PARTEA I

Anul 191 (XXXV) — Nr. 795 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE Luni, 4 septembrie 2023

SUMAR

Nr. Pagina

DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE

Decizia nr. 137 din 21 martie 2023 referitoare la excepția de
neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 255/2004
privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995
pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat și
ale art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 pentru
organizarea și exercitarea profesiei de avocat .............. 2–4

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
353. — Ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale
privind modificarea și completarea Normelor
metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii
nr. 195/2018 privind aprobarea Programului de
susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de
reproducție, aprobate prin Ordinul ministrului
agriculturii și dezvoltării rurale nr. 420/2019, precum și
ale Normelor metodologice pentru aplicarea
prevederilor Legii nr. 227/2018 privind aprobarea
Programului de susținere pentru activitatea de
reproducție, incubație și de creștere în sectorul avicol,
aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii și
dezvoltării rurale nr. 463/2019 .................................... 5–7
355. — Ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale
privind modificarea anexei la Ordinul ministrului
agriculturii și dezvoltării rurale nr. 177/2023 pentru
aprobarea Ghidului informativ privind Sistemul de
identificare a parcelelor agricole LPIS........................ 7–8
6.155. — Ordin al ministrului educației privind organizarea
și desfășurarea evaluării naționale pentru absolvenții
clasei a VIII-a, în anul școlar 2023—2024.................. 9–12

ACTE ALE CONSILIULUI SUPERIOR

AL MAGISTRATURII
1.107. — Hotărâre pentru aprobarea Regulamentului privind
numirea procurorilor în funcții de execuție la
Direcția Națională Anticorupție și revocarea din aceste
funcții .......................................................................... 13–16
 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 795/4.IX.2023

DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

D E C I Z I A Nr. 137
din 21 martie 2023

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 255/2004 privind modificarea

și completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat și ale art. 60
alin. (6) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat
Marian Enache — președinte
Mihaela Ciochină — judecător
Cristian Deliorga — judecător
Dimitrie-Bogdan Licu — judecător
Laura-Iuliana Scântei — judecător
Gheorghe Stan — judecător
Livia-Doina Stanciu — judecător
Elena-Simina Tănăsescu — judecător
Varga Attila — judecător
Oana-Cristina Puică — magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror
Nicoleta-Ecaterina Eucarie.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 60 alin. (6) din Legea
nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de
avocat, în fiecare dintre formele avute ca urmare a modificărilor
legislative succesive, excepție ridicată de Vasile Botomei în
Dosarul nr. 10.885/180/2017 al Judecătoriei Bacău — Secția
penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale
nr. 159D/2019.
2. La apelul nominal se prezintă personal autorul excepției.
3. Președintele Curții dispune să se facă apelul și în Dosarul
nr. 1.463D/2021, având ca obiect excepția de
neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 255/2004 privind
modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea
și exercitarea profesiei de avocat și ale art. 60 alin. (6) din Legea
nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de
avocat, excepție ridicată de Vasile Botomei în Dosarul
nr. 2.609/180/2021 al Judecătoriei Bacău — Secția penală.
4. La apelul nominal răspunde autorul excepției personal.
5. Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de
neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 159D/2019 și
nr. 1.463D/2021, pune în discuție, din oficiu, problema conexării
cauzelor.
6. Autorul excepției solicită să se ia act de prezentarea sa în
fața Curții atât în nume propriu, cât și în calitate de reprezentant
legal, și anume președinte al Uniunii Naționale a Barourilor din
România, identificată prin cod unic de înregistrare 29497286,
înființată în baza Legii nr. 51/1995, succesoare de drept a
Uniunii Avocaților din România, și, respectiv, decan al Baroului
București, identificat prin cod unic de înregistrare 29695330,
conform împuternicirii avocațiale și înscrisurilor depuse la fiecare
dosar. Arată că cele două persoane juridice au transmis Curții
documentul intitulat Amicus Curiae, prin care susțin opinia cu
privire la admiterea excepției de neconstituționalitate a
dispozițiilor Legii nr. 255/2004 privind modificarea și completarea
Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de
avocat. Totodată, arată că se opune conexării dosarelor, întrucât
aceasta îi încalcă dreptul la apărare.
7. Reprezentantul Ministerului Public apreciază că sunt
întrunite condițiile pentru conexarea cauzelor.
8. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale,
dispune conexarea Dosarului nr. 1.463D/2021 la Dosarul
nr. 159D/2019, care a fost primul înregistrat.
9. Având în vedere cererile depuse la dosar de autorul
excepției, Curtea ia act că acesta a fost informat cu privire la
modalitatea de accesare a dosarului electronic, precum și cu
privire la posibilitatea studierii dosarului la sediul Curții și a
obținerii de fotocopii de pe anumite acte din dosar, contra cost,
conform procedurii prezentate pe pagina de internet a instituției.
10. De asemenea, Curtea dispune eliberarea unei înregistrări
audio cu privire la dosarele în care domnul Vasile Botomei are
calitatea de autor al excepției și transmiterea acesteia prin poșta
electronică.
11. În ceea ce privește cererea de amânare în vederea
studierii rapoartelor întocmite în cauză de judecătorul-raportor,
pentru asigurarea exercitării dreptului la apărare, președintele
Curții îl întreabă pe autorul excepției dacă menține această
cerere.
12. Autorul excepției arată că dorește acordarea unui nou
termen de judecată numai pentru Dosarul nr. 1.463D/2021, în
vederea unei mai bune documentări, motiv pentru care solicită
disjungerea dosarelor.
13. Reprezentantul Ministerului Public nu este de acord cu
amânarea cauzei, dacă singura problemă este studierea
rapoartelor, având în vedere că acestea pot fi consultate pe
pagina de internet a Curții.
14. Referitor la calitatea în care domnul Vasile Botomei pune
concluzii în cauză, reprezentantul Ministerului Public precizează
că aceasta este, strict, cea de autor al excepției de
neconstituționalitate.
15. Curtea, deliberând, apreciază că domnul Vasile Botomei
este autor al excepției de neconstituționalitate, urmând ca
judecarea cauzei să aibă în vedere numai această calitate.
16. Domnul Vasile Botomei insistă asupra punerii în discuție
a opiniei susținute în documentul intitulat Amicus Curiae, opinie
formulată atât în nume propriu, cât și în numele Uniunii
Naționale a Barourilor din România, identificată prin cod unic de
înregistrare 29497286, și al Baroului București, identificat prin
cod unic de înregistrare 29695330.
17. Președintele Curții precizează că întreaga documentație
depusă la dosar, inclusiv Amicus Curiae, va fi avută în vedere la
soluționarea cauzei și acordă termen de judecată la 27 aprilie
2023, în vederea pregătirii apărării.
18. Autorul excepției arată că nu se pot obține fotocopii de pe
rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, astfel că renunță la
termenul solicitat.
19. Curtea ia act de renunțarea autorului excepției la
termenul acordat.
20. Cauza fiind în stare de judecată, autorul excepției are
cuvântul și revine asupra susținerilor referitoare la tripla calitate
în care pune concluzii în fața Curții, și anume ca reprezentant al
Uniunii Naționale a Barourilor din România, cod unic de
înregistrare 29497286, reprezentant al Baroului București, cod
unic de înregistrare 29695330, precum și în nume propriu.
21. Președintele Curții îi atrage atenția autorului excepției că
a fost pusă anterior în discuție calitatea pe care o are în fața
instanței de contencios constituțional și aceasta s-a pronunțat
referitor la acest aspect, astfel că îl invită să susțină criticile de
neconstituționalitate.
22. Domnul Vasile Botomei invocă excepția lipsei capacității
de exercițiu și de folosință a fostului președinte al Camerei
Deputaților, domnul Valer Dorneanu, care a prezidat ședința de
plen din 1 iunie 2004, în ceea ce privește completarea
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 795/4.IX.2023
dispozițiilor art. 82 din Legea nr. 51/1995, cu ocazia votului final
referitor la proiectul de lege privind modificarea și completarea
Legii nr. 51/1995 (PL nr. 40/2004), completare efectuată cu
încălcarea procedurii legislative. Susține că probe în acest sens
sunt înregistrarea audio-video a ședinței Camerei Deputaților
din 1 iunie 2004, care este publică, și stenograma ședinței
respective, depusă la dosar.
23. Președintele Curții îl invită pe autorul excepției să revină
la obiectul criticilor de neconstituționalitate. Precizează că s-a
reținut că se invocă încălcarea principiului bicameralismului.
24. Domnul Vasile Botomei reiterează motivele invocate în
susținerea excepției de neconstituționalitate, menționând că
acestea au fost dezvoltate pe larg în notele scrise depuse la
dosar, și solicită admiterea excepției.
25. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune
concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de
neconstituționalitate, invocând, în acest sens, jurisprudența în
materie a Curții Constituționale, și anume deciziile nr. 514 din
30 iunie 2020 și nr. 648 din 19 octombrie 2021.
C U R T E A,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:
26. Prin Încheierea din 19 decembrie 2018, pronunțată în
Dosarul nr. 10.885/180/2017, Judecătoria Bacău — Secția
penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 60 alin. (6) din Legea
nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de
avocat, în fiecare dintre formele avute ca urmare a
modificărilor legislative succesive. Excepția a fost ridicată de
Vasile Botomei într-o cauză penală având ca obiect soluționarea
unei contestații la executare.
27. Prin Încheierea din 16 aprilie 2021, pronunțată în Dosarul
nr. 2.609/180/2021, Judecătoria Bacău — Secția penală a
sesizat Curtea Constituțională cu excepția de
neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 255/2004
privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 pentru
organizarea și exercitarea profesiei de avocat și ale art. 60
alin. (6) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și
exercitarea profesiei de avocat. Excepția a fost ridicată de
Vasile Botomei într-o cauză penală având ca obiect soluționarea
unei contestații la executare.
28. În motivarea excepției de neconstituționalitate,
autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile Legii
nr. 255/2004 încalcă prevederile constituționale privind statul de
drept, principiul legalității, principiul bicameralismului și
sesizarea Camerelor Parlamentului, întrucât Camera
decizională a introdus noi prevederi în ultimele articole ale legii,
fără ca legea să fie retrimisă la prima Cameră sesizată. De
asemenea, susține că dispozițiile art. 60 alin. (6) din Legea
nr. 51/1995 încalcă prevederile constituționale privind statul de
drept, principiul legalității, universalitatea drepturilor, libertăților
și obligațiilor, egalitatea cetățenilor în fața legii, fără privilegii și
fără discriminări, accesul liber la justiție și la dreptul la un proces
echitabil, dreptul la apărare, libertatea conștiinței, libertatea de
exprimare, dreptul la informație, dreptul la învățătură, accesul la
cultură, dreptul de asociere, munca și protecția socială a muncii,
dreptul de proprietate privată, libertatea economică, dreptul de
petiționare, dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică,
restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și
exercitarea cu bună-credință a drepturilor și a libertăților, precum
și prevederile Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a
libertăților fundamentale privind obligația de a respecta
drepturile omului, dreptul la un proces echitabil, libertatea de
gândire, de conștiință și de religie, libertatea de exprimare,
interzicerea discriminării, derogarea în caz de stare de urgență,
interzicerea abuzului de drept și limitarea folosirii restrângerii
drepturilor. Consideră că textul art. 60 alin. (6) din Legea
nr. 51/1995 este lacunar, întrucât nu specifică în mod clar și
neechivoc prin ce act se obține autorizația de folosire a
denumirilor, în condițiile în care înregistrarea de pe certificatele
fiscale nu este suficientă. Autorul excepției invocă o instabilitate
legislativă accentuată. În acest sens, arată că, prin Decizia Curții
3
Constituționale nr. 109 din 9 februarie 2010, Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 159/2008 privind modificarea și
completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea
profesiei de avocat, prin care a fost introdus textul de lege
criticat, a fost declarată neconstituțională, iar fapta a fost
dezincriminată, norma penală de incriminare fiind însă
reintrodusă prin Legea nr. 270/2010 prin care a fost modificată
și completată Legea nr. 51/1995. La 1 februarie 2014, conținutul
constitutiv al infracțiunii a fost modificat prin Legea nr. 187/2012
pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul
penal. Consideră că există un paralelism legislativ între
dispozițiile art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 și prevederile
art. 26 alin. (2) și (3) din același act normativ, care incriminează
exercitarea, fără drept, a oricărei activități specifice profesiei de
avocat și, respectiv, fapta persoanei care exercită activități
specifice profesiei de avocat în cadrul unor entități care nu fac
parte din formele de organizare profesională recunoscute de
lege, motiv pentru care se impune constatarea intervenirii
abrogării implicite a textelor menționate. De asemenea, susține
că tehnica de redactare a dispozițiilor de lege criticate este
deficitară, întrucât acestea nu precizează prin ce act de
autorizare se pot folosi denumirile respective și cine îl emite.
Arată că, atât timp cât statul a autorizat entități cu denumiri
identice, nu se poate susține că se află în culpă utilizatorul
acestor denumiri, având în vedere că există acte de înregistrare
a entităților juridice cu denumirile care au fost folosite, hotărâri
judecătorești de înființare a acestor persoane juridice, actul
constitutiv și statutul, autentificate de un notar public, precum și
sute de rezoluții de neîncepere a urmăririi penale, de scoatere
de sub urmărire penală și de clasare, confirmate prin hotărâri
judecătorești definitive. De asemenea, arată că Decizia Înaltei
Curți de Casație și Justiție nr. 15 din 21 septembrie 2015,
pronunțată în recurs în interesul legii, dovedește
imprevizibilitatea și impredictibilitatea Legii nr. 51/1995.
29. Judecătoria Bacău — Secția penală, contrar
prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a
exprimat opinia asupra temeiniciei excepției de
neconstituționalitate.
30. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului
Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra
excepției de neconstituționalitate.
31. Guvernul, în punctul de vedere transmis Curții
Constituționale în Dosarul nr. 1.463D/2021, consideră că
excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Invocă, în
acest sens, jurisprudența în materie a Curții Constituționale, și
anume deciziile nr. 160 din 27 martie 2018 și nr. 514 din 30 iunie
2020.
32. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și
Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere
asupra excepției de neconstituționalitate.
C U R T E A,
examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al
Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele
scrise depuse la dosar, susținerile autorului excepției, concluziile
procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile
Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
33. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este
competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție,
precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea
nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
34. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie
dispozițiile Legii nr. 255/2004 privind modificarea și completarea
Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de
avocat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 559 din 23 iunie 2004, și ale art. 60 alin. (6) din Legea
nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de
avocat. Dispozițiile art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995,
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din
data de 7 februarie 2011, au fost modificate prin prevederile
 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 795/4.IX.2023

art. 51 pct. 3 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare
a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012. În
temeiul dispozițiilor art. II din Legea nr. 25/2017 privind
modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea
și exercitarea profesiei de avocat (publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 210 din 28 martie 2017), Legea
nr. 51/1995 a fost republicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 440 din 24 mai 2018, dându-se textelor o nouă
numerotare, astfel că art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995
republicată în 2011 a devenit art. 59 alin. (6) din aceeași lege,
republicată în 2018. Curtea se va pronunța însă asupra textului
de lege având numerotarea și cuprinsul care au produs efecte
în cauza în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate.
Prin urmare, Curtea se va pronunța asupra dispozițiilor Legii
nr. 255/2004 și ale art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995, cu
următorul cuprins: „(6) Folosirea fără drept a denumirilor
«Barou», «Uniunea Națională a Barourilor din România»,
«U.N.B.R.» ori «Uniunea Avocaților din România» sau a
denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de
avocat, precum și folosirea însemnelor specifice profesiei ori
purtarea robei de avocat în alte condiții decât cele prevăzute de
prezenta lege constituie infracțiune și se pedepsește cu
închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.”
35. În susținerea neconstituționalității dispozițiilor Legii
nr. 255/2004, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor
constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) privind statul de drept și
principiul legalității, ale art. 61 alin. (2) referitor la principiul
bicameralismului și ale art. 75 alin. (4) privind sesizarea
Camerelor Parlamentului. În ceea ce privește dispozițiile art. 60
alin. (6) din Legea nr. 51/1995, autorul excepției invocă
încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5)
privind statul de drept și principiul legalității, ale art. 15 alin. (1)
referitor la universalitatea drepturilor, libertăților și obligațiilor, ale
art. 16 alin. (1) cu privire la egalitatea cetățenilor în fața legii,
fără privilegii și fără discriminări, ale art. 21 alin. (1)—(3) privind
accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, ale art. 24
referitor la dreptul la apărare, ale art. 29 alin. (1) și (2) privind
libertatea conștiinței, ale art. 30 alin. (1)—(4) referitor la
libertatea de exprimare, ale art. 31 alin. (1) și (3) privind dreptul
la informație, ale art. 32 alin. (1) și (5) referitor la dreptul la
învățătură, ale art. 33 privind accesul la cultură, ale art. 40
alin. (1) și (2) referitor la dreptul de asociere, ale art. 41 alin. (1)
și (2) privind munca și protecția socială a muncii, ale art. 44
alin. (1) și (2) referitor la dreptul de proprietate privată, ale art. 45
privind libertatea economică, ale art. 51 alin. (1) și (2) referitor la
dreptul de petiționare, ale art. 52 privind dreptul persoanei
vătămate de o autoritate publică, ale art. 53 referitor la
restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și ale
art. 57 privind exercitarea cu bună-credință a drepturilor și a
libertăților, precum și ale art. 20 referitor la tratatele
internaționale privind drepturile omului, raportat la prevederile
art. 1 referitor la obligația de a respecta drepturile omului, ale
art. 6 privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 9 referitor la
libertatea de gândire, de conștiință și de religie, ale art. 10
privind libertatea de exprimare, ale art. 14 referitor la interzicerea
discriminării, ale art. 15 privind derogarea în caz de stare de
urgență, ale art. 17 referitor la interzicerea abuzului de drept și
ale art. 18 privind limitarea folosirii restrângerii drepturilor din
Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților
fundamentale.
36. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea
constată că dispozițiile Legii nr. 255/2004 și ale art. 60 alin. (6) din
Legea nr. 51/1995 care vizează organizarea și exercitarea
profesiei de avocat și anumite infracțiuni legate de aceasta nu
au incidență în cauzele în care a fost ridicată excepția de
neconstituționalitate, întrucât spețele respective au ca obiect
soluționarea unor contestații la executare. Or, potrivit prevederilor
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituțională
decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești
(...) privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a
unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care
are legătură cu soluționarea cauzei (...)”.
37. Curtea apreciază că, indiferent de soluția pronunțată,
decizia instanței de contencios constituțional nu ar produce niciun
efect cu privire la rezolvarea fondului cauzelor în care a fost
ridicată excepția de neconstituționalitate, dispozițiile Legii
nr. 255/2004 și ale art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 neavând
legătură — în sensul prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea
nr. 47/1992 — cu soluționarea cauzelor respective. Curtea s-a mai
pronunțat în acest sens în jurisprudența sa, de exemplu, prin
Decizia nr. 196 din 28 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 682 din 31 iulie 2020, paragraful 20, Decizia
nr. 500 din 13 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 1.197 din 17 decembrie 2021, paragraful 14, și Decizia
nr. 361 din 8 iunie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 834 din 24 august 2022, paragraful 17.
38. Ținând cont de prevederile art. 29 alin. (1) din Legea
nr. 47/1992, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii
nr. 255/2004 și ale art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 este
inadmisibilă.

39. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

D E C I D E:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 255/2004 privind modificarea și
completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat și ale art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995
pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, excepție ridicată de Vasile Botomei în dosarele nr. 10.885/180/2017 și
nr. 2.609/180/2021 ale Judecătoriei Bacău — Secția penală.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Judecătoriei Bacău — Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 21 martie 2023.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Oana-Cristina Puică
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 795/4.IX.2023 5

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE

ORDIN
privind modificarea și completarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii
nr. 195/2018 privind aprobarea Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea
de reproducție, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 420/2019,
precum și ale Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 227/2018 privind
aprobarea Programului de susținere pentru activitatea de reproducție, incubație și de creștere
în sectorul avicol, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 463/2019
Având în vedere Referatul de aprobare al Direcției generale politici agricole nr. 223.055 din 30.08.2023,
în temeiul art. 20 din Legea nr. 195/2018 privind aprobarea Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru
activitatea de reproducție, cu modificările și completările ulterioare, al art. 21 din Legea nr. 227/2018 privind aprobarea Programului
de susținere pentru activitatea de reproducție, incubație și de creștere în sectorul avicol, cu modificările și completările ulterioare,
al art. 57 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare,
precum și al art. 9 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 30/2017 privind organizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii și
Dezvoltării Rurale, precum și pentru modificarea art. 6 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.186/2014 privind organizarea și
funcționarea Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, cu modificările și
completările ulterioare,
ministrul agriculturii și dezvoltării rurale emite prezentul ordin.

Art. I. — Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor
Legii nr. 195/2018 privind aprobarea Programului de susținere a
crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție, aprobate
prin Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale
nr. 420/2019, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 634 din 31 iulie 2019, cu modificările și completările
ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
1. După articolul 101 se introduc două noi articole,
articolele 102 și 103, cu următorul cuprins:
„Art. 102. — În cazul în care, în perioada cuprinsă între data
semnării contractului și data recepției de închidere a
Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru
activitatea de reproducție, beneficiarul solicită modificări tehnice
sau de amplasament față de soluțiile prezentate în studiul de
fezabilitate elaborat în vederea aprobării cererii de finanțare,
modificări care nu afectează funcționalitatea investiției și criteriile
de eligibilitate pentru care proiectul a fost contractat, acesta
depune la DAJ o notificare prealabilă prin care prezintă
necesitatea acestei schimbări și descrierea soluției tehnice nou-
adoptate, însoțită de noul deviz estimativ al proiectului care
cuprinde și modificările menționate anterior, cu condiția
încadrării în valoarea totală a sprijinului aprobat prin contractul
de finanțare. DAJ are la dispoziție un termen de maximum
10 zile lucrătoare pentru a analiza și a emite un aviz prealabil cu
privire la aprobarea/respingerea solicitării. În situația în care
modificările propuse determină modificarea/înlocuirea
documentelor prezentate în etapele anterioare semnării
contractului, acestea se transmit către DAJ în vederea obținerii
avizului final de aprobare/respingere, care se emite în maximum
5 zile lucrătoare de la transmiterea acestora.
Art. 103. — Beneficiarul poate efectua modificări asupra
bugetului proiectului, prin transferuri între liniile din cadrul
aceluiași capitol bugetar de cheltuieli eligibile din devizul general
pe baza căruia s-au calculat costurile estimative ale investiției
cuprinse în studiul de fezabilitate, dacă acestea nu afectează
scopul principal al proiectului și dacă nu modifică valoarea totală
eligibilă, cu condiția respectării condițiilor din Legea
nr. 195/2018, precum și cele din prezentele norme
metodologice. Beneficiarul depune la DAJ o notificare prin care
prezintă necesitatea acestei modificări, iar DAJ are la dispoziție
un termen de maximum 10 zile lucrătoare pentru a analiza și
aproba/respinge solicitarea.”
2. La articolul 112 alineatul (1), literele a) și c) se modifică
și vor avea următorul cuprins:
„a) cheltuielile aferente lucrărilor de construcții-montaj pentru
construcția locurilor de cazare, a spațiilor necesare pentru
asigurarea măsurilor de biosecuritate și a spațiilor auxiliare
necesare funcționării investiției, amenajarea terenului, amenajări
pentru protecția mediului, căi de acces — vor avea codul «1»;
............................................................................
c) cheltuielile aferente costurilor cu serviciile, respectiv
elaborarea de studii de orice natură necesare realizării
investiției, proiecte de construcție, servicii de arhitectură,
consultanță și autorizații, asigurare utilități, organizare de șantier —
vor avea codul «3» și nu pot depăși 7% din valoarea totală a
proiectului.”
3. După articolul 13 se introduce un nou articol,
articolul 131, cu următorul cuprins:
„Art. 131. — În cazul unei investiții colective, așa cum este
definită la art. 1 lit. r), entitatea care a încheiat contractul de
finanțare, pentru o perioadă de 10 ani de la finalizarea investiției,
realizată prin Programul de susținere a crescătorilor de suine
pentru activitatea de reproducție, menține aceiași acționari,
astfel cum sunt definiți la art. 4 din Legea nr. 195/2018.”
4. Articolul 14 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 14. — (1) Beneficiarul care a realizat investiții prin
înființare de locuri de cazare reproducție în baza prezentelor
norme metodologice poate transfera sau vinde investiția înainte
de expirarea termenului de 10 ani de la finalizarea acesteia, cu
obligația menținerii activității de reproducție până la sfârșitul
perioadei menționate și a obținerii acordului Ministerului
Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
(2) Pentru obținerea acordului prevăzut la alin. (1),
beneficiarul ajutorului de stat trebuie să depună la direcția pentru
agricultură județeană, respectiv a municipiului București
documentele aferente acțiunii de transfer/vânzare al/a fermei,
însoțite de o declarație pe propria răspundere prin care noul
proprietar se angajează să mențină activitatea de reproducție
până la sfârșitul perioadei de 10 ani de la finalizarea investiției.
 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 795/4.IX.2023
(3) Pentru obținerea acordului prevăzut la alin. (1), noul
proprietar trebuie să îndeplinească următoarele condiții, pentru
care trebuie să depună documente justificative:
a) să se încadreze în categoria beneficiari, așa cum sunt
definiți la art. 4 din Legea nr. 195/2018;
b) în cazul investițiilor în ferme de reproducție realizate pe
baza numărului de locuri de cazare pentru porc gras, noul
proprietar trebuie să dețină minimum același număr de locuri de
cazare pentru porc gras pe baza căruia a fost aprobată
investiția;
c) în declarația pe propria răspundere, noul proprietar se
angajează să mențină activitatea de reproducție până la sfârșitul
perioadei de 10 ani de la finalizarea investiției cu un efectiv
mediu anual de minimum 80% din capacitatea de producție,
reprezentată de numărul de locuri de cazare pentru care a fost
realizată investiția. În cazul în care la data transferului/vânzării
investiției aceasta nu deține efectivul minim menționat, acesta
trebuie atins cel mai târziu în 12 luni de la semnarea
transferului/vânzării. În cazul nerespectării angajamentului se
va acționa pentru recuperarea ajutorului de stat;
d) să demonstreze capacitatea financiară și managerială
necesară pentru menținerea activității de reproducție până la
sfârșitul perioadei de 10 ani de la finalizarea investiției;
e) prețul de vânzare/transfer să reflecte valoarea de piață a
activelor;
f) efectuarea vânzării/transferului să nu reprezinte un
potențial risc asupra securității alimentare a României.
(4) Pentru obținerea acordului prevăzut la alin. (1), solicitanții
înaintează DAJ documentele prevăzute la alin. (2) și (3), a căror
conformitate este verificată de către personalul cu atribuții din
cadrul DAJ.
(5) Acordul prevăzut la alin. (1) se eliberează în termen de
30 de zile lucrătoare de la primirea documentelor prevăzute la
alin. (2) și (3) de la DAJ, în două exemplare semnate de ministrul
agriculturii și dezvoltării rurale.
(6) Documentele prevăzute la alin. (2) și (3) se păstrează la
direcțiile pentru agricultură județene, respectiv a municipiului
București, pe o perioadă de 10 ani fiscali de la data la care a fost
finalizată investiția transferată/vândută.”
Art. II. — Normele metodologice pentru aplicarea
prevederilor Legii nr. 227/2018 privind aprobarea Programului
de susținere pentru activitatea de reproducție, incubație și de
creștere în sectorul avicol, aprobate prin Ordinul ministrului
agriculturii și dezvoltării rurale nr. 463/2019, publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 695 din 23 august 2019, cu
modificările și completările ulterioare, se modifică și se
completează după cum urmează:
1. După articolul 81 se introduc două noi articole,
articolele 82 și 83, cu următorul cuprins:
„Art. 82. — În cazul în care, în perioada cuprinsă între data
semnării contractului și data recepției de închidere a
Programului de susținere pentru activitatea de reproducție,
incubație și de creștere în sectorul avicol, beneficiarul solicită
modificări tehnice sau de amplasament față de soluțiile
prezentate în studiul de fezabilitate elaborat în vederea aprobării
cererii de finanțare, modificări care nu afectează funcționalitatea
investiției și criteriile de eligibilitate pentru care proiectul a fost
contractat, acesta depune la DAJ o notificare prealabilă prin
care prezintă necesitatea acestei schimbări și descrierea soluției
tehnice nou-adoptate, însoțită de noul deviz estimativ al
proiectului care cuprinde și modificările menționate anterior, cu
condiția încadrării în valoarea totală a sprijinului aprobat prin
contractul de finanțare. DAJ are la dispoziție un termen de
maximum 10 zile lucrătoare pentru a analiza și a emite un aviz
prealabil cu privire la aprobarea/respingerea solicitării. În situația
în care modificările propuse determină modificarea/înlocuirea
documentelor prezentate în etapele anterioare semnării
contractului, acestea se transmit către DAJ în vederea obținerii
avizului final de aprobare/respingere, care se emite în maximum
5 zile lucrătoare de la transmiterea acestora.
Art. 83. — Beneficiarul poate efectua modificări asupra
bugetului proiectului, prin transferuri între liniile din cadrul
aceluiași capitol bugetar de cheltuieli eligibile din devizul general
pe baza căruia s-au calculat costurile estimative ale investiției
cuprinse în studiul de fezabilitate, dacă acestea nu afectează
scopul principal al proiectului și dacă nu modifică valoarea totală
eligibilă, cu condiția respectării condițiilor din Legea
nr. 227/2018, precum și a celor din prezentele norme
metodologice. Beneficiarul depune la DAJ o notificare prin care
prezintă necesitatea acestei modificări, iar DAJ are la dispoziție
un termen de maximum 10 zile lucrătoare pentru a analiza și
aproba/respinge solicitarea.”
2. La articolul 92 alineatul (1), literele a) și c) se modifică
și vor avea următorul cuprins:
„a) cheltuielile aferente lucrărilor de construcții-montaj pentru
construcția locurilor de cazare în ferme de reproducție, în ferme de
creștere sau stații de incubație, amenajarea terenului, amenajări
pentru protecția mediului, căi de acces vor avea codul «1»;
.................................................................................
c) cheltuielile aferente costurilor cu serviciile, respectiv
elaborarea studiilor de orice natură necesare realizării investiției,
proiecte de construcție, servicii de arhitectură, organizare de
șantier, asigurare utilități, consultanță și autorizații vor avea
codul «3».”
3. După articolul 11 se introduce un nou articol,
articolul 111, cu următorul cuprins:
„Art. 111. — În cazul unei investiții colective, așa cum este
definită la art. 1 lit. i), entitatea care a încheiat contractul de
finanțare, pentru o perioadă de 10 ani de la finalizarea investiției,
realizată prin Programul de susținere pentru activitatea de
reproducție, incubație și de creștere în sectorul avicol, menține
aceiași acționari, astfel cum sunt definiți la art. 4 din Legea
nr. 227/2018.”
4. Articolul 12 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 12. — (1) Beneficiarul care a realizat investiții prin
înființare de locuri de cazare în ferme de creștere sau
reproducție sau incubație în baza prezentelor norme
metodologice poate transfera sau vinde investiția înainte de
expirarea termenului de 10 ani de la finalizarea acesteia, cu
obligația menținerii activității de creștere sau reproducție ori
incubație până la sfârșitul perioadei menționate și a obținerii
acordului Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
(2) Pentru obținerea acordului prevăzut la alin. (1),
beneficiarul ajutorului de stat trebuie să depună la direcția pentru
agricultură județeană, respectiv a municipiului București
documentele aferente acțiunii de transfer/vânzare a fermei,
însoțite de o declarație pe propria răspundere prin care noul
proprietar se angajează să mențină activitatea de creștere sau
reproducție sau incubație până la sfârșitul perioadei de 10 ani de
la finalizarea investiției.
(3) Pentru obținerea acordului prevăzut la alin. (1), noul
proprietar trebuie să îndeplinească următoarele condiții, pentru
care trebuie să depună documente justificative:
a) să se încadreze în categoria beneficiari, așa cum sunt
definiți la art. 4 din Legea nr. 227/2018;
b) în declarația pe propria răspundere noul proprietar se
angajează să mențină activitatea de reproducție până la sfârșitul
perioadei de 10 ani de la finalizarea investiției cu un efectiv
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 795/4.IX.2023 7

mediu anual de minimum 80% din capacitatea de producție,
reprezentată de numărul de locuri de cazare pentru care a fost
realizată investiția. În cazul în care la data transferului/vânzării
investiției aceasta nu deține efectivul minim menționat, acesta
trebuie atins cel mai târziu în 12 luni de la semnarea
transferului/vânzării. În cazul nerespectării angajamentului se
va acționa pentru recuperarea ajutorului de stat;
c) să demonstreze capacitatea financiară și managerială
necesară pentru menținerea activității de reproducție până la
sfârșitul perioadei de 10 ani de la finalizarea investiției;
d) prețul de vânzare/transfer să reflecte valoarea de piață a
activelor;
e) efectuarea vânzării/transferului să nu reprezinte un
potențial risc asupra securității alimentare a României.
(4) Pentru obținerea acordului prevăzut la alin. (1), solicitanții
înaintează DAJ documentele prevăzute la alin. (2) și (3), a căror
conformitate este verificată de către personalul cu atribuții din
cadrul DAJ.
(5) Acordul prevăzut la alin. (1) se eliberează în termen de
30 de zile lucrătoare de la primirea documentelor prevăzute la
alin. (2) și (3) de la DAJ, în două exemplare semnate de ministrul
agriculturii și dezvoltării rurale.
(6) Documentele prevăzute la alin. (2) și (3) se păstrează la
direcțiile pentru agricultură județene, respectiv a municipiului
București pe o perioadă de 10 ani fiscali de la data la care a fost
finalizată investiția transferată/vândută.”
Art. III. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.

Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale,

Florin-Ionuț Barbu
București, 30 august 2023.
Nr. 353.

MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE

ORDIN
privind modificarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 177/2023
pentru aprobarea Ghidului informativ privind Sistemul de identificare a parcelelor agricole LPIS
Având în vedere Referatul de aprobare nr. 26.979 din 22.08.2023 al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură,
în baza prevederilor:
— Regulamentului (UE) 2021/2.115 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 decembrie 2021 de stabilire a
normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole
comune (planurile strategice PAC) și finanțate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și de Fondul european agricol
pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1.305/2013 și (UE) nr. 1.307/2013;
— Regulamentului (UE) 2021/2.116 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 decembrie 2021 privind finanțarea,
gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013, cu modificările ulterioare;
— Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/2.289 al Comisiei din 21 decembrie 2021 de stabilire a normelor de
aplicare a Regulamentului (UE) 2021/2.115 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește prezentarea conținutului
planurilor strategice PAC și sistemul electronic pentru schimbul securizat de informații, cu modificările ulterioare;
— Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/2.290 al Comisiei din 21 decembrie 2021 de stabilire a normelor
referitoare la metodele de calculare a indicatorilor de realizare și de rezultat comuni stabiliți în anexa I la Regulamentul
(UE) 2021/2.115 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care
urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC) și finanțate de Fondul
european de garantare agricolă (FEGA) și de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a
Regulamentelor (UE) nr. 1.305/2013 și (UE) nr. 1.307/2013;
— Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2022/1.173 al Comisiei din 31 mai 2022 de stabilire a normelor de aplicare
a Regulamentului (UE) 2021/2.116 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește sistemul integrat de administrare
și control din cadrul politicii agricole comune;
— Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2022/1.317 al Comisiei din 27 iulie 2022 de stabilire a unor derogări de la
Regulamentul (UE) 2021/2.115 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește aplicarea standardelor privind bunele
condiții agricole și de mediu ale terenurilor (standardele GAEC) 7 și 8 pentru anul de cerere 2023;
— Legii nr. 1/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, cu
modificările și completările ulterioare;
— Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2021 privind executarea serviciilor de aerofotogrammetrie și de realizare a
ortofotoplanurilor pe teritoriul României și executarea serviciilor de digitizare și actualizare a Sistemului de identificare a parcelelor
agricole pentru Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în perioada 2021—2030, aprobată cu modificări prin Legea nr. 59/2022;
— Hotărârii Guvernului nr. 1.570/2022 privind stabilirea cadrului general de implementare a intervențiilor specifice
dezvoltării rurale cuprinse în Planul strategic PAC 2023—2027;
 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 795/4.IX.2023

— Hotărârii Guvernului nr. 1.571/2022 privind stabilirea cadrului general de implementare a intervențiilor aferente
sectoarelor vegetal și zootehnic din cadrul Planului strategic PAC 2023—2027, finanțate din Fondul european de garantare agricolă
și de la bugetul de stat, cu modificările și completările ulterioare;
— Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, al ministrului mediului, apelor și pădurilor și al președintelui Autorității
Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 54/570/32/2023 privind pentru punerea în aplicare a normelor
privind condiționalitatea în cadrul intervențiilor sub formă de plăți directe și al unor intervenții și măsuri pentru dezvoltare rurală,
începând cu anul de cerere 2023;
— Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 80/2023 privind criteriile de eligibilitate, documentele justificative,
condițiile și modul de implementare a intervențiilor aferente sectoarelor vegetal și zootehnic prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a)—c)
din Hotărârea Guvernului nr. 1.571/2022 privind stabilirea cadrului general de implementare a intervențiilor aferente sectoarelor
vegetal și zootehnic din cadrul Planului strategic PAC 2023—2027, finanțate din Fondul european de garantare agricolă și de la
bugetul de stat, cu modificările și completările ulterioare;
— Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 82/2023 privind stabilirea modului de implementare a măsurilor
compensatorii de mediu și climă din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014—2020 și a intervenției DR-10 din Planul
strategic PAC 2023—2027, începând cu anul 2023;
— Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 83/2023 privind aprobarea formularului-tip al cererii de plată
pentru anul 2023,
în temeiul prevederilor:
— art. 57 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și
completările ulterioare;
— art. 39 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 1.571/2022 privind stabilirea cadrului general de implementare a
intervențiilor aferente sectoarelor vegetal și zootehnic din cadrul Planului strategic PAC 2023—2027, finanțate din Fondul european
de garantare agricolă și de la bugetul de stat, cu modificările și completările ulterioare;
— art. 9 alin. (5) și (6) din Hotărârea Guvernului nr. 30/2017 privind organizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii și
Dezvoltării Rurale, precum și pentru modificarea art. 6 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.186/2014 privind organizarea și
funcționarea Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, cu modificările și
completările ulterioare,

ministrul agriculturii și dezvoltării rurale emite prezentul ordin.

Art. I. — Anexa la Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării 4 mai 2023, se modifică și se înlocuiește cu anexa*) care face
rurale nr. 177/2023 pentru aprobarea Ghidului informativ privind parte integrantă din prezentul ordin.
Sistemul de identificare a parcelelor agricole — LPIS, publicat în Art. II. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 și 380 bis din României, Partea I.

Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale,

Florin-Ionuț Barbu

București, 30 august 2023.

Nr. 355.

*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 795 bis, care se poate achiziționa de la Centrul pentru relații cu publicul din șos. Panduri
nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, București.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 795/4.IX.2023 9

MINISTERUL EDUCAȚIEI

ORDIN
privind organizarea și desfășurarea evaluării naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a,
în anul școlar 2023—2024
Având în vedere:
— prevederile art. 74 alin. (5), ale art. 94 alin. (2) lit. e) și ale art. 361 alin. (3) lit. b) din Legea educației naționale nr. 1/2011,
cu modificările și completările ulterioare;
— prevederile Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind
protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date
și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor);
— prevederile Ordinului ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 3.753/2011 privind aprobarea unor măsuri
tranzitorii în sistemul național de învățământ, cu modificările ulterioare;
— Referatul de aprobare nr. 2.324 din 11.08.2023 referitor la proiectul de ordin privind organizarea și desfășurarea evaluării
naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, în anul școlar 2023—2024,
în temeiul prevederilor art. 13 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 369/2021 privind organizarea și funcționarea
Ministerului Educației, cu modificările și completările ulterioare,

ministrul educației emite prezentul ordin.

Art. 1. — Se aprobă Calendarul de desfășurare a evaluării
naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, în anul școlar 2023—
2024, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul
ordin.
Art. 2. — Evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII-a,
denumită în continuare evaluare națională, se desfășoară în
anul școlar 2023—2024 în conformitate cu prevederile
Metodologiei de organizare și desfășurare a evaluării naționale
pentru elevii clasei a VIII-a, în anul școlar 2010—2011, aprobată
prin Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului
și sportului nr. 4.801/2010 privind organizarea și desfășurarea
evaluării naționale pentru elevii clasei a VIII-a în anul școlar
2010—2011, și cu prevederile prezentului ordin.
Art. 3. — Programele pentru disciplinele limba și literatura
română, matematică, limba și literatura română pentru școlile și
secțiile cu predare în limba maghiară, limba și literatura
maghiară maternă, limba și literatura germană maternă, limba și
literatura sârbă maternă, limba și literatura slovacă maternă,
limba și literatura croată maternă, limba și literatura italiană
maternă, limba și literatura rromani maternă, limba și literatura
ucraineană maternă, valabile pentru evaluarea națională pentru
absolvenții clasei a VIII-a în anul școlar 2023—2024, sunt cele
aprobate prin Ordinul ministrului educației nr. 4.730/2022 privind
aprobarea programelor pentru susținerea evaluării naționale
pentru absolvenții clasei a VIII-a, în anul școlar 2022—2023.
Art. 4. — (1) Comisia Națională de Organizare a Evaluării
Naționale poate elabora instrucțiuni/proceduri, în vederea bunei
organizări și desfășurări a evaluării naționale pentru absolvenții
clasei a VIII-a.
(2) Pentru elevii cu cerințe educaționale speciale se asigură
susținerea probelor de examen adaptate în conformitate cu
prevederile procedurii privind asigurarea condițiilor de egalizare
a șanselor pentru elevii cu deficiențe de vedere/deficiențe de
auz/tulburări de neurodezvoltare care susțin examenele
naționale: evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII-a
și examenul național de bacalaureat, elaborate de Ministerul
Educației până la data de 1 noiembrie 2023, și ale art. 27 din
Metodologia pentru asigurarea suportului necesar elevilor cu
tulburări de învățare, aprobată prin Ordinul ministrului educației
naționale nr. 3.124/2017.
Art. 5. — (1) Comisiile județene/Comisia municipiului București
de organizare a evaluării naționale răspund/răspunde pentru
buna organizare și desfășurare a evaluării naționale.
(2) Comisia Națională de Organizare a Evaluării Naționale
poate aproba, în situații justificate, prin derogare de la
prevederile art. 10 alin. (1) din Metodologia de organizare
și desfășurare a evaluării naționale pentru elevii clasei a VIII-a,
în anul școlar 2010—2011, aprobată prin Ordinul ministrului
educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 4.801/2010,
numirea în calitate de președinte al comisiei din unitatea
de învățământ a unui cadru didactic — membru al consiliului
de administrație.
(3) Componența Comisiei județene/Comisiei municipiului
București de organizare a evaluării naționale, menționată la
art. 8 alin. (1) din anexa nr. 2 la Ordinul ministrului educației,
cercetării, tineretului și sportului nr. 4.801/2010, se completează cu:
a) un vicepreședinte — inspector școlar general adjunct sau
inspector școlar;
b) un secretar, director sau informatician/cadru didactic
cu abilități în operarea pe calculator.
(4) În situații justificate, la solicitarea inspectoratelor școlare
județene/Inspectoratului Școlar al Municipiului București,
Comisia Națională de Organizare a Evaluării Naționale poate
aproba, prin derogare de la prevederile art. 8 alin. (1) din
Metodologia de organizare și desfășurare a evaluării naționale
pentru elevii clasei a VIII-a, în anul școlar 2010—2011, aprobată
prin Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și
sportului nr. 4.801/2010, un număr mai mare de vicepreședinți/
secretari/membri în comisia județeană/a municipiului București
de organizare a evaluării naționale.
(5) Doi dintre secretarii sau membrii comisiei județene/
a municipiului București de organizare a evaluării naționale sunt
operatori județeni, respectiv responsabili cu activitatea pe
platforma destinată evaluării digitalizate.
(6) În componența comisiei din centrul de examen și,
respectiv, a comisiei din centrul zonal de evaluare sunt prevăzuți
2 secretari — cadre didactice cu atribuții în operarea pe calculator/
informatician, dintre care unul este operator responsabil cu
activitatea pe platforma destinată evaluării digitalizate.
(7) În centrele de examen pot fi desemnați în calitate de
asistent și informaticieni/cadre didactice cu abilități în operarea
pe calculator.
(8) În centrele zonale de evaluare de la nivelul fiecărui
județ/municipiului București, pentru evaluarea lucrărilor scrise
utilizând platforma dedicată evaluării digitalizate, se pot organiza
subcomisii care își desfășoară activitatea în alte locații sau în
altă localitate decât cea în care își are sediul centrul zonal de
 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 795/4.IX.2023
evaluare, în conformitate cu prevederile procedurii stabilite de
către Comisia Națională de Organizare a Evaluării Naționale.
Art. 6. — (1) În vederea pregătirii evaluării naționale pentru
absolvenții clasei a VIII-a, comisiile județene/Comisia
municipiului București creează două baze de date, cu
respectarea prevederilor Regulamentului (UE) 2016/679 al
Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016
privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește
prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera
circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE
(Regulamentul general privind protecția datelor), la nivelul
fiecărei unități de învățământ și la nivel județean/al municipiului
București, conform solicitărilor Comisiei Naționale de Organizare
a Evaluării Naționale, care cuprind:
1. date personale ale elevilor din clasa a VIII-a;
2. date personale ale profesorilor evaluatori, de regulă,
membri ai Corpului de profesori evaluatori pentru examenele
și concursurile naționale.
(2) Comisiile județene/Comisia municipiului București de
organizare a evaluării naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a
asigură confecționarea ștampilelor-tip pentru Evaluarea
Națională, care se aplică pe documentele de examen. Se
confecționează două tipuri de ștampile rotunde, care vor avea
următorul conținut:
a) ștampila-tip pentru unitățile de învățământ care sunt centre
de examen în care se organizează probe scrise pentru
evaluarea națională: „Evaluare Națională 2024 — C.E.”;
b) ștampila-tip pentru centrele zonale de evaluare: „Evaluare
Națională 2024 — C.Z.E.”.
(3) Ștampilele vor fi rotunde, cu diametrul de 25 mm, și nu
vor fi numerotate.
Art. 7. — (1) Comisiile județene/Comisia municipiului București
de organizare a evaluării naționale pentru absolvenții clasei a
VIII-a stabilesc/stabilește componența comisiilor pentru
evaluarea națională, cu cel mult două zile lucrătoare înainte de
începerea probelor scrise, cu respectarea principiilor competenței
în evaluare și compatibilității.
(2) Comisiile județene/Comisia municipiului București de
organizare a evaluării naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a,
comisiile din unitățile de învățământ — centre de examen,
comisiile din centrele zonale de evaluare și comisiile din centrele
de contestații județene/municipiului București se compun din
personal didactic care nu are rude sau afini până la gradul al IV-lea
inclusiv printre candidații care participă la respectiva sesiune
a evaluării naționale.
(3) Personalul didactic care face parte din comisiile
menționate la alin. (2) va da o declarație scrisă în care va
menționa că nu are rude sau afini până la gradul al IV-lea
inclusiv printre candidații care participă la respectiva sesiune
a evaluării naționale. Declarațiile fac parte din documentele
evaluării naționale.
(4) Cadrele didactice, personalul didactic auxiliar și
personalul nedidactic care au rude în examen nu au acces în
unitățile de învățământ — centre de examen/evaluare/contestații
pe perioada desfășurării examenului.
(5) Cadrele didactice care fac parte din comisiile din centrele
zonale de evaluare sunt stabilite de către comisiile
județene/Comisia municipiului București de organizare
a evaluării naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, prin
decizie scrisă emisă de inspectorul școlar general, conform unei
proceduri elaborate de Comisia Națională de Organizare
a Evaluării Naționale.
(6) Membrii comisiei județene/a municipiului București de
organizare a evaluării naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a
nu pot desfășura activități în calitate de profesori evaluatori la
nivelul centrelor zonale de evaluare.
(7) Cadrele didactice nominalizate ca profesori evaluatori
sunt selectate, de regulă, din rândul cadrelor didactice care fac
parte din Corpul de profesori evaluatori pentru examenele și
concursurile naționale.
(8) Nu vor fi nominalizate în comisiile pentru evaluarea
națională persoane care, în sesiunile anterioare ale examenelor
naționale, nu și-au îndeplinit corespunzător atribuțiile, care au
săvârșit abateri, respectiv au fost sancționate.
(9) În unitățile de învățământ în care, în sesiunile anterioare,
s-au constatat nereguli grave în organizarea și desfășurarea
evaluării naționale, comisiile județene/Comisia municipiului
București de organizare a evaluării naționale pentru absolvenții
clasei a VIII-a pot/poate decide nominalizarea în comisiile pentru
evaluarea națională a unor cadre didactice din alte unități
de învățământ.
(10) Comisiile județene/Comisia municipiului București de
organizare a evaluării naționale pot/poate decide suspendarea
dreptului de constituire a centrului de examen unității de
învățământ în care, în sesiunile anterioare, s-au constatat
nereguli grave în organizarea și desfășurarea evaluării
naționale.
(11) Cadrelor didactice nominalizate ca asistenți le este
interzisă intrarea în sălile de examen cu bagaje, telefoane
mobile sau cu mijloace electronice de calcul ori de comunicare,
precum și cu ziare, reviste, cărți etc. Materialele nepermise în
sala de examen vor fi introduse într-un plic/o pungă, împreună
cu un bilet/o etichetă pe care se notează numele și prenumele
posesorului, și vor fi păstrate până după predarea lucrărilor
scrise într-o sală special stabilită pentru depozitarea obiectelor
personale ale profesorilor asistenți, supravegheată de
o persoană desemnată de comisia din unitatea de învățământ —
centru de examen.
Art. 8. — (1) Repartizarea candidaților pe săli se face
în ordine alfabetică, la nivelul centrului de examen.
(2) Se interzice candidaților la evaluarea națională să
introducă în sălile de examen ghiozdane, rucsacuri, sacoșe,
poșete și alte asemenea obiecte, candidații având obligația de
a lăsa obiectele menționate în sala de depozitare a obiectelor
personale, stabilită de comisia din unitatea de învățământ —
centru de examen în acest scop.
(3) Candidații care refuză depozitarea obiectelor menționate
la alin. (2) în sala stabilită de comisie în acest scop nu sunt
primiți în examen.
(4) Se interzice candidaților la evaluarea națională să aibă, în
sălile de examen, asupra lor, în obiectele de îmbrăcăminte sau
încălțăminte, în penare și alte asemenea obiecte ori în băncile
în care sunt așezați în sălile de examen orice fel de lucrări:
manuale, cărți, dicționare, culegeri, formulare, memoratoare,
notițe, însemnări, rezumate, ciorne sau lucrări ale altor candidați
etc. care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor.
(5) Se interzice candidaților să aibă, în sălile de examen,
asupra lor, în obiectele de îmbrăcăminte sau încălțăminte, în
penare și alte asemenea obiecte sau în băncile în care sunt
așezați în sălile de examen telefoane mobile, căști audio,
dispozitive tip IoT, precum și orice mijloc electronic de calcul sau
de comunicare/care permite conectarea la internet/la rețele de
socializare, care ar putea fi utilizate în rezolvarea subiectelor,
pentru efectuarea calculelor, pentru comunicare cu alți
candidați/asistenți din unitatea/unitățile de învățământ/centrul/
centrele de examen sau cu exteriorul.
(6) Se interzice candidaților să comunice între ei sau cu
exteriorul, să copieze, să transmită materiale care permit
copiatul sau să schimbe între ei foi din lucrare, ciorne, notițe sau
alte materiale care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea
subiectelor.
(7) Încălcarea regulilor menționate la alin. (4)—(6) va fi
considerată fraudă/tentativă de fraudă, iar candidații respectivi
sunt eliminați de la proba respectivă, indiferent dacă
materialele/obiectele interzise au fost folosite sau nu, indiferent
dacă au fost introduse de aceștia ori de alți candidați, de cadre
didactice din comisie sau de alte persoane și indiferent dacă
ei au primit ori au transmis materiale interzise/ciorne/foi
din lucrările scrise etc.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 795/4.IX.2023
(8) Candidații eliminați de la o probă pentru fraudă sau
tentativă de fraudă primesc nota 1 (unu) pe lucrarea scrisă.
(9) Înainte de începerea probelor, asistenții prezintă
candidaților prevederile metodologice legate de organizarea
și desfășurarea corectă a evaluării naționale și prevederile
alin. (2)—(8) și le solicită să predea toate eventualele materiale
și obiecte care, potrivit reglementărilor în vigoare, sunt interzise
în sala de examen.
(10) După parcurgerea pașilor menționați la alin. (9),
candidații vor semna un proces-verbal în care se regăsesc
prevederile alin. (2)—(8) și mențiunea că știu că nerespectarea
regulilor menționate la alin. (4)—(6) are drept consecință
măsurile menționate la alin. (7) și (8).
Art. 9. — (1) Candidații care doresc să predea lucrările
înainte de expirarea timpului maxim prevăzut pentru rezolvarea
subiectelor, conform prevederilor art. 17 alin. (23) din
Metodologia de organizare și desfășurare a evaluării naționale
pentru elevii clasei a VIII-a în anul școlar 2010—2011, aprobată
prin Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și
sportului nr. 4.801/2010, pot părăsi sala de examen cel mai
devreme după o oră de la începerea probei scrise.
(2) La părăsirea sălii de examen, candidații nu primesc
subiectele.
(3) În situații obiective, neimputabile candidaților, în care, în
timpul probei scrise, este luată decizia anulării și a rescrierii
lucrării, se poate prelungi timpul destinat redactării, cu cel mult
o oră, conform unei proceduri elaborate de către Comisia
Națională de Organizare a Evaluării Naționale.
Art. 10. — (1) Comisia Națională de Organizare a Evaluării
Naționale stabilește prin procedură specifică modalitatea de
evaluare a lucrărilor, de soluționare a contestațiilor și de
transmitere a lucrărilor, precum și componența, atribuțiile
membrilor comisiilor din centrele de examen, din centrele zonale
de evaluare și din centrele regionale/județene/municipiului
București de contestații, modelul tipizatului de examen,
modalitatea de secretizare și securizare a lucrărilor scrise și
consemnarea în documentele de examen a rezultatelor obținute
de candidați la evaluarea națională pentru absolvenții clasei
a VIII-a.
(2) În anul școlar 2023—2024, activitățile din cadrul evaluării
naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a se realizează utilizând
platforma dedicată evaluării digitalizate.
(3) În situația menționată la alin. (2), Comisia Națională de
Organizare a Evaluării Naționale poate decide organizarea unui
centru zonal de evaluare și la nivelul Centrului Național de
Politici și Evaluare în Educație (CNPEE). Președintele centrului
zonal de evaluare constituit în cadrul CNPEE este directorul
general sau directorul general adjunct al Centrului Național de
Politici în Evaluare și Educație.
Art. 11. — (1) În procesul de evaluare inițială a lucrărilor
scrise și de rezolvare a contestațiilor, după validarea finalizării
evaluării de către cei doi profesori evaluatori, în cazul în care
diferența dintre notele celor doi evaluatori este mai mică sau
egală cu 1 punct, este calculată nota finală, ca medie aritmetică
având două zecimale a notelor acordate de evaluatori, fără
rotunjire, fiind înregistrată în catalogul evaluării naționale.
(2) În cazul în care diferența între notele acordate de cei doi
profesori evaluatori este mai mare de 1 punct, lucrarea va fi
recorectată de alți doi profesori evaluatori. După validarea
finalizării evaluării, nota finală este calculată luând în
considerare cele 4 (patru) note. După eliminarea celor două
note/valori extreme, nota finală se calculează ca medie
aritmetică având două zecimale, fără rotunjire, a celor două
note/valori centrale. Media rezultată reprezintă nota finală și este
înregistrată în catalogul evaluării naționale.
(3) În cadrul etapei de soluționare a contestațiilor, după
încheierea evaluării lucrărilor, notele acordate după reevaluare
sunt comparate cu cele acordate în etapa de evaluare inițială.
În situația în care se constată o diferență de notare mai mare
de 1 punct, în plus sau în minus, între nota de la evaluarea
11
inițială și cea de la contestații, lucrarea este reevaluată de alți doi
profesori evaluatori. Reevaluarea se face respectând cu strictețe
baremul de evaluare și notare și toate procedurile de evaluare.
Nota acordată de cea de-a doua comisie de contestații este nota
finală obținută de candidat.
(4) Nota obținută în etapa de soluționare a contestaților este
nota definitivă, indiferent de punctajul obținut, în plus sau în
minus, față de nota acordată în etapa de evaluare inițială a
lucrării. Această notă nu mai poate fi modificată și reprezintă
nota obținută de candidat la proba respectivă.
(5) Comisia Națională de Organizare a Evaluării Naționale
va transmite comisiilor județene/Comisiei municipiului București
modelul borderoului de evaluare care va fi utilizat în centrele
zonale de evaluare și în centrul de contestații județean/
al municipiului București, anexă la procedura specifică evaluării
naționale.
Art. 12. — (1) Candidații care depun contestații completează
și semnează o declarație-tip în care se menționează faptul că au
luat cunoștință că nota acordată ca urmare a soluționării
contestației poate modifica, după caz, nota inițială, prin creștere
sau descreștere. În cazul candidatului minor, declarația-tip este
semnată și de către părinții/reprezentanții legali ai acestuia.
(2) Comisia Națională de Organizare a Evaluării Naționale
va transmite comisiilor județene/Comisiei municipiului București
anexe la procedura specifică evaluării naționale: cererea-tip
pentru depunerea contestației și declarația-tip menționată la
alin. (1).
Art. 13. — (1) Comisiile județene/Comisia municipiului
București de organizare a evaluării naționale vor/va asigura
dotarea cu camere funcționale de supraveghere video și audio
a sălilor în care se desfășoară instruirea membrilor comisiilor, a
sălilor de clasă din unitățile de învățământ — centre de examen
în care se desfășoară probele pentru evaluarea națională,
a sălilor în care se descarcă și se multiplică subiectele, precum
și a sălilor în care se predau/se preiau, se evaluează și se
depozitează lucrările scrise ale candidaților.
(2) Până la începerea probelor scrise, comisiile județene/
Comisia municipiului București de organizare a evaluării
naționale iau/ia toate măsurile, în colaborare cu autoritățile
administrației publice locale, pentru asigurarea dotării tuturor
sălilor de examen cu camere funcționale de supraveghere video
și audio.
(3) Activitatea de monitorizare a desfășurării evaluării
naționale prin intermediul camerelor de supraveghere se va
desfășura în conformitate cu o procedură stabilită de Comisia
Națională de Organizare a Evaluării Naționale.
(4) În vederea asigurării desfășurării corecte a evaluării
naționale, în conformitate cu prevederile reglementărilor în
vigoare, comisiile din unitățile de învățământ — centre de
examen și comisiile județene/Comisia municipiului București de
organizare a evaluării naționale verifică, prin sondaj,
înregistrările audio-video din sălile de examen, după încheierea
probei scrise. În cazul în care, la verificarea prin sondaj, se
constată nereguli, fraude sau tentative de fraudă ori în cazul în
care există sesizări privitoare la nereguli, fraude sau tentative
de fraudă, verificarea se face pentru înregistrările din toate sălile
menționate la alin. (1) din unitatea de învățământ respectivă.
(5) Dacă, în urma verificărilor menționate la alin. (3) și (4),
se constată existența unor nereguli, fraude sau tentative
de fraudă, respectiv nerespectarea reglementărilor în vigoare
de către candidați, comisia din unitatea de învățământ — centru
de examen ia măsurile care se impun, în conformitate
cu prevederile metodologiei de organizare și desfășurare
a evaluării naționale, care pot merge până la acordarea
notei 1 (unu) pentru fraudă sau tentativă de fraudă.
(6) În cazul în care verificările sunt făcute de către comisia
din unitatea de învățământ — centru de examen și se constată
existența unor nereguli, fraude sau tentative de fraudă, respectiv
nerespectarea reglementărilor în vigoare de către cadrele
didactice implicate în organizarea și desfășurarea examenului,
 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 795/4.IX.2023

aceasta anunță comisia județeană/Comisia municipiului
București de organizare a evaluării naționale care ia măsuri de
sancționare și anunță, în scris, Comisia Națională de Organizare
a Evaluării Naționale.
Art. 14. — (1) Comunicarea rezultatelor obținute la examenul
de evaluare națională se face anonimizat, utilizându-se codurile
individuale care înlocuiesc numele și prenumele candidaților
și care au fost distribuite candidaților, pe bază de semnătură
de primire, la prima probă susținută de aceștia.
(2) Pentru comunicarea notelor obținute la examenul de
evaluare națională, înainte de etapa de depunere și soluționare
a contestațiilor, comisiile din unitățile de învățământ — centre
de examen tipăresc lista rezultatelor examenului de evaluare
națională care cuprinde: codul candidatului, unitatea de
învățământ de proveniență, notele obținute la fiecare probă
scrisă, media sau mențiunile „absent”/”eliminat din examen”,
după caz.
(3) În baza prevederilor art. 24 alin. (10) din Metodologia de
organizare și desfășurare a evaluării naționale pentru elevii
clasei a VIII-a, în anul școlar 2010—2011, aprobată prin Ordinul
ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului
nr. 4.801/2010, și ale Regulamentului general privind protecția
datelor, comisiile din unitățile de învățământ — centre de
examen afișează/postează, utilizând codurile individuale ale
candidaților care au depus contestații, notele obținute în urma
rezolvării contestațiilor, la loc vizibil, la avizier și pe website-ul
unității de învățământ.
(4) Comisiile din unitățile de învățământ — centre de examen
tipăresc lista rezultatelor finale după contestații ale candidaților
anonimizați și o afișează, conform calendarului, cu semnătura
președintelui și a secretarului comisiei din centrul de examen,
la avizierul unității de învățământ și pe website-ul acesteia.
(5) Rezultatele examenului de evaluare națională ale
candidaților anonimizați sunt afișate și pe pagina de internet
a Ministerului Educației și a inspectoratelor școlare, pentru
o perioadă de 2 ani.
Art. 15. — (1) Candidatul major și părinții/reprezentanții legali
ai candidatului minor poate/pot solicita comisiei județene/
Comisiei municipiului București de organizare a evaluării
naționale vizualizarea lucrării/lucrărilor propriului copil numai
după afișarea rezultatelor finale, după etapa de soluționare a
contestațiilor. La vizualizarea lucrării/lucrărilor, candidatul minor
trebuie să fie însoțit obligatoriu de un părinte/reprezentant legal.
(2) Solicitarea de vizualizare, menționată la alin. (1), nu poate
conduce la reevaluarea și/sau modificarea notelor acordate
lucrării/lucrărilor.
(3) Membrii comisiei județene/Comisiei municipiului
București de organizare a evaluării naționale sau cei ai Comisiei
Naționale de Organizare a Evaluării Naționale pot solicita
vizualizarea lucrării/lucrărilor și a borderourilor de evaluare în
scopul verificării/reevaluării acesteia/acestora, conform prevederilor
art. 6 alin. (10) și ale art. 9 alin. (25) din Metodologia de
organizare și desfășurare a evaluării naționale pentru elevii
clasei a VIII-a în anul școlar 2010—2011, aprobată prin Ordinul
ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului
nr. 4.801/2010.
Art. 16. — Direcția generală învățământ preuniversitar,
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație, Direcția
generală minorități și relația cu Parlamentul — Direcția minorități,
Direcția generală economică, Direcția generală informatizare,
inspectoratele școlare județene/al municipiului București și
unitățile de învățământ preuniversitar duc la îndeplinire
prevederile prezentului ordin.
Art. 17. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial
al României Partea I.

Ministrul educației,
Ligia Deca
București, 31 august 2023.
Nr. 6.155.

ANEXĂ

CALENDAR
de desfășurare a evaluării naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, în anul școlar 2023—2024

11—14 iunie 2024 Înscrierea la evaluarea națională

14 iunie 2024 Încheierea cursurilor pentru clasa a VIII-a
25 iunie 2024 Limba și literatura română — probă scrisă
27 iunie 2024 Matematică — probă scrisă
28 iunie 2024 Limba și literatura maternă — probă scrisă
3 iulie 2024 (până la ora 14.00) Afișarea rezultatelor înaintea contestațiilor
3 iulie 2024 (ora 16.00—ora 19.00)
Depunerea contestațiilor
4 iulie 2024 (ora 8.00—ora 12.00)
4 iulie—9 iulie 2024 Soluționarea contestațiilor
Afișarea rezultatelor finale după soluționarea
9 iulie 2024
contestațiilor

N O T Ă:
La solicitarea comisiilor județene/Comisiei municipiului București de organizare a evaluării naționale
pentru absolvenții clasei a VIII-a sau din proprie inițiativă, Comisia Națională de Organizare a Evaluării
Naționale poate aproba, în situații excepționale, prelungirea/reducerea perioadelor de evaluare/reevaluare
a lucrărilor scrise ori de afișare a rezultatelor.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 795/4.IX.2023 13

ACTE ALE CONSILIULUI

S U P E R I O R A L M A G I S T R AT U R I I
CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII
SECȚIA PENTRU PROCURORI

HOTĂRÂRE
pentru aprobarea Regulamentului privind numirea procurorilor
în funcții de execuție la Direcția Națională Anticorupție
și revocarea din aceste funcții
În temeiul dispozițiilor art. 133 alin. (5) și (7) din Constituția României,
republicată, ale art. 23 alin. (1) și art. 40 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 305/2022
privind Consiliul Superior al Magistraturii,
având în vedere dispozițiile art. 94—96 raportate la art. 86 alin. (2)—(17),
art. 87 și art. 88 alin. (2)—(13) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară,
cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți,
Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii
h o t ă r ă ș t e:
Art. 1. — Se aprobă Regulamentul privind numirea procurorilor în funcții de
execuție la Direcția Națională Anticorupție și revocarea din aceste funcții, prevăzut
în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art. 2. — Hotărârea Secției pentru procurori a Consiliului Superior al
Magistraturii nr. 722/2018 pentru aprobarea Metodologiei privind procedura de
concurs pentru numirea procurorilor din cadrul Direcției Naționale Anticorupție,
cu modificările ulterioare, se abrogă.
Art. 3. — Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României,
Partea I.
Vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii,
procuror Daniel Constantin Horodniceanu

București, 31 august 2023.

Nr. 1.107.

ANEXĂ

REGULAMENT
privind numirea procurorilor în funcții de execuție la Direcția Națională Anticorupție și revocarea din aceste funcții

CAPITOLUL I SECȚIUNEA a 2-a

Concursul pentru numirea procurorilor
în funcții de execuție la Direcția Națională Anticorupție
SECȚIUNEA 1
Dispoziții generale
Art. 1. — Numirea procurorilor în funcții de execuție la
Direcția Națională Anticorupție se face prin concurs în
conformitate cu dispozițiile Legii nr. 304/2022 privind
organizarea judiciară și ale prezentului regulament.
Art. 2. — (1) Concursul se organizează de Direcția Națională
Anticorupție de cel mult două ori pe an și constă în susținerea
unui interviu.
(2) Organizarea concursului se anunță cu cel puțin 30 de zile
înainte de data stabilită pentru desfășurarea interviului, prin
publicarea pe pagina de internet a Direcției Naționale
Anticorupție.
(3) Data, locul, calendarul de desfășurare, tematica de
concurs, numărul și lista posturilor scoase la concurs, precum și
cererea de înscriere tipizată se stabilesc prin ordin al
procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție și se publică
pe pagina de internet a acestei direcții, la aceeași dată cu
anunțul de organizare a concursului.
Înscrierea la concurs și organizarea concursului
Art. 3. — (1) Pentru a participa la concurs, procurorii trebuie
să îndeplinească următoarele condiții:
a) să nu fi fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani, cu
excepția cazurilor în care a intervenit radierea sancțiunii
disciplinare;
b) să aibă o bună pregătire profesională;
c) să aibă o conduită morală ireproșabilă;
d) să aibă o vechime de cel puțin 10 ani în funcția de procuror
sau judecător.
(2) La calcularea condiției minime de vechime pentru a
participa la concurs nu se ia în considerare perioada în care
procurorul a avut calitatea de auditor de justiție.
(3) Condiția de vechime trebuie îndeplinită până la data
desfășurării interviului.
Art. 4. — (1) Procurorii își depun candidaturile la Direcția
Națională Anticorupție, în termen de 10 zile de la data anunțării
concursului.
(2) La cererea de înscriere la concurs se anexează un
curriculum vitae, conform modelului comun european, cel mult
10 acte judiciare întocmite de candidat în ultimii 5 ani de
activitate, precum și orice alte înscrisuri pe care le consideră
relevante, în limba română, inclusiv cu privire la cunoașterea
 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 795/4.IX.2023
unei limbi străine și cunoștințe de operare pe calculator, în
măsura în care deține astfel de documente.
(3) Cererea de înscriere, precum și documentele anexate pot
fi transmise Direcției Naționale Anticorupție și prin serviciile
poștale sau de curierat ori prin fax sau e-mail.
(4) După înscriere, în vederea publicării rezultatelor, fiecărui
candidat îi va fi atribuit un cod alcătuit dintr-o literă și 4 cifre.
Art. 5. — (1) În vederea organizării și desfășurării
concursului, prin ordin al procurorului-șef al Direcției Naționale
Anticorupție se constituie:
a) comisia de organizare a concursului;
b) comisia de soluționare a contestațiilor împotriva
rezultatelor verificării condițiilor stabilite de lege pentru
participarea la concurs;
c) comisia de interviu;
d) comisia de soluționare a contestațiilor privind interviul.
(2) Pentru fiecare comisie de concurs sunt desemnați
supleanți, prin ordinul prevăzut la alin. (1).
(3) Nu pot fi numite în comisiile de concurs persoanele care
sunt soț/soție, rudă sau afin până la gradul al IV-lea inclusiv cu
oricare dintre candidați ori cu un alt membru al comisiilor de
concurs. Aceeași persoană poate face parte dintr-o singură
comisie de concurs. Membrii comisiilor vor completa declarații
pe propria răspundere în acest sens. Dacă incompatibilitatea se
ivește ulterior desemnării membrilor comisiilor, membrul în
cauză are obligația să comunice de îndată această situație
procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, în vederea
înlocuirii sale.
Art. 6. — (1) Comisia de organizare a concursului este
condusă de un președinte, care este procurorul-șef al Serviciului
resurse umane, perfecționare profesională și documentare din
cadrul Direcției Naționale Anticorupție. În cazul imposibilității
îndeplinirii funcției de către acesta, comisia este condusă de un
procuror desemnat în acest sens prin ordinul procurorului-șef al
Direcției Naționale Anticorupție.
(2) Membrii comisiei de organizare a concursului se
desemnează dintre procurorii, personalul de specialitate juridică
asimilat judecătorilor și procurorilor, cu funcții de conducere și de
execuție, funcționarii publici și personalul contractual din cadrul
direcției.
(3) Comisia de organizare a concursului îndeplinește toate
activitățile necesare pentru buna organizare și desfășurare a
concursului și are, în principal, următoarele atribuții:
centralizează cererile de înscriere, întocmește listele de
înscriere, verifică îndeplinirea de către candidați a condițiilor
legale de participare la concurs, întocmește și publică lista
candidaților care îndeplinesc condițiile legale de participare la
concurs și lista finală a candidaților, întocmește și publică
planificarea candidaților pentru interviu, elaborează proiectul de
fișă de notare nominală pentru interviu.
Art. 7. — Comisia de soluționare a contestațiilor împotriva
rezultatelor verificării condițiilor stabilite de lege pentru
participarea la concurs este condusă de un președinte,
desemnat prin ordin al procurorului-șef al Direcției Naționale
Anticorupție dintre procurorii din cadrul direcției, și are
componența prevăzută la art. 6 alin. (2).
Art. 8. — (1) Comisia de interviu este alcătuită din președinte,
care este procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție sau,
după caz, unul dintre adjuncții acestuia, și 2 procurori din cadrul
direcției.
(2) La susținerea interviului participă, cu rol consultativ, și un
psiholog desemnat de procurorul-șef al Direcției Naționale
Anticorupție din rândul psihologilor înscriși în Registrul unic al
psihologilor cu drept de liberă practică din România.
(3) Comisia prevăzută la alin. (1) intervievează candidații în
scopul identificării abilităților, aptitudinilor și motivației acestora.
Art. 9. — (1) Comisia de soluționare a contestațiilor privind
interviul este alcătuită din 3 procurori din cadrul Direcției
Naționale Anticorupție. Președintele comisiei este desemnat prin
ordin al procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție.
(2) Membrii comisiei prevăzute la alin. (1) soluționează
contestațiile la interviu prin reevaluarea probei, pe baza
înregistrării audio-video.
Art. 10. — (1) În termen de 5 zile de la data expirării
termenului de depunere a candidaturilor, comisia de organizare
a concursului verifică îndeplinirea de către candidați a condițiilor
stabilite de lege pentru participare la concurs și întocmește lista
candidaților care îndeplinesc aceste condiții, care se publică pe
pagina de internet a Direcției Naționale Anticorupție. În acest
sens, comisia de organizare a concursului poate solicita unității
de parchet unde funcționează sau a funcționat candidatul și
Direcției resurse umane și organizare din cadrul Consiliului
Superior al Magistraturii datele relevante privind cariera
candidaților înscriși și orice alte informații necesare pentru
verificarea condițiilor de participare.
(2) Candidații respinși pot formula contestații în termen de
24 de ore de la publicarea listei prevăzute la alin. (1), la Direcția
Națională Anticorupție. Contestațiile se pot transmite și prin fax
sau e-mail.
(3) Contestațiile sunt soluționate de comisia prevăzută la
art. 7 în termen de 48 de ore de la expirarea termenului de
depunere.
(4) După soluționarea contestațiilor se întocmește lista finală
a candidaților care îndeplinesc condițiile de participare la
concurs, care se publică pe pagina de internet a Direcției
Naționale Anticorupție.
SECȚIUNEA a 3-a
Desfășurarea concursului
Art. 11. — (1) Candidații care îndeplinesc condițiile de
participare la concurs susțin un interviu în fața comisiei de
interviu.
(2) Cu cel puțin 72 de ore înainte de desfășurarea interviului,
comisia de organizare a concursului întocmește lista alfabetică
a candidaților, cu menționarea intervalului orar în care va avea
loc interviul, cu precizarea orei la care trebuie să se prezinte,
care se publică pe pagina de internet a Direcției Naționale
Anticorupție.
(3) Accesul candidaților în sala de concurs este permis pe
baza unui act de identitate.
(4) Interviul se înregistrează cu mijloace audio-video,
înregistrările păstrându-se o perioadă de un an de la data
desfășurării probei.
Art. 12. — (1) În cadrul interviului se testează abilitățile,
aptitudinile și motivația candidaților, pe baza întrebărilor
adresate de membrii comisiei și a răspunsurilor candidaților.
Interviul va urmări:
a) verificarea pregătirii profesionale;
b) verificarea capacității de a lua decizii și de a-și asuma
răspunderea;
c) verificarea rezistenței la stres;
d) existența unei conduite morale ireproșabile, precum și a
altor calități specifice, respectiv: complexitatea și diversitatea
activităților, motivația candidatului, inițiativă și creativitate;
e) activitatea desfășurată de candidați, cunoașterea unei
limbi străine și cunoștințele de operare pe calculator.
(2) Interviul este condus de președintele comisiei de interviu.
Membrii procurori pot adresa direct întrebări candidaților.
(3) Psihologul poate adresa întrebări candidaților în scopul
evaluării motivației și competențelor umane și sociale ale
acestora.
Art. 13. — (1) Membrii procurori ai comisiei de interviu
notează fiecare candidat prin completarea unei fișe de notare
nominale, care cuprinde numele și prenumele membrului
comisiei care a efectuat notarea și semnătura acestuia.
(2) Punctajul maxim ce poate fi acordat pentru fiecare criteriu
dintre cele prevăzute la art. 12 alin. (1) este de 20 de puncte.
Punctajul maxim total ce poate fi acordat la interviu este de
100 de puncte.
(3) Punctajul obținut de fiecare candidat este media
aritmetică a punctajelor acordate de fiecare dintre membrii
comisiei de interviu.
(4) Rezultatele probei se publică pe pagina de internet a
Direcției Naționale Anticorupție, după susținerea interviului de
către toți candidații.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 795/4.IX.2023
(5) Fișele de notare completate de către membrii comisiei de
interviu se predau comisiei de organizare a concursului după
parcurgerea interviului de către toți candidații înscriși și se
păstrează până la acel moment de către președintele comisiei
de interviu.
Art. 14. — (1) Candidații nemulțumiți de punctajul acordat pot
formula, în termen de 3 zile de la data publicării rezultatelor,
contestații, care se transmit prin fax sau e-mail la Direcția
Națională Anticorupție.
(2) Contestațiile se soluționează în termen de 10 zile de la
expirarea termenului prevăzut la alin. (1).
(3) Soluționarea contestației la interviu se realizează prin
reevaluarea probei, pe baza înregistrării audio-video, de către
comisia de soluționare a contestațiilor privind interviul.
Dispozițiile art. 13 se aplică în mod corespunzător. Punctajul
obținut în urma contestației este definitiv și nu poate fi mai mic
decât punctajul contestat.
(4) Rezultatele în urma soluționării contestațiilor se publică
pe pagina de internet a Direcției Naționale Anticorupție.
Art. 15. — (1) Sunt declarați admiși la concurs candidații care
au obținut minimum 70 de puncte, în ordinea descrescătoare a
notelor obținute și în limita numărului de locuri scoase la
concurs.
(2) Pe baza rezultatelor finale se întocmește tabelul de
clasificare a candidaților, care se publică pe pagina de internet
a Direcției Naționale Anticorupție.
(3) La punctaje egale au prioritate, în următoarea ordine:
candidații care au vechime mai mare la Parchetul de pe lângă
Înalta Curte de Casație și Justiție, la parchetul de pe lângă
curtea de apel, la parchetul de pe lângă tribunal sau, după caz,
vechime mai mare în funcția de procuror sau judecător,
candidații care au deținut anterior funcții de conducere,
candidații care au titlul științific de doctor în drept.
Art. 16. — (1) Rezultatele concursului se înaintează Secției
pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, împreună
cu înregistrările audio-video ale interviului și celelalte documente
referitoare la candidați, în vederea emiterii avizului.
(2) În acest sens, Direcția de resurse umane și organizare
din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii întocmește un
referat, în care consemnează: evoluția carierei profesionale a
procurorului declarat admis în urma concursului, cu evidențierea
calificativului acordat la ultima evaluare și, dacă este cazul, a
mențiunii privind sancțiunile disciplinare aplicate în ultimii 3 ani,
cu excepția cazurilor în care a intervenit radierea sancțiunii
disciplinare, și îndeplinirea condiției de vechime stabilite de lege.
(3) Secția pentru procurori emite avizul în 30 de zile de la
primirea solicitării. Avizul negativ poate fi motivat doar pe baza
aspectelor privind cariera procurorului sau a celor privind modul
de susținere a interviului în fața comisiei de interviu.
Art. 17. — (1) După transmiterea avizului Secției pentru
procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, prin ordin,
procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție numește în
funcție candidații declarați admiși la concurs, în ordinea
descrescătoare a punctajelor obținute, în limita posturilor scoase
la concurs. În cazul emiterii unui aviz negativ al Secției pentru
procurori, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție poate
respinge numirea în funcție a candidatului respectiv.
(2) În toate situațiile, ordinul prevăzut la alin. (1) se
motivează.
(3) Lista procurorilor numiți în funcție la Direcția Națională
Anticorupție se publică pe pagina de internet a Direcției
Naționale Anticorupție.
CAPITOLUL II
Revocarea procurorilor cu funcții de execuție
din cadrul Direcției Naționale Anticorupție
Art. 18. — Procurorii numiți în cadrul Direcției Naționale
Anticorupție pot fi revocați prin ordin al procurorului-șef al
Direcției Naționale Anticorupție, cu avizul Secției pentru
procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul
exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției sau
în cazul aplicării uneia dintre sancțiunile disciplinare prevăzute
de lege, cu excepția sancțiunii disciplinare a avertismentului.
15
Art. 19. — (1) Prin exercitarea necorespunzătoare a
atribuțiilor specifice funcției se înțelege ineficiența sau calitatea
necorespunzătoare a activității de urmărire penală, a activității
privind participarea în ședințele de judecată sau a activității
desfășurate în alte sectoare, comportamentul necorespunzător
în relația cu procurorii și judecătorii, personalul auxiliar de
specialitate, justițiabilii și alte persoane implicate în procesul
penal, cu alte instituții și persoane.
(2) Eficiența activității se va stabili în funcție de: modalitatea
de efectuare și coordonare a activității de urmărire penală,
operativitatea motivării căilor de atac declarate, termenele legale
și administrative în care se soluționează lucrările repartizate.
(3) Calitatea activității se va stabili în funcție de: măsurile și
soluțiile imputabile pentru motive de nelegalitate existente la
momentul dispunerii acestora; căile de atac admise părților
pentru motive de nelegalitate în cauzele în care procurorul nu a
exercitat calea de atac; situațiile în care procurorul nu a declarat,
din motive imputabile, calea de atac sau calea de atac a fost
retrasă din motive imputabile ori, din aceleași motive, aceasta a
fost respinsă; calitatea redactării și motivării actelor; capacitatea
de interpretare a probelor; calitatea exprimării, acuratețea
raționamentului și capacitatea de sinteză; manifestarea rolului
activ și calitatea concluziilor susținute în ședințele de judecată.
Art. 20. — (1) Ori de câte ori există date sau indicii privind
exercitarea necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției,
procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție dispune
efectuarea unui control de către o comisie alcătuită din procurori
anume desemnați.
(2) Comisia este numită prin ordin al procurorului-șef și este
compusă din procurori din cadrul direcției cu aceeași
specializare cu cea a procurorului vizat, din care cel puțin unul
cu funcția de procuror-șef secție.
(3) Durata controlului nu poate depăși 60 de zile de la data
la care a fost dispus.
(4) Aspectele constatate în urma controlului vor fi
consemnate într-un raport care se va comunica procurorului
vizat. Procurorul are dreptul de a consulta documentele care au
stat la baza întocmirii raportului, în termen de 5 zile de la
comunicarea raportului.
(5) După expirarea termenului prevăzut la alin. (4), comisia
procedează la ascultarea procurorului vizat. Refuzul de a face
declarații sau de a se prezenta la audiere se constată prin
proces-verbal și nu împiedică continuarea procedurii.
(6) Cu ocazia ascultării sale sau printr-o cerere separată,
formulată în termen de cel mult 10 zile de la data comunicării
raportului, procurorul poate propune probe și formula obiecții
împotriva constatărilor și concluziilor raportului. Comisia dispune
motivat asupra solicitărilor sau obiecțiilor procurorului și, după
caz, completează verificările în cel mult 15 zile.
(7) În cazul completării verificărilor comisia va întocmi un nou
raport care va fi comunicat procurorului vizat. Dispozițiile alin. (4)
și (5) se aplică în mod corespunzător.
(8) Raportul comisiei este înaintat procurorului-șef al Direcției
Naționale Anticorupție, care poate dispune motivat, o singură
dată, completarea verificărilor. Completarea se efectuează de
comisie în termen de cel mult 10 zile de la data când a fost
dispusă.
Art. 21. — (1) Pe baza raportului și a probelor administrate,
procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție solicită Secției
pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii emiterea
avizului pentru revocarea procurorului.
(2) În vederea emiterii avizului, secția examinează întregul
material rezultat în urma controlului, inclusiv obiecțiile sau
punctul de vedere al procurorului vizat, și procedează la
audierea acestuia.
(3) Neemiterea avizului în termen de 30 de zile de la data
solicitării nu împiedică continuarea procedurii de revocare.
Art. 22. — Ordinul de revocare emis de procurorul-șef al
Direcției Naționale Anticorupție poate fi atacat de procurorul
vizat la Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți
de Casație și Justiție, potrivit legii, în termen de 30 de zile de la
comunicare, fără parcurgerea procedurii plângerii prealabile
prevăzute de lege. Hotărârea pronunțată este definitivă.
 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 795/4.IX.2023

CAPITOLUL III ale procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curțile de

Încetarea activității în cadrul
Direcției Naționale Anticorupție
Art. 23. — (1) Activitatea procurorilor cu funcții de execuție
din cadrul Direcției Naționale Anticorupție încetează ca urmare a:
a) revocării;
b) promovării efective în funcții de execuție;
c) numirii în funcții de conducere în cadrul altor parchete, în
cadrul Direcției Naționale Anticorupție ori în funcția de procuror
european delegat;
d) eliberării din funcția de procuror;
e) intervenirii unei alte situații prevăzute de lege.
(2) Activitatea procurorilor cu funcții de execuție din cadrul
Direcției Naționale Anticorupție poate înceta și la cererea
acestora.
(3) La data încetării activității potrivit alin. (2), procurorii revin
la parchetul de unde provin sau pot solicita continuarea activității
la un parchet la care au dreptul să funcționeze potrivit legii.
Art. 24. — (1) Revocarea din cadrul Direcției Naționale
Anticorupție nu constituie sancțiune disciplinară.
(2) De la data prevăzută în ordinul de revocare procurorul
revine la parchetul de unde provine și își redobândește gradul
profesional de execuție și salarizarea corespunzătoare acestuia
avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în
condițiile legii, în timpul desfășurării activității în cadrul Direcției
Naționale Anticorupție.
Art. 25. — (1) Cererea prevăzută la art. 23 alin. (2) se
formulează cu cel puțin 30 de zile înainte de data indicată în
acest sens în cuprinsul solicitării și se adresează Secției pentru
procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, procurorul
menționând opțiunea referitoare la revenirea la parchetul de
unde provine sau la continuarea activității la un alt parchet la
care are dreptul să funcționeze, potrivit legii.
(2) Prin grija Direcției resurse umane și organizare din cadrul
Consiliului Superior al Magistraturii, solicitarea de încetare a
activității este transmisă procurorului-șef al Direcției Naționale
Anticorupție, cu mențiunea exprimării unui punct de vedere care
să cuprindă și aspecte vizând situația lucrărilor nesoluționate
repartizate procurorului.
(3) Secția pentru procurori dispune, începând cu data
stabilită prin hotărâre, care nu poate fi mai mare de 90 de zile de
la data formulării cererii, continuarea activității la parchetul de
unde provine sau la un alt parchet la care procurorul are dreptul
să funcționeze potrivit legii, ca urmare a încetării activității în
cadrul Direcției Naționale Anticorupție.
(4) Hotărârea Secției pentru procurori se comunică procurorului
vizat și procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție.
Art. 26. — (1) În vederea soluționării cererii privind
continuarea activității la un alt parchet la care procurorul are
dreptul să funcționeze, potrivit legii, Direcția resurse umane și
organizare solicită avizul conducătorului parchetului de unde
procurorul provine, avizul conducătorului parchetului la care
procurorul solicită continuarea activității și punctele de vedere
apel în circumscripția cărora se află aceste parchete. Avizele,
respectiv punctele de vedere se transmit Consiliului Superior al
Magistraturii în termen de cel mult 5 zile de la data solicitării.
(2) Direcția resurse umane și organizare poate solicita
procurorului precizări referitoare la cererea formulată.
(3) Direcția resurse umane și organizare întocmește, în termen
de cel mult 10 zile de la primirea avizelor, respectiv a punctelor de
vedere, un referat în care prezintă datele relevante privind cariera
procurorului solicitant, motivele pe care se întemeiază cererea,
situația posturilor ocupate, a posturilor vacante, a celor care
urmează a se vacanta și a posturilor temporar vacante la Direcția
Națională Anticorupție, la parchetul de unde procurorul provine,
precum și la parchetul la care se solicită continuarea activității.
Referatul va cuprinde mențiuni privind procurorii delegați de la
toate unitățile de parchet vizate, precum și ultimele date statistice
privind volumul de activitate, încărcătura efectivă pe procuror
și încărcătura pe schemă, raportate la media pe țară.
(4) La soluționarea cererii de continuare a activității la un alt
parchet la care procurorul are dreptul să funcționeze, potrivit
legii, vor fi avute în vedere criteriile prevăzute la art. 192 din
Legea nr. 303/2022 privind statul judecătorilor și procurorilor,
care se aplică în mod corespunzător.
(5) Dacă apreciază necesar, Secția pentru procurori poate
invita solicitantul să își susțină cererea, personal sau prin
videoconferință.
Art. 27. — De la data încetării activității la Direcția Națională
Anticorupție, procurorii care au activat în cadrul direcției își
redobândesc gradul profesional de execuție și salarizarea
corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite
ca urmare a promovării, în condițiile legii, în timpul desfășurării
activității în cadrul acestei direcții.
CAPITOLUL IV
Dispoziții tranzitorii și finale
Art. 28. — Documentele întocmite pentru concursul prevăzut
de prezentul regulament se păstrează în arhiva Direcției
Naționale Anticorupție, prin grija Serviciului resurse umane,
perfecționare profesională și documentare.
Art. 29. — Toate termenele stabilite în cadrul prezentului
regulament se calculează potrivit art. 181 și următoarele din
Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă,
republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Art. 30. — Prin excepție de la art. 3 alin. (2), până la data de
1 ianuarie 2026, la calcularea condiției minime de vechime
pentru a participa la concurs, prevăzută de prezentul
regulament, se ia în considerare și perioada în care procurorul
a avut calitatea de auditor de justiție.
Art. 31. — În anul 2023, în calculul numărului maxim al
concursurilor organizate anual nu se au în vedere procedurile
declanșate anterior intrării în vigoare a prezentului regulament.

EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329
C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR

&JUYEJT|474883]
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro
Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651.
Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro
Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 795/4.IX.2023 conține 16 pagini. Prețul: 8 lei ISSN 1453—4495