REZOLVARE EXAMEN DREPT CONSTITUȚIONAL ȘI

INSTITUȚII POLITICE II

SPETA NR. 1
Cerințe:

1. Care sunt problemele constituționale ale Ordonanței de urgență?

Potrivit dispoziției constituționale a art. 115 alin. (4), „Guvernul poate

adopta ordonanțe de urgență numai în situații extraordinare a căror reglementare nu
poate fi amânată, având obligația de a motiva urgența în cuprinsul acestora”.

Curtea Constituțională a elaborat o vastă jurisprudență în materia adoptării

ordonanțelor de urgență, respectiv în privința condițiilor pe care acestea trebuie să
le îndeplinească pentru a fi în acord cu exigențele înscrise în art. 115 alin. (4) din
Legea fundamentală. Pe cale jurisprudențială, Curtea a statuat că Guvernul poate
adopta ordonanțe de urgență în următoarele condiții, întrunite în mod cumulativ: (i)
existența unei situații extraordinare; (ii) reglementarea acesteia să nu poată fi
amânată, și (iii) urgența să fie motivată în cuprinsul ordonanței. În plus, potrivit art.
115 alin. (6) din Constituție, ordonanțele de urgență nu pot afecta drepturile
electorale.

Dreptul de vot este unul din drepturile electorale fundamentale, iar drepturile
electorale sunt prin excelență drepturi exclusiv politice. Aceasta se explică prin
faptul că, datorită conținutului lor, aceste drepturi pot fi exercitate numai pentru
participarea cetățenilor la guvernare. Într-un stat de drept și democratic poporul
trebuie să aibă ultimul cuvânt, iar acest lucru devine realitate prin exercitarea
drepturilor electorale de către cetățeni.

Conform art. 36 alin 2 din Constituția României ‘Nu au drept de vot debilii
sau alienații mintal, puși sub interdicție, și nici persoanele condamnate, prin
hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale.’,iar prin
introducerea unui OUG prin care se modifică legea referendumului, în sensul
limitării dreptului de vot doar pentru cetățenii români domiciliați în România
încalcă acest articol din Constituție în sensul că doar persoanele enumerate în
alineatul 2 nu au drept de vot, iar alin 1 al aceluiași articol stipulează faptul că
‘Cetățenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniți până în ziua alegerilor
inclusiv’ nespecificând ca trebuie să aibă obligatoriu domiciliul în România.

2. Comentați, din punct de vedere constituțional, comportamentul autorităților

implicate.

Angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege reprezintă o

soluţie extremă, la care poate recurge Guvernul atunci când, pentru adoptarea într-
un timp scurt a proiectului, nici procedura de urgenţă şi nici procedura
ordonanţelor de urgenţă nu mai pot da rezultatele scontate. Adoptarea unui proiect
de lege, pe această cale, reprezintă nu numai o măsură de ocolire a regulilor
procedurii legislative, dar şi o modalitate ultrarapidă, generată de împrejurări
excepţionale, de adoptare a legii. Cu acest prilej este însă, necesar să se respecte nu
numai regulile strict prevăzute de conform art 76 din Constituţie cu privire la
adoptarea proiectului de lege, ci şi obiectul reglementării, respectiv circumscrierea
acestuia la analizarea unei singure materii, clar delimitată şi impusă de
circumstanţe extraordinare. Ca atare, nu pot face obiectul asumării răspunderii
Guvernului proiectele legislative complexe, care prin efectele lor pot depăşi
limitele previziunii parlamentare.

Parlamentului este depozitarul puterii suverane a poporului şi instrumentul

prin care naţiunea îşi investeşte prin vot reprezentanţii să legifereze. Principiul
reprezentării şi cerinţa ca legea adoptată de Parlament să exprime voinţa suverană
a poporului. sunt două reguli de bază ale statului de drept. care se regăseşte şi în
Constituţia României. Astfel art.2 alin. 1 din Constituţie prevede ca suveranitatea
naţională apaţine poporului român care o exercită prin organele sale reprezentative
şi prin referendum, iar art. 58 alin. 1 stipulează că Parlamentul este organul
reprezentativ suprem al poporului roman şi unica autoritate legiuitoare a tării.

Conform art 77 din Constituția României, Legea se trimite, spre promulgare,

Preşedintelui României iar promulgarea legii se face în termen de cel mult 20 de
zile de la primire. Înainte de promulgare, Preşedintele poate cere Parlamentului, o
singură dată, reexaminarea legii. Promulgarea legii se face în cel mult 10 zile de la
primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei Curţii
Constituţionale, prin care i s-a confirmat constituţionalitatea.

SPEȚA NR.2

1. Ce drepturi fundamentale s-au încălcat în speţa de faţă? Prin ce fapte?

Conform art 23 din Constituție s-au încălcat următoarele drepturi

fundamentale:

Arestarea preventivă se dispune de judecător şi numai în cursul procesului

penal ci nu de procuror cum s-a întâmplat în speță.

În cursul urmăririi penale arestarea preventivă se poate dispune pentru cel

mult 30 de zile, iar în situația de fapt a fost reținut timp de 40 de zile.

Conform art 24 Dreptul la apărare este garantat. În tot cursul procesului,

părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

Conform art 26 Autorităţile publice respectă şi ocrotesc viaţa intimă,

familială şi privată. În speța dată membrii familiei inculpatului au fost filmate fără
acordul acestora.

Conform art 28‚ Secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri

poştale, al convorbirilor telefonice şi al celorlalte mijloace legale de comunicare
este inviolabil.’
 2. Analizați restrângerile drepturilor d-lui Marius C. prin prisma articolului 53
din Constituție.

Conform art 53 din Constituție alin 2 măsura restrângerii exerciţiului unor

drepturi sau al unor libertăţi trebuie să fie proporţională cu situaţia care a
determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere
existenţei dreptului sau a libertăţii. Iar situația data Marius C. a fost menţinut în
arest timp de 40 de zile, fără a se lua vreo măsură între timp şi fără să aibă acces la
dosarul său. Nu a avut dreptul să-şi aleagă un avocat, ci a fost numit, din oficiu,
avocatul Walter S., fin al lui Emil S. care putea influența procesul în favoarea
reclamatului, încalcându-se totodată dreptul la un avocat ales, dreptul la viața
private, intima, secretul convorbirilor telefonice și a telegramelor.

Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege
şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii,
a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor;
desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale,
ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav, iar în acest caz nu s-a
întrunit niciunul din cazurile enunțate mai sus.