lOMoARcPSD|13260822

Paralela intre judecători şi procurori

Drept procesual penal I (Universitatea Lucian Blaga din Sibiu)

Scan to open on Studocu

Studocu is not sponsored or endorsed by any college or university

Downloaded by Gabriel Croitoru (gabrielcroitoru21@yahoo.com)
 lOMoARcPSD|13260822

UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” – SIBIU

FACULTATEA DE DREPT „SIMION BĂRNUŢIU”

SPECIALIZAREA: DRPET

DISCIPLINA: Practică la Parchete

Temă referat: Paralelă între judecători și procurori

Coordonator:

STUDENT:
Anul: III

Anul universitar 2021-2022

Semestrul I

Downloaded by Gabriel Croitoru (gabrielcroitoru21@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|13260822

Paralelă între judecători şi procurori

Judecătorii şi procurorii reprezintă o categorie aparte de persoane a cărei raporturi juridice

de muncă sunt reglementate de legi speciale în domeniu, precum Legea 303/2004 privind
statutul judecătorilor şi al procurorilor sau Legea nr. 92/1992 privind organizarea
judecătorească.La aceste legi se mai adaugă bineînţeles şi Constituţia sau alte acte normative
ce prevăd dispoziţii speciale aplicabile magistraţilor. .
Astfel, o situaţie aparte au, sub aspectul specifităţii raporturilor de muncă, magistraţii
(judecătorii şi procurorii)1.
Contrar opiniilor exprimate de-a lungul vremii în literatura de specialitate cu privire la
natura juridică a statutului juridic a judecătorilor şi procurorilor, magistraţii nu sunt nici
demnitari, nici funcţionari publici, civili sau militari; ei constituie o categorie specială de
personal care exercită puterea judecătorească şi îşi desfăşoară activitatea în temeiul unui
raport de muncă sui generis.Este un raport juridic care are la bază un acord de voinţă (un
contract nenumit, de drept public) încheiat cu însuşi statul, reprezentat de Preşedintele
României şi de Consiliul Superior al Magistraturii.Ulterior numirii,parte în raporturile de
muncă ale magistraţilor sunt, în puterea legii, ca exponenţi ai puterii judecătoreşti a statului,
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,
Curţile de Apel, parchetele de pe lângă Curţile de Apel ,Tribunalele, parchetele de pe lângă
ele.Dar, atribuţiile acestor persoane juridice, ca parte în raporturile de muncă cu
magistraţii,sunt exclusiv de natură funcţional-organizatorică, operativă, iar nu de fond şi de
subordonare ierarhică2.

a) Incompatibilităţile şi interdicţiile
Legea nr.304/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor reglementează în Titlul I
intitulat „Dispoziţii generale” principiile , incompatibilităţile şi interdicţiile în ceea ce priveşte
raporturile juridice de muncă ale magistraţilor.
Potrivit acestui act normativ, funcţiile de judecător,procuror, magistrat-asistent şi asistent
judiciar sunt incompatibile cu orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor
didactice de învăţământ superior,precum şi a celor de instruire din cadrul Institutului Naţional
al Magistraturii şi al Şcolii Naţionale de grefieri(art.5 alin.1).
Judecătorilor şi procurorilor le este interzis:să desfăşoare activităţi comerciale, direct sau
prin persoane interpuse; să desfăşoare activităţi de arbitraj în litigiile civile, comerciale sau de
altă natură; să aibă calitatea de asociat sau de membru în organele de conducere, administrare
sau control al societăţii civile, societăţii comerciale, inclusiv bănci sau alte instituţii de credit,
societăţi de asigurare ori financiare, companii naţionale, societăţi naţionale sau regii
autonome; să aibă calitatea de membru al unui grup de interes economic (art.8 alin.1).
Ei nu pot să dea consultaţii scrise sau verbale în probleme litigioase, chiar dacă procesele
respective sunt pe rolul altor instanţe sau parchete decât acelea în cadrul cărora îşi exercită
funcţia şi nu pot îndeplini orice altă activitate care, potrivit legii, se realizează de avocat.

1 .T.Ştefănescu, „Tratat teoretic şi practic de drept al muncii”, Ed. „Universul juridic”, Bucureşti, 2010, p.29
2 I.T.Ştefănescu,op.cit. ,p.31

Downloaded by Gabriel Croitoru (gabrielcroitoru21@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|13260822

Desigur că magistraţii nu pot cumula funcţia ce o deţin cu profesia de mediator autorizat,

în condiţiile Legii nr.192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator3.
Le este permis însă să pledeze, în cauzele lor personale, ale ascendenţilor şi descendenţilor,
ale soţilor, precum şi ale persoanelor puse sub tutela ori curatela lor.Dar, şi în asemenea
situaţii nu le este îngăduit să se folosească de calitatea pe care o au pentru a influenţa soluţia
instanţei de judecată sau a parchetului şi trebuie să evite a se crea aparenţa că ar putea
influenţa în orice fel soluţia(art.10 alin 2 şi 3).
Judecătorii şi procurorii pot participa la elaborarea de publicaţii, pot elabora articole, studii
de specialitate, lucrări literare ori ştiinţifice şi pot participa la emisiuni audiovizuale, cu
excepţia celor cu caracter politic , pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de
întocmire a proiectelor de acte normative , a unor documente interne sau internaţionale, pot fi
membri ai societăţilor ştiinţifice sau academice precum şi a oricăror persoane juridice de drept
privat fără scop patrimonial (art.11)4.
b) Drepturile şi îndatoririle
1) Drepturile specifice magistraţilor
 Independenţa.Raportând noţiunea de independenţă la specificul sistemului
judiciar susţinem, într-o măsură diferită de opinia generală exprimată în literatura
juridică sau prin acte normative, că independenţa magistraţilor nu constituie doar o
garanţie a statutului pentru desfăşurarea serviciului public de justiţie ci , în egală
măsură, un drept şi o obligaţie a magistraţilor.Constituie un drept deoarece în
situaţia în care statul nu ar asigura garanţiile necesare de independenţă a
serviciului judiciar, ori ar fi încălcată obligaţia erga omnes privind respectarea
sistemului judiciar şi a magistraţilor, aceştia ar avea la dispoziţie temeiul legal
pentru a-şi revendica dreptul la independenţă.5
Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii consfinţeşte rolul acestuia
ca instituţie independenţă, având în acelaşi timp şi rolul de garant al justiţiei (art.1) şi de
gestionar unical carierei profesionale a magistraţilor.
Legislaţia românească actuală este compatibilă cu prevederile internaţionale referitoare la
independenţa justiţiei adoptate la nivelul Organizaţiei Naţiunilor Unite şi Consiliului
Europei.Conform pct. 10-12 din Opinia nr.1/2001 a Consiliului Consultativ al Judecătorilor
Europeni „independenţa judecătorilor este o condiţie prealabilă a statutului de drept şi o
garanţie fundamentală a unui proces echitabil”.Potrivit unui alt document adoptat de acelaşi
Consiliu, independenţa judecătorilor „comportă un aspect instituţional şi un aspect
personal”6.
În Legea nr. 303/2004 în art. 2 se dispune că judecătorii sunt inamovibili, independenţi şi
imparţiali,iar „judecătorii inamovibili pot fi mutaţi prin transfer, delegare, detaşare sau
promovare, numai cu acordul lor, şi pot fi suspendaţi sau eliberaţi din funcţie în condiţiile
prevăzute în prezenta lege.”
În ceea ce îi priveşte pe procurori, potrivit art 132 alin.1 din Constituţia României :
„procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiul legalităţii, al imparţialităţii şi al
controlului ierarhic, sub autoritatea ministerului justiţiei”7.

3 Al.Ţiclea, „Tratat de dreptul muncii”, Ed. „Universul juridic”,Bucureşti, 2010,p.509

4 Al.Ţiclea,op.cit., p.509
5 I.Popa, „Tratat privind profesia de magistrat în România”, Ed. „Universul juridic”, Bucureşti, 2007, p.181
6 I.Popa, op.cit., p.184
7 Idem,p.196

Downloaded by Gabriel Croitoru (gabrielcroitoru21@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|13260822

În Legea nr.303/2004 se menţionează în art.3 alin.1 că „procurorii numiţi de Preşedintele

României se bucură de stabilitate şi sunt independenţi, în condiţiile legii.”, iar în alin.2
„procurorii care se bucură de stabilitate pot fi mutaţi prin transfer, detaşare sau
promovare,numai cu acordul lor;ei pot fi delegaţi, suspendaţi sau eliberaţi din funcţie în
condiţiile prevăzute de prezenta lege.” În art.4 alin.1 se precizează ca „judecătorii şi
procurorii sunt obligaţi ca ,prin întreaga lor activitate, să asigure supremaţia legii, să respecte
drepturileşi libertăţile persoanelor, precum şi egalitatea lor în faţa legii şi să asigure un
tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participanţilor la procedurile judiciare, indiferent
de calitatea acestora, să respecte Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor şi să
participe la formarea profesionalăcontinuă,iar în alin2. „judecătorii nupot refuza să judece pe
motiv că legea nu prevede, este neclară sau incompletă.”8
 Inamovabilitatea constituie în principal o garanţie pe care statul, ca responsabil al
organizării sistemului de drept, o acordă cetăţeanului, dar şi un drept al
judecătorilor, cu un specific aparte.Pentru judecător ea înseamnă o protecţie în faţa
oricărei tentaive de evicţiune, destituire ori suspendare arbitrară (inamovabilitatea
funcţiei), precum şi protecţie faţă de un transfer de la locul unde îşi exercită
funcţia (inamovabilitatea rezidenţei)9.
Legea pentru organizarea judecătorească nr.92/1992 a reglementat inamovabilitatea prin
art.75, conform căruia „judecătorii numiţi de Preşedintele României sunt inamovibili”.În
acelaşi timp, în art.129 se stabilea că „judecătorii sunt inamovibili pe data numirii lor de
Preşedintele României”, iar numirea acestora „la tribunaleşi judecătorii se va face în termen
de 2 ani de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial”10.
În literatura de specialitatea s-a arătat că „inamovabilitatea judecătorilor... a fost instituită
nu ca un privilegiu ori ca un drept al judecătorului, ci ca o importantă garanţie a independenţei
sale”.11
 Stabilitatea.Apreciem , într-o opinie aproape unanim acceptată, că stabilitatea
reprezintă pentru procurori echivalentul noţiunii de inamovabilitate pentru
judecători.12
În legislaţia în vigoare stabilitatea nu a fost reglementată, spre deosebire de
inamovabilitate, la nivel constituţional, fiind prevăzută doar în art.3 alin.1, art.21 alin.3 şi
art.66 alin.1 din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi al procurorilor.
Astfel, conform art.3 alin.1 „procurorii numiţi de Preşedintele României se bucură de
stabilitate şi sunt independenţi în condiţiile legii”.În baza art.21 alin.3 „judecătorii stagiari se
bucură de stabilitate”.13
 Dreptul de apărare a reputaţiei.Potrivit art.75 din Legea nr.303/2004 „Consiliul
Superior al Magistraturii are dreptul şi obligaţia de a apăra pe judecătorii şi
procurorii împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independenţa sau
imparţialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea.Judecătorii şi procurorii
care consideră că independenţa şi imparţialitatea le sunt afectate în oricemod prin

8 Statutul judecătorilor, Ed. „ Hamangiu”, Bucureşti, p.3

9 I.Popa, „Tratat privind profesia de magistrat în România”, Ed. „Universul juridic”, Bucureşti, 2007,p.200
10 I.Popa, op.cit., p.203
11 Idem, p.204
12 Idem, p.206
13 I.Popa, „Tratat privind profesia de magistrat în România”, Ed. „Universul juridic”, Bucureşti, 2007, p.207

Downloaded by Gabriel Croitoru (gabrielcroitoru21@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|13260822

acte de imixtiune în activitatea profesională se pot adresa Consiliului Superior al

Magistraturii, pentru a dispune măsurile necesare, conform legii”.14
2) Drepturile generale
 Dreptul la salariu. Cu privire la salarizarea personalului din justiţie , aceasta este
prevăzută în Anexa nr.VI la Legea nr.330/2009, care reglementează salarizarea şi
alte drepturi salariale ale judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de la
curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii, ale porcurorilor de la
parchetele de pe lângă aceste instanţe, alemembrilor Consiliului Superior al
Magistraturii, ale personalului de specialitate juridică asimiliat judecătorilor şi
procurorilor, potrivit Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor si
procurorilor, republicatăm cu modificările ulterioare, precum şi ale magistraţilor
de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Potrivit art.3 din Anexă, salarizarea şi celelalte drepturi ale personalului respectiv se
stabilesc ţinându-se seama de echilibrul puterilor în stat , de locul şi rolul justiţiei în statul de
drept, de importanţa socială a muncii, de participarea personalului din fiecare categorie, la
buna funcţionare a sistemului judiciar, de răspunderea, complexitatea, riscurile fiecărei
funcţii, de obligaţia de păstrare a confidenţialităţii, de pregătirea profesională, de
incompatibilităţie şi interdicţiile prevăzute de lege pentru aceste categorii de personal, precum
şi de exigenţele impuse de documentele internaţionale privind funcţionarea eficientă a
sistemului judiciar şi statutul magistraţilor (alin.1).
Obiectivul salarizării judecătorilor şi procurorilor constă în aceea de a asigura o reală
independenţă economică,condiţia necesară pentru protecţia acestora împotriva oricărei
atingeri aduse independenţei şi imparţialităţii lor în înfăptuirea actului de justiţie (alin.2).
Echivalentul salariului de bază în cadrul judecătorilo,procurorilor, personalului de
specialitatea juridică asimilat acestora şi al magistraţilor asistenţi îl constituie indemnizaţia de
încadrare lunară.Aceasta este stabilită în raport cu nivelul instanţelor sau parchetelor, cu
funcţia deţinută şi cu vechimea în magistratură prevăzută de art.86 dinLegea nr.303/2004(art.6
din Anexă).15
Pentru condiţii de muncă grele, vătămătoare sau periculoase, judecătorilor,procurorilor,
personalului de specialitate juridică asimiliat acestora şi magistraţilor asistenţi li se acordă un
spor de 15% din indemnizaţia de încadrare lunară, proporţional cu timpul efectiv lucrat în
aceste condiţii (art.7 alin.1)16.
Se prevede că judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de la curţile de apel,
tribunale, tribunale specializate şi judecătorii, procurorii de la parchetele de pe lângă aceste
instanţe, membrii Consiliului Superior al Magistraturii, personalul de speciliatate juridică
asimilat judecătorilor şi procurorilor, potrivit Legii nr.303/2004, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, magistraţii asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie beneficiază
de următoarele sporuri:
 Pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică – 25% din salariul de bază, respectiv
indemnizaţia de încadrare brută lunară;
 De confidenţialitate – 5% din salariul de bază, respectiv indemnizaţia de încadrare
brută lunară.

14 I.Popa, op.cit.,p.209
15 Al.Ţiclea, „Tratat de dreptul muncii”, Ed. „Universul juridic”,Bucureşti, 2010, pp.716-717
16 Al. Ţiclea, op.cit., p.718

Downloaded by Gabriel Croitoru (gabrielcroitoru21@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|13260822

De asemenea, beneficiază de un adaos de 25% pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică

şi, respectiv, de 10% pentru asigurarea confidenţialităţii, calculate la indemnizaţia de
încadrare brută lunară sau, după caz, la salariul de bază şi care începând cu data de 1 ianuarie
2010 vor fi incluse în indemnizaţia de încadrare brută lunară sau, după caz, salariul de bază.
Sporurile de mai sus se vor acorda într-un cuantum care, împreună cu noul salariu de bază
sau, după caz, noua indemnizaţie de încadrare lunară şi cu celelalte sporuri prevăzute de
prezenta lege, să fie egal cu câştigul salarial aferent lunii mai 2009, stabilit prin includerea
unui spor de risc şi suprasolicitare neuropsihică de 50% şi a unui spor de confidenţialitate de
15%, ambele calculate la salariul de bază sau, după caz, la indemnizaţia brută lunară (art.4).17
 Dreptul la premii
 Dreptul la prima de instalare.Conform art.26 alin.1 din O.U.G. nr.27/2007:
„absolvenţii, la încadrarea la judecători, procurori sau personal asimilat acestora... în
unităţile din altă localitate decât cea de domiciliu, beneficiază de o indemnizaţie de
instalare egală cu indemnizaţia de încadrare brută lunară corespunzătoare funcţiei în
care urmează să fie încadraţi”.
 Dreptul la călătorii gratuite.Potrivit art.80 din Legea nr.303/2004 „judecătorii şi
procurorii beneficiază anual de 6 călătorii în ţară dus-întors, gratuite, la transportul pe
calea ferată clasa I, auto, naval şi aerian sau decontarea a 7,5 litri combustibil la suta
de kilometri pentru 6 călătorii în ţară dus-întors, în cazul în care deplasarea se
efectuează cu autoturismul.18”
 Dreptul la locuinţa de serviciu
 Dreptul la concediu:concediul de studii, concediul fără plată pentru interese
personale, concediul pentru incapacitate temporară de muncă, concediul de
maternitate, concediul pentru creşterea de copil, concendiul pentru creşterea copilului
bolnav, concediul paternal, carantina, concediul pentru evenimente familiale.
 Alte drepturi generale prevăzute de Legea nr.303/2004 judecătorilor şi al procurorilor
în favoarea acestora sunt: dreptul la asistenţă medicală, dreptul de folosinţă asupra
caselor de odihnă, sanatoriilor şi altor amenajări recreative şi sportive, dreptul
magistraţilor de a ocupa funcţii didactice în învăţământul superior, dreptul de
asociere al magistraţilor, dreptul magistratului de a participa la activităţi
profesionale şi de altă natură, dreptul la distincţii, dreptul la protecţie, dreptul la
asigurare pentru risc profesional, dreptul la indemnizaţii compensatorii şi
dreptul la pensie.
3) Îndatoririle magistraţilor
Acestea se împart în două categorii:
 Îndatorii specifice activităţii magistraţilor:îndatorirea magistraţilor de a fi imparţiali
în activitatea lor; îndatorirea magistraţilor de a asigura supremaţia legii;îndatorirea
magistraţilor de a avea o bună reputaţie; îndatorirea magistraţilor de a participa la
şedinţele de judecată; îndatorirea magistraţilor de a păstra secretul deliberării;
îndatorirea magistraţilor de a păstra secretul profesional; îndatorirea magistrţilor de
arezolva şi soluţiona într-un termen rezonabil lucrările încredinţate; îndatorirea
magistraţilor de a asigura securitatea documentelor studiate;îndatorirea magistraţilor
de a informa asupra ingerinţelor în actul de justiţie;îndatorirea magistraţilor de a

17 Idem, p.722
18 .Popa, „Tratat privind profesia de magistrat în România”, Ed. „Universul juridic”, Bucureşti, 2007, p.230

Downloaded by Gabriel Croitoru (gabrielcroitoru21@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|13260822

îndeplini alre atribuţii decât cele privind activitatea de judecată; îndatorirea

magistraţilor de a respecta normele Codului deontologic
 Îndatoriri generale:îndatorirea magistraţilor de a fi apţi din punct de vedere medical
pentru exercitarea funcţiei; îndatorirea magistraţilor de a depune jurământ:; îndatorirea
magistraţilor de a se perfecţiona profesional; îndatorirea magistraţilor de a manifesta
un comportament decent; îndatorirea magistraţilor de a respecta programul de lucru;
îndatorirea magistraţilor de a completa declaraţia de interese;îndatorirea magistraţilor
de a completa declaraţia de avere.19
c) Modificarea, suspendarea şi încetarea raporturilor de serviciu ale magistraţilor
 Promovarea în funcţie de execuţie şi în funcţie de execuţie20.Potrivit art.43
alin.1 „promovarea judecătorilor şi procurorilor se face numai prin concurs
organizat la nivel naţional,în limita posturilor vacante existente la tribunale şi
curţi de apel sau , după caz, parchete.”, iar în alin următor „concursul pentru
promovarea judecătorilor şi procurorilor se organizează, anual sau ori de câte ori
este necesar, de Consiliul Superior al Magistraturii.”
 Transferul21.Cu privire la transfer art.60 din Legea 303/2004 prevede:
„Transferul judecătorilor şi procurorilor de la o instanţă la altă instanţă sau de la
un parchet la alt parchet ori la o instituţie publică se aprobă, la cererea celor în
cauză, de Consiliul Superior al Magistraturii.”
 Detaşarea22 este prevăzută în art. 58 din Legea 303/2004: „Consiliul Superior al
Magistraturii dispune detaşarea judecătorilor si procurorilor, cu acordul scris al
acestora, la alte instanţe sau parchete, la Consiliul Superior al Magistraturii,
Institutul Naţional al Magistraturii, Ministerul Justiţiei sau la unităţile
subordonate acestuia ori la alte autorităţi publice, în orice funcţii, inclusiv cele
de demnitate publică numite, la solicitarea acestor instituţii , precum şi la
instituţii ale Uniunii Europene sau organizaţii internaţionale. ”, iar art.59
menţionează că „detaşarea nu se poate face la instanţe sau parchete de nivel
superior celor la care judecătorul sau procurorul are dreptul să funcţioneze
potrivit legii.”
 Delegarea23.Potrivit art. 57 alin.2 din aceeaşi lege „delegarea judecătorilor de la
judecătorii, tribunale şi tribunale specializate în circumscripţia altei curţi de apel
se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii, la
solicitarea preşedintelui curţii de apel în circumscripţia căreia se cere delegarea
şi cu avizul preşedintelui curţii de apel unde aceştia funcţionează.”,iar în
alineatul următor „delegarea judecătorilor curţilor de apel se dispune, cu acordul
scris al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii, la solicitarea
preşedintelui curţii de apel.”În cazul procurorilor în alin.7 se prevede că „în
interesul serviciului,procurorii pot fi delegaţi, cu acordul scris al acestora, de
către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie,la parchetele din cadrul Ministerului Public pe o perioadă de cel mult 90
de zile.”

19 I.Popa, op.cit.,pp.262-263
20 Idem, p.414
21 Idem
22 Idem
23 Idem

Downloaded by Gabriel Croitoru (gabrielcroitoru21@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|13260822

 Suspendarea.Potrivit statului sunt doar două cazuri de suspendare în ceea ce îi

priveste pe magistraţi, astfel că potrivit art. 62 alin. (1) Judecătorul sau procurorul
este suspendat din funcţie in următoarele cazuri: a) când a fost pusă în mişcare
acţiunea penală împotriva sa prin ordonanţă sau rechizitoriu; b) când suferă de o
boala psihică, care îl impiedică să-şi exercite funcţia în mod corespunzător.
 Încetarea este prevăzută în art.65 alin.1 şi 2 din Legea 303/2004: „1) Judecătorii
şi procurorii sunt eliberaţi din funcţie în următoarele cazuri: a) demisie; b) pensionare,
potrivit legii; c) transfer într-o altă funcţie, în condiţiile legii; d) incapacitate
profesională; e) ca sancţiune disciplinară; f) condamnarea definitivă a judecătorului sau
procurorului pentru o infracţiune; g) încălcarea dispoziţiilor art. 7; h) nepromovarea
examenului prevăzut la art. 33 alin. (14);
i) neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a), c) si e). (2) Eliberarea
din funcţie a judecătorilor şi procurorilor se dispune prin decret al Preşedintelui
României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.”
În ceea ce priveşte corupţia în rândul magistraţior, sancţionarea faptelor de corupţie
şi a abuzurilor face obiectul reglementărilor răspunderii de natură administrativă,
disciplinară, civilă şi penală.
Sub legislaţia, actuală judecătorii şi procurorii sunt sancţionaţi disciplinar doar de către
Consiliul Superior al Magistraturii,organ centrul cu sediul în capitala ţării;competenţa de
primă instanţă pentru judecarea infracţiunilor revine curţii de apel (pentru magistraţi de la
nivelul judecătoriilor şi tribunalelor, notarilor, avocaţilor, executorilor judecătoreşti) sau curţii
supreme ( pentru magistraţii de la nivelul curţilor de apel şi instanţei supreme, membrii
Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorii Curţii Constituţionale) – art.28 1 şi art.29 C.
proc.pen.
Tot astfel, pentru soluţionarea cererii de confiscare a unei părţi din avere sa a unui bun
determinat, competenţa revine curţii de apel în a cărei circumscripţie locuieşte persoana
verificată, în timp ce pentru judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, judecătorii
curţilor de apel şi procurorilor parchetelor de pe lângă aceste instanţe,membrii Consiliului
Superior al Magistraturii, judecătorii Curţii Constiţuţionale competenţa de judecată aparţine
Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – art.46 din Legea nr.144/2007.
În legătură cu sancţiunile disciplinare aplicabile judecatorilor şi procurorilor ,potrivit
art.100 din Legea nr.303/2004, acestea se aplică proporţional cu gravitatea abaterilor şi sunt:
a) Avertismentul;
b) Diminuarea indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu până la 15% pe o perioadă de
la 1 lună la 3 luni;
c) Mutarea disciplinară pe o perioadă de la 1 lună la 3 luni la o instanţă sau la un parchet,
situate în circumscripţia aceleiaşi curţi de apel ori în circumscripţia aceluiaşi parchet
de pe lângă curtea de apel;
d) Exluderea din Magistratură.

Downloaded by Gabriel Croitoru (gabrielcroitoru21@yahoo.com)

 lOMoARcPSD|13260822

Bibliografie

1. C.Danileţ, „Corupţia şi anticorupţia în sistemul juridic”, Ed. „C.H.Beck”,

Bucureşti, 2009
2. I. Popa, „Tratat privind profesia de magistrat în România”, Ed. „Universul
juridic”, Bucureşti, 2007
3. T.Ştefănescu, „Tratat teoretic şi practic de drept al muncii”, Ed. „Universul
juridic”, Bucureşti, 2010
4. Al.Ţiclea, „Tratat de dreptul muncii”, Ed. „Universul juridic”,Bucureşti, 2010
5. Statutul judecătorilor, Ed. „ Hamangiu”, Bucureşti
6. Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor

Downloaded by Gabriel Croitoru (gabrielcroitoru21@yahoo.com)