UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA- SIBIU”

FACULTATEA DE DREPT „SIMION BĂRNUȚIU”

SPECIALIZAREA: DREPT ID
CENTRU TUTORIAL: SIBIU

PROFESOR DE DISCIPLINĂ:
BIANCA GUTAN

STUDENT:
CROITORU IOAN-GABRIEL
ANUL1

ANUL UNIVERSITAR 2021-2022

SEMESTRUL 2
 EXAMEN LA DISCIPLINA DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII
POLITICE II
SESIUNEA IUNIE 2022

Speța nr. 1:
1. Ce drepturi fundamentale s-au încălcat în speţa de faţă? Argumentați
prin raportare la starea de fapt.
În aceasta speță au fost încălcate următoarele drepturi fundamentale
prevăzute de Constituție:
- Încălcarea prevederilor articolului 23 alin. (5) privind libertatea
individuală: Art.23 alin(5),, In cursul urmăririi penale arestarea
preventivă se poate dispune pentru cel mult 30 de zile si se poate
prelungi cu cate cel mult 30 de zile, fără ca durata totală să depăsească
un termen rezonabil, si nu mai mult de 180 de zile’’ . În speța noastră
numitul Emil. C este reținut 40 de zile.
- Dreptul la apărare, [Art 24 alin. (1),, Dreptul la apărare este garantat’’.
Alin. (2),,În tot cursul procesului, părțile au dreptul să fie asistate de un
avocat, ales sau numit din oficiu’’], prin faptul ca lui Emil. C nu i-a fost
permisă alegerea unui avocat, acesta fiindu-i impus din oficiu, nu a avut
acces la propriul dosar și nu a putut cere audierea martorilor.
- Prevederile articolului 26. Alin (1) privind viața intima, familială și
privată Autoritătile publice respectă si ocrotesc viata intimă, familială
si private.],prin montarea camerelor de filmat la domiciliul patronului
ziarului și a numitului Emil. C unde locuiesc soţia şi copiii acestuia. De
asemnea, se încalcă prevederile articolului și prin difuzarea zilnică, ăn
emisiiunile din prime time, extrase din convorbirile telefonice ale
patronului ziarului și relatările privind persoanele care intră și ies din
cele două locuințe.
- Libertatea individuala.Art.23 alin. (4),, Arestarea preventivă se dispune
de judecător și numai în cursul procesului penal”. Din textul speței
rezultă ca cei doi au fost arestaiți la ordinul unui procuror.
- Inviolabilitatea domiciliului,[Art.27 alin. (1) Domiciliul si reședința
sunt inviolabile. Nimeni nu poate pătrunde sau rămane în domiciliul ori
in reședința unei persoane fără învoirea acesteia.], prin patrunderea în
domiciliu pentru montarea camerelor de supraveghere pentru a vedea
cine intră și cine iese.
 - Libertatea de exprimare,[Art.30 alin. (4),, Nici o publicatie nu poate fi
suprimată’’], prin suspendarea publicarii ziarului de catre instant.
- Secretul corespondentei,[Art.28 ,,Secretul scrisorilor, al telegramelor,
al altor trimiteri postale, al convorbirilor telefonice si al celorlalte
mijloace legale de comunicare este inviolabil’’] prin publicarea zilnică
în ziarul guvernamental a unor extrase din convorbirile telefonice ale
patronului ziarului.
Restrăngerile drepturilor numitului Emil. C prin prisma articolului 53 din
constituție:
În timpul procesului penal, desfășurat cu încalcarea legii, i s-a restrâns
libertatea individuala si, implicit, libertatea de exprimare, dreptul la apărare, iar
prin montarea camerelor de supraveghere, dreptul la viața privată și de familie.
Aliniatul 2 consacră că restrângerea poate fi dispusă numai dacă este
necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporțională cu
situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod descriminatoriu și fără a aduce
atingere existeței drepturilor sau libertăților, iar faptele pentru care numitul Emil.
C a fost cercetat nu reprezintă un pericol social care să imăună constrângerea
exercitării unor drepturi și libertăți, măsurile fiind invers proporționale cu
gravitatea acuzațiilor aduce acestuia.
Numitul Emil. C nu a beneficiat de prezumția de nevinovăție, i-au fost
încălcate dreptul la apărare, dreptul de a-și alege un avocat, dreptul la liberă
exrimare și viața intimă și dreptul de a consulta dosarul și de a propune martori
în condițiile legii, dreptul la un proces echitabil.
Totodată, prin măsurile de supraveghere a locuinței patronului ziarului și
a cetățeanului Emil C, dar și prin publicarea convorbirilor telefonice purtate de
patron cu alte persoane și a relatărilor despre persoanele care vizitau cele două
locuințe, au fost încălcate și Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului
European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția
persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și
privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE
(Regulamentul General privind Protecția Datelor – RGPD) și Directiva
(UE) 2016/680 a Parlamentului European și a Consiliului din 27 aprilie 2016
privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter
personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, depistării,
investigării sau urmăririi penale a infracțiunilor sau al executării pedepselor și
privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Deciziei-
cadru 2008/977/JAI a Consiliului.
 Speța nr. 2.
1. În speța dată putem observa mai multe încălcări ale articolelor
113 și 115 din Constituția României, întrucât conform art 113 alin. (2)
din Constituție „Motiunea de cenzura poate fi initiata de cel putin o patrime din
numarul total al deputatilor si senatorilor si se comunica Guvernului la data
depunerii”, iar în speța dată 10 deputați ai opoziției înregistrează separat moțiune
de cenzură împotriva celor 2 prim-miniștri.
De asemenea, prevederile art 113 alin (1) ne spune faptul că ”Camera
Deputatilor si Senatul, în sedinta comuna, pot retrage încrederea acordata
Guvernului prin adoptarea unei motiuni de cenzura, cu votul majoritatii
deputatilor si senatorilor”, întrucât președinii celor două camere convoacă
Parlamentul în sesiune extraordinară nu au fost strânse majoritate de voturi pentru
omoțiune de cenzură.
Totodată, întrucât era perioada vancanței parlamentare, Guvernul nu poate
să își angajeze răspunderea înu fața Camerei Deputaților și a Senatului, deoarece
nu a existat o ședință comună, așa cum prevede art 114 alin. (1) din Constituția
României „Guvernul îsi poate angaja raspunderea în fata Camerei Deputatilor si
a Senatului, în sedinta comuna, asupra unui program, a unei declaratii de politica
generala sau a unui proiect de lege.”
În fiecare sesiune extraordinară se poate dispune câte o moțiune de
cenzură, indiferent de numprul și durata sesiunilor extraordinare convocate în
decursul unui an calendaristic în cele două perioade în care Parlamentul nu se află
în sesiune ordinară.
De asemena, conform art 115 alin 5 din Constituție „Ordonanta de urgenta
intra în vigoare numai dupa depunerea sa spre dezbatere în procedura de urgenta
la Camera competenta sa fie sesizata si dupa publicarea ei în Monitorul Oficial al
României. Camerele, daca nu se afla în sesiune, se convoaca în mod obligatoriu
în 5 zile de la depunere sau, dupa caz, de la trimitere. Daca în termen de cel mult
30 de zile de la depunere, Camera sesizata nu se pronunta asupra ordonantei,
aceasta este considerata adoptata si se trimite celeilalte Camere care decide de
asemenea în procedura de urgenta. Ordonanta de urgenta cuprinzând norme de
natura legii organice se aproba cu majoritatea prevazuta la articolul 76 alineatul
(1)”, iar în speța dată propunerea nu a fost dată spre dezbatere.
2. În temeiul Art. 146 lit. e din Constitutie care prevede ca, Curtea
Constitutionala ,,solutionează conflictele juridice de natură constitutională dintre
autoritătile publice, la cererea Presedintelui
Romaniei, a unuia dintre presedintii celor două Camere, a primului-ministru sau
a presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii ’’, aceasta poate fi sesizata
de Presedintele Camerei Deputatilor cu privire la conflictul de natura
constitutionala dintre Parlament si Guvern. Deci putem spune ca solutionarea
sesizarii facute de presedintele Camerei Deputatilor este de competenta Curtii
Constitutionale, fiind un conflict juridic de natura constitutional dintre doua
autoritati publice
Actul de sesizare a Curţii Constituţionale cu o excepţie de
neconstituţionalitate îl constituie doar încheierea instanţei de judecată sau de
arbitraj comercial sau adresa însoțită de motivare trimise de Avocatul Poporului.
În cadrul celorlalte atribuţii prevăzute de art.146 din Constituţie, Curtea
Constituţională poate fi sesizată numai de către autorii prevăzuţi de Constituţie şi
de Legea nr.47/1992.
Curtea Constituţională nu judecă în complete. Curtea Constituţională îşi
desfăşoară activitatea în plen (art.6 din Legea nr.47/1992). La şedinţele Plenului
participă toţi judecătorii Curţii Constituţionale, în afară de situaţiile în care unii
absentează în mod justificat (art.52 alin.(1) din Legea nr.47/1992). Curtea
Constituţională lucrează legal în prezenţa a două treimi din numărul judecătorilor.
Plenul decide cu votul majorităţii judecătorilor Curţii, dacă prin lege nu se
prevede altfel (art.51 din Legea nr.47/1992).
În continuare, în speța noastră, având în vedere neregulile constatate
anterior, consider că Curtea Constituțională admite sesizarea prim-ministrului și
v-a decide că moțiunea de cenzură este neconstituțională.
3. Doesebirea dintre moțiunea de cenzură și angajarea răspunderii
Guvernului apare atunci când are loc ședința comună în fața Camerei și
Senatului. În acest context moțiunea de cenzură are rolul de a retrage încrederea
acordată Guvernului, iar Guvernul când își ia angajamentul răspunderii este tot
printr-o ședință comună între Cameră și Senat, dar asupra unui program, proiecte
de lege sau politică generală.

BIBLIOGRAFIE:
❖ Bianca Selejan-Guțan – Drept Constituțional și Instituții Politice, Volumul 1,
ediția a 4-a, revăzută și adăugită, Ed. Hamangiu 2020
❖ Constituția României.