Sunteți pe pagina 1din 16

PARTEA I

Anul 181 (XXV) — Nr. 399 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE Miercuri, 3 iulie 2013

SUMAR

Nr. Pagina Nr. Pagina

LEGI ȘI DECRETE DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE


196. — Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Decizia nr. 205 din 29 aprilie 2013 referitoare la excepția de
Guvernului nr. 75/2012 pentru modificarea și neconstituționalitate a prevederilor art. 8, art. 10 lit. f),
completarea Ordonanței de urgență a Guvernului art. 21, art. 26 alin. (1) lit. k) și alin. (2) din Legea
nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea
sancționarea neregulilor apărute în obținerea și funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și
utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea,
publice naționale aferente acestora .......................... 2 organizarea și funcționarea Agenției Naționale de
614. — Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Integritate, precum și pentru modificarea și
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2012 completarea altor acte normative, ale art. 13 și art. 15
pentru modificarea și completarea Ordonanței de alin. (1) din Legea nr. 144/2007 privind înființarea,
urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de
constatarea și sancționarea neregulilor apărute în Integritate, precum și ale art. 215 alin. (3) din Legea
obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a educației naționale nr. 1/2011 .................................... 7–10
fondurilor publice naționale aferente acestora .......... 3
HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
 366. — Hotărâre privind aprobarea stemelor comunelor Giroc,
202. — Lege pentru modificarea și completarea Legii Ghiroda, Periam, Uivar și Variaș, județul Timiș .......... 11–13
nr. 158/2008 privind publicitatea înșelătoare și 400. — Hotărâre privind aprobarea stemelor comunelor
publicitatea comparativă ............................................ 3–4 Runcu și Țânțăreni, județul Gorj ................................ 14–15
630. — Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea
și completarea Legii nr. 158/2008 privind publicitatea ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE
înșelătoare și publicitatea comparativă ...................... 5 ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
M.64. — Ordin al ministrului apărării naționale pentru

aprobarea Regulamentului disciplinei militare............ 15
205. — Lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 71/2010 privind stabilirea strategiei ACTE ALE BĂNCII NAȚIONALE A ROMÂNIEI
pentru mediul marin.................................................... 5–6 14. — Circulară privind punerea în circulație, în scop
633. — Decret privind promulgarea Legii pentru numismatic, a unei monede din argint dedicate
modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului aniversării a 150 de ani de la punerea pietrei de
nr. 71/2010 privind stabilirea strategiei pentru mediul temelie a Manufacturii de Arme din cadrul Arsenalului
marin .......................................................................... 6 Armatei ...................................................................... 16
2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 399/3.VII.2013

LEGI ȘI DECRETE
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
C A M E R A D E P U TA Ț I L O R S E N AT U L

LEGE
privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2012 pentru modificarea
și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea
și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene
și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora

Parlamentul României adoptă prezenta lege.


Articol unic. — Se aprobă Ordonanța de urgență a 33. La articolul 41, după alineatul (21) se introduce un
Guvernului nr. 75 din 27 noiembrie 2012 pentru modificarea și nou alineat, alineatul (22), cu următorul cuprins:
completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011 «(22) Fac excepție de la prevederile alin. (21) creanțele
privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor bugetare rezultate din nereguli constatate în implementarea
apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a proiectelor finanțate prin Programul Național de Dezvoltare
fondurilor publice naționale aferente acestora, publicată în Rurală 2007—2013 și prin politica agricolă comună, care se sting
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 806 din 30 noiembrie la data emiterii deciziei de plată/certificatului de plată aferent plății
2012, cu următoarele modificări și completări: pe care beneficiarul este îndreptățit să o primească.»
1. La articolul I, după punctul 1 se introduce un nou 34. La articolul 50 alineatul (2), după litera b) se introduce
punct, punctul 11, cu următorul cuprins: o nouă literă, litera c), cu următorul cuprins:
«c) soluționarea cauzei depinde de reanalizarea cererii de
„11. La articolul 2 alineatul (1), litera t) se modifică și va
plată și a tuturor documentelor ce au stat la baza emiterii titlului
avea următorul cuprins:
de creanță pentru beneficiarii persoane fizice sau juridice
«t) structuri verificate — beneficiarul asistenței din fonduri îndreptățite să primească, numai pe baza unei cereri de plată,
europene, orice structură de implementare, orice persoană fizică subvenții ori ajutoare care sunt finanțate din fonduri europene
ori juridică ce se află într-o relație contractuală în cadrul și/sau fonduri publice naționale aferente acestora în cadrul
proiectelor/programelor finanțate din fonduri europene și/sau din politicii agricole comune și din Programul Național de Dezvoltare
fonduri publice naționale aferente acestora, inclusiv beneficiarii Rurală 2007—2013.»”
persoane fizice sau juridice îndreptățite să primească, numai pe 3. La articolul I punctul 4, alineatul (2) al articolului 53 se
baza unei cereri de plată, subvenții ori ajutoare care sunt modifică și va avea următorul cuprins:
finanțate din fonduri europene și/sau fonduri publice naționale „(2) Poziția părții române în ceea ce privește acceptarea sau
aferente acestora în cadrul politicii agricole comune și din neacceptarea integrală ori parțială a constatărilor formulate în
Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007—2013;».” condițiile alin. (1) se stabilește de către autoritățile cu
2. La articolul I, după punctul 3 se introduc patru noi competențe în gestionarea fondurilor europene, în baza actului
puncte, punctele 31—34, cu următorul cuprins: de constatare sau a rezultatelor preliminare ale investigațiilor,
„31. La articolul 21, după alineatul (15) se introduce un cu informarea autorității de certificare, a Autorității de Audit și a
nou alineat, alineatul (151), cu următorul cuprins: Ministerului Fondurilor Europene.”
«(151) Fac excepție de la prevederile alin. (14) și (15) titlurile 4. La articolul I punctul 6, partea introductivă a
de creanță care sunt întocmite pentru beneficiarii persoane fizice alineatului (5) al articolului 571 se modifică și va avea
sau juridice îndreptățite să primească, numai pe baza unei cereri următorul cuprins:
de plată, subvenții ori ajutoare care sunt finanțate din fonduri „(5) În aplicarea prevederilor alin. (1)—(3) se aprobă, pentru
fiecare caz în parte, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea
europene și/sau fonduri publice naționale aferente acestora în
ministerului care coordonează autoritatea cu competențe în
cadrul politicii agricole comune și din Programul Național de
gestionarea fondurilor europene și a Ministerului Finanțelor Publice
Dezvoltare Rurală 2007—2013.» și cu avizul Ministerului Fondurilor Europene, următoarele:”.
32. La articolul 41, alineatul (21) se modifică și va avea 5. La articolul I punctul 8, articolul 593 se modifică și va
următorul cuprins: avea următorul cuprins:
«(21) În cazul recuperării creanțelor bugetare rezultate din „Art. 593. — Autoritățile cu competențe în gestionarea
nereguli prin deducere din plățile/rambursările ulterioare pe care fondurilor europene aferente programelor finanțate în cadrul
debitorul este îndreptățit să le primească, data stingerii creanței obiectivului «Cooperare teritorială europeană» al politicii de
se consideră data la care beneficiarul a depus cererea de coeziune, altele decât programele prevăzute la art. 591,
plată/rambursare de fonduri europene și/sau fonduri publice întocmesc și transmit situațiile de raportare prevăzute la art. 591,
naționale aferente acestora, din care s-a efectuat deducerea până la data de 10 a lunii curente pentru luna precedentă,
respectivă.» Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.”
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din
Constituția României, republicată.
PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR PREȘEDINTELE SENATULUI
VALERIU-ȘTEFAN ZGONEA GEORGE-CRIN LAURENȚIU ANTONESCU

București, 26 iunie 2013.


Nr. 196.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 399/3.VII.2013 3

PREȘEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET
pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanței
de urgență a Guvernului nr. 75/2012 pentru modificarea și
completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011
privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor
apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene
și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora
În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) și ale art. 100 alin. (1) din Constituția
României, republicată,
Președintele României d e c r e t e a z ă:
Articol unic. — Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență
a Guvernului nr. 75/2012 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență
a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea
neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor
publice naționale aferente acestora și se dispune publicarea acestei legi în
Monitorul Oficial al României, Partea I.

PREȘEDINTELE ROMÂNIEI
TRAIAN BĂSESCU

București, 25 iunie 2013.


Nr. 614.


PARLAMENTUL ROMÂNIEI
C A M E R A D E P U TA Ț I L O R S E N AT U L

LEGE
pentru modificarea și completarea Legii nr. 158/2008 privind publicitatea înșelătoare
și publicitatea comparativă
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Art. I. — Legea nr. 158/2008 privind publicitatea înșelătoare constată încălcarea dispozițiilor prevăzute la art. 4 și 6 și aplică
și publicitatea comparativă, publicată în Monitorul Oficial al sancțiunile prevăzute la art. 10.
României, Partea I, nr. 559 din 24 iulie 2008, se modifică și se (4) La sesizarea persoanelor prevăzute la alin. (2) sau din
completează după cum urmează: oficiu, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor,
1. La articolul 3, după litera g) se introduce o nouă literă, prin reprezentanții săi, constată încălcarea dispozițiilor
litera h), cu următorul cuprins: prevăzute la art. 6 și aplică sancțiunile corespunzătoare.”
„h) consumator — astfel cum este definit la art. 2 pct. 2 din 3. Articolul 8 se modifică și va avea următorul cuprins:
Ordonanța Guvernului nr. 21/1992 privind protecția „Art. 8. — Sesizarea adresată Ministerului Finanțelor Publice
consumatorilor, republicată, cu modificările și completările sau, după caz, Autorității Naționale pentru Protecția
ulterioare.” Consumatorilor poate fi îndreptată:
a) împotriva unuia sau a mai multor comercianți din același
2. Articolul 7 se modifică și va avea următorul cuprins:
sector economic;
„Art. 7. — (1) În vederea combaterii și stopării publicității
b) împotriva responsabilului de cod, în cazul în care
înșelătoare și a respectării dispozițiilor privind publicitatea
respectivul cod încurajează nerespectarea dispozițiilor legale în
comparativă, comercianții, astfel cum sunt definiți la art. 3 lit. d), materie.”
precum și asociațiile și organizațiile care au un interes legitim 4. Articolul 9 se modifică și va avea următorul cuprins:
pot să sesizeze Ministerul Finanțelor Publice sau, după caz, „Art. 9. — (1) La sesizarea comercianților ori a
Consiliul Național al Audiovizualului. consumatorilor, a asociațiilor și a organizațiilor care au interes
(2) În vederea respectării dispozițiilor privind publicitatea legitim sau din oficiu, Ministerul Finanțelor Publice ori, după caz,
comparativă, consumatorii, astfel cum sunt definiți la art. 3 lit. h), Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, prin
pot să sesizeze Autoritatea Națională pentru Protecția reprezentanții săi, va solicita comerciantului care își face
Consumatorilor. publicitate să furnizeze toate dovezile necesare privind
(3) La sesizarea persoanelor prevăzute la alin. (1) sau din exactitatea afirmațiilor, a indicațiilor ori a prezentărilor din
oficiu, Ministerul Finanțelor Publice, prin reprezentanții săi, anunțul publicitar.
4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 399/3.VII.2013

(2) Reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice sau, după 8. La articolul 13, alineatul (2) se modifică și va avea
caz, ai Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor următorul cuprins:
solicită comercianților care își fac publicitate dovezi potrivit „(2) Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor
prevederilor alin. (1) și (3), luând în considerare interesele prevăzute la alin. (1) se fac de către reprezentanții împuterniciți
legitime ale acestor comercianți, precum și cele ale ai Ministerului Finanțelor Publice sau, după caz, ai Autorității
comercianților ori ale consumatorilor prejudiciați, după caz. Naționale pentru Protecția Consumatorilor.”
(3) Comerciantul care își face publicitate este obligat să pună 9. La articolul 14, alineatele (1) și (4) se modifică și vor
la dispoziția reprezentanților Ministerului Finanțelor Publice sau, avea următorul cuprins:
după caz, ai Autorității Naționale pentru Protecția „Art. 14. — (1) În situația în care Ministerul Finanțelor Publice
Consumatorilor, la termenele și în forma stabilite de acestea, ori, după caz, Autoritatea Națională pentru Protecția
toate documentele, datele și informațiile care să probeze Consumatorilor dispun, potrivit dispozițiilor art. 11 alin. (1) lit. a),
exactitatea afirmațiilor conținute în anunțul publicitar. încetarea publicității înșelătoare sau a publicității comparative
(4) În cazul publicității comparative, comerciantul care își ilegale, vor comunica de îndată măsura respectivă Consiliului
face publicitate este obligat să prezinte, cu celeritate, Național al Audiovizualului.
reprezentanților Ministerului Finanțelor Publice sau, după caz, ai ..............................................................................................
Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor dovezile, (4) În situația în care Consiliul Național al Audiovizualului
documentele, datele și informațiile prevăzute în prezentul articol. apreciază că o comunicație comercială audiovizuală conține
(5) În cazul în care dovezile solicitate nu sunt prezentate de elementele unei publicități înșelătoare ori comparative ilegale,
comerciant ori prezentarea dovezilor se face de către acesta acesta va sesiza Ministerul Finanțelor Publice sau, după caz,
după expirarea termenului stabilit de Ministerul Finanțelor Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor.”
Publice sau, după caz, de Autoritatea Națională pentru Protecția 10. La articolul 16, alineatul (1) se modifică și va avea
Consumatorilor ori dacă aceste dovezi sunt considerate următorul cuprins:
incomplete sau insuficiente, afirmațiile din anunțul publicitar în „Art. 16. — (1) În cazul în care se constată că faptele
cauză vor fi considerate inexacte.” reclamate nu constituie publicitate înșelătoare sau, după caz,
5. La articolul 10, alineatul (2) se modifică și va avea publicitate comparativă ilegală, Ministerul Finanțelor Publice ori,
următorul cuprins: după caz, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor
„(2) Constatarea și aplicarea sancțiunilor prevăzute la va emite decizie motivată de respingere a sesizării.”
alin. (1) se fac de reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice 11. Articolul 18 se modifică și va avea următorul cuprins:
sau, după caz, ai Autorității Naționale pentru Protecția „Art. 18. — (1) Dreptul comercianților de a sesiza faptele
Consumatorilor.” prevăzute la art. 4 și 6 se prescrie în termen de 3 luni de la data
6. La articolul 11 alineatul (1), partea introductivă se la care persoanele, asociațiile sau organizațiile care au un
modifică și va avea următorul cuprins: interes legitim, potrivit prevederilor prezentei legi, au luat
„Art. 11. — (1) În cazul în care se constată încălcarea de cunoștință de anunțul publicitar, dar nu mai târziu de 6 luni de la
către comerciantul care își face publicitate a dispozițiilor data apariției acestuia.
prevăzute la art. 4 și 6, ținând cont de toate interesele implicate (2) Dreptul consumatorilor de a sesiza faptele prevăzute la
în cauză și, în special, de interesul public, Ministerul Finanțelor art. 6 se prescrie potrivit prevederilor art. 13 din Ordonanța
Publice sau, după caz, Autoritatea Națională pentru Protecția Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări și completări prin
Consumatorilor poate dispune, odată cu aplicarea sancțiunii Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.”
contravenționale prevăzute la art. 10 alin. (1), următoarele 12. La articolul 19, alineatul (2) se modifică și va avea
măsuri complementar:”. următorul cuprins:
7. La articolul 12 alineatul (1), partea introductivă se „(2) În aplicarea dispozițiilor prezentei legi, Ministerul
modifică și va avea următorul cuprins: Finanțelor Publice sau, după caz, Autoritatea Națională pentru
„Art. 12. — (1) În vederea eliminării efectelor de durată ale Protecția Consumatorilor ori Consiliul Național al Audiovizualului
publicității înșelătoare sau ale publicității comparative ilegale a pot solicita organizațiilor profesionale cu rol de
cărei încetare, respectiv interzicere, a fost dispusă printr-un autoreglementare, prevăzute la alin. (1), formularea unui punct
proces-verbal de constatare și sancționare a contravenției, care de vedere de specialitate.”
nu a fost contestat, ori printr-o hotărâre judecătorească rămasă Art. II. — Legea nr. 158/2008 privind publicitatea înșelătoare
definitivă și irevocabilă prin care s-a dispus o astfel de măsură, și publicitatea comparativă, publicată în Monitorul Oficial al
Ministerul Finanțelor Publice sau, după caz, Autoritatea României, Partea I, nr. 559 din 24 iulie 2008, cu modificările și
Națională pentru Protecția Consumatorilor, prin reprezentanți completările aduse prin prezenta lege, se va republica, dându-se
împuterniciți, va solicita comerciantului în cauză:”. textelor o nouă numerotare.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din
Constituția României, republicată.

PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR PREȘEDINTELE SENATULUI


VALERIU-ȘTEFAN ZGONEA GEORGE-CRIN LAURENȚIU ANTONESCU

București, 27 iunie 2013.


Nr. 202.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 399/3.VII.2013 5

PREȘEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET
privind promulgarea Legii pentru modificarea
și completarea Legii nr. 158/2008 privind publicitatea
înșelătoare și publicitatea comparativă
În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) și ale art. 100 alin. (1) din Constituția
României, republicată,

Președintele României d e c r e t e a z ă:

Articol unic. — Se promulgă Legea pentru modificarea și completarea Legii


nr. 158/2008 privind publicitatea înșelătoare și publicitatea comparativă și se
dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PREȘEDINTELE ROMÂNIEI
TRAIAN BĂSESCU

București, 26 iunie 2013.


Nr. 630.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI
C A M E R A D E P U TA Ț I L O R S E N AT U L

LEGE
pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2010 privind stabilirea
strategiei pentru mediul marin

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articol unic. — Ordonanța de urgență a Guvernului impacturilor transfrontiere semnificative și a caracteristicilor


nr. 71/2010 privind stabilirea strategiei pentru mediul marin, transfrontiere.”
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 452 din 2. La articolul 12, alineatele (1) și (8) vor avea următorul
2 iulie 2010, aprobată cu modificări prin Legea nr. 6/2011, se cuprins:
modifică după cum urmează: „Art. 12. — (1) Pentru regiunea marină Marea Neagră,
1. La articolul 10, alineatul (1) va avea următorul cuprins: autoritatea publică centrală din domeniul apelor identifică, în
„Art. 10. — (1) Autoritatea publică centrală din domeniul sensul art. 9 alin. (1), măsurile necesare pentru a atinge sau
apelor, pe baza evaluării inițiale realizate în temeiul art. 8 alin. (1),
pentru a menține starea ecologică bună în apele sale marine.
stabilește pentru apele marine un set complet de obiective de
Aceste măsuri se elaborează pe baza evaluării inițiale realizate
mediu și de indicatori relevanți în scopul de a orienta eforturile
în baza art. 8 alin. (1), având în vedere obiectivele de mediu
în vederea atingerii stării ecologice bune a mediului marin, luând
stabilite în temeiul art. 10 alin. (1) și ținând cont de tipurile de
în considerare lista orientativă de presiuni și impacturi prevăzută
în tabelul nr. 2 din anexa nr. 3, precum și lista orientativă de măsuri prevăzute în anexa nr. 6.
caracteristici prevăzută în anexa nr. 4. La stabilirea obiectivelor .................................................................................................
și a indicatorilor respectivi se ține cont de continuitatea aplicării (8) Autoritatea publică centrală din domeniul apelor
pentru aceleași ape a obiectivelor de mediu relevante existente, examinează implicațiile programului de măsuri pentru apele
stabilite la nivel național, al Uniunii Europene sau internațional, aflate dincolo de apele sale marine în scopul diminuării riscului
asigurând compatibilitatea reciprocă a acestor obiective și unor efecte negative și, dacă este posibil, în vederea realizării
luarea în considerare, de asemenea, pe cât posibil, a unui impact pozitiv asupra apelor în cauză.”
6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 399/3.VII.2013

3. La articolul 13, partea introductivă a alineatului (1) va special evaluarea stării mediului marin din România, în temeiul
avea următorul cuprins: Ordonanței Guvernului nr. 4/2010 privind instituirea
„Art. 13. — (1) Autoritatea publică centrală din domeniul Infrastructurii naționale pentru informații spațiale în România,
apelor poate identifica în apele sale marine situații în care,
aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 190/2010, cu
pentru unul dintre motivele enumerate la lit. a)—d), obiectivele
de mediu sau starea ecologică bună nu pot fi realizate sub toate modificările și completările ulterioare, dreptul de acces și de
aspectele prin măsurile adoptate sau, din motivele prevăzute la utilizare a datelor și informațiilor rezultate în urma evaluării
lit. e), nu pot fi realizate în termenul respectiv, conform inițiale efectuate în temeiul art. 8 și în urma programului de
următoarelor condiții:”. monitorizare elaborat în temeiul art. 11. În termen de cel mult
4. La articolul 17, alineatul (3) va avea următorul cuprins: 6 luni de la data la care datele și informațiile rezultate în urma
„(3) În ceea ce privește accesul la informații în materie de evaluării inițiale efectuate în temeiul art. 8 și în urma programului
mediu, se aplică prevederile Hotărârii Guvernului nr. 878/2005
de monitorizare elaborat în temeiul art. 11 devin disponibile,
privind accesul publicului la informația privind mediul, cu
modificările ulterioare. Autoritatea publică centrală din domeniul autoritatea publică centrală din domeniul apelor asigură Agenției
apelor asigură Comisiei Europene, în scopul îndeplinirii Europene de Mediu accesul la aceste informații și date, în
sarcinilor ce îi revin din prezenta ordonanță de urgență, în scopul îndeplinirii sarcinilor ce îi revin.”

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din
Constituția României, republicată.

p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR, PREȘEDINTELE SENATULUI


MIRON TUDOR MITREA GEORGE-CRIN LAURENȚIU ANTONESCU

București, 27 iunie 2013.


Nr. 205.

PREȘEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET
privind promulgarea Legii pentru modificarea Ordonanței
de urgență a Guvernului nr. 71/2010 privind stabilirea
strategiei pentru mediul marin

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) și ale art. 100 alin. (1) din Constituția
României, republicată,

Președintele României d e c r e t e a z ă:

Articol unic. — Se promulgă Legea pentru modificarea Ordonanței de


urgență a Guvernului nr. 71/2010 privind stabilirea strategiei pentru mediul marin
și se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PREȘEDINTELE ROMÂNIEI
TRAIAN BĂSESCU

București, 26 iunie 2013.


Nr. 633.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 399/3.VII.2013 7

DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE


CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

D E C I Z I A Nr. 205
din 29 aprilie 2013

referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 8, art. 10 lit. f), art. 21, art. 26
alin. (1) lit. k) și alin. (2) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și
demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea,
organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și
completarea altor acte normative, ale art. 13 și art. 15 alin. (1) din Legea nr. 144/2007 privind
înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și ale art. 215
alin. (3) din Legea educației naționale nr. 1/2011
Augustin Zegrean — președinte criticilor de neconstituționalitate având în vedere motivele
Aspazia Cojocaru — judecător prezentate, în detaliu, la termenele anterioare.
Acsinte Gaspar — judecător Reprezentantul Agenției Naționale de Integritate solicită
Petre Lăzăroiu — judecător respingerea excepției de neconstituționalitate, pentru motivele
Iulia Antoanella Motoc — judecător expuse pe larg la termenele anterioare.
Mircea Ștefan Minea — judecător Reprezentantul Ministerului Public, menținând concluziile
Ion Predescu — judecător formulate la termenele anterioare, pune concluzii de respingere a
Puskás Valentin Zoltán — judecător excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată, sens în care
Tudorel Toader — judecător invocă jurisprudența Curții Constituționale în materie.
Simina Gagu — magistrat-asistent
C U R T E A,
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Simona Ricu. Prin Încheierea din 19 iunie 2012, pronunțată în Dosarul
nr. 32/45/2012, Curtea de Apel Iași — Secția contencios
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu
prevederilor art. 8, art. 10 lit. f), art. 21, art. 26 alin. (1) lit. k) și excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 8, art. 10
alin. (2) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea lit. f), art. 21, art. 26 alin. (1) lit. k) și alin. (2) din Legea
funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și
Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii
Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea
completarea altor acte normative, ale art. 13 și art. 15 alin. (1) din Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru
Legea nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea modificarea și completarea altor acte normative, ale art. 13 și
Agenției Naționale de Integritate, precum și ale art. 215 alin. (3) din art. 15 alin. (1) din Legea nr. 144/2007 privind înființarea,
Legea educației naționale nr. 1/2011, excepție ridicată de Vasile organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate,
Astărăstoae în Dosarul nr. 32/45/2012 al Curții de Apel Iași — precum și ale art. 215 alin. (3) din Legea educației naționale
Secția contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul nr. 1/2011.
Dosarului nr. 1.139D/2012 al Curții Constituționale. Excepția a fost ridicată de Vasile Astărăstoae într-o cauză
La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepției, având ca obiect cererea de anulare a unui raport de evaluare
avocatul Antoniu Obancia, cu împuternicire avocațială depusă la întocmit de Agenția Națională de Integritate cu privire la încălcarea
dosar, și pentru partea Agenția Națională de Integritate, directorul regimului juridic privind incompatibilitățile.
Direcției juridice, control, relații publice și comunicare, Ioana Lazăr, În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul
cu delegație depusă la dosar. Lipsește cealaltă parte, față de care acesteia susține, în esență, că raportul întocmit de Agenția
procedura de citare este legal îndeplinită. Națională de Integritate, autoritate administrativă autonomă,
Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că dosarul a plasată în sfera puterii executive, concluzionează existența stării
avut primul termen de judecată în data de 29 noiembrie 2012, de conflict de interese sau de incompatibilitate în care se află
când, la cererea motivată a Agenției Naționale de Integritate, în persoana evaluată și se înaintează organelor de urmărire penală
temeiul art. 14 din Legea nr. 47/1992 și al art. 156 din Codul de sau autorităților care vor aplica sancțiunea disciplinară.
procedură civilă din 1865, Curtea a dispus amânarea judecării Arată, de asemenea, că raportul se comunică unor autorități
cauzei la 11 decembrie 2012. La această dată, în temeiul art. 57 publice, fiind astfel ușor de accesat de mass-media, ceea ce
și art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea a amânat atrage oprobriul public și, prin urmare, încălcarea dreptului la viață
pronunțarea pentru data de 12 decembrie 2012, când, având în intimă, familială și privată, precum și a dreptului persoanei la
vedere imposibilitatea constituirii majorității prevăzute de art. 6 și propria imagine. Prejudiciul creat persoanei evaluate prin
art. 51 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 47/1992, Curtea a dispus publicizarea raportului se confruntă cu dificultatea reală de a fi
repunerea cauzelor pe rol pentru data de 12 februarie 2013. La reparat integral, chiar dacă acțiunea în justiție ar duce la anularea
această dată, Curtea a dispus amânarea pronunțării pentru data raportului.
de 13 februarie 2013 și, ulterior, pentru datele de 28 februarie Totodată, autorul susține că activitatea Agenției Naționale de
2013, 28 martie 2013, 3 aprilie 2013, 4 aprilie 2013 și 18 aprilie Integritate este, de fapt, o activitate de înfăptuire a justiției, care nu
2013, când, în temeiul art. 58 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, se încadrează în niciuna dintre jurisdicțiile prevăzute de
Curtea a dispus repunerea cauzei pe rol pentru 29 aprilie 2013. Constituție. Pe baza unor autointitulate probe, această autoritate
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă adoptă decizia prin care declară persoana evaluată ca fiind în
cuvântul avocatului autorului excepției, care solicită admiterea stare de conflict de interese sau de incompatibilitate. Există, astfel,
8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 399/3.VII.2013

o procedură administrativă, care îmbracă un caracter Cu privire la obligația depunerii declarațiilor de avere și de
jurisdicțional, în cadrul căreia, la nivelul aceleiași autorități, se interese, consideră că reglementarea criticată, instituită în
confundă funcția de anchetă și cea de judecată. considerarea necesității de a preveni faptele de corupție în cazul
În aceste condiții, Agenția Națională de Integritate desfășoară categoriilor de personal individualizate de legiuitor, nu conține
un proces, dobândind caracterul de instanță extraordinară. dispoziții discriminatorii, ci se aplică tuturor persoanelor aflate în
Posibilitatea contestării în justiție a raportului Agenției Naționale situația prevăzută de norma legală. Invocă în acest sens Decizia
de Integritate nu este o garanție suficientă pentru asigurarea Curții Constituționale nr. 1.082 din 8 septembrie 2009.
dreptului de acces la justiție și nici nu asigură egalitatea în drepturi Avocatul Poporului arată că își menține punctul de vedere
a cetățenilor, deoarece o persoană cu privire la care Agenția exprimat anterior în Dosarul nr. 1.528D/2011 al Curții
Națională de Integritate a constatat că este în conflict de Constituționale, prilej cu care a apreciat că prevederile art. 1 alin. (3),
interese/incompatibilitate nu mai este egală în drepturi cu o art. 6 alin. (1) lit. e) și art. 10, art. 12 alin. (1) și (2), art. 13—19 și
persoană despre care nu s-a întocmit un asemenea raport. art. 20—26 din Legea nr. 176/2010 sunt neconstituționale în
În susținerea argumentelor de neconstituționalitate sunt măsura în care mențin soluțiile legislative care au fost constatate,
invocate unele exemple din legislație: Legea nr. 187/1999 privind prin Decizia Curții Constituționale nr. 415 din 14 aprilie 2010, ca
accesul la propriul dosar și deconspirarea poliției politice fiind în contradicție cu dispozițiile Legii fundamentale.
comuniste, care, în urma constatării neconstituționalității sale, a În ceea ce privește prevederile art. 8 din Legea nr. 176/2010 și
fost înlocuită cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 ale art. 13 și art. 15 alin. (1) din Legea nr. 144/2007, Avocatul
privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, și Poporului arată că acestea nu contravin dispozițiilor art. 16, art. 21,
Legea nr. 115/1996 pentru declararea și controlul averii art. 26, art. 30, art. 124 și art. 126 din Constituție, iar referitor la
demnitarilor, magistraților, a unor persoane cu funcții de conducere prevederile art. 215 alin. (3) din Legea nr. 1/2011, consideră că
și de control și a funcționarilor publici. În aceste cazuri, efectul acestea sunt constituționale, sens în care invocă Decizia Curții
maxim al actului adoptat de autoritatea publică este acela de Constituționale nr. 698 din 28 iunie 2012.
sesizare a instanței judecătorești pentru a constata încălcarea legii Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au
în cazul cercetat. comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de
De asemenea, autorul susține că prevederile art. 215 alin. (3) neconstituționalitate.
din Legea nr. 1/2011 sunt neconstituționale, deoarece acestea nu
disting între funcțiile de conducere publice și cele private. Astfel, C U R T E A,
lipsa distincției necesare în cuprinsul sintagmei „funcție de examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale
conducere” este contrară scopului instituirii, de către legiuitor, a Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de
acestui caz de incompatibilitate și contrazice libera dezvoltare a judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar de autorul
personalității umane, de vreme ce este interzis cumulul funcției de excepției, susținerile părților prezente, concluziile procurorului,
rector cu absolut orice funcție de conducere. prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției,
Curtea de Apel Iași — Secția contencios administrativ și precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
fiscal apreciază că „excepția de neconstituționalitate ridicată de Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă,
reclamant nu ține seama de faptul că”, prin mai multe decizii (spre potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale
exemplu, Decizia nr. 1.458 din 9 noiembrie 2010, Decizia nr. 479 art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să
din 12 aprilie 2011, Decizia nr. 1.606 din 15 decembrie 2011) soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Curtea Constituțională a respins excepțiile de neconstituționalitate Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie
având ca obiect prevederi ale Legii nr. 176/2010, iar prin Decizia prevederile art. 8, art. 10 lit. f), art. 21, art. 26 alin. (1) lit. k) și alin. (2)
nr. 415 din 14 aprilie 2010 a fost respinsă excepția de din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 13 din Legea nr. 144/2007. și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii
De asemenea, instanța judecătorească subliniază că, prin deciziile nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea
Curții Constituționale nr. 2 din 4 ianuarie 2011 și nr. 1.090 din Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și
14 iulie 2011, s-a constatat caracterul constituțional al prevederilor completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al
art. 215 din Legea nr. 1/2011. României, Partea I, nr. 621 din 2 septembrie 2010, ale art. 13 și
Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, art. 15 alin. (1) din Legea nr. 144/2007 privind înființarea,
încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate,
Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 535 din
pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de 3 august 2009, precum și ale art. 215 alin. (3) din Legea educației
neconstituționalitate. naționale nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României,
Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011.
neîntemeiată, sens în care precizează că Agenția Națională de Prevederile art. 8, art. 10 lit. f), art. 21, art. 26 alin. (1) lit. k) și
Integritate este o autoritate administrativă autonomă, cu alin. (2) din Legea nr. 176/2010 au următorul cuprins:
personalitate juridică, fiind înființată prin lege organică, în — Art. 8: „(1) Scopul Agenției este asigurarea integrității în
conformitate cu dispozițiile art. 117 alin. (3) din Constituție. Având exercitarea demnităților și funcțiilor publice și prevenirea corupției
în vedere statutul constituțional al justiției și activitățile instituționale, prin exercitarea de responsabilități în evaluarea
administrative desfășurate de Agenție, pe baza unei proceduri declarațiilor de avere, a datelor și informațiilor privind averea,
administrative stabilite de lege și supuse controlului judecătoresc, precum și a modificărilor patrimoniale intervenite, a
apreciază că prevederile de lege criticate nu contravin dispozițiilor incompatibilităților și a conflictelor de interese potențiale în care
art. 124 alin. (2) și art. 126 alin. (1) din Constituție. Agenția se pot afla persoanele prevăzute la art. 1, pe perioada îndeplinirii
Națională de Integritate nu desfășoară o activitate de jurisdicție, funcțiilor și demnităților publice. În îndeplinirea acestui scop,
deoarece nu soluționează cazuri litigioase, nu pronunță hotărâri cu Agenția poate dezvolta relații de colaborare prin încheierea de
autoritate de lucru judecat, procedura de evaluare neidentificându-se protocoale cu entități din țară sau din străinătate.
cu principiile care guvernează procedura jurisdicțională. (2) Activitatea de evaluare efectuată de inspectorii de
Totodată, apreciază că este respectat principiul constituțional integritate din cadrul Agenției se desfășoară cu privire la situația
privind separația puterilor în stat, deoarece raportul de evaluare averii existente pe durata exercitării demnităților și funcțiilor
întocmit de inspectorul de integritate poate fi contestat la instanța publice, a conflictelor de interese și a incompatibilităților
competentă, conform procedurii prevăzute de lege, acest raport persoanelor care fac obiectul prezentei legi, conform prevederilor
neproducând efecte juridice până la data rămânerii definitive și acesteia, care se completează cu dispozițiile actelor normative în
irevocabile a hotărârii instanței judecătorești. vigoare.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 399/3.VII.2013 9

(3) Principiile după care se desfășoară activitatea de evaluare „Persoanele care ocupă o funcție de conducere sau de demnitate
sunt legalitatea, confidențialitatea, imparțialitatea, independența publică nu pot exercita funcția de rector pe perioada îndeplinirii
operațională, celeritatea, buna administrare, dreptul la apărare, mandatului.”
precum și prezumția dobândirii licite a averii.”; Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prevederile
— Art. 10 lit. f): „Inspectorii de integritate desfășoară de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în
următoarele activități: art. 1 alin. (3) privind statul de drept, democratic și social, art. 11
[...] privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 16 referitor la
f) întocmesc rapoarte de evaluare în cazul în care, în urma egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale
evaluării, identifică elemente de încălcare a legislației privind privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiție,
regimul declarării averii, al conflictelor de interese, respectiv al art. 26 alin. (1) privind dreptul la viață intimă, familială și privată,
incompatibilităților, precum și, după caz, a legislației disciplinare, art. 30 alin. (6) potrivit căruia „Libertatea de exprimare nu poate
contravenționale sau penale”; prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și
— Art. 21: „(1) Dacă, după exprimarea punctului de vedere al nici dreptul la propria imagine”, art. 124 privind înfăptuirea justiției
persoanei invitate, verbal sau în scris, ori, în lipsa acestuia, după și art. 126 privind instanțele judecătorești.
expirarea unui termen de 15 zile de la confirmarea de primire a Sunt invocate și dispozițiile art. 8 paragraful 2 privind dreptul la
informării de către persoana care face obiectul evaluării, respectarea vieții private și de familie din Convenția pentru
inspectorul de integritate consideră în continuare că sunt elemente apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
în sensul existenței unui conflict de interese sau a unei Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată
incompatibilități, întocmește un raport de evaluare. următoarele:
(2) În lipsa confirmării prevăzute la alin. (1), inspectorul de În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate vizând
integritate poate întocmi raportul de evaluare după îndeplinirea încălcarea dreptului la viață intimă, familială și privată și a dreptului
unei noi proceduri de comunicare. la propria imagine, Curtea reține că prevederile din Legea
(3) Raportul de evaluare va avea următorul cuprins: nr. 176/2010 și Legea nr. 144/2007, supuse controlului de
a) partea descriptivă a situației de fapt; constituționalitate, reglementează aspecte privind organizarea și
b) punctul de vedere al persoanei supuse evaluării, dacă funcționarea Agenției Naționale de Integritate, scopul acestei
acesta a fost exprimat; autorități publice, activitățile desfășurate de inspectorii de
c) evaluarea elementelor de conflict de interese sau de integritate, raportul de evaluare și comunicarea acestuia, potrivit
incompatibilitate; legii.
d) concluzii. De asemenea, Curtea reține că raportul de evaluare reprezintă
(4) Raportul de evaluare se comunică în termen de 5 zile de la un act rezultat din activitatea Agenției Naționale de Integritate, iar
finalizare persoanei care a făcut obiectul activității de evaluare și, comunicarea acestui raport, cuprinzând date referitoare la posibila
după caz, organelor de urmărire penală și celor disciplinare.”; existență a elementelor de incompatibilitate în cazul persoanei
— Art. 26 alin. (1) lit. k) și alin. (2): „(1) Agenția va comunica evaluate, către autoritățile publice desemnate prin lege, în vederea
raportul de evaluare, după cum urmează: dispunerii măsurilor legale, nu este contrară dreptului fundamental
[...] invocat, o asemenea măsură fiind inerentă aducerii la îndeplinire
k) pentru celelalte persoane prevăzute de prezenta lege — a scopului legal al Agenției.
comisiilor de disciplină, autorității ori instituției competente, care De altfel, Curtea reamintește că dreptul la viață intimă, familială
vor aplica o sancțiune disciplinară, potrivit legii. și privată nu este un drept absolut, ci, în anumite condiții, acesta
(2) Sancțiunea disciplinară se dispune și în cazul în care poate fi supus anumitor limitări ori restricții sau ingerințe din partea
raportul de evaluare al Agenției a fost comunicat și organelor de autorităților (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 485 din 2 aprilie
urmărire penală, potrivit prevederilor art. 21 alin. (4).” 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 289
Prevederile art. 13 și art. 15 alin. (1) din Legea nr. 144/2007 au din 4 mai 2009). În aceste condiții, Curtea precizează că
următorul cuprins: exercitarea unei funcții sau demnități publice poate implica și
— Art. 13: „(1) Se înființează Agenția Națională de Integritate, anumite constrângeri, firești într-o societate democratică,
autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, ce preocupată de asigurarea integrității în exercitarea funcțiilor și
funcționează la nivel național, ca structură unică, cu sediul în demnităților publice și implicată în prevenirea și combaterea
municipiul București. corupției.
(2) Personalul Agenției este format din președintele Agenției, Așa fiind, Curtea constată că prevederile de lege criticate nu
vicepreședintele Agenției, inspectori de integritate, funcționari conțin, în sine, norme care să afecteze dispozițiile constituționale
publici și personal contractual. Președintele Agenției este demnitar și convenționale privind dreptul la viață privată.
cu rang de secretar de stat, vicepreședintele Agenției este Referitor la criticile de neconstituționalitate vizând, în principal,
demnitar cu rang de subsecretar de stat, iar funcția de inspector presupusul caracter jurisdicțional al activității desfășurate de
de integritate este funcție publică cu statut special.”; Agenția Națională de Integritate, Curtea constată că acestea au
— Art. 15 alin. (1): „În îndeplinirea atribuțiilor care îi revin mai fost examinate de instanța de contencios constituțional cu
potrivit legii, Agenția acționează potrivit principiului independenței prilejul soluționării unor excepții de neconstituționalitate. Astfel,
operaționale.” Curtea a statuat că Agenția desfășoară o activitate de evaluare a
Referitor la prevederile art. 215 alin. (3) din Legea nr. 1/2011, declarațiilor de avere, a datelor, a informațiilor și a modificărilor
Curtea observă că acestea au fost abrogate prin dispozițiile art. I patrimoniale intervenite, a intereselor și a incompatibilităților
pct. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2012 privind pentru persoanele prevăzute de lege, fără a desfășura o activitate
luarea unor măsuri în domeniul învățământului și cercetării, de judecată, în sensul celor constatate de Curtea Constituțională
precum și în ceea ce privește plata sumelor prevăzute în hotărâri prin Decizia nr. 415 din 14 aprilie 2010, publicată în Monitorul
judecătorești devenite executorii în perioada 1 ianuarie— Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 5 mai 2010 (a se vedea,
31 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, spre exemplu, Decizia nr. 1.606 din 15 decembrie 2011, publicată
Partea I, nr. 864 din 19 decembrie 2012. Cu toate acestea, întrucât în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 106 din 9 februarie
prevederile art. 215 alin. (3) din Legea nr. 1/2011 au continuat să 2012, și Decizia nr. 1.042 din 11 decembrie 2012, publicată în
producă efecte juridice în cauza dedusă judecății instanței de fond, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 86 din 8 februarie 2013).
Curtea, în lumina jurisprudenței sale (a se vedea Decizia nr. 766 De asemenea, Curtea a mai reținut că funcția jurisdicțională
din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, se caracterizează prin instituirea puterii organului de jurisdicție de
Partea I, nr. 549 din 3 august 2011), urmează a examina a spune dreptul, de a soluționa printr-o hotărâre învestită cu
constituționalitatea acestor prevederi, care au următorul cuprins: puterea lucrului judecat un conflict cu privire la întinderea unor
10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 399/3.VII.2013

drepturi subiective și de a dispune, în condițiile legii, măsuri publice, Curtea nu poate reține încălcarea dispozițiilor art. 16 din
restrictive. Această funcție se circumscrie activității jurisdicționale Constituție, susținută de autorul excepției. Pe de altă parte,
propriu-zise care se exercită numai la cerere în cadrul unei prevederile Legii nr. 176/2010 se aplică în egală măsură tuturor
proceduri formale caracterizate prin publicitate, contradictorialitate persoanelor aflate sub incidența acesteia, astfel încât, și din
și oralitate. această perspectivă, Curtea constată că principiul egalității în
Prin urmare, având în vedere aceste elemente, Curtea a drepturi este respectat.
constatat că Agenția Națională de Integritate nu desfășoară o În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a
activitate de jurisdicție, ci una administrativă, deoarece se prevederilor art. 215 alin. (3) din Legea nr. 1/2011, Curtea constată
realizează și din oficiu în cadrul unei proceduri lipsite de că normele de lege deduse controlului de constituționalitate
publicitate, oralitate și contradictorialitate și deoarece în reprezintă opțiunea legiuitorului, care a stabilit cu claritate
competența sa nu intră soluționarea unor cazuri litigioase și nici condițiile ce se cer a fi întrunite pentru exercitarea funcției de
sancționarea încălcărilor de lege. Totodată, Agenția Națională de rector, condiții a căror îndeplinire reprezintă o garanție pentru
Integritate nu pronunță hotărâri învestite cu autoritate de lucru evitarea atât a ingerințelor de natură să afecteze autonomia
judecat, ci întocmește rapoarte care se concretizează în evaluări universitară, cât și a posibilității de deturnare a actului de educație,
ale unor fapte ori situații cu semnificație juridică a căror finalitate fără a afecta libera dezvoltare a personalității umane ca valoare
conferă dreptul de sesizare a instanțelor de judecată sau, după supremă, garantată în statul de drept, democratic și social, potrivit
caz, a altor autorități și instituții competente în vederea dispunerii art. 1 alin. (3) din Constituție (a se vedea, în acest sens, Decizia
măsurilor prevăzute de lege (a se vedea Decizia nr. 663 din nr. 698 din 28 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al
26 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, României, Partea I, nr. 606 din 23 august 2012).
nr. 596 din 21 august 2012). De altfel, Curtea constată că celelalte critici aduse prevederilor
Referitor la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 215 alin. (3) din Legea nr. 1/2011, vizează, în realitate, aspecte
art. 13 și art. 15 alin. (1) din Legea nr. 144/2007, Curtea constată, referitoare la interpretarea și aplicarea legii, ceea ce excedează
în acord cu jurisprudența sa, că organizarea și funcționarea competenței instanței de contencios constituțional.
Agenției Naționale de Integritate, ca o autoritate administrativă În fine, referitor la susținerea de către autorul excepției, prin
autonomă, cu personalitate juridică, ce funcționează la nivel notele scrise depuse la dosarul Curții Constituționale, a unor noi
național, ca structură unică, și care acționează potrivit principiului motive de neconstituționalitate prin raportare la art. 44 alin. (8) din
independenței operaționale, nu încalcă dispozițiile constituționale Constituție, Curtea constată că aceasta nu poate fi reținută.
invocate (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 415 din 14 aprilie Potrivit jurisprudenței sale, invocarea în susținerea excepției a
2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 unor dispoziții constituționale direct în fața Curții, și nu în fața
din 5 mai 2010). instanței judecătorești, contravine art. 10 alin. (2) și art. 29
Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să alin. (1)—(4) din Legea nr. 47/1992. Astfel, cadrul procesual
determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, cele specific excepției de neconstituționalitate rezultă din încheierea
statuate prin deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în de sesizare și din motivarea scrisă a autorului, iar aceasta din
cauza de față. urmă nu poate fi completată în fața Curții Constituționale cu
Distinct de acestea, Curtea constată că, raportându-și critica elemente noi, ce nu au fost puse în discuția părților în fața instanței
de neconstituționalitate la art. 16 din Constituție, autorul excepției judecătorești (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 848 din
face abstracție de faptul că egalitatea nu este sinonimă cu 18 octombrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României,
uniformitatea, astfel încât unor situații diferite trebuie să le Partea I, nr. 829 din 10 decembrie 2012, și Decizia nr. 13 din
corespundă un tratament juridic diferit. Ca atare, având în vedere 22 ianuarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României,
statutul diferit al persoanelor care ocupă funcții și demnități Partea I, nr. 114 din 28 februarie 2013).

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3,
al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

D E C I D E:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Vasile Astărăstoae în Dosarul nr. 32/45/2012 al Curții
de Apel Iași — Secția contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile art. 8, art. 10 lit. f), art. 21, art. 26 alin. (1) lit. k) și
alin. (2) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea
Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și
completarea altor acte normative, ale art. 13 și art. 15 alin. (1) din Legea nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea
Agenției Naționale de Integritate, precum și ale art. 215 alin. (3) din Legea educației naționale nr. 1/2011, sunt constituționale în raport
cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Iași — Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României,
Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 29 aprilie 2013.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE


AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Simina Gagu
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 399/3.VII.2013 11

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI


ROMÂNIEI
GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE
privind aprobarea stemelor comunelor Giroc, Ghiroda,
Periam, Uivar și Variaș, județul Timiș
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 10 alin. 2
din Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Articol unic. — (1) Se aprobă stemele comunelor Giroc, Ghiroda, Periam,
Uivar și Variaș, județul Timiș, prevăzute în anexele nr. 1.1—1.5*).
(2) Descrierea și semnificațiile elementelor însumate ale stemelor sunt
prevăzute în anexele nr. 2.1—2.5.
(3) Anexele nr. 1.1—1.5 și 2.1—2.5 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU
VICTOR-VIOREL PONTA
Contrasemnează:
Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării
regionale și administrației publice,
Nicolae-Liviu Dragnea

București, 12 iunie 2013.


Nr. 366.
*) Anexele 1.1—1.5 sunt reproduse în facsimil.

ANEXA Nr. 1.1 ANEXA Nr. 2.1

STEMA DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE


comunei Giroc, județul Timiș elementelor însumate ale stemei comunei Giroc,
județul Timiș

Descrierea stemei
Potrivit anexei nr. 1.1, stema comunei Giroc se compune
dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat și despicat
în partea superioară.
În partea superioară, în câmp auriu, se află un angrenaj de
două roți dințate de culoare neagră (cea mare are 8 dinți, cea
mică are 4 dinți).
În partea superioară, în câmp albastru, se află două fascii de
argint, plasate în centrul partiției, având fiecare câte o linie
mediană.
În vârful scutului, în câmp roșu, se află o liră de aur,
înconjurată de o coroană de spice de aur.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn
crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate
Roțile dințate reprezintă faptul că localitatea se află într-o
zonă industrială.
Cele două fascii semnifică râurile Bega și Timiș, care străbat
zona.
Lira de aur simbolizează tradiția culturală a comunei.
Coroana cu spicele de grâu reprezintă una din ocupațiile de
bază ale locuitorilor, agricultura.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că
localitatea are rangul de comună.
12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 399/3.VII.2013
ANEXA Nr. 1.2 ANEXA Nr. 2.2

STEMA DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE


comunei Ghiroda, județul Timiș elementelor însumate ale stemei comunei Ghiroda,
județul Timiș
Descrierea stemei
Potrivit anexei nr. 1.2, stema comunei Ghiroda se compune
dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat.
În partea superioară, în câmp albastru, se află o cruce
bizantină de aur, flancată de două aripi de argint.
În vârful scutului, câmpul auriu este străbătut de o bandă
ondulată albastră.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn
crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate
Crucea de aur reprezintă cele 12 monumente creștine
ridicate în cinstea eroilor piloților militari din cadrul unității de
aviație care au căzut la datorie în cele două războaie mondiale,
precum și în cinstea eroilor Revoluției din decembrie 1989.
Cele două aripi de argint se identifică cu activitatea
Aeroportului Internațional „Traian Vuia” Timișoara.
Banda ondulată albastră simbolizează râul Bega, care
străbate sudul localității, iar câmpul auriu reprezintă belșugul
cerealelor cultivate în zonă.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că
localitatea are rangul de comună.

ANEXA Nr. 1.3 ANEXA Nr. 2.3

STEMA DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE


elementelor însumate ale stemei comunei Periam,
comunei Periam, județul Timiș județul Timiș
Descrierea stemei
Potrivit anexei nr. 1.3, stema comunei Periam se compune
dintr-un scut triunghiular roșu cu marginile rotunjite, tăiat
orizontal de un brâu de argint, crenelat în partea superioară și
undat în partea inferioară.
În partea superioară a scutului se află o cruce pe un
postament cu 3 trepte de argint; crucea este flancată, în dreapta,
de o carte deschisă de aur, iar în stânga de un braț care ține un
mănunchi cu 3 spice de grâu și 6 frunze.
Brâul este încărcat cu 3 pălării verzi așezate pe orizontală.
În vârful scutului se află un vas de aur cu două toarte, care
are deasupra o fascie undată îngustă de argint.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn
crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate
Crucea semnifică existența așezământului mănăstiresc
Ecclesia Roacensis și a vieții creștine din secolul IV, iar brațul
sprijinit în pământ semnifică ritualul aducerii de ofrande din
roadele pământului.
Cartea evocă existența școlii de la Periam, iar brâul crenelat
reprezintă fortificația de piatră existentă în zonă pentru
așezământul Roacensis și Castelul Pereamus.
Fascia undată simbolizează râul Mureș.
Vasul cu două toarte reprezintă vestigiile arheologice
existente încă din epoca neolitică a bronzului.
Pălăriile evocă existența spațiului de cultură și spiritualitate
germanică de-a lungul a circa 3 secole.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că
localitatea are rangul de comună.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 399/3.VII.2013 13

ANEXA Nr. 1.4 ANEXA Nr. 2.4

STEMA DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE


comunei Uivar, județul Timiș elementelor însumate ale stemei comunei Uivar,
județul Timiș
Descrierea stemei
Potrivit anexei nr. 1.4, stema comunei Uivar se compune
dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, spintecat de o
bară verde.
În partea superioară, în câmp roșu, se află un postament cu
4 trepte din aur pe care este așezat un coif cu vizieră cu grilă din
argint, încărcat cu o coroană de aur cu 9 perle.
Sub postament se găsește un vas din argint.
Pe bara verde se află 14 spice de aur, orientate dreapta sus,
separate de o linie șerpuită de aur.
În vârful scutului, în câmp albastru, se află 3 grupuri de câte
4 valuri cu solzi din argint denivelate succesiv din stânga sus
spre vârf.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn
crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate
Cartierul roșu împreună cu coiful și postamentul evocă
blazonul familiei Buttler Janos.
Coroana cu cele 9 perle indică rangul de conte al
întemeietorului localității.
Vasul reprezintă importantele descoperiri arheologice,
datând din neolitic.
Cartierul albastru împreună cu cele 3 nivele de valuri
simbolizează ecluza de pe râul Bega.
Pe bara verde, separate de valul șerpuit, se sugerează
7 spice de păstrat și 7 spice de dat.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că
localitatea are rangul de comună.

ANEXA Nr. 1.5 ANEXA Nr. 2.5

STEMA DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE


comunei Variaș, județul Timiș elementelor însumate ale stemei comunei Variaș,
județul Timiș

Descrierea stemei
Potrivit anexei nr. 1.5, stema comunei Variaș se compune
dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat.
În partea superioară, în câmp roșu, se află un cap de înger
cu două aripi, de argint.
În partea superioară, în stânga și în vârful scutului, în
dreapta, în câmp albastru, se află câte o liră și două pene, toate
de aur.
În vârful scutului, în câmp roșu, se află un porumb, flancat
de două spice de grâu, toate de aur.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn
crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate
Capul de înger reprezintă sigiliul localității din perioada anilor
1779—1786.
Penele fac referire la patrimoniul cultural, la scriitorii născuți
în localitate, precum și la Cenaclul „Ana Blandiana”.
Lira simbolizează cultura în domeniul muzical a locuitorilor
din comună.
Porumbul și spicele de grâu reprezintă ocupația de bază a
locuitorilor, agricultura, iar numărul de plante simbolizează
numărul satelor componente ale comunei.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că
localitatea are rangul de comună.
14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 399/3.VII.2013

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE
privind aprobarea stemelor comunelor Runcu și Țânțăreni,
județul Gorj
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 10 alin. 2
din Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.


Articol unic. — (1) Se aprobă stemele comunelor Runcu și Țânțăreni, județul
Gorj, prevăzute în anexele nr. 1.1 și 1.2.
(2) Descrierea și semnificațiile elementelor însumate ale stemelor sunt
prevăzute în anexele nr. 2.1 și 2.2.
(3) Anexele nr. 1.1, 1.2 și 2.1, 2.2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU
VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:
Viceprim-ministru,
ministrul dezvoltării regionale
și administrației publice,
Nicolae-Liviu Dragnea

București, 19 iunie 2013.


Nr. 400.

ANEXA Nr. 1.1*) ANEXA Nr. 2.1

STEMA DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE


comunei Runcu, județul Gorj elementelor însumate ale stemei comunei Runcu,
județul Gorj

Descrierea stemei
Potrivit anexei nr. 1.1, stema comunei Runcu se compune
dintr-un scut triunghiular verde cu marginile rotunjite, încărcat
cu o bandă ondulată de argint.
În partea superioară se află un mănunchi format din 7 spice
de grâu de aur.
În partea inferioară se află pasărea „fluturașul de stâncă”.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn
crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate
Spicele de grâu reprezintă ocupația de bază a locuitorilor,
agricultura, iar numărul lor este corespunzător satelor
componente ale localității.
Pasărea „fluturașul de stâncă” face parte din fauna zonei și
este declarată monument al naturii.
Brâul undat simbolizează râul Sohodol, aflat pe raza
localității.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că
localitatea are rangul de comună.

*) Anexa nr. 1.1 este reprodusă în facsimil.


MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 399/3.VII.2013 15

ANEXA Nr. 1.2*) ANEXA Nr. 2.2

STEMA DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE


comunei Țânțăreni, județul Gorj elementelor însumate ale stemei comunei Țânțăreni,
județul Gorj

Descrierea stemei
Potrivit anexei nr. 1.2, stema comunei Țânțăreni se compune
dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite scartelat.
În partea superioară, în câmp albastru, se află un țânțar de
aur.
În partea superioară, în câmp roșu, se află un cap de bovină
de argint.
În vârful scutului, în câmp roșu, se află o călimară, cu o pană
așezată în bandă.
În vârful scutului, în câmp albastru, se află un mănunchi de
4 spice de grâu de aur.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn
crenelat.
Semnificațiile elementelor însumate
Țânțarul întruchipează denumirea localității, iar capul de
bovină reprezintă una din ocupațiile principale ale locuitorilor
comunei, zootehnia.
Călimara și pana evocă Muzeul Memorial „Mihai Eminescu”.
Spicele de grâu simbolizează ocupația de bază a locuitorilor,
agricultura, iar numărul lor este corespunzător satelor
componente ale localității.
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că
*) Anexa nr. 1.2 este reprodusă în facsimil. localitatea are rangul de comună.

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE


ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE
ORDIN
pentru aprobarea Regulamentului disciplinei militare
Pentru aplicarea dispozițiilor art. 34 și 35 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și
completările ulterioare, ale art. 27 și art. 30 alin. (2) din Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaților și gradaților profesioniști, cu
modificările și completările ulterioare,
în temeiul prevederilor art. 33 alin. (1) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării
Naționale, cu modificările ulterioare,
ministrul apărării naționale emite prezentul ordin.
Art. 1. — Se aprobă Regulamentul disciplinei militare, prevăzut b) Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.76/2010 pentru
în anexa1) care face parte integrantă din prezentul ordin. aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a
Art. 2. — La data intrării în vigoare a prezentului ordin se consiliilor de onoare, publicat în Monitorul Oficial al României,
abrogă: Partea I, nr. 522 din 27 iulie 2010;
a) Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.26/2009 pentru c) Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.153/2005 pentru
aprobarea Regulamentului disciplinei militare, publicat în aprobarea „R.G.-8, Regulamentul consiliilor de judecată”*).
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 187 din 25 martie Art. 3. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al
2009; României, Partea I.
Ministrul apărării naționale,
Mircea Dușa
București, 10 iunie 2013.
Nr. M.64.

*) Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.153/2005 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, deoarece avea ca obiect reglementări
din domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale.
1) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 bis, care se poate achiziționa de la Centrul pentru relații cu publicul al Regiei
Autonome „Monitorul Oficial”, București, șos. Panduri nr. 1.
16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 399/3.VII.2013

ACTE ALE BĂNCII NAȚIONALE A ROMÂNIEI


BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI

CIRCULARĂ
privind punerea în circulație, în scop numismatic, a unei monede din argint dedicate aniversării
a 150 de ani de la punerea pietrei de temelie a Manufacturii de Arme din cadrul Arsenalului Armatei
Art. 1. — În conformitate cu prevederile Legii nr. 312/2004 Reversul monedei prezintă imaginea Manufacturii de Arme
privind Statutul Băncii Naționale a României, Banca Națională a din cadrul Arsenalului Armatei după o litografie de epocă și anul
României va pune în circulație, în scop numismatic, începând înființării acesteia, „1863”, stema Principatelor Unite și inscripțiile
cu data de 25 iunie 2013, o monedă din argint dedicată în arc de cerc „MANUFACTURA DE ARME” și „ARSENALUL
aniversării a 150 de ani de la punerea pietrei de temelie a ARMATEI”.
Manufacturii de Arme din cadrul Arsenalului Armatei. Art. 3. — Monedele din argint, ambalate în capsule de
Art. 2. — Caracteristicile monedei sunt următoarele: metacrilat transparent, vor fi însoțite de broșuri de prezentare a
Valoare nominală 10 lei emisiunii numismatice, redactate în limbile română, engleză și
Metal argint
franceză. Broșurile includ certificatul de autenticitate, pe care se
Titlu 999‰
găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naționale a României
Formă rotundă
Diametru 37 mm și casierului central.
Greutate 31,103 g Art. 4. — Monedele din argint dedicate aniversării a 150 de
Calitate proof ani de la punerea pietrei de temelie a Manufacturii de Arme din
Cant zimțat cadrul Arsenalului Armatei au putere circulatorie pe teritoriul
Aversul monedei redă imaginea unui grup de militari din României.
armata Principatelor Unite în uniforme specifice diferitelor arme, Art. 5. — Punerea în circulație, în scop numismatic, a acestor
valoarea nominală „10 LEI”, stema României, inscripția în arc monede din argint se realizează prin sucursalele regionale
de cerc „ROMANIA” și anul de emisiune „2013”. București, Cluj, Iași și Timiș ale Băncii Naționale a României.
Președintele Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României,
Mugur Constantin Isărescu

București, 5 iunie 2013.


Nr. 14.

EDITOR: GUVERNUL ROMÂNIEI

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282,
IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București
(alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro
Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1,
bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72
&JUYDGY|639461]
Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399/3.VII.2013 conține 16 pagini. Prețul: 3,20 lei ISSN 1453—4495

S-ar putea să vă placă și