UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU

FACULTATEA DE DREPT
SPECIALIZAREA: DREPT

DISCIPLINA:
DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII
POLITICE II

COORDONATOR: Prof. Univ. Dr. Bianca Selejan-Guțan

Student: Crăciun Marian-Mihai

Anul : IV ID
Grupa: 3
 EXAMEN LA DISCIPLINA DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE II

SESIUNEA IUNIE 2022

REZOLVAȚI URMĂTOARELE SPEȚE, POTRIVIT CERINȚELOR FORMULATE:

SPEȚA NR. 1

Emil C. este jurnalist la ziarul online „Detectorul de minciuni”. În cursul anului 2019, în urma
unor investigaţii, el realizează un serial de articole în care dezvăluie legăturile dintre ministrul
Bogdan U., omul de afaceri Mihai S. şi liderul de sindicat Romeo G.: soţia ministrului Bogdan
U. (Mirella U.) ar fi înfiinţat o firmă în asociere cu Mihai S., după care ar fi obţinut mai multe
lucrări finanţate de la buget, fără licitaţie publică; ulterior, firma acestora s-a asociat cu firma de
consultanţă a lui H.G., fiul lui Romeo G., pentru a obţine fonduri europene nerambursabile
pentru proiecte fictive, prin ministerul condus de Bogdan U.. Mihai S. și Bogdan U. sunt prieteni
de familie, fapt care este de notorietate publică, iar fiica lui Mihai S. a fost angajată, fără concurs,
pe un post de consilier personal în ministerul condus de Bogdan U. . După publicarea articolelor
în ziar, ministrul Bogdan U. dispune organizarea unor controale ale inspectorilor de muncă, aflaţi
în subordinea sa, la sediul ziarului. În urma acestora, nu se constată nereguli, dar patronul este
atenţionat că ar fi bine să-l concedieze pe Emil C. Pentru că aceasta nu se întâmplă, Mirella U.
formulează plângere civilă împotriva lui Emil C. pentru calomnie, solicitând despăgubiri în
valoare de 1.000.000 lei şi o plângere penală împotriva lui Emil C. şi a unui coleg, pentru
infracţiunea de furt şi violare de domiciliu, pretinzând că aceştia ar fi pătruns fără drept în sediul
firmei sale, sub identităţi false, de unde au sustras documente, fotografii şi un stick USB. Emil C.
şi colegul său sunt arestaţi la ordinul unui procuror. Instanţa decide, ca măsură de siguranţă,
suspendarea publicării ziarului.

Patronul ziarului decide publicarea acestuia în continuare şi sesizează instanţa privind

infracţiunea de abuz în serviciu.

Emil C. este menţinut în arest timp de 40 de zile, fără a se lua vreo măsură între timp şi fără să
aibă acces la dosarul său. Nu a avut dreptul să-şi aleagă un avocat, ci a fost numit, din oficiu,
avocatul Otto S., fin al lui Mihai S. După 40 de zile, este trimis în judecată şi menţinut în arest.
Ziarul ”Pagina dreptății”, cu o orientare pro-guvernamentală, publică zilnic ştiri despre proces,
arătând că „orice judecător cu bun-simţ şi ştiinţă de carte nu poate decât să-l condamne la
închisoare”.

Camere de luat vederi sunt montate la locuinţa patronului ziarului şi a lui Emil C., unde locuiesc
soţia şi copiii acestuia, pentru a supraveghea cine intră şi cine iese. La postul public de
televiziune, se difuzează zilnic, în emisiunile de știri din prime time, extrase din convorbirile
telefonice ale patronului ziarului şi relatări privind persoanele care intră şi ies din cele două
locuinţe.
După un proces de 5 zile, în care nu a putut cere audierea niciunui martor, Emil C. este
condamnat la 2 ani de închisoare pentru furt. Instanţa civilă decide acordarea de despăgubiri de
50.000 de lei în favoarea lui Bogdan U.

ÎNTREBĂRI ŞI CERINŢE:

1. Ce drepturi fundamentale s-au încălcat în speţa de faţă? Argumentați prin raportare la

starea de fapt.
2. Analizați restrângerile drepturilor d-lui Emil C. prin prisma articolului 53 din
Constituție.

REZOLVARE:

În speța de față, a fost încălcat dreptul fundamental la liberă exprimare.

Acest drept este prevăzut în art. 30 alin. (1) din Constituția României: “Libertatea de
exprimare a gandurilor, a opinilor sau a credintelor si libertatea creatiilor de orice fel, prin viu
grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare in public, sunt
inviolabile.”

Insa, tot in art. 30 alin. (6), este prevazut faptul ca: “Libertatea de exprimare nu poate
prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei si nici dreptul la propria imagine.”

Fapta prin care a fost incalcat dreptul fundamendat la libera exprimare al lui Emil C. s-a
intamplat dupa publicarea articolelor, cand ministrul Bogdan U. ordona organizarea unor
controale ale inspectorilor de munca, aflati in subordinea sa, la sediul ziarului.

De asemenea, a mai fost incalcat art. 53 din Constitutia Romaniei, care prevede
restrangerea exercitiului unor drepturi sau ale unor libertati:

(1) Exercitiul unor drepturi sau libertati poate fi restrans numai prin lege si numai daca se
impune, dupa caz, pentru: apararea securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a morale
publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale;
prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru
deosebit de grav.
(2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate
democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să
fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau
a libertăţii.
 In aceasta speta, drepturile lui Emil C. au fost restranse prin faptul ca nu a avut acces la
dosarul lui sub nici o forma, nu a avut dreptul sa isi aleaga un avocat, ci a fost numit din oficiu si
nu a putut cere audierea niciunui martor.

Au fost montate camere de luat vederi la locuinta patronului ziarului si a lui Emil C., unde
locuiesc sotia si copiii acestuia, pentru a supreaveghea cine intra si iese, iar la postul public de
televiziune, se difuzează zilnic, în emisiunile de știri din prime time, extrase din convorbirile
telefonice ale patronului ziarului şi relatări privind persoanele care intră şi ies din cele două
locuinţe. Astfel, au mai fost incalcate unele dintre drepturile si libertatile fundamentale ale
persoanelor fizice, in special a dreptului la protectia datelor cu caracter personal, prevazut de art.
16 al Tratatului privind functionarea Uniunii Europene.
SPEȚA NR. 2

În timpul vacanței parlamentare, Guvernul decide să adopte, prin ordonanță de urgență, o serie
de măsuri care vizează, pe de-o parte, reducerea indemnizațiilor parlamentarilor și, pe de altă
parte, modificarea Codului penal în sensul înăspririi pedepselor pentru anumite infracțiuni de
corupție săvârșite de parlamentari. Atât opoziția parlamentară, cât și unii membri ai partidelor
care formează majoritatea, reacționează prin critici vehemente adresate Guvernului. Președinții
celor două camere convoacă Parlamentul în sesiune extraordinară, iar grupul parlamentar al
opoziției introduce, pentru a patra oară în anul în curs, o moțiune de cenzură împotriva
Guvernului și încearcă să formeze o majoritate pentru a respinge ordonanța de urgență. Între
timp, ministrul de finanțe și ministrul justiției fac declarații despre o eventuală angajare a
răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege care să preia textul ordonanței, în cazul în
care aceasta ar fi respinsă de Parlament. 10 deputați ai opoziției înregistrează, separat, o moțiune
de cenzură împotriva celor doi miniștri. Prim-ministrul sesizează Curtea Constituțională cu o
plângere privind neconstituționalitatea moțiunii de cenzură împotriva celor doi miniștri.

ÎNTREBĂRI ȘI CERINȚE:

1. Care sunt problemele de drept constituțional din această speță? Argumentați, utilizând
prevederile constituției și exemple din jurisprudența relevantă a Curții Constituționale.

2. Care ar putea fi răspunsul Curții Constituționale la sesizarea făcută de prim-ministru?

3. Prin ce se deosebesc moțiunea de cenzură și angajarea răspunderii Guvernului?

REZOLVARE:

Adoptarea Ordonantei de Urgenta.

Art. 115 din Constituia Romaniei prevede posibilitatea Guvernului de a inlocui

Parlamentul, ca unica autoritate legislativa prin posibilitatea emiterii a doua tipuri de acte
normative: Ordonantele si Ordonantele de urgenta.

Cu privire la O.U.G., din analiza textului de Constitutie si a Deciziei nr. 255/2005, Curtea
a stabilit 3 conditii cumulative necesare pentru emiterea acestora:

1.Sa existe o situatie extraordinara;

2.Reglementarea situatiei sa nu poata fi amanata;

3.Urgenta sa fie motivata in cuprinsul ordonantei.

 Din datele prezentate in speta noastra, nu reiese existenta unei situatii extraordinare, a
carei reglementare nu suporta amanare, astfel incat emiterea O.U.G. din discutie nu cumuleaza
conditiile necesare pentru validitatea sa.

Motiunile de cenzura.

Motiunea initiata de grupul parlamentar al opozitiei impotriva Guvernului pentru a 4-a

oara in cursul aceluiasi an.

Potrivit art. 113 alin. (1) Camera Deputatilor si Senatul pot retrage increderea acordata
Guvernului prin procedura motiunii de cenzura. Aceasta procedura prezinta, insa, anumite
limitari prevazute in alin. 4 al aceluiasi articol, in sensul in care, in aceeasi sesiune parlamentara,
deputatii si senatorii care au initiat o motiune de cenzura respinsa, nu mai pot initia o a doua.

Cu toate acestea, prevederile art. 66 alin. (2) prevad posibilitatea intrunirii celor doua
Camere in sesiuni extraordinare, ceea ce se si intampla in situatia de fapt prezentata.

Avand in vedere lipsa altor elemente de factori cu privire la celelalte 3 motiuni de

cenzura si lipsa detaliilor privind initiatorii acestora, o concluzie nu poate fi trasa.

Motiunea initiata de 10 deputati ai opozitiei cu privire la Min. de Finante si Min. Justitiei.

Aceasta contravene clar prevederilor constitutionale ale art. 112, care statueaza ca
mecanismul acestui proces nu poate fi decat colectiv, textul facand referire la Guvern, iar
nicidecum la membri acestuia.

Sesizarea Curtii Constitutionale de catre Prim-Ministru.

Curte Constitutionala, definita ca si garant al suprematiei legii fundamentale, detine o

sfera de competente prevazute in cuprinsul art. 146 din Constitutie.

Solutionarea unui conflict juridic de natura constitutionala intre Guvern si Parlament se

circumscrie competentei prevazute in art. 146 lit. e) din Constitutie, competenta preluata si
detaliata in art. 34-36 din Legea nr. 47/1992 privind Organizarea si functionarea Curtii
Constitutionale. In cuprinsul acestor texte de lege se prevede in mod expres faptul ca interventia
Curtii in aceasta materie se face exclusiv in urma sesizarii din partea unei sfere restranse de
persoane. Iar art. 10 alin. (2) din cuprinsul aceleiași legi prevede in mod expres necesitatea
formei scrise a acestei sesizari, care trebuie, in mod obligatoriu, sa fie si motivata.

Curtea Constitutionala constata ca a fost legal sesizata, dar se declara competenta, din
oficiu, a solutiona un conflict juridic de natura constitutionala intre Guvern si Parlament.
 BIBLIOGRAFIE:

 SUPORT CURS DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE II ID 2020;

 Constituția României;
 Decizia 255/2005;
 Tratatului privind functionarea Uniunii Europene.