PARTEA I

Anul 190 (XXXIV) — Nr. 553 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE Marți, 7 iunie 2022

SUMAR

Nr. Pagina

DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE

Decizia nr. 750 din 4 noiembrie 2021 referitoare la excepția de
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3, 4, 6, 7 și 8 din
Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri
imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin
credite, precum și ale legii, în ansamblul său ............ 2–7
HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
732. — Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri și
cheltuieli pe anul 2022 pentru Societatea ROMAERO —
S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Economiei ...... 7–9
733. — Hotărâre privind aprobarea Normelor metodologice
pentru identificarea obiectivelor strategice de interes
național, aflate în stadiul de proiectare ...................... 10–11
734. — Hotărâre pentru modificarea art. 1 alin. (2) din
Hotărârea Guvernului nr. 808/2021 privind organizarea,
funcționarea și atribuțiile Departamentului pentru
Relația cu Republica Moldova .................................... 11
735. — Hotărâre pentru aprobarea Protocolului dintre
Ministerul Apărării Naționale din România și Ministerul
Apărării al Republicii Moldova privind colaborarea în
domeniul învățământului militar, semnat la Chișinău la
11 februarie 2022 ...................................................... 12
Protocol între Ministerul Apărării Naționale din România și
Ministerul Apărării al Republicii Moldova privind
colaborarea în domeniul învățământului militar.......... 12–14
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE
ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
1.480/331. — Ordin al ministrului sănătății și al președintelui
Casei Naționale de Asigurări de Sănătate pentru
modificarea Ordinului ministrului sănătății și al
președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate
nr. 1.068/627/2021 privind aprobarea Normelor
metodologice de aplicare în anul 2021 a Hotărârii
Guvernului nr. 696/2021 pentru aprobarea pachetelor
de servicii și a Contractului-cadru care reglementează
condițiile acordării asistenței medicale, a
medicamentelor și a dispozitivelor medicale în cadrul
sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru
anii 2021—2022 ........................................................ 15–16
 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 553/7.VI.2022

DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

D E C I Z I A Nr. 750
din 4 noiembrie 2021

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3, 4, 6, 7 și 8

din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor
asumate prin credite, precum și ale legii, în ansamblul său
Valer Dorneanu — președinte
Cristian Deliorga — judecător
Marian Enache — judecător
Daniel Marius Morar — judecător
Mona-Maria Pivniceru — judecător
Gheorghe Stan — judecător
Livia Doina Stanciu — judecător
Elena-Simina Tănăsescu — judecător
Varga Attila — judecător
Fabian Niculae — magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror
Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate
a prevederilor art. 3, 4, 6, 7 și 8 din Legea nr. 77/2016 privind
darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii
obligațiilor asumate prin credite, precum și ale legii, în ansamblul
său, excepție ridicată de Societatea Credit Europe Bank
(România) — S.A. din București în Dosarul nr. 4.974/182/2016 al
Judecătoriei Baia Mare — Secția civilă și care formează obiectul
Dosarului Curții Constituționale nr. 1.161D/2018.
2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de
înștiințare este legal îndeplinită.
3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă
cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care apreciază că
excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că
există jurisprudență relevantă a instanței de contencios
constituțional, respectiv Decizia nr. 675 din 29 septembrie 2020
și Decizia nr. 371 din 3 iunie 2021.
C U R T E A,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată
următoarele:
4. Prin Încheierea din 31 iulie 2017, pronunțată în Dosarul
nr. 4.974/182/2016, Judecătoria Baia Mare — Secția civilă a
sesizat Curtea Constituțională cu excepția de
neconstituționalitate a prevederilor art. 3, 4, 6, 7 și 8 din
Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri
imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin
credite, precum și ale legii în ansamblul său, excepție
invocată de Societatea Credit Europe Bank (România) — S.A.
din București într-o cauză având ca obiect soluționarea unei
contestații la executare cu privire la o hotărâre judecătorească
pronunțată în procedura Legii nr. 77/2016.
5. În motivarea excepției de neconstituționalitate,
autoarea acesteia arată, în esență, că dispozițiile legale criticate
sunt retroactive. Astfel, art. 11 din Legea nr. 77/2016 modifică
starea legală anterioară intrării în vigoare a acesteia. Cu alte
cuvinte, modalitatea alternativă de plată și mai ales schimbarea
prețului contractului reprezintă elemente ce vizează ca domeniu
temporal de acțiune faza inițială de constituire a situației juridice.
Legea criticată reglementează un mecanism de intervenție
forțată, exterioară, care modifică raporturi contractuale
preexistente prin schimbarea obiectului obligației și a regimului
juridic al contractului. Concret, împotriva ordinii de drept și a
securității juridice, se reglementează dreptul debitorilor de a
rambursa creditul anticipat și de a nova obiectul obligației, în
lipsa verificărilor prealabile cu privire la existența interesului
legitim justificator și în lipsa unei compensații juste și echitabile
pentru creditori.
6. Se mai arată că se încalcă principiul constituțional al
egalității în fața legii. Astfel, în situația unui concurs de urmărire
cu alți creditori (ipotecari sau chirografari), în cazul în care
debitorul mai are alte bunuri libere de sarcini, legea creează
situația preferențială pentru ceilalți creditori, discriminând
creditorii diligenți care și-au constituit o garanție. În urma
ștergerii datoriei ipotecare, ceilalți creditori (care nu au calitatea
de instituție de credit, instituție financiară nebancară sau
cesionar al acestora ce beneficiază de ipotecă), vor rămâne cu
un drept de urmărire asupra celorlalte bunuri din patrimoniul
debitorului și doar categoria de creditori garantați cu ipotecă va
fi discriminată prin restrângerea dreptului la recuperarea
creditului.
7. Legea nr. 77/2016 încalcă principiul constituțional al
proporționalității. Semnificația principală a proporționalității se
exprimă prin două concepte: rezonabil și echitabil. Măsura
legislativă criticată nu este nici rezonabilă și nici echitabilă,
deoarece restrânge/îngrădește dreptul de proprietate și libertate
economică al instituțiilor financiare bancare și nebancare
creditoare. Restrângerea nu este justificată de un scop legitim
de salvgardare a intereselor publice și nu este conformă
standardului de protecție oferit de rolul statului ca garant al
dreptului.
8. Legea nr. 77/2016 nu corespunde exigențelor
constituționale de securitate juridică. Modificarea/reașezarea
riscurilor asumate prin contract sau chiar modificarea prețului
agreat de părți nu poate avea loc printr-o ingerință a legiuitorului
în economia contractului. Atare modificări pot avea loc doar în
ipotezele excepționale de rupere a echilibrului contractual și
doar după verificarea prealabilă de către judecător, de la caz la
caz, a nevoii de schimbare a câmpului de riscuri acceptate.
9. Legea nr. 77/2016 nu asigură garanțiile constituționale ale
dreptului la un proces echitabil și la apărare, deoarece dă
dreptul debitorilor să schimbe obiectul, prețul și riscul
contractului după bunul lor plac și în lipsa verificărilor prealabile
privind îndeplinirea condițiilor obiective și subiective pentru
aplicarea protecției. Mai mult, art. 8 alin. (5) al Legii nr. 77/2016
pune sub semnul instabilității relații juridice deja tranșate prin
intervenția agenților statului de această dată (în cadrul
procedurilor execuționale). Pericolul și impactul acestei măsuri
asupra securității civile sunt flagrante și disproporționată este și
încălcarea adusă dreptului de proprietate.
10. Legea nr. 77/2016 contravine caracterului excepțional al
legislației privind protecția consumatorului: normele analizate nu
permit judecătorului verificarea întrunirii condițiilor pentru
garantarea protecției de tip excepțional a consumatorilor. Ideea
egalității/inegalității părților la încheierea unui contract se
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 553/7.VI.2022
regăsește în ceea ce doctrina a numit „drept social”. Pentru a
readuce egalitatea între părți au fost reglementate/impuse
drepturi de protecție pentru cel „slab”/non-profesionist. Ceea ce
este esențial însă pentru această materie este că inferioritatea
este o inegalitate determinată și determinabilă prin raportare la
criterii obiective și nu doar pur subiective.
11. Judecătoria Baia Mare — Secția civilă, contrar art. 29
alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia asupra
excepției de neconstituționalitate.
12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului
Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra
excepției de neconstituționalitate.
13. Președinții celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor
de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
C U R T E A,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale
criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea
nr. 47/1992, reține următoarele:
14. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este
competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție,
precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea
nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
15. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie
prevederile art. 3, 4, 6, 7 și 8 din Legea nr. 77/2016 privind darea
în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor
asumate prin credite, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 330 din 28 aprilie 2016, precum și legea în
ansamblul său. Prevederile legale criticate punctual au
următoarea formulare:
— Art. 3: „Prin derogare de la dispozițiile Legii nr. 287/2009
privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare,
consumatorul are dreptul de a i se stinge datoriile izvorâte din
contractele de credit cu tot cu accesorii, fără costuri
suplimentare, prin darea în plată a imobilului ipotecat în favoarea
creditorului, dacă în termenul prevăzut la art. 5 alin. (3) părțile
contractului de credit nu ajung la un alt acord.”;
— Art. 4: „(1) Pentru stingerea creanței izvorând dintr-un
contract de credit și a accesoriilor sale prin dare în plată trebuie
îndeplinite, în mod cumulativ, următoarele condiții:
a) creditorul și consumatorul fac parte din categoriile
prevăzute la art. 1 alin. (1), astfel cum acestea sunt definite de
legislația specială;
b) cuantumul sumei împrumutate, la momentul acordării, nu
depășea echivalentul în lei al 250.000 euro, sumă calculată la
cursul de schimb publicat de către Banca Națională a României
în ziua încheierii contractului de credit;
c) creditul a fost contractat de consumator cu scopul de a
achiziționa, construi, extinde, moderniza, amenaja, reabilita un
imobil cu destinație de locuință sau, indiferent de scopul pentru
care a fost contractat, este garantat cu cel puțin un imobil având
destinația de locuință;
d) consumatorul să nu fi fost condamnat printr-o hotărâre
definitivă pentru infracțiuni în legătură cu creditul pentru care se
solicită aplicarea prezentei legi.
(2) În situația în care executarea obligațiilor asumate prin
contractul de credit a fost garantată cu două sau mai multe
bunuri, în vederea aplicării procedurii prevăzute de prezenta
lege debitorul va oferi în plată toate bunurile ipotecate în
favoarea creditorului.”;
— Art. 6: „(1) De la data primirii notificării prevăzute la art. 5
se suspendă dreptul creditorului de a se îndrepta împotriva
codebitorilor, precum și împotriva garanților personali sau
ipotecari.
3
(2) În situația admiterii definitive a contestației prevăzute la
art. 7, creditorul poate demara sau, după caz, relua orice
procedură judiciară sau extrajudiciară atât împotriva debitorului,
cât și împotriva altor garanți personali sau ipotecari.
(3) Demersurile prevăzute la art. 5 și art. 7—9 pot fi
întreprinse și de codebitori, precum și de garanții personali sau
ipotecari ai consumatorului principal, cu acordul acestuia sau al
succesorilor săi.
(4) Acțiunea în regres împotriva debitorului principal va putea
fi formulată numai după stingerea integrală a datoriei izvorând
din contractul de credit, în conformitate cu dispozițiile prezentei
legi.”;
— Art. 7: „(1) În termen de 10 zile de la data comunicării
notificării emise în conformitate cu dispozițiile art. 5, creditorul
poate contesta îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a
procedurii reglementate de prezenta lege.
(2) Cererea se judecă în procedură de urgență, cu citarea
părților, de judecătoria în circumscripția căreia domiciliază
consumatorul.
(3) Apelul împotriva hotărârii pronunțate în conformitate cu
dispozițiile alin. (2) se depune de partea interesată în termen de
15 zile lucrătoare de la comunicare și se judecă cu celeritate.
(4) Până la soluționarea definitivă a contestației formulate de
creditor se menține suspendarea oricărei plăți către acesta,
precum și a oricărei proceduri judiciare sau extrajudiciare
demarate de creditor sau de persoanele care se subrogă în
drepturile acestuia împotriva debitorului.
(5) În situația în care se admite contestația formulată de
creditor, părțile vor fi puse în situația anterioară îndeplinirii
demersurilor prevăzute de prezenta lege.
(6) În termen de 10 zile de la data respingerii definitive a
contestației, creditorul are obligația să se prezinte, în
conformitate cu notificarea prealabilă a debitorului, la notarul
public indicat în cuprinsul acesteia. Dispozițiile art. 5 alin. (4)
sunt aplicabile atât în vederea transmiterii informațiilor și a
înscrisurilor, cât și în vederea stabilirii datei exacte a semnării
actului de dare în plată.”;
— Art. 8: „(1) În situația în care creditorul nu se conformează
dispozițiilor prevăzute de prezenta lege, debitorul poate cere
instanței să pronunțe o hotărâre prin care să se constate
stingerea obligațiilor născute din contractul de credit ipotecar și
să se transmită dreptul de proprietate către creditor.
(2) Cererea se judecă cu celeritate, cu citarea părților, de
către judecătoria în circumscripția căreia domiciliază debitorul.
(3) Până la soluționarea definitivă a cererii prevăzute la
alin. (1) se menține suspendarea oricărei plăți către creditor,
precum și a oricărei proceduri judiciare sau extrajudiciare
demarate de creditor sau de persoane care se subrogă în
drepturile acestuia împotriva debitorului.
(4) Acțiunea prevăzută de prezentul articol este scutită de
plata taxei judiciare de timbru.
(5) Dreptul de a cere instanței să constate stingerea datoriilor
izvorâte din contractele de credit aparține și consumatorului care
a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, indiferent
de titularul creanței, de stadiul în care se află ori de forma
executării silite care se continuă contra debitorului.”
16. Curtea observă că, ulterior sesizării sale, dispozițiile art. 4
alin. (1), art. 7 alin. (4) și art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 au
fost modificate prin Legea nr. 52/2020 pentru modificarea și
completarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor
bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin
credite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 386 din 13 mai 2020. Având în vedere cele reținute prin
Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea
urmează să analizeze dispozițiile legale criticate în redactarea
anterioară modificării menționate, întrucât continuă să își
producă efecte juridice în cauză.
 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 553/7.VI.2022
17. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale
sunt invocate prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3)
privind statul de drept, ale art. 1 alin. (5) în componentele sale
privind calitatea legii și securitatea juridică, ale art. 15 alin. (2)
privind neretroactivitatea legii, ale art. 16 alin. (1) privind
egalitatea în fața legii, ale art. 20 — Tratatele internaționale
privind drepturile omului, ale art. 21 alin. (1)—(3) privind accesul
liber la justiție, ale art. 24 — Dreptul la apărare, ale art. 44 —
Dreptul de proprietate privată, ale art. 45 — Libertatea
economică și ale art. 53 alin. (2) privind restrângerea exercițiului
unor drepturi sau al unor libertăți.
18. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea
constată că s-a mai pronunțat asupra prevederilor legale criticate
prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 18 ianuarie 2017.
19. În aceste condiții, trebuie verificată prioritar îndeplinirea
condițiilor de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate,
prevăzute de dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
potrivit cărora „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor [...]
privind neconstituționalitatea [...] unei dispoziții dintr-o lege [...] care
are legătură cu soluționarea cauzei [...]”, precum și cele ale art. 29
alin. (3) din aceeași lege, potrivit cărora „nu pot face obiectul
excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o
decizie anterioară a Curții Constituționale”.
20. Curtea observă că obiectul litigiului cu a cărui soluționare
a fost învestită instanța care a sesizat Curtea se referă la un
contract de credit care a fost încheiat înaintea intrării în vigoare
a noului Cod civil, respectiv 1 octombrie 2011. Autoarea
excepției invocă neconstituționalitatea art. 3 din Legea
nr. 77/2016 fără să se raporteze, în mod distinct, așa cum a
procedat Curtea în Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016,
precitată, la cele două ipoteze ale acestuia, respectiv ipoteza
care vizează aplicabilitatea noului Cod civil („Prin derogare de la
dispozițiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu
modificările ulterioare”) și ipoteza care vizează aplicabilitatea
vechiului Cod civil. În aceste condiții, excepția de
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 teza întâi din Legea
nr. 77/2016 este inadmisibilă pentru că nu are legătură cu
soluționarea cauzei.
21. În continuare, din perspectiva prevederilor art. 29 alin. (3)
din Legea nr. 47/1992, Curtea observă că prin Decizia nr. 623
din 25 octombrie 2016 a constatat că dispozițiile art. 11 teza
întâi, raportate la dispozițiile art. 3 teza a doua, ale art. 4, 7 și 8
din Legea nr. 77/2016 sunt constituționale numai în măsura în
care instanța judecătorească are posibilitatea și obligația de a
verifica îndeplinirea condițiilor impreviziunii pentru fiecare
contract de credit în parte.
22. Având în vedere dispozițiile art. 29 alin. (3) din Legea
nr. 47/1992, considerentele și dispozitivul Deciziei nr. 623 din
25 octombrie 2016, precum și data încheierii de sesizare care
este ulterioară publicării Deciziei nr. 623 din 25 octombrie 2016
în Monitorul Oficial al României, Curtea va respinge, ca
inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 3 teza a doua, ale art. 4, ale art. 7 alin. (1)—(3) și (5)—(6) și
ale art. 8 din Legea nr. 77/2016.
23. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a
dispozițiilor art. 7 alin. (4) din Legea nr. 77/2016, Curtea reține
că prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, decizie
interpretativă, Curtea nu a constatat neconstituționalitatea pură
și simplă a prevederilor art. 7 alin. (4) din Legea nr. 77/2016, ci
a stabilit, în calitatea sa de garant al supremației Constituției
(art. 142 din Legea fundamentală), condițiile în care dispozițiile
legale antereferite se subsumează exigențelor Constituției.
Or, în cazul deciziilor interpretative, în măsura în care aspectele
de neconstituționalitate deduse din motivarea excepției de
neconstituționalitate nu vizează înțelesul normei juridice care a
fost exclus din sfera cadrului constituțional, Curtea reține că, în
analiza acestora, nu este incident art. 29 alin. (3) din Legea
nr. 47/1992 (a se vedea Decizia nr. 1.470 din 10 noiembrie
2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887
din 18 decembrie 2009, Decizia nr. 146 din 25 februarie 2010,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din
22 martie 2010, sau Decizia nr. 843 din 10 decembrie 2015,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din
16 februarie 2016, paragraful 25 și Decizia nr. 92 din
28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 651 din 8 august 2017, paragraful 48).
24. Atunci când criticile de neconstituționalitate a unei norme
juridice privesc un înțeles sau înțelesuri ale acesteia care se
bucură, în continuare, de prezumția de constituționalitate și care
nu au fost excluse din cadrul constituțional prin decizia
interpretativă, este evident că instanța constituțională este
competentă să analizeze fondul excepției de neconstituționalitate.
Prin urmare, constatând că motivarea excepției de
neconstituționalitate pune în discuție și prezumția de
constituționalitate a unui înțeles al dispozițiilor art. 7 alin. (4) din
Legea nr. 77/2016 care nu a fost afectat în niciun fel prin Decizia
nr. 623 din 25 octombrie 2016, Curtea urmează să analizeze, pe
fond, excepția de neconstituționalitate a acestora.
25. În continuare, Curtea va examina, din perspectiva
jurisprudenței sale în materie, pretinsa contrarietate dintre, pe
de o parte, principiile și dispozițiile constituționale invocate în
susținerea excepției de neconstituționalitate și, pe de altă parte,
celelalte dispoziții criticate ale Legii nr. 77/2016, respectiv cele
ale art. 6 și ale art. 7 alin. (4).
26. Cu privire la art. 6 din Legea nr. 77/2016, Curtea constată
că acesta reglementează procedura de derulare a dării în plată
a imobilului ipotecat. Este de observat că art. 3 teza a doua din
lege a fixat regulile de drept substanțial subsumate principiului
impreviziunii în contractele de credit, iar art. 6 din aceeași lege
reglementează, în esență, procedura de urmat pentru aplicarea
regulilor anterior menționate (Decizia nr. 566 din 19 septembrie
2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48
din 17 ianuarie 2018). Prevederile legale criticate sunt norme de
procedură a căror reglementare este atributul exclusiv al
legiuitorului care are, în același timp, o marjă largă de apreciere
în edictarea lor. În aceste condiții, Curtea va respinge, ca
neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 6 din Legea nr. 77/2016.
27. În ceea ce privește criticile formulate de către autoarea
excepției din perspectiva respectării exigențelor impuse de art. 1
alin. (5) din Constituție, Curtea reține că vizează, mai degrabă,
chestiuni care țin de interpretarea sau aplicarea legii de către
instanța judecătorească sau se referă la corelarea unor
prevederi legale din acte normative diferite.
28. Cu privire la fondul excepției de neconstituționalitate a
dispozițiilor art. 7 alin. (4) Curtea va reitera, mai întâi, cele
statuate în Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, paragraful 128,
referitor la criticile aduse din perspectiva art. 44 din Constituție
privind dreptul de proprietate privată. Astfel, în accepțiunea
art. 44 alin. (1) din Legea fundamentală, legiuitorul este în drept
să stabilească conținutul și limitele dreptului de proprietate.
De principiu, aceste limite au în vedere obiectul dreptului de
proprietate și atributele acestuia și se instituie în vederea
apărării intereselor sociale și economice generale sau pentru
apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale altor
persoane, esențial fiind ca prin aceasta să nu fie anihilat complet
dreptul de proprietate. De asemenea, Curtea statuează că, în
temeiul art. 44 din Constituție, legiuitorul ordinar este competent
să stabilească limitele juridice ale exercitării atributelor dreptului
de proprietate, în accepțiunea principială conferită de
Constituție, în așa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele
generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte
de drept, instituind astfel niște limitări rezonabile în valorificarea
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 553/7.VI.2022
acestuia, ca drept subiectiv garantat. Așadar, textul art. 44 din
Constituție cuprinde expres, în cadrul alin. (1), o dispoziție
specială în temeiul căreia legiuitorul are competența de a stabili
conținutul și limitele dreptului de proprietate, inclusiv prin
introducerea unor limite vizând atributele dreptului de
proprietate. În aceste condiții, Curtea va reține că dreptul de
proprietate nu este un drept absolut, ci poate fi supus anumitor
limitări, potrivit art. 44 alin. (1) din Constituție; însă limitele
dreptului de proprietate, indiferent de natura lor, nu se confundă
cu însăși suprimarea dreptului de proprietate. Statul protejează
dreptul de proprietate în condițiile exercitării sale cu
bună-credință. Dreptul de proprietate al instituțiilor de credit nu
cunoaște nicio limitare în condițiile impreviziunii, adaptarea/
încetarea contractelor neînsemnând nici măcar limitarea
dreptului de proprietate.
29. În continuare, Curtea reține că, reglementând procedura
dării în plată, ca expresie a impreviziunii contractuale, legiuitorul,
prin art. 7 alin. (4) din Legea nr. 77/2016, a pus la îndemâna
debitorului obligației un mecanism procedural specific, prin
efectul căruia are loc o suspendare de drept a executării plăților
pe care debitorul le-ar datora în temeiul contractului de credit.
Este o măsură conexă firească deciziei debitorului de a
transmite creditorului dreptul de proprietate asupra imobilului în
vederea stingerii datoriei izvorând din contractul de credit
ipotecar. Suspendarea plăților aferente contractului de credit
intervine ca un accesoriu al deciziei unilaterale a acestuia prin
care apreciază că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate
inerente procedurii dării în plată, însă, pe perioada suspendării
plăților, celelalte obligații ale debitorului rezultate din acesta se
execută în continuare (a se vedea și Decizia nr. 415 din 19 iunie
2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 781
din 12 septembrie 2018).
30. În acest context, Curtea reține că suspendarea
antemenționată se aplică atât în situația în care creditorul
obligației de plată nu formulează contestație împotriva notificării
transmise, cât și în situația în care acesta din urmă formulează
o asemenea contestație. Astfel, în lipsa formulării contestației
prevăzute de art. 7 alin. (1) din lege, notificarea transmisă
creditorului rămâne definitivă, în sensul că ambele părți acceptă
faptul că aceasta îndeplinește criteriile de admisibilitate, în
condițiile intervenirii impreviziunii, părțile având posibilitatea de
a negocia pentru a ajunge la un alt acord în termenul prevăzut
de art. 5 alin. (3) din lege. Numai după expirarea termenului
menționat se poate încheia actul de dare în plată. Pe toată
perioada de timp care acoperă termenul de contestare, precum
și termenul de negociere, executarea plăților derivate din
contractul de credit este suspendată. În acest fel, legiuitorul a
pus la îndemâna debitorului un instrument juridic prin intermediul
căruia echilibrează poziția economică net inferioară a
consumatorului în raport cu profesionistul, în condițiile
intervenirii impreviziunii. Ar fi fost, de altfel, nefiresc ca, pe
această perioadă, contractul să fi continuat să se execute ca
atare, mai ales că este una pre-procesuală, de negociere între
părți, în care sunt cercetate posibilitățile de continuare a
executării contractului de credit, prin adaptarea acestuia la noile
condiții socioeconomice. În schimb, în ipoteza în care creditorul
formulează contestație, notificarea este afectată de o condiție
rezolutorie, aceea a admiterii contestației de către instanța
judecătorească competentă. Însă, indiferent dacă această
condiție se îndeplinește, pe toată perioada în care curge
termenul de formulare a contestației și a judecății, până la
soluționarea definitivă a contestației, notificarea are drept efect
și suspendarea plăților rezultate din contractul de credit, ca o
măsură provizorie și conexă acesteia.
31. În acest context, Curtea constată că un asemenea
mecanism procedural nu este de natură să afecteze sau să
anuleze dreptul de proprietate privată al creditorului pentru că
5
suspendarea plăților este o măsură imediată care este menită
să împiedice ruina contractuală iminentă a debitorului,
înlăturând efectele negative asupra patrimoniului acestuia în
condițiile în care creditorul decide să demareze o procedură
judiciară. Este o măsură provizorie prin natura sa, întrucât, în
cazul în care este admisă contestația creditorului, debitorul
obligației va trebui să execute în continuare contractul de credit,
plata sumelor de bani aferente perioadei de suspendare urmând
a fi reluată.
32. Din cele de mai sus, Curtea, având în vedere conținutul
normativ al prevederilor art. 7 alin. (4) din Legea nr. 77/2016,
constată că acestea reglementează o intervenție etatică cu
privire la executarea contractelor de credit aflate în curs. De
principiu, niciun text constituțional nu împiedică legiuitorul să
intervină în executarea acestor contracte în vederea
reechilibrării lor, cu respectarea condițiilor impuse prin Decizia
nr. 623 din 25 octombrie 2016 referitoare la buna-credință și
echitatea ce trebuie să guverneze această materie. Însă,
intensitatea acestei intervenții, privită din perspectiva exigențelor
Constituției, trebuie evaluată prin prisma testului de
proporționalitate dezvoltat de Curtea Constituțională în
jurisprudența sa (a se vedea Decizia nr. 266 din 21 mai 2013,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 443 din
19 iulie 2013, Decizia nr. 270 din 7 mai 2014, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 28 iulie 2014,
sau Decizia nr. 75 din 26 februarie 2015, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 21 aprilie 2015) în
condițiile în care drepturile relative, distinct de aplicarea art. 53
din Constituție, cunosc limitări implicit admise rezultate atât din
evoluția și confruntarea acestora în timp (cu privire la caracterul
evolutiv al conceptelor constituționale, a se vedea Decizia
nr. 498 din 10 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 428 din 28 iunie 2012, și Decizia nr. 64
din 24 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 286 din 28 aprilie 2015), cât și din perspectiva
titularilor lor.
33. Raportat la cauza de față, Curtea constată că, deși
creditorul obligației deține, în principiu, un bun, în sensul art. 1
al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților
fundamentale, reprezentat de creanța care face obiectul
contractului de credit (a se vedea, în acest sens, și Decizia
nr. 755 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 101 din 9 februarie 2015, paragraful 24),
intervenția statului operată prin textele de lege criticate
urmărește un scop legitim, respectiv protecția consumatorului
prin evitarea punerii acestuia în situația de a plăti sume de bani
corespunzătoare contractului de credit în condițiile în care se
invocă impreviziunea întemeiată pe art. 969 și 970 din Codul
civil din 1864. Așadar, scopul legitim urmărit se circumscrie
conceptului de protecție a consumatorului prin înlăturarea
pericolului ruinei sale contractuale iminente.
34. În continuare, Curtea va analiza dacă măsura criticată
este adecvată, necesară și dacă respectă un just raport de
proporționalitate între interesele generale și cele individuale. În
acest sens, Curtea reține că, în mod abstract, suspendarea
executării plăților este o măsură capabilă să îndeplinească
scopul legitim urmărit, neexistând nicio abatere între substanța
acesteia și finalitatea pe care o are în vedere. Mai mult, măsura
reglementată și finalitatea avută în vedere se află într-un evident
raport de consecvență logică, drept care se impune concluzia
irefragabilă a caracterului său adecvat.
35. De asemenea, Curtea constată că măsura legală criticată
este necesară, legiuitorul având deplina competență
constituțională, în temeiul art. 15 alin. (1), al art. 44 alin. (1) și al
art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală, de a proteja într-un mod
efectiv interesele patrimoniale ale cetățenilor săi, atunci când în
paradigma executării contractului — de credit în cazul de față —
 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 553/7.VI.2022
intervine un aspect care ține de impreviziune. Curtea observă
că, din întreg arsenalul de măsuri pe care legiuitorul le avea la
îndemână, acesta a apelat la suspendarea temporară a plăților
rezultate din contractul de credit, măsură ce trebuie calificată ca
având un grad de intruziune moderat asupra dreptului de
proprietate al creditorului, aspect dedus atât din natura sa
juridică de măsură vremelnică/provizorie, cât și din posibilitatea
creditorului de a-și vedea executată creanța întru totul, în
măsura în care instanța judecătorească admite contestația
formulată. Desigur, astfel cum s-a precizat, această opțiune a
legiuitorului nu este cel mai puțin intruzivă, ipoteză în care
legiuitorul ar fi trebuit să lase instanței judecătorești competența
de a decide ea însăși, eventual, prin procedura ordonanței
președințiale sau suspendarea executării silite, după caz, dacă
se impune măsura temporară a suspendării plății sumelor de
bani aferente contractului de credit. Totuși, Curtea constată că
această orientare legislativă a ținut seama de realitățile socio-
economice existente, aspect cu privire la care legiuitorul are o
largă marjă de apreciere, precum și de particularitățile și
specificul circumstanțelor referitoare la iminența începerii sau
continuării procedurii de executare silită cu efecte iremediabile
asupra consumatorului, respectiv la relația profesionist —
consumator în care acesta din urmă se află într-o situație de
inferioritate economică. De aceea, în cazul în care între părți
există o neînțelegere apărută cu privire la existența impreviziunii
în contracte, legiuitorul, în mod corect, a apreciat ca fiind
necesară o suspendare de drept a executării unui asemenea
contract până la pronunțarea hotărârii judecătorești definitive în
cauză care tranșează problema litigioasă dintre părți.
36. În continuare, Curtea reține că măsura criticată
configurează un just raport de proporționalitate între interesele
generale și cele particulare, în sensul că pune în balanță, pe de
o parte, protecția imediată și nemijlocită a consumatorilor,
așadar a unei largi sfere de persoane care, deși situate într-un
raport de egalitate juridică, formală cu profesioniștii, totuși, sub
aspectul puterii lor economice, apreciate în mod individual, se
află într-o evidentă relație de inferioritate, și, pe de altă parte,
interesul profesioniștilor de a-și vedea executate sumele de bani
rezultate din contractele de credit, intervenind în acest domeniu
sensibil, legiuitorul, în marja sa de apreciere, derivată din
prevederile art. 61 alin. (1) din Constituție care a reglementat
această măsură într-un domeniu limitat (contract de credit) și în
condiții restrictive (condiții de admisibilitate în marja
impreviziunii), protejând, cu efect imediat și provizoriu,
persoanele expuse acestui risc major intervenit în executarea
contractului, risc calificat de Curtea Constituțională ca fiind unul
supraadăugat. Ar fi fost contrastant cu însăși noțiunea de
impreviziune ca, pe perioada în care notificarea de dare în plată
ar fi fost depusă, debitorul de bună-credință al obligației să fie
ținut să plătească, în continuare, sume nominale de bani care,
sub aspectul cuantumului lor, aduc în discuție impreviziunea,
întrucât Curtea, în analiza sa, pleacă de la premisa axiomatică
a art. 57 din Constituție. În aceste condiții, nu este de admis ca
o realitate juridică formală, rezultată din contractul de credit, să
prevaleze asupra regulilor de echitate și bună-credință care
guvernează materia contractelor civile.
37. De asemenea, Curtea reține că, în condițiile în care
instanța judecătorească admite contestația formulată de
profesionist, prestațiile bănești datorate în temeiul contractului
de credit trebuie executate întocmai, creditorul obligației, în
acest caz, având dreptul și la repararea prejudiciului, în măsura
în care instanța judecătorească a constatat reaua-credință a
debitorului în exercitarea dreptului său la notificarea prevăzută
de art. 5 din Legea nr. 77/2016.
38. În consecință, având în vedere cele anterior expuse,
Curtea constată că mecanismul procedural reglementat de
legiuitor nu pune în discuție în niciun fel condițiile de drept
substanțial ce trebuie avute în vedere la depunerea notificării, ci
stabilește un echilibru procedural corect între părțile aflate în
litigiu, cu respectarea principiului proporționalității ce trebuie să
caracterizeze orice măsură etatică în domeniul proprietății
private.
39. Totodată, Curtea reține că Legea nr. 77/2016, în
interpretarea obligatorie dată prevederilor acesteia de către
instanța de contencios constituțional prin Decizia nr. 623 din
25 octombrie 2016, permite menținerea suspendării plăților
către creditori numai în măsura în care, în cazul fiecărui contract
de credit în parte, sunt îndeplinite criterii obiective, respectiv
condițiile existenței impreviziunii, și care vor fi evaluate în condiții
de independență și imparțialitate de către instanțele de judecată,
în acest fel creditorii beneficiind de suficiente garanții că dreptul
lor de proprietate nu poate fi atins în substanța sa prin
reglementarea, în favoarea debitorilor, a prerogativei prevăzute
de art. 7 alin. (4) din Legea nr. 77/2016.
40. Cu referire la criticile prevederilor Legii nr. 77/2016 în
ansamblul său formulate în cauză, din perspectiva art. 45 și
art. 135 din Constituție, Curtea reține că prin Decizia nr. 35 din
19 ianuarie 2017 (paragraful 65), instanța de contencios
constituțional a statuat că prin chiar textul art. 45 din Constituție
se dispune că accesul liber al persoanei la o activitate
economică, libera inițiativă și exercitarea acestora sunt
garantate în condițiile legii. Or, dispozițiile criticate din Legea
nr. 77/2016 se pot încadra în această categorie — în condițiile
legii —, însuși legiuitorul constituant acordându-i legiuitorului
ordinar prerogativa de a stabili condițiile exercitării accesului
liber al persoanei la o activitate economică, precum și pe cele
ale liberei inițiative. De altfel, Curtea Constituțională a stabilit,
prin Decizia nr. 282 din 8 mai 2014, paragraful 16, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 530 din 16 iulie 2014,
că „principiul libertății economice nu este un drept absolut al
persoanei, ci este condiționat de respectarea limitelor stabilite
de lege, limite ce urmăresc asigurarea unei anumite discipline
economice ori protejarea unor interese generale, precum și
asigurarea respectării drepturilor și intereselor legitime ale
tuturor.”
41. Cu privire la criticile formulate din perspectiva
prevederilor art. 53 din Constituție, Curtea a constatat, așa cum
a făcut-o și cu alte ocazii în care a soluționat excepții de
neconstituționalitate a Legii nr. 77/2016, că acestea nu aveau
incidență în respectiva cauză.
42. În ceea ce privește critica referitoare la încălcarea art. 15
alin. (2) din Constituție, Curtea a reținut că „indiferent de textul
legal specific în baza căruia au fost încheiate contractele până
la data de 1 octombrie 2011, ele se supun reglementării de drept
comun, Codul civil din 1864, care, în mod evident, permitea
aplicarea teoriei impreviziunii, în temeiul art. 969 și art. 970.
Având în vedere că Legea nr. 77/2016 reprezintă o aplicare a
teoriei impreviziunii la nivelul contractului de credit, prevederile
acesteia nu retroactivează.” (paragraful 115 din Decizia nr. 623
din 25 octombrie 2016).
43. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să
determine reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât
și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează
valabilitatea și în prezenta cauză.
44. În ceea ce privește susținerea autoarei excepției potrivit
căreia legea încalcă art. 16 alin. (1) din Constituție referitor la
egalitatea în fața legii, întrucât instituie un tratament
discriminatoriu al creditorilor ipotecari față de alte categorii de
creditori, Curtea constată că aceste chestiuni privesc
interpretarea și aplicarea legii de către instanțele judecătorești.
45. Prin urmare, Curtea va respinge, ca neîntemeiată,
excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 și ale art. 7
alin. (4) din Legea nr. 77/2016, precum și a legii, în ansamblul
său.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 553/7.VI.2022 7

46. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al
art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

D E C I D E:
1. Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3, ale art. 4, ale art. 7 alin. (1), (2), (3), (5)
și (6) și ale art. 8 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin
credite, excepție ridicată de Societatea Credit Europe Bank (România) — S.A. din București în Dosarul nr. 4.974/182/2016 al
Judecătoriei Baia Mare — Secția civilă.
2. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de aceeași parte în dosarul aceleiași instanțe și
constată că prevederile art. 6 și ale art. 7 alin. (4) din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea
stingerii obligațiilor asumate prin credite, precum și legea, în ansamblul său, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Judecătoriei Baia Mare — Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 4 noiembrie 2021.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE
privind aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli
pe anul 2022 pentru Societatea ROMAERO — S.A.,
aflată sub autoritatea Ministerului Economiei
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 4 alin. (1)
lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare
la nivelul unor operatori economici la care statul sau unitățile administrativ-
teritoriale sunt acționari unici ori majoritari sau dețin direct ori indirect o participație
majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările și
completările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. — Se aprobă bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2022 pentru
Societatea ROMAERO — S.A. aflată sub autoritatea Ministerului Economiei,
prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
Contrasemnează:
Ministrul economiei,
Florin Marian Spătaru
p. Ministrul muncii
și solidarității sociale,
Mădălin-Cristian Vasilcoiu,
secretar de stat
Ministrul finanțelor,
Adrian Câciu

București, 2 iunie 2022.

Nr. 732.
 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 553/7.VI.2022
ANEXĂ*)
MINISTERUL ECONOMIEI
Societatea ROMAERO — S.A.
Sediul/Adresa: Bd. Ficusului nr. 44, sectorul 1, București
Cod unic de înregistrare: 1576401
B U G E T U L D E V E N I T U R I Ș I C H E LT U I E L I
pe anul 2022
mii lei

Nr. Propuneri
INDICATORI
rd. an 2022

0 1 2 3 4
I. VENITURI TOTALE (Rd.1=Rd.2+Rd.5) 1 119.993
1 Venituri totale din exploatare, din care: 2 112.900
a) subvenţii, cf. prevederilor legale în vigoare 3
b) transferuri, cf. prevederilor legale în vigoare 4
2 Venituri financiare 5 7.093
II CHELTUIELI TOTALE (Rd.6=Rd.7+Rd.19) 6 161.507
Cheltuieli de exploatare, (Rd. 7= Rd.8+Rd.9+Rd.10+Rd.18) din
1
care: 7 138.984
A. cheltuieli cu bunuri si servicii 8 29.735
B. cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate 9 2.735
C. cheltuieli cu personalul, (Rd.10=Rd.11+Rd.14+Rd.16+Rd.17)
din care: 10 83.485
C0 Cheltuieli de natură salarială (Rd.11=Rd.12+Rd.13) 11 72.402
C1 ch. cu salariile 12 66.521
C2 bonusuri 13 5.881
C3 alte cheltuieli cu personalul, din care: 14 8.641
cheltuieli cu plati compensatorii aferente disponibilizarilor de
personal 15
Cheltuieli aferente contractului de mandat si a altor organe
C4 16 814
de conducere si control, comisii si comitete
C5 Cheltuieli cu contribuțiile datorate de angajator 17 1.629
D. alte cheltuieli de exploatare 18 23.029
2 Cheltuieli financiare 19 22.522
III REZULTATUL BRUT (profit/pierdere) (Rd.20=Rd.1-Rd.6) 20 - 41.514
IV 1 IMPOZIT PE PROFIT CURENT 21
2 IMPOZIT PE PROFIT AMÂNAT 22
3 VENITURI DIN IMPOZITUL PE PROFIT AMÂNAT 23
4 IMPOZITUL SPECIFIC UNOR ACTIVITĂȚI 24
ALTE IMPOZITE NEPREZENTATE LA ELEMENTELE DE MAI
5 25
SUS
PROFITUL/PIERDEREA NETĂ A PERIOADEI DE RAPORTARE
V (Rd. 26=Rd.20-Rd.21-Rd.22+Rd.23-Rd.24-Rd.25), din care: 26 - 41.514
1 Rezerve legale 27
2 Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege 28
3 Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi 29
Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele
cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru
4 constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital,
plaţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente
acestor împrumuturi 30
5 Alte repartizări prevăzute de lege 31
Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd. 27,
6 28, 29, 30, 31 ( Rd. 32= Rd.26-(Rd.27 la Rd. 31)>= 0)
32

*) Anexa este reprodusă în facsimil.

 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 553/7.VI.2022 9

Nr. Propuneri
INDICATORI
rd. an 2022

0 1 2 3 4
Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net,
dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar
7
realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar
de referinţă 33
Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul
regiilor autonome ori dividende cuvenite actionarilor, în cazul
8 societăţilor/ companiilor naţionale şi societăţilor cu capital
integral sau majoritar de stat, din care:
34
a) - dividende cuvenite bugetului de stat 35
b) - dividende cuvenite bugetului local 36
c) - dividende cuvenite altor acţionari 37
Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.33 - Rd.34
9 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de
finanţare 38
VI VENITURI DIN FONDURI EUROPENE 39
CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care
VII 40
a) cheltuieli materiale 41
b) cheltuieli cu salariile 42
c) cheltuieli privind prestarile de servicii 43
d) cheltuieli cu reclama si publicitate 44
e) alte cheltuieli 45
VIII SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care: 46 24.221
1 Alocaţii de la buget 47 -
alocaţii bugetare aferente plăţii angajamentelor din anii
anteriori 48
IX CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII 49 24.221
X DATE DE FUNDAMENTARE
1 Nr. de personal prognozat la finele anului 50 871
2 Nr.mediu de salariaţi total 51 796
Castigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe
3 52 9.101
baza cheltuielilor de natură salarială
Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe
4 baza cheltuielilor de natură salarială, recalculat cf. Legii anuale
a bugetului de stat 53 8.548
Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal
5 54 142
mediu (mii lei/persoană) (Rd.2/Rd.51)
Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal
6
mediu recalculată cf. Legii anuale a bugetului de stat 55 159
Productivitatea muncii în unităţi fizice pe total personal mediu
7
(cantitate produse finite/ persoană) 56
Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale ( Rd. 57=
8 57 1.346
(Rd.6/Rd.1)x1000)
9 Plăţi restante 58 51.999
10 Creanţe restante 59 1.336

*) Rd.52 = Rd.151 din Anexa de fundamentare nr.2

**) Rd.53 = Rd.152 din Anexa de fundamentare nr.2
 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 553/7.VI.2022

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE
privind aprobarea Normelor metodologice
pentru identificarea obiectivelor strategice de interes național, aflate în stadiul de proiectare
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 91 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului
nr. 98/2010 privind identificarea, desemnarea și protecția infrastructurilor critice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 18/2011,
cu modificările și completările ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Articol unic. — Se aprobă Normele metodologice pentru stadiul de proiectare, prevăzute în anexa care face parte
identificarea obiectivelor strategice de interes național, aflate în integrantă din prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
Contrasemnează:
p. Viceprim-ministru, p. Ministrul energiei,
ministrul transporturilor și infrastructurii, Dan-Dragoș Drăgan,
Bogdan-Stelian Mîndrescu, secretar de stat
secretar de stat p. Ministrul educației,
Ministrul afacerilor interne, Gigel Paraschiv,
Lucian Nicolae Bode secretar de stat
Ministrul finanțelor, p. Ministrul mediului, apelor și pădurilor,
Adrian Câciu Corvin Nedelcu,
Ministrul apărării naționale, secretar general
Vasile Dîncu Ministrul culturii,
Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice Lucian Romașcanu
și administrației, Ministrul cercetării, inovării și digitalizării,
Cseke Attila-Zoltán Sebastian-Ioan Burduja
Secretarul general al Guvernului, Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale,
Marian Neacșu Adrian-Ionuț Chesnoiu
Ministrul economiei, Ministrul sănătății,
Florin Marian Spătaru Alexandru Rafila
București, 2 iunie 2022.
Nr. 733.

ANEXĂ

NORME METODOLOGICE
pentru identificarea obiectivelor strategice de interes național, aflate în stadiul de proiectare

Art. 1. — Prezentele norme metodologice reglementează
modalitatea de selectare și evaluare a proiectelor de investiții, în
vederea identificării obiectivelor strategice de interes național,
aflate în stadiul de proiectare.
Art. 2. — Dispozițiile prezentei metodologii se aplică tuturor
persoanelor juridice de drept public sau privat, potrivit legislației
în domeniul protecției infrastructurilor critice naționale/europene,
denumite în continuare ICN/ICE.
Art. 3. — (1) Selectarea obiectivelor strategice de interes
național, aflate în stadiul de proiectare prevăzute la art. 1 se
realizează anual, de către fiecare entitate, în concordanță cu
responsabilitățile stabilite prin legile proprii de organizare și
funcționare, pentru domeniile/sectoarele/subsectoarele în care
au fost realizate proiectele, iar identificarea acestora se face pe
baza criteriilor prevăzute în anexa care face parte integrantă din
prezentele norme metodologice.
(2) Evaluarea proiectelor prevăzute la alin. (1) se realizează
de către comisii constituite din experți desemnați prin ordin al
conducătorilor instituțiilor la nivelul cărora au fost elaborate
proiectele.
Art. 4. — În sensul prezentelor norme metodologice, termenii
și expresiile utilizate au înțelesul stabilit prin Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 98/2010 privind identificarea,
desemnarea și protecția infrastructurilor critice, aprobată cu
modificări prin Legea nr. 18/2011, cu modificările și completările
ulterioare.
Art. 5. — Obiectivele strategice de interes național, aflate în
stadiul de proiectare selectate și evaluate în condițiile art. 3, pot
dobândi calitatea de infrastructuri critice naționale, după
parcurgerea următoarelor etape:
a) etapa I — evaluarea impactului nerealizării proiectului din
perspectiva afectării intereselor de securitate națională și a
angajamentelor asumate la nivel NATO și UE, în concordanță cu
efectul esențial pentru dezvoltarea economică, menținerea
funcțiilor vitale ale societății și siguranța cetățenilor;
b) etapa a II-a — inițierea demersurilor pentru desemnarea
lor prin decizie a prim-ministrului, clasificată conform legislației
în vigoare, de către entitățile interesate;
c) etapa a III-a — parcurgerea etapelor prevăzute în
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2010, aprobată cu
modificări prin Legea nr. 18/2011, cu modificările și completările
ulterioare, în vederea desemnării ca ICN.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 553/7.VI.2022 11

Art. 6. — (1) Obiectivele evaluate aflate în stadiul de proiectare
și care au fost desemnate prin decizie a prim-ministrului ca
obiective strategice de interes național vor fi supuse de către
autoritățile publice responsabile procesului de identificare și
desemnare ca infrastructuri critice naționale, stabilit în Ordonanța
de urgență a Guvernului nr. 98/2010, aprobată cu modificări prin
Legea nr. 18/2011, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Autoritățile publice responsabile vor transmite Centrului
național de coordonare a protecției infrastructurilor critice,
denumit în continuare CNCPIC, propunerea pentru desemnarea
ca ICN a obiectivelor strategice de interes național, aflate în
stadiul de proiectare.
(3) CNCPIC va elabora proiectul de hotărâre a Guvernului
pentru modificarea și completarea actului normativ privind
desemnarea ICN, în conformitate cu prevederile art. 61 alin. (2)
lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2010,
aprobată cu modificări prin Legea nr. 18/2011, cu modificările și
completările ulterioare.
Art. 7. — (1) Procesul de evaluare a proiectelor se
desfășoară individualizat, pentru fiecare proiect în parte.
(2) Documentația privind desemnarea obiectivului aflat în
fază de proiectare ca obiectiv strategic de interes național se
constituie ca anexă la proiectul acestuia.

ANEXĂ
la normele metodologice

CRITERII
privind selectarea și evaluarea proiectelor de investiții, în vederea identificării obiectivelor strategice
de interes național, aflate în stadiul de proiectare
Pentru a fi desemnate obiective strategice de interes
național, proiectele evaluate trebuie să îndeplinească, cumulativ,
următoarele criterii minime obligatorii:
a) criteriul privind selectarea — să constituie o prioritate a
Programului de guvernare sau să fie incluse în alte documente
strategice naționale aprobate la nivelul Consiliului Suprem de
Apărare a Țării (CSAT);
b) criteriul privind fezabilitatea — să vizeze atingerea
gradului de maturitate necesar în faza de pregătire pentru
demararea implementării propriu-zise;
c) criteriul interdisciplinar — să fie fundamentat pe transferul
de concepte și funcționalități între două sau mai multe sectoare,
obiectivul strategic de interes național fiind în relație de
interdependență cu alte infrastructuri critice naționale/europene
din sectoarele/subsectoarele prevăzute în anexa nr. 1 la
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2010, aprobată cu
modificări prin Legea nr. 18/2011, cu modificările și completările
ulterioare;
d) criteriul privind importanța strategică — să contribuie la
atingerea obiectivelor conform documentelor de planificare
strategică și la soluționarea nevoilor specifice grupului-țintă
dintr-un anumit sector de infrastructură critică
națională/europeană;
e) criteriul privind sustenabilitatea — să contribuie la
dezvoltarea socioeconomică a țării, ținând cont de principiul
echității intergeneraționale și de țintele UE referitoare la
dezvoltarea durabilă pe termen lung;
f) criteriul privind consolidarea coeziunii economice, sociale
și teritoriale — să contribuie la dezvoltarea tuturor regiunilor țării,
să asigurare accesul la resurse și să stimuleze dezvoltarea
echilibrată a țării;
g) criteriul privind securitatea obiectivului ce urmează a fi
realizat — să îndeplinească cerințele de securitate specifice
infrastructurilor critice naționale/europene.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE
pentru modificarea art. 1 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 808/2021 privind organizarea,
funcționarea și atribuțiile Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Articol unic. — La articolul 1 din Hotărârea Guvernului din 30 iulie 2021, alineatul (2) se modifică și va avea
nr. 808/2021 privind organizarea, funcționarea și atribuțiile următorul cuprins:
Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova, „(2) D.R.R.M. are sediul în municipiul București, strada Poet
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 747 Aleksandr Sergheevici Pușkin nr. 11, sectorul 1.”

PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
Contrasemnează:
Secretarul general al Guvernului, Departamentul pentru Relația Ministrul finanțelor,
Marian Neacșu cu Republica Moldova, Adrian Câciu
Adrian Dupu,
secretar de stat
București, 2 iunie 2022.
Nr. 734.
 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 553/7.VI.2022

GUVERNUL ROMÂNIEI
HOTĂRÂRE
pentru aprobarea Protocolului
dintre Ministerul Apărării Naționale din România
și Ministerul Apărării al Republicii Moldova
privind colaborarea în domeniul învățământului militar,
semnat la Chișinău la 11 februarie 2022
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 20 din
Legea nr. 590/2003 privind tratatele,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Articol unic. — Se aprobă Protocolul dintre Ministerul Apărării Naționale din
România și Ministerul Apărării al Republicii Moldova privind colaborarea în
domeniul învățământului militar, semnat la Chișinău la 11 februarie 2022.
PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
Contrasemnează:
Ministrul apărării naționale,
Vasile Dîncu
Ministrul afacerilor externe,
Bogdan Lucian Aurescu
București, 2 iunie 2022.
Nr. 735.

PROTOCOL
între Ministerul Apărării Naționale din România și Ministerul Apărării al Republicii Moldova
privind colaborarea în domeniul învățământului militar
Ministerul Apărării Naționale din România și Ministerul Apărării al Republicii Moldova, denumite în continuare părți,
luând în considerare prevederile Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea
în domeniul militar, semnat la Chișinău la 20 aprilie 2012, astfel cum a fost modificat în 2016,
în dorința de a dezvolta colaborarea în domeniul pregătirii personalului,
convin următoarele:
ARTICOLUL 1 d) pregătirea în domeniul politico-militar a personalităților
(1) În înțelesul prezentului protocol, următoarele sintagme se militare și civile din structurile militare sau ale societății civile;
referă la: e) pregătirea prin studii universitare de masterat și doctorat
a) „învățământ militar” — formarea inițială și formarea a ofițerilor și personalului civil din structurile militare ale părților.
continuă a personalului în instituții specializate ale părților; ARTICOLUL 3
b) „programe de studii” — studii liceale, postliceale, (1) Participanții la studii și cursuri provin, după caz, din
universitare, postuniversitare, cursuri de specializare și rândul:
perfecționare. a) absolvenților de studii gimnaziale;
(2) Direcțiile în care cele două părți vor dezvolta colaborarea b) absolvenților de studii liceale cu examen de bacalaureat
sunt următoarele: sau similar acestuia;
a) participarea la studii a personalului unei părți în instituțiile c) personalului militar și civil din structuri militare sau ale
militare de învățământ ale celeilalte părți; societății civile, absolvenți de studii universitare de licență sau
b) organizarea și funcționarea sistemului și procesului de masterat.
învățământ militar; (2) Părțile convin, anual, programele de studii la care vor
c) elaborarea și armonizarea documentelor specifice trimite personal în anul următor, precum și numărul de locuri.
organizării și desfășurării procesului de învățământ, în funcție ARTICOLUL 4
de interesul exprimat de una dintre părți în acest sens;
d) realizarea de donații de materiale pentru uz didactic; Stagiul/Practica de specialitate a personalului care se
e) participarea la stagii de cercetare aplicativă; pregătește în instituțiile militare de învățământ se desfășoară,
conform planurilor de învățământ, în instituțiile părții care
f) organizarea de conferințe, simpozioane, prezentări de
primește.
carte.
ARTICOLUL 5
ARTICOLUL 2
(1) Personalul trimis la programe de studii este obligat să
Participarea la programe de studii a personalului unei părți în respecte legislația statului părții care primește, precum și
instituțiile militare de învățământ ale celeilalte părți vizează: regulamentele militare și reglementările cu caracter intern ale
a) pregătirea elevilor prin studii militare liceale; acesteia.
b) formarea inițială a ofițerilor, maiștrilor militari și (2) Se interzice personalului aflat la programe de studii să
subofițerilor, prin studii de licență și, respectiv studii postliceale; desfășoare pe teritoriul statului părții care primește acțiuni
c) formarea continuă a personalului militar și civil din precum: activitatea/propaganda politică, fapte de comerț și alte
structurile militare ale părților, prin cursuri de specializare și fapte incompatibile cu calitatea de militar, clasificate astfel
perfecționare; potrivit legislației statului părții care primește.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 553/7.VI.2022
ARTICOLUL 6
(1) Partea care primește asigură personalului părții care
trimite instruire, cazare, hrănire, asistență medicală și transport
gratuite în aceleași condiții ca și pentru personalul propriu.
(2) Partea care primește suportă cheltuielile privind
transportul rutier pentru deplasarea din/în țara natală, la
începerea și terminarea programelor de studii, și pentru
deplasarea în/din țara natală la începutul și sfârșitul vacanțelor
legale incluse în planurile de învățământ.
(3) Pentru elevii și studenții din instituțiile militare de
învățământ, partea care primește asigură cu titlu gratuit, pe
timpul școlarizării, drepturile de echipament, materialele de
întreținere și echipamentele speciale de protecție în aceleași
condiții ca și pentru elevii și studenții proprii.
(4) Hrănirea personalului primit la programe de studii se
asigură astfel:
a) personalului militar și civil li se acordă contravaloarea
normei de hrană, din care aceștia achită costul meselor servite;
b) elevilor și studenților din instituțiile militare de învățământ,
în aceleași condiții ca și pentru personalul propriu.
(5) Cazarea se asigură gratuit în spațiile cu această
destinație, deținute de instituțiile militare de învățământ. În
situația în care personalul aflat la studii dorește cazarea în alte
locații decât cele puse la dispoziție de partea care primește,
suportarea cheltuielilor este în responsabilitatea acestuia.
(6) Personalul aflat la studii suportă, din fonduri proprii,
cheltuielile de deplasare, în interes personal, pe teritoriul statului
părții care primește.
(7) Cheltuielile implicate de obținerea vizei de ședere pe
teritoriul statului părții care primește sunt suportate conform
prevederilor acordurilor bilaterale în vigoare la momentul
efectuării formalităților respective sau legislației relevante a
statului părții care primește.
ARTICOLUL 7
(1) Partea care primește asigură, fără rambursarea
cheltuielilor de către partea care trimite, următoarele drepturi
bănești lunare, astfel:
a) studenților și elevilor, cu excepția celor din colegiile
naționale militare: o indemnizație pentru acoperirea unor
cheltuieli personale similară celei primite de elevii și studenții
proprii;
b) personalului militar și civil: o indemnizație pentru
acoperirea unor cheltuieli personale care va fi stabilită, anual,
de forul competent al părții care primește, în funcție de alocațiile
bugetare.
(2) Partea care primește asigură, cu rambursarea
cheltuielilor de către partea care trimite, următoarele:
a) cheltuielile solicitate în plus față de cele prevăzute să fie
asigurate gratuit și acceptate în prealabil de partea care trimite;
b) înapoierea în țara natală a celor care sunt exmatriculați
sau retrași din instituțiile militare de învățământ;
c) cercetarea și întocmirea documentelor doveditoare pentru
cei care pe timpul studiilor suferă invalidități care, potrivit legilor
specifice, dau dreptul la despăgubiri sau compensații de către
partea care trimite;
d) întocmirea actelor necesare, conservarea, protecția
sanitară și transportul în țară al celor decedați;
e) achitarea contravalorii eventualelor pagube materiale
provocate instituțiilor militare de învățământ.
(3) Partea care trimite rambursează cheltuielile menționate la
alin. (2) în termen de 60 de zile de la data primirii înștiințării de
plată.
ARTICOLUL 8
(1) Anual, până la 30 ianuarie, partea care primește transmite
oferta educațională care va cuprinde: criteriile și baremele de
admitere, obiectivele și perioada de desfășurare a programelor
de studii, instituția de învățământ organizatoare.
(2) Partea care trimite solicită părții care primește anual,
până la 1 mai, locuri la programele de studii cuprinse în ofertă.
13
(3) Partea care primește confirmă solicitările de locuri ale
părții care trimite, anual, până la 15 iulie.
(4) Partea care primește informează partea care trimite, cu
cel puțin 60 de zile înainte de începerea programelor de studii,
despre eventualele modificări privind detaliile din oferta
menționată la alin. (1).
(5) Partea care primește analizează, în raport cu posibilitățile
instituțiilor organizatoare și ale bugetului alocat, solicitările de
locuri la programele de studii care nu se regăsesc în ofertă și
răspunde părții care trimite în termen de 30 de zile de la primirea
acestora.
ARTICOLUL 9
(1) Nominalizarea candidaților care participă la selecția
pentru ocuparea locurilor confirmate se face de către partea
care trimite, având în vedere criteriile și baremele comunicate de
către partea care primește, prin intermediul ofertei educaționale.
(2) Pentru programele de studii liceale, postliceale și
universitare de licență, master și doctorat, partea care trimite
poate nominaliza până la trei candidați pentru fiecare loc
confirmat, iar pentru celelalte, câte un candidat.
(3) Pentru verificarea îndeplinirii criteriilor și baremelor
cuprinse în ofertă, partea care primește evaluează, după caz,
nivelul de competență lingvistică, nivelul de pregătire fizică și
starea psihologică a candidaților, prin intermediul unor teste
administrate de atașatul apărării sau alt reprezentant desemnat
în acest sens.
(4) La solicitarea părții care primește, partea care trimite
asigură locația și echipamentele/materialele necesare
desfășurării testelor administrate de atașatul apărării sau alt
reprezentant desemnat în acest sens.
(5) În situația în care selecția pentru anumite arme, servicii și
specialități militare include evaluarea aptitudinală medicală
și/sau psihologică specială, acestea se efectuează gratuit în
cadrul instituției specializate în domeniu a părții care primește,
înainte de transmiterea dosarului prevăzut la art. 10 alin. (1).
(6) În vederea participării la evaluarea aptitudinală medicală
și/sau psihologică specială, partea care primește asigură gratuit
cazarea candidaților, restul cheltuielilor de deplasare fiind
asigurate de partea care trimite.
ARTICOLUL 10
(1) Fiecărui candidat i se întocmește un dosar care se
transmite părții care primește, cu cel puțin 60 de zile înainte de
data de începere a programelor de studii, și conține următoarele:
a) copia sau traducerea în limba română, legalizată, a
certificatului de naștere;
b) copia sau traducerea în limba română, legalizată, a
diplomei de absolvire a studiilor gimnaziale, bacalaureat, licență,
master, după caz;
c) adeverință cu situația rezultatelor școlare generale și pe
discipline de studiu pentru anii de studii gimnaziale, liceale sau
universitare de licență, master, după caz, eliberată de instituția
de învățământ absolvită;
d) copia pașaportului;
e) certificatul medical privind starea de sănătate, care să
confirme posibilitatea de a urma studiile în altă țară și care să fie
emis, de către o instituție autorizată a părții care trimite, cu cel
mult o lună înainte de transmiterea dosarului;
f) cazierul judiciar eliberat cu cel mult o lună înainte de
transmiterea dosarului, doar pentru candidații la programe de
studii liceale, postliceale și universitare de licență, master și
doctorat;
g) rezultatele la testările administrate de către atașatul
apărării sau reprezentantul părții care primește.
(2) Partea care trimite informează partea care primește, cu
cel puțin 60 de zile înainte de începerea programelor de studii,
despre eventuala neparticipare, conform locurilor confirmate.
(3) Pe baza documentelor incluse în dosar, partea care
primește selecționează participanții, din rândul candidaților care
îndeplinesc criteriile și baremele incluse în ofertă, în limita
locurilor confirmate, conform precizărilor părții care primește.
 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 553/7.VI.2022
(4) Personalul selecționat este admis și înmatriculat la
programele de studii de către instituția de învățământ
organizatoare a acestora, cu excepția Institutului Medico-Militar,
unde, pentru programele de studii de licență, personalul este
înmatriculat de universitățile de profil.
ARTICOLUL 11
(1) Prezentarea la studii în instituțiile militare de învățământ
a personalului selecționat se face la datele comunicate de
partea care primește.
(2) Personalul selecționat trebuie să posede pașaport și viză
de ședere în țara părții care primește, valabile pe întreaga
durată a efectuării studiilor.
(3) Neprezentarea personalului la studii la datele convenite,
din cauze ce revin în exclusivitate părții care trimite, atrage
pierderea dreptului de participare la curs.
(4) Partea care trimite efectuează pregătirea participanților
la programele de studii, privind cunoașterea drepturilor și
obligațiilor acestora pe timpul șederii pe teritoriul statului părții
care primește.
(5) Accesul la informații clasificate al persoanelor participante
la studii se realizează în conformitate cu prevederile Acordului
dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind
protecția reciprocă a informațiilor clasificate, semnat la București
la 5 iunie 2015 și la Chișinău la 21 iulie 2015.
ARTICOLUL 12
(1) Pe timpul activităților de învățământ, elevii și studenții
aflați la programe de studii liceale și, respectiv, universitare de
licență poartă uniforme militare, însemne de armă și grade
onorifice ale părții care primește, iar ofițerii, maiștrii militari,
subofițerii, soldații și gradații voluntari sau persoanele asimilate
acestora poartă uniformele militare, însemnele de armă și
gradele părții care trimite.
(2) În afara instituțiilor militare de învățământ și a activităților
de învățământ, personalul poartă ținută civilă.
ARTICOLUL 13
Studenții și elevii depun jurământul militar în anul I de studii,
cu acordul celor două părți, la data și în locul convenite, în cadrul
unui ceremonial organizat de partea care trimite, folosindu-se
textul jurământului și drapelul țării acesteia.
ARTICOLUL 14
(1) Transferul studenților și elevilor de la o armă sau
specialitate militară la alta sau de la o instituție militară de
învățământ la alta, repetarea anului de învățământ sau
retragerea de la studii se face la cererea lor, cu avizul părții care
trimite, potrivit prevederilor reglementărilor părții care primește.
(2) Exmatricularea din instituțiile militare de învățământ se
face potrivit prevederilor reglementărilor părții care primește, cu
informarea părții care trimite.
ARTICOLUL 15
(1) După terminarea studiilor și promovarea examenelor sau
a altor forme de evaluare, stabilite prin planurile de învățământ,
se eliberează fiecărui absolvent următoarele documente:
a) actul de studii care face dovada absolvirii acestora;
b) copia foii matricole pentru întreaga perioadă de școlarizare
și rezultatele examenului de licență/absolvire sau ale altor forme
de verificare, după caz;
c) aprecierea de serviciu pentru fiecare an de învățământ sau
pe durata programului de studii.
(2) Recunoașterea actelor de studii eliberate se face în
conformitate cu reglementările părții care trimite.
Semnat la Chișinău la 11 februarie 2022, în două exemplare originale.
Pentru
Ministerul Apărării Naționale din România,
Vasile Dîncu,
ministrul apărării naționale
ARTICOLUL 16
Acordarea gradului de ofițer, maistru militar sau subofițer se
face de către partea care trimite, potrivit prevederilor
reglementărilor proprii.
ARTICOLUL 17
Cele două părți colaborează în probleme legate de
organizarea și funcționarea sistemului și a procesului de
învățământ militar. În acest sens, cu ocazia vizitelor reciproce
ale reprezentanților părților, au loc informări și schimburi de
experiență.
ARTICOLUL 18
Părțile colaborează în vederea elaborării și armonizării
documentelor de organizare și desfășurare a procesului de
învățământ, a manualelor sau cursurilor, în funcție de interesul
exprimat de una dintre părți în ceea ce privește adoptarea
modelului educațional al celeilalte părți.
ARTICOLUL 19
(1) Donațiile de manuale, regulamente, instrucțiuni, publicații
și cărți de specialitate între părți se fac în funcție de solicitări, în
limita fondurilor aprobate.
(2) Bunurile intelectuale, precum programele, standardele,
cursurile, proiectele, studiile, cercetările, publicațiile elaborate
de instituțiile aparținând părților sunt proprietatea intelectuală a
acestora.
ARTICOLUL 20
(1) Schimbul de informații referitoare la colaborarea în
domeniul învățământului militar între cele două părți se face prin
intermediul atașaților apărării ai celor două părți sau al altui
reprezentant desemnat în acest sens.
(2) Între cele două părți au loc informări reciproce cu privire
la situația personalului aflat la programe de studii în instituțiile
militare de învățământ.
ARTICOLUL 21
(1) Prezentul protocol poate fi modificat prin acordul părților.
Modificările vor intra în vigoare în conformitate cu prevederile
art. 22 alin. (1) al prezentului protocol.
(2) Orice divergențe ce rezultă din sau sunt în legătură cu
interpretarea sau aplicarea prevederilor prezentului protocol vor
fi soluționate exclusiv prin consultări directe între părți.
ARTICOLUL 22
(1) Prezentul protocol intră în vigoare la data ultimei notificări,
în scris, prin care părțile se înștiințează reciproc despre
îndeplinirea procedurilor legale interne necesare pentru intrarea
acestuia în vigoare.
(2) Prezentul protocol se încheie pe o durată de 10 ani.
Valabilitatea acestuia se prelungește pe noi perioade de câte
5 ani, dacă niciuna dintre părți nu înștiințează în scris cealaltă
parte asupra intenției sale de a-l denunța, cu cel puțin 3 luni
înainte de expirarea perioadei de valabilitate. Denunțarea
prezentului protocol nu va afecta obligațiile părților ce rezultă
din cooperarea în curs de realizare, cu excepția cazurilor când
părțile au convenit altfel.
(3) La data intrării în vigoare a prezentului protocol își
încetează valabilitatea Protocolul dintre Ministerul Apărării
Naționale din România și Ministerul Apărării al Republicii
Moldova privind colaborarea în domeniul învățământului militar,
semnat la București la 2 decembrie 2013.
Pentru
Ministerul Apărării al Republicii Moldova,
Anatolie Nosatîi,
ministrul apărării
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 553/7.VI.2022 15

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII CASA NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE
Nr. 1.480 din 31 mai 2022 Nr. 331 din 19 mai 2022

ORDIN
pentru modificarea Ordinului ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări
de Sănătate nr. 1.068/627/2021 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2021
a Hotărârii Guvernului nr. 696/2021 pentru aprobarea pachetelor de servicii
și a Contractului-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale,
a medicamentelor și a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate
pentru anii 2021—2022
Având în vedere Referatul de aprobare nr. AR 8.974 din 31.05.2022 al Ministerului Sănătății și nr. DG 1.523 din 19.05.2022
al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate,
în temeiul prevederilor:
— art. 229 alin. (4) și art. 291 alin. (2) din titlul VIII „Asigurări sociale de sănătate” din Legea nr. 95/2006 privind reforma
în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
— Hotărârii Guvernului nr. 696/2021 pentru aprobarea pachetelor de servicii și a Contractului-cadru care reglementează
condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de
sănătate pentru anii 2021—2022, cu modificările și completările ulterioare;
— Hotărârii Guvernului nr. 300/2022 privind desființarea Spitalului Clinic de Boli Infecțioase Brașov și reorganizarea
acestuia ca structură fără personalitate juridică în cadrul Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie Brașov;
— art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății,
cu modificările și completările ulterioare;
— art. 17 alin. (5) din Statutul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972/2006,
cu modificările și completările ulterioare,
ministrul sănătății și președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate emit următorul ordin:
Art. I. — Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei calculate la nivelul unui trimestru, în condițiile în care numărul de
Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 1.068/627/2021 privind consultații la cabinet efectuate, raportate și validate, în medie
aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2021 a pe zi este de 20 de consultații, calculate la nivelul unui trimestru;
Hotărârii Guvernului nr. 696/2021 pentru aprobarea pachetelor c) în vederea asigurării calității serviciilor medicale, în cadrul
de servicii și a Contractului-cadru care reglementează condițiile unui program de 5 ore/zi la cabinet/medic, pentru fiecare
acordării asistenței medicale, a medicamentelor și a consultație în minus față de 20 de consultații, ce pot fi efectuate,
dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale raportate și validate în medie pe zi, punctajul corespunzător
de sănătate pentru anii 2021—2022, publicat în Monitorul Oficial pentru serviciile medicale diagnostice și terapeutice crește cu
al României, Partea I, nr. 642 și 642 bis din 30 iunie 2021, cu câte 5,5 puncte.
modificările și completările ulterioare, se modifică după cum În situația în care programul de lucru al unui medic la cabinet
urmează: este de 30 de ore/săptămână, punctajul corespunzător pentru
1. În anexa nr. 2, la articolul 15, alineatul (2) se modifică serviciile medicale diagnostice și terapeutice ce pot fi raportate
și va avea următorul cuprins: este de 20 de puncte în medie pe zi, calculate la nivelul unui
„(2) Casele de asigurări de sănătate decontează furnizorilor
trimestru, în condițiile în care numărul de consultații la cabinet
de servicii medicale din asistența medicală primară serviciile
efectuate, raportate și validate în medie pe zi este de 24 de
medicale diagnostice și terapeutice acordate de medicii de
consultații, calculate la nivelul unui trimestru; pentru fiecare
familie conform curriculei de pregătire în specialitate.
consultație în minus față de 24 de consultații, ce pot fi efectuate,
La calculul punctajului serviciilor diagnostice și terapeutice
se au în vedere atât serviciile acordate la nivelul cabinetului, cât raportate și validate în medie pe zi, punctajul corespunzător
și cele acordate la domiciliu, în cadrul pachetului minimal de pentru serviciile medicale diagnostice și terapeutice crește cu
servicii și pachetului de servicii de bază. Pentru un program de câte 5,5 puncte.
lucru la cabinet de 25 de ore pe săptămână, numărul total de În situația în care programul de lucru al unui medic la cabinet
puncte raportat pentru consultațiile, serviciile medicale este de 35 de ore/săptămână, punctajul corespunzător pentru
diagnostice și terapeutice acordate în cabinet sau la domiciliu serviciile medicale diagnostice și terapeutice ce pot fi raportate
nu poate depăși numărul de puncte rezultat potrivit programului este de 24 de puncte în medie pe zi, calculate la nivelul unui
de lucru, luându-se în considerare următoarele: trimestru, în condițiile în care numărul de consultații la cabinet
a) programului de lucru la cabinet de 5 ore/zi îi corespunde efectuate, raportate și validate în medie pe zi este de 28 de
un număr de 20 de consultații în medie pe zi, calculate la nivelul consultații, calculate la nivelul unui trimestru; pentru fiecare
unui trimestru (timp mediu/consultație = 15 minute); consultație în minus față de 28 de consultații, ce pot fi efectuate,
b) punctajul aferent serviciilor medicale diagnostice și raportate și validate în medie pe zi, punctajul corespunzător
terapeutice acordate nu poate depăși 16 puncte în medie pe zi pentru serviciile medicale diagnostice și terapeutice crește cu
corespunzător unui program de 5 ore în medie pe zi la cabinet, câte 5,5 puncte.”
 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 553/7.VI.2022

2. În anexa nr. 17, la litera A tabelul de la punctul 1, la
Nota 1, subnota *8) se modifică și va avea următorul
cuprins:
„8) Investigații paraclinice ce pot fi recomandate de medicii
de familie, pentru asigurații care au evidențiat pe biletul de
trimitere pentru investigații paraclinice management de caz
pentru HTA, dislipidemie, diabet zaharat tip 2, astm bronșic,
boală cronică respiratorie obstructivă (BPOC) și boală cronică
de rinichi, după caz; medicii de familie pot recomanda, în
cadrul consultațiilor preventive, investigația paraclinică
«microalbuminurie» pentru asigurații adulți asimptomatici, cu
4. În anexa nr. 23A, în tabel, pozițiile 117 și 169 se modifică și vor avea următorul cuprins:
vârsta de 18 ani și peste, supraponderali/obezi și/sau care
prezintă unul sau mai mulți factori de risc pentru diabetul
zaharat, care îndeplinesc cel puțin una din următoarele
condiții:
a) glicemie bazală (a jeun) cuprinsă în intervalul 110—125 mg/dl
(5,6—6,9 mmol/l) și/sau
b) TTGO cuprins în intervalul 140—199 mg/dl (7,8—11 mmol/l)
și/sau
c) HBA1c cuprinsă în intervalul 5,7—6,49%”.
3. În anexa nr. 23 A, în tabel, poziția 116 se abrogă.

„117 SPITALUL DE PNEUMOFTIZIOLOGIE BRAȘOV BV05 1.525 1,3839 11,49

()
169 S.C. MEDSTAR 2000 — S.R.L. CT19 1.430 1,7187 2,70”

Art. II. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul sănătății, p. Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate,

Alexandru Rafila Adela Cojan

EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329
C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR

&JUYEJT|455622]
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro
Adresa Biroului pentru relații cu publicul este:
Str. Parcului nr. 65, intrarea A, sectorul 1, București; 012329.
Tel. 021.401.00.73, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro
Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro/brp/

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553/7.VI.2022 conține 16 pagini. Prețul: 4 lei ISSN 1453—4495