitatea medicală cu caracter  temporar  ocazional
(Se completează specialitatea/specialitățile în care solicitantul dorește să profeseze, fiind necesară depunerea
documentelor care atestă formarea profesională pentru fiecare specialitate în care dorește să profeseze.)
în cadrul (locul de desfășurare a activității medicale):
1. Unitatea sanitară .., orașul ......., județul ..
2. Unitatea sanitară ........., orașul ......., județul ..
3. Unitatea sanitară ........., orașul ..., județul ......
ca:
• activitate remunerată (contract de sponsorizare/angajare/colaborare)
a) prelegere/demonstrație didactică 
b) intervențional 
• umanitar: 
descrieți: .
• voluntariat 
descrieți: .

Declar pe propria răspundere că:

1) voi practica în cadrul unor echipe medicale mixte cu medici români 
2) depun un atestat de limbă română sau declarația privind cunoașterea limbii române 

Anexez prezentei cereri următoarele documente în ordinea de mai jos:

1. documentul de cetățenie (carte de identitate sau pașaport aflat în termen de valabilitate) — în copie, certificat pentru
conformitate cu originalul de către solicitant;
2. copie după certificatul de căsătorie sau orice alt document relevant în caz de schimbare a numelui, în situația în care
pe documente apar nume diferite, certificate pentru conformitate cu originalul de către solicitant;
3. documentele care atestă formarea profesională și/sau alte titluri de calificare relevante, conform Deciziei Consiliului
național al Colegiului Medicilor din România nr. 23/2023 privind eliberarea Avizului de practică temporară/ocazională a profesiei
pentru medicii străini din Uniunea Europeană, Spațiul Economic European și Confederația Elvețiană (diplomă de licență, diplomă
specialitate) — în limba în care a fost emis — a) în copie certificată pentru conformitate cu originalul de către solicitant; și
b) traducerea autorizată în limba română;
4. polița de asigurare profesională/protecție personală ori colectivă. Polița trebuie să fie valabilă pe teritoriul României în
specialitatea/specialitățile pentru care se solicită eliberarea avizului — în limba în care a fost emisă — a) în copie certificată pentru
conformitate cu originalul de către solicitant; și b) traducerea autorizată în limba română;
5. documentul (echivalent Certificate of Good Standing) care atestă că sunt stabilit legal pe teritoriul statului de origine,
dețin titlurile și calificările necesare exercitării profesiei de medic și nu am suferit suspendări temporare sau definitive din activități
medicale sau condamnări penale definitive (documentul va fi eliberat de autoritatea profesională competentă din statul de origine
și se află în termen de valabilitate de 3 luni de la data emiterii) — în limba în care a fost emis — a) în copie certificată pentru
conformitate cu originalul de către solicitant; și b) traducerea legalizată în limba română;
 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 74/26.I.2024

6. declarație privind cunoașterea limbii române sau după caz, certificat/atestat privind abilitățile lingvistice profesionale
(se depune în cazul în care activitațea medicală nu se desfășoară în cadrul unor echipe mixte cu medici români);
7. dovada achitării sumei de 1.200 lei, reprezentând contravaloarea analizei dosarului (În cazul susținerii probei de
aptitudini, contravaloarea eliberării avizului este echivalentul în lei al sumei de 1.000 euro. Pentru acțiunile umanitare și de
voluntariat nu se percep aceste taxe.);
8. procură notarială (în situația în care medicul solicitant este reprezentat în relația cu Colegiul Medicilor din România de
o persoană legal împuternicită).

Declar că am luat cunoștință de:

— informarea privind prelucrarea datelor cu caracter personal de către Colegiul Medicilor din România;
— voi răspunde potrivit legii în situația încălcării dispozițiilor, legilor și regulamentelor profesiei;
— faptul că îmi asum responsabilitatea autenticității documentelor depuse.

Dosarul depus conține . nr. file.

I M P O R T A N T!
Documentele vor fi depuse cu cel puțin 30 de zile înaintea desfășurării activității medicale pentru care se aplică, în ordinea
de mai sus și numerotate filă cu filă, fără omisiuni!
Este obligatorie completarea tuturor câmpurilor cu informațiile specific solicitate!

Data
//20 

Semnătura medicului solicitant

(sau a împuternicitului legal al acestuia)

EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329
C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR

&JUYEJT|479659]
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro
Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651.
Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro
Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 74/26.I.2024 conține 16 pagini. Prețul: 8 lei ISSN 1453—4495