lOMoARcPSD|8350615

lOMoARcPSD|8350615

UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” – SIBIU

FACULTATEA DE DREPT „SIMION BĂRNUŢIU”

SPECIALIZAREA: DREPT

DISCIPLINA: Practică la Parchete

Temă referat: Paralelă între judecători și procurori

STUDENT: PETRIC ALEXANDRU DANIEL

Anul: III

1
 lOMoARcPSD|8350615

Paralelă între judecători şi procurori

Judecătorii şi procurorii reprezintă o categorie aparte de persoane a cărei

raporturi juridice de muncă sunt reglementate de legi speciale în domeniu,
precum Legea 303/2022 privind statutul judecătorilor şi al procurorilor sau
Legea nr. 92/1992 privind organizarea judecătorească. La aceste legi se mai
adaugă bineînţeles şi Constituţia sau alte acte normative ce prevăd dispoziţii
speciale aplicabile magistraţilor. .
Astfel, o situaţie aparte au, sub aspectul specifităţii raporturilor de muncă,
magistraţii (judecătorii şi procurorii).
Contrar opiniilor exprimate de-a lungul vremii în literatura de specialitate cu
privire la natura juridică a statutului juridic a judecătorilor şi procurorilor,
magistraţii nu sunt nici demnitari, nici funcţionari publici, civili sau militari; ei
constituie o categorie specială de personal care exercită puterea judecătorească şi
îşi desfăşoară activitatea în temeiul unui raport de muncă sui generis. Este un
raport juridic care are la bază un acord de voinţă (un contract nenumit, de drept
public) încheiat cu însuşi statul, reprezentat de Preşedintele României şi de
Consiliul Superior al Magistraturii. Ulterior numirii,parte în raporturile de
muncă ale magistraţilor sunt, în puterea legii, ca exponenţi ai puterii
judecătoreşti a statului, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curţile de Apel, parchetele de pe lângă Curţile
de Apel, Tribunalele, parchetele de pe lângă ele. Dar, atribuţiile acestor persoane
juridice, ca parte în raporturile de muncă cu magistraţii,sunt exclusiv de natură
funcţional-organizatorică, operativă, iar nu de fond şi de subordonare ierarhică2.

a) Incompatibilităţile şi interdicţiile
Legea nr.303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor reglementează
în Titlul I intitulat „Dispoziţii generale” principiile, incompatibilităţile şi
interdicţiile în ceea ce priveşte raporturile juridice de muncă ale magistraţilor.
Potrivit acestui act normativ, funcţiile de judecător,procuror, magistrat-
asistent şi asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte funcţii publice sau
private, cu excepţia funcţiilor didactice de învăţământ superior,precum şi a celor
de instruire din cadrul Institutului Naţional al Magistraturii şi al Şcolii Naţionale
de grefieri(art.5 alin.1).

Judecătorilor şi procurorilor le este interzis: să desfăşoare activităţi

comerciale, direct sau prin persoane interpuse; să desfăşoare activităţi de arbitraj
în litigiile civile, comerciale sau de altă natură; să aibă calitatea de asociat sau de

2
 lOMoARcPSD|8350615

membru în organele de conducere, administrare sau control al societăţii civile,

societăţii comerciale, inclusiv bănci sau alte instituţii de credit, societăţi de
asigurare ori financiare, companii naţionale, societăţi naţionale sau regii
autonome; să aibă calitatea de membru al unui grup de interes economic (art.8
alin.1).
Ei nu pot să dea consultaţii scrise sau verbale în probleme litigioase, chiar
dacă procesele respective sunt pe rolul altor instanţe sau parchete decât acelea în
cadrul cărora îşi exercită funcţia şi nu pot îndeplini orice altă activitate care,
potrivit legii, se realizează de avocat.
Desigur că magistraţii nu pot cumula funcţia ce o deţin cu profesia de
mediator autorizat, în condiţiile Legii nr.192/2006 privind medierea şi
organizarea profesiei de mediator.
Le este permis însă să pledeze, în cauzele lor personale, ale ascendenţilor şi
descendenţilor, ale soţilor, precum şi ale persoanelor puse sub tutela ori curatela
lor.Dar, şi în asemenea situaţii nu le este îngăduit să se folosească de calitatea pe
care o au pentru a influenţa soluţia instanţei de judecată sau a parchetului şi
trebuie să evite a se crea aparenţa că ar putea influenţa în orice fel soluţia(art.10
alin 2 şi 3).
Judecătorii şi procurorii pot participa la elaborarea de publicaţii, pot elabora
articole, studii de specialitate, lucrări literare ori ştiinţifice şi pot participa la
emisiuni audiovizuale, cu excepţia celor cu caracter politic , pot fi membri ai
unor comisii de examinare sau de întocmire a proiectelor de acte normative , a
unor documente interne sau internaţionale, pot fi membri ai societăţilor
ştiinţifice sau academice precum şi a oricăror persoane juridice de drept privat
fără scop patrimonial (art.11).
b) Drepturile şi îndatoririle
1) Drepturile specifice magistraţilor
Independenţa.
Raportând noţiunea de independenţă la specificul sistemului judiciar
susţinem, într-o măsură diferită de opinia generală exprimată în literatura
juridică sau prin acte normative, că independenţa magistraţilor nu constituie
doar o garanţie a statutului pentru desfăşurarea serviciului public de justiţie ci ,
în egală măsură, un drept şi o obligaţie a magistraţilor.Constituie un drept
deoarece în situaţia în care statul nu ar asigura garanţiile necesare de
independenţă a serviciului judiciar, ori ar fi încălcată obligaţia erga omnes
privind respectarea sistemului judiciar şi a magistraţilor, aceştia ar avea la
dispoziţie temeiul legal pentru a-şi revendica dreptul la independenţă.
Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii consfinţeşte
rolul acestuia ca instituţie independenţă, având în acelaşi timp şi rolul de garant
al justiţiei (art.1) şi de gestionar unical carierei profesionale a magistraţilor.

3
 lOMoARcPSD|8350615

Legislaţia românească actuală este compatibilă cu prevederile internaţionale

referitoare la independenţa justiţiei adoptate la nivelul Organizaţiei Naţiunilor
Unite şi Consiliului Europei.Conform pct. 10-12 din Opinia nr.1/2001 a
Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni „independenţa judecătorilor
este o condiţie prealabilă a statutului de drept şi o garanţie fundamentală a unui
proces echitabil”.Potrivit unui alt document adoptat de acelaşi Consiliu,
independenţa judecătorilor „comportă un aspect instituţional şi un aspect
personal”.
În Legea nr. 303/2022 în art. 2 se dispune că judecătorii sunt inamovibili,
independenţi şi imparţiali,iar „judecătorii inamovibili pot fi mutaţi prin transfer,
delegare, detaşare sau promovare, numai cu acordul lor, şi pot fi suspendaţi sau
eliberaţi din funcţie în condiţiile prevăzute în prezenta lege.”
În ceea ce îi priveşte pe procurori, potrivit art 132 alin.1 din Constituţia
României: „procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiul legalităţii, al
imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministerului justiţiei”.
În Legea nr.303/2022 se menţionează în art.3 alin.1 că „procurorii numiţi de
Preşedintele României se bucură de stabilitate şi sunt independenţi, în condiţiile
legii.”, iar în alin.2 „procurorii care se bucură de stabilitate pot fi mutaţi prin
transfer, detaşare sau promovare,numai cu acordul lor;ei pot fi delegaţi,
suspendaţi sau eliberaţi din funcţie în condiţiile prevăzute de prezenta lege.” În
art.4 alin.1 se precizează ca „judecătorii şi procurorii sunt obligaţi ca,prin
întreaga lor activitate, să asigure supremaţia legii, să respecte drepturileşi
libertăţile persoanelor, precum şi egalitatea lor în faţa legii şi să asigure un
tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participanţilor la procedurile
judiciare, indiferent de calitatea acestora, să respecte Codul deontologic al
judecătorilor şi procurorilor şi să participe la formarea profesionalăcontinuă,iar
în alin2. „judecătorii nupot refuza să judece pe motiv că legea nu prevede, este
neclară sau incompletă.”
Inamovabilitatea constituie în principal o garanţie pe care statul, ca
responsabil al organizării sistemului de drept, o acordă cetăţeanului, dar şi un
drept al judecătorilor, cu un specific aparte.Pentru judecător ea înseamnă o
protecţie în faţa oricărei tentaive de evicţiune, destituire ori suspendare arbitrară
(inamovabilitatea funcţiei), precum şi protecţie faţă de un transfer de la locul
unde îşi exercită funcţia (inamovabilitatea rezidenţei).
Legea pentru organizarea judecătorească nr.92/1992 a reglementat
inamovabilitatea prin art.75, conform căruia „judecătorii numiţi de Preşedintele
României sunt inamovibili”.În acelaşi timp, în art.129 se stabilea că „judecătorii
sunt inamovibili pe data numirii lor de Preşedintele României”, iar numirea
acestora „la tribunaleşi judecătorii se va face în termen de 2 ani de la data
publicării prezentei legi în Monitorul Oficial”10.

4
 lOMoARcPSD|8350615

În literatura de specialitatea s-a arătat că „inamovabilitatea judecătorilor„ a

fost instituită nu ca un privilegiu ori ca un drept al judecătorului, ci ca o
importantă garanţie a independenţei sale”.
Stabilitatea
Apreciem, într-o opinie aproape unanim acceptată, că stabilitatea
reprezintă pentru procurori echivalentul noţiunii de inamovabilitate pentru
judecători.
În legislaţia în vigoare stabilitatea nu a fost reglementată, spre deosebire de
inamovabilitate, la nivel constituţional, fiind prevăzută doar în art.3 alin.1, art.21
alin.3 şi art.66 alin.1 din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi al
procurorilor.
Astfel, conform art.3 alin.1 „procurorii numiţi de Preşedintele României se
bucură de stabilitate şi sunt independenţi în condiţiile legii”.În baza art.21 alin.3
„judecătorii stagiari se bucură de stabilitate”.
Dreptul de apărare a reputaţiei.
Potrivit art.75 din Legea nr.303/2022 „Consiliul Superior al Magistraturii
are dreptul şi obligaţia de a apăra pe judecătorii şi procurorii împotriva oricărui
act care le-ar putea afecta independenţa sau imparţialitatea ori ar crea suspiciuni
cu privire la acestea.Judecătorii şi procurorii care consideră că independenţa şi
imparţialitatea le sunt afectate în oricemod prin acte de imixtiune în activitatea
profesională se pot adresa Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a dispune
măsurile necesare, conform legii”.

2) Drepturile generale
Dreptul la salariu.
Cu privire la salarizarea personalului din justiţie , aceasta este prevăzută
în Anexa nr.VI la Legea nr.330/2009, care reglementează salarizarea şi alte
drepturi salariale ale judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de la
curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii, ale porcurorilor de
la parchetele de pe lângă aceste instanţe, alemembrilor Consiliului Superior al
Magistraturii, ale personalului de specialitate juridică asimiliat judecătorilor şi
procurorilor, potrivit Legii nr.303/2022 privind statutul judecătorilor si
procurorilor, republicatăm cu modificările ulterioare, precum şi ale magistraţilor
de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Potrivit art.3 din Anexă, salarizarea şi celelalte drepturi ale personalului
respectiv se stabilesc ţinându-se seama de echilibrul puterilor în stat , de locul şi
rolul justiţiei în statul de drept, de importanţa socială a muncii, de participarea
personalului din fiecare categorie, la buna funcţionare a sistemului judiciar, de
răspunderea, complexitatea, riscurile fiecărei funcţii, de obligaţia de păstrare a

5
 lOMoARcPSD|8350615

confidenţialităţii, de pregătirea profesională, de incompatibilităţie şi interdicţiile

prevăzute de lege pentru aceste categorii de personal, precum şi de exigenţele
impuse de documentele internaţionale privind funcţionarea eficientă a sistemului
judiciar şi statutul magistraţilor.
Obiectivul salarizării judecătorilor şi procurorilor constă în aceea de a
asigura o reală independenţă economică,condiţia necesară pentru protecţia
acestora împotriva oricărei atingeri aduse independenţei şi imparţialităţii lor în
înfăptuirea actului de justiţie.
Echivalentul salariului de bază în cadrul judecătorilo,procurorilor,
personalului de specialitatea juridică asimilat acestora şi al magistraţilor asistenţi
îl constituie indemnizaţia de încadrare lunară.Aceasta este stabilită în raport cu
nivelul instanţelor sau parchetelor, cu funcţia deţinută şi cu vechimea în
magistratură prevăzută de art.86 din Legea nr.303/2022.1
Pentru condiţii de muncă grele, vătămătoare sau periculoase,
judecătorilor,procurorilor, personalului de specialitate juridică asimiliat acestora
şi magistraţilor asistenţi li se acordă un spor de 15% din indemnizaţia de
încadrare lunară, proporţional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiţii.
Se prevede că judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de la curţile
de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii, procurorii de la parchetele
de pe lângă aceste instanţe, membrii Consiliului Superior al Magistraturii,
personalul de speciliatate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, potrivit
Legii nr.303/2022, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
magistraţii asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie beneficiază de
următoarele sporuri:
1. Pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică – 25% din salariul de bază,
respectiv indemnizaţia de încadrare brută lunară;
2. De confidenţialitate – 5% din salariul de bază, respectiv indemnizaţia de
încadrare brută lunară.
De asemenea, beneficiază de un adaos de 25% pentru risc şi suprasolicitare
neuropsihică şi, respectiv, de 10% pentru asigurarea confidenţialităţii, calculate
la indemnizaţia de încadrare brută lunară sau, după caz, la salariul de bază şi
care începând cu data de 1 ianuarie 2010 vor fi incluse în indemnizaţia de
încadrare brută lunară sau, după caz, salariul de bază. Sporurile de mai sus
se vor acorda într-un cuantum care, împreună cu noul salariu de bază sau, după
caz, noua indemnizaţie de încadrare lunară şi cu celelalte sporuri prevăzute de
prezenta lege, să fie egal cu câştigul salarial aferent lunii mai 2009, stabilit prin
includerea unui spor de risc şi suprasolicitare neuropsihică de 50% şi a unui spor
de confidenţialitate de 15%, ambele calculate la salariul de bază sau, după caz, la
indemnizaţia brută lunară (art.4).

6
 lOMoARcPSD|8350615

 Dreptul la premii
 Dreptul la prima de instalare.Conform art.26 alin.1 din O.U.G.
nr.27/2007: „absolvenţii, la încadrarea la judecători, procurori sau
personal asimilat acestora... în unităţile din altă localitate decât cea de
domiciliu, beneficiază de o indemnizaţie de instalare egală cu
indemnizaţia de încadrare brută lunară corespunzătoare funcţiei în care
urmează să fie încadraţi”.
 Dreptul la călătorii gratuite.Potrivit art.80 din Legea nr.303/2022
„judecătorii şi procurorii beneficiază anual de 6 călătorii în ţară dus-
întors, gratuite, la transportul pe calea ferată clasa I, auto, naval şi aerian
sau decontarea a 7,5 litri combustibil la suta de kilometri pentru 6 călătorii
în ţară dus-întors, în cazul în care deplasarea se efectuează cu
autoturismul.2”
 Dreptul la locuinţa de serviciu
 Dreptul la concediu:concediul de studii, concediul fără plată pentru
interese personale, concediul pentru incapacitate temporară de muncă,
concediul de maternitate, concediul pentru creşterea de copil, concendiul
pentru creşterea copilului bolnav, concediul paternal, carantina, concediul
pentru evenimente familiale.
 Alte drepturi generale prevăzute de Legea nr.303/2022 judecătorilor şi al
procurorilor în favoarea acestora sunt: dreptul la asistenţă medicală,
dreptul de folosinţă asupra caselor de odihnă, sanatoriilor şi altor
amenajări recreative şi sportive, dreptul magistraţilor de a ocupa
funcţii didactice în învăţământul superior, dreptul de asociere al
magistraţilor, dreptul magistratului de a participa la activităţi
profesionale şi de altă natură, dreptul la distincţii, dreptul la
protecţie, dreptul la asigurare pentru risc profesional, dreptul la
indemnizaţii compensatorii şi dreptul la pensie.
3)Îndatoririle
magistraţilor
Acestea se împart în două
categorii:
Îndatorii specifice activităţii magistraţilor:îndatorirea magistraţilor de a fi
imparţiali în activitatea lor; îndatorirea magistraţilor de a asigura supremaţia
legii;îndatorirea magistraţilor de a avea o bună reputaţie; îndatorirea
magistraţilor de a participa la şedinţele de judecată; îndatorirea magistraţilor
de a păstra secretul deliberării; îndatorirea magistraţilor de a păstra secretul
profesional; îndatorirea magistrţilor de arezolva şi soluţiona într-un termen
2

7
 lOMoARcPSD|8350615

rezonabil lucrările încredinţate; îndatorirea magistraţilor de a asigura

securitatea documentelor studiate;îndatorirea magistraţilor de a informa
asupra ingerinţelor în actul de justiţie;îndatorirea magistraţilor de a îndeplini
alte atribuţii decât cele privind activitatea de judecată; îndatorirea
magistraţilor de a respecta normele Codului deontologic
Îndatoriri generale:îndatorirea magistraţilor de a fi apţi din punct de
vedere medical pentru exercitarea funcţiei; îndatorirea magistraţilor de a
depune jurământ:; îndatorirea magistraţilor de a se perfecţiona profesional;
îndatorirea magistraţilor de a manifesta un comportament decent; îndatorirea
magistraţilor de a respecta programul de lucru; îndatorirea magistraţilor de a
completa declaraţia de interese;îndatorirea magistraţilor de a completa
declaraţia de avere.3

Modificarea, suspendarea şi încetarea raporturilor de serviciu ale

magistraţilor
Promovarea în funcţie de execuţie şi în funcţie de execuţie
Potrivit art.43 alin.1 „promovarea judecătorilor şi procurorilor se face
numai prin concurs organizat la nivel naţional,în limita posturilor vacante
existente la tribunale şi curţi de apel sau , după caz, parchete.”, iar în alin
următor „concursul pentru promovarea judecătorilor şi procurorilor se
organizează, anual sau ori de câte ori este necesar, de Consiliul Superior al
Magistraturii.”
Transferul
Cu privire la transfer art.60 din Legea 303/2022 prevede: „Transferul
judecătorilor şi procurorilor de la o instanţă la altă instanţă sau de la un parchet
la alt parchet ori la o instituţie publică se aprobă, la cererea celor în cauză, de
Consiliul Superior al Magistraturii.”
Detaşarea este prevăzută în art. 58 din Legea 303/2022:„Consiliul
Superior al Magistraturii dispune detaşarea judecătorilor si procurorilor, cu
acordul scris al acestora, la alte instanţe sau parchete, la Consiliul Superior al
Magistraturii, Institutul Naţional al Magistraturii, Ministerul Justiţiei sau la
unităţile subordonate acestuia ori la alte autorităţi publice, în orice funcţii,
inclusiv cele de demnitate publică numite, la solicitarea acestor instituţii ,
precum şi la instituţii ale Uniunii Europene sau organizaţii internaţionale”, iar
art.59 menţionează că „detaşarea nu se poate face la instanţe sau parchete de
nivel superior celor la care judecătorul sau procurorul are dreptul să funcţioneze
potrivit legii.”

8
 lOMoARcPSD|8350615

Delegarea
Potrivit art. 57 alin.2 din aceeaşi lege „delegarea judecătorilor de la
judecătorii, tribunale şi tribunale specializate în circumscripţia altei curţi de apel
se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii, la
solicitarea preşedintelui curţii de apel în circumscripţia căreia se cere delegarea
şi cu avizul preşedintelui curţii de apel unde aceştia funcţionează.”,iar în
alineatul următor „delegarea judecătorilor curţilor de apel se dispune, cu acordul
scris al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii, la solicitarea
preşedintelui curţii de apel.”În cazul procurorilor în alin.7 se prevede că „în
interesul serviciului,procurorii pot fi delegaţi, cu acordul scris al acestora, de
către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie,la parchetele din cadrul Ministerului Public pe o perioadă de cel mult 90
de zile.”
Suspendarea.Potrivit statului sunt doar două cazuri de suspendare în ceea
ce îi priveste pe magistraţi, astfel că potrivit art. 62 alin. (1) Judecătorul sau
procurorul este suspendat din funcţie in următoarele cazuri: a) când a fost pusă
în mişcare acţiunea penală împotriva sa prin ordonanţă sau rechizitoriu; b) când
suferă de o boala psihică, care îl impiedică să-şi exercite funcţia în mod
corespunzător.
Încetarea este prevăzută în art.65 alin.1 şi 2 din Legea 303/2022:
1) Judecătorii şi procurorii sunt eliberaţi din funcţie în următoarele cazuri:
a) demisie;
b) pensionare, potrivit legii;
c) transfer într-o altă funcţie, în condiţiile legii;
d) incapacitate profesională;
e) ca sancţiune disciplinară;
f) condamnarea definitivă a judecătorului sau procurorului pentru o infracţiune;
g) încălcarea dispoziţiilor art. 7;
h) nepromovarea examenului prevăzut la art. 33 alin. (14);
i) neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a), c) si e). (2)
Eliberarea din funcţie a judecătorilor şi procurorilor se dispune prin decret al
Preşedintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.”
În ceea ce priveşte corupţia în rândul magistraţior, sancţionarea faptelor
de corupţie şi a abuzurilor face obiectul reglementărilor răspunderii de
natură administrativă, disciplinară, civilă şi penală.
Sub legislaţia, actuală judecătorii şi procurorii sunt sancţionaţi disciplinar
doar de către Consiliul Superior al Magistraturii,organ centrul cu sediul în
capitala ţării;competenţa de primă instanţă pentru judecarea infracţiunilor revine
curţii de apel (pentru magistraţi de la nivelul judecătoriilor şi tribunalelor,
notarilor, avocaţilor, executorilor judecătoreşti) sau curţii supreme ( pentru

9
 lOMoARcPSD|8350615

magistraţii de la nivelul curţilor de apel şi instanţei supreme, membrii

Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorii Curţii Constituţionale) – art.28 1
şi art.29 C. proc.pen.
Tot astfel, pentru soluţionarea cererii de confiscare a unei părţi din avere sa
a unui bun determinat, competenţa revine curţii de apel în a cărei circumscripţie
locuieşte persoana verificată, în timp ce pentru judecătorii de la Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie, judecătorii curţilor de apel şi procurorilor parchetelor de pe
lângă aceste instanţe,membrii Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorii
Curţii Constiţuţionale competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie – art.46 din Legea nr.144/2007.
În legătură cu sancţiunile disciplinare aplicabile judecatorilor şi
procurorilor ,potrivit art.100 din Legea nr.303/2022, acestea se aplică
proporţional cu gravitatea abaterilor şi sunt:
- Avertismentul;
- Diminuarea indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu până la 15% pe o
perioadă dela 1 lună la 3 luni;
- Mutarea disciplinară pe o perioadă de la 1 lună la 3 luni la o instanţă sau
la un parchet,situate în circumscripţia aceleiaşi curţi de apel ori în
circumscripţia aceluiaşi parchet de pe lângă curtea de apel;
- Exluderea din Magistratură.

Bibliografie

1. C.Danileţ, „Corupţia şi anticorupţia în sistemul juridic”, Ed. „C.H.Beck”,

Bucureşti, 2009
2. I. Popa, „Tratat privind profesia de magistrat în România”, Ed. „Universul
juridic”, Bucureşti, 2007
3. www.universuljuridic.ro/legea-nr-303-2022-privind-statutul-judecatorilor-
si-procurorilor/
4. Statutul judecătorilor, Ed. „ Hamangiu”, Bucureşti
5. Legea 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor

10