Lucrul individual, la disciplina , “Dreptul Constitutional”

Titlul VI “Revizuirea
Constitutiei”.
Articolul 141 ; Articolul 142 ; Articolul 143.

Axinoi Ion
30.11.2019
 Cuprins :
Capitolul 1 . „Aspecte teoretico stintifice privind Revizuirea Constitutiei”.............................2-
5.

Capitolul 2. “Aspecte practice privind Revizuirea Constitutiei” ………………………………..…….5-7.

Concluzie …………………………………………………………………………………………………………………….…7.

“Comentariu Constitutiei.” Pagina 1

“Compendium .”
“Legea cu privire la modificarea si completarea Constitutiei” – 5 iulie 2000.
“Manual de Drept Constitutional . Teodor Carnat .”
 Articolul 7
“Constituţia, Lege Supremă”

   “ Constituţia Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nici o lege şi nici un alt act juridic care
contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică.”

Publicat : 12.08.1994 în Monitorul Oficial Nr. 1     Data intrarii in vigoare : 27.08.1994

Constitutia Republicii Moldova poate fi revizuita conform articolele 141 ; 142; 143.

Capitolul 1 “ Aspecte teoretico-stintifice privind Revizuirea Constitutiei”

La etapa initiala Constitutia era considerate ca fiind legea fundamental a statului care include
norme prin care se organiza procesul de guvernare si se consacra dreturile si libertatile
fundamentale ale omului , ulterior continutul acestei notiuni se imbogateste .
Astfel sa ajuns la concluzia ca aceasta lege fundamental trebuie sa reprezinte o structura
sistematizata si sa se bucure de suprematie astfel incat sa prezinte o farantie impotriva puterii
monarhului.
În sistemul constituțiilor rigide modificarea lor parcurge un proces complex, iar modificarea și
adoptarea acestei inițiative de modificare se adoptă cu votul majorității calificative (2/3 din
numărul total de deputați).
În sistemul constituțiilor flexibile procedura de revizuire nu diferă de modificarea legilor
organice sau simple, de aceea modificare se adoptă cu o majoritate simplă.
În constituția Republicii Moldova este consacrat un titlu separat (titlul VI) pentru procedura de
revizuire a constituției.

Ulterior a fost fundamentata ideia stabilitatii Constitutiei care excludea posibilitatea

modificarii acestei de catre organe , decat puterea constituanta.
Procedura de revizuire a constitutiei cuprinde trei etape :
a) Initiativa de revizuire a Constitutiei.
b) Dezbbaterea initiative de revizuire de catre Autoritatile publice competenta .
c) Adoptarea legii de revizuire a Constitutiei.
Constitutia Republicii Moldova se atribuie la categoria constitutiilor rigide . In conformitate cu
“Comentariu Constitutiei.” Pagina 2
“Compendium .”
“Legea cu privire la modificarea si completarea Constitutiei” – 5 iulie 2000.
“Manual de Drept Constitutional . Teodor Carnat .”
prevederile acestuia , initiative revizuirii poate apartine , comform art.141 :

Articolul 141
INIŢIATIVA REVIZUIRII “
“
Acest articol prevede ca : “ (1) Revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de:
a) un număr de cel puţin 200 000 de cetăţeni ai Republicii Moldova cu
drept de vot. Cetăţenii care iniţiază revizuirea Constituţiei trebuie să provină din
cel puţin jumătate din unităţile administrativ-teritoriale de nivelul doi, iar în
fiecare din ele trebuie să fie înregistrate cel puţin 20 000 de semnături în sprijinul
acestei iniţiative;

b) un număr de cel puţin o treime de deputaţi în Parlament;

c) Guvern. (Alin. (1) art. 141 modoficat prin Legea nr. 1115-XIV din
15.07.2000, în vigoare din 28.07.2000) (2) Proiectele de legi constituţionale vor fi
prezentate Parlamentului numai împreună cu avizul Curţii Constituţionale,
adoptat cu votul a cel puţin 4 judecători.”

Art. 141 alin. (1) din Constituţia Republicii Moldova prevede expres subiecţii cu drept de
iniţiativă privind revizuirea Constitutiei. Dar aici putem sa mentionam o greseala de tehnica
legislativa , în susţinerea iniţiativei de revizuire a Constituţiei 200 000 de semnături ale
cetăţenilor cu drept de vot, însă obligă grupul de iniţiativă să adune semnăturile a cel puţin 20
000 de susţinători din cel puţin jumătate din unităţile administrativ-teritoriale de nivelul al
doilea. Rezultă că pentru iniţiativa populară trebuie să semneze 320 000 de oameni (35:2 x 20
000), deoarece în Moldova avem 32 de unităţi administrativ-teritoriale de nivelul al doilea.

Alin. (2) al art. 141 din Constituţie ţine de procedura de depunere a iniţiativei de revizuire a
Constituţiei, al carui proiect nu se depunde la Parlament , dar la Curtea Constitutionala prin
emiterea unui aviz, cu votul a cel putin 4 judecatori. In baza art. 135 c) din constituție se va
pronunța asupra inițiativei de revizuire a constituției. Curtea Constituțională va expune, dacă
aceasta inițiativă este în concordanță cu normele constituționale. Proiectul de modificare
împreună cu avizul Curții Constituționale vor fi puse în dezbateri în parlament în urma căreia
parlamentul trebuie sa adopte aceasta inițiativă cu votul a cel puțin 2/3 din deputați
La randul sau , avizul contine toate probleme privind oportunitatea proectului de lege
constitutionala; analiza formala a proectului ; respectarea de către iniţiatorii proiectului a
unităţii materiei constituţionale; respectarea limitelor indicate in art.142. Ignorarea acestuia
duce la nulitatea modificarilor operate . Este necesar de menţionat faptul că, prin această
exigenţă, constituanta a subliniat importanţa avizului Curţii Constituţionale asupra proiectului
“Comentariu Constitutiei.” Pagina 3
“Compendium .”
“Legea cu privire la modificarea si completarea Constitutiei” – 5 iulie 2000.
“Manual de Drept Constitutional . Teodor Carnat .”
legii de revizuire a Constituţiei. Or, cu excepţia acestui tip de avize, Curtea poate adopta orice
act și cu votul a 3 judecători.

Articolul 142
“LIMITELE REVIZUIRII”

“ (1) Dispoziţiile privind caracterul suveran, independent și unitar al

statului, precum și cele referitoare la neutralitatea permanentă a
statului, pot fi revizuite numai cu aprobarea lor prin referendum, cu
votul majorităţii cetăţenilor înscriși în listele electorale.
(2) Nicio revizuire nu poate fi făcută, dacă are ca rezultat suprimarea
drepturilor și libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor
acestora.
(3) Constituţia nu poate fi revizuită pe durata stării de urgenţă, de
asediu și de război.”

Analizând art. 142 alin. (1) din Constituţie, este necesar de menţionat că referendumul
constituţional a fost instituit de această normă ca o condiţie obligatorie în cazul revizuirii unor
dispoziţii constituţionale. De asemenea, acest tip de referendum este reglementat și de Codul
electoral pentru a da posibilitate poporului să aprobe sau să dezaprobe modificarea unor
caracteristici ale statului (caracterul suveran, independent și unitar al statului, precum și cele
referitoare la neutralitatea permanentă a statului), dar nu pentru a adopta prin referendum legi
de revizuire a Constituţiei ocolind Parlamentul. Rezultă că, după adoptarea unei legi de
revizuire a Constituţiei privind cele 4 caracteristici ale statului conform procedurii prevăzute de
art. 143 din Constituţie, aceasta nu va putea intra în vigoare până nu va fi aprobată de popor
prin referendum
Legea Supremă a instituit două categorii de limite ale revizuirii sale,in scopul excluderii orice
abuz la viitoarele puteri constituante : limite formale – ce ţin de procedura și situaţia în care se
operează modificările; limite materiale – ce ţin de conţinutul normativ sau esenţa relaţiilor
sociale reglementate de normele constituţionale supuse revizuirii.
Curtea Constitutionala , evidentiaza doua criteria care divizeaza limitele revuzuirii :
Primul criteriul presupune ca , pe de o parte, revizuirea Constitutiei este inadminisibilitatea,
deoarece acesta va avea ca rezultat compromiterea valorilor democratice a statului , dar pe de

“Comentariu Constitutiei.” Pagina 4

“Compendium .”
“Legea cu privire la modificarea si completarea Constitutiei” – 5 iulie 2000.
“Manual de Drept Constitutional . Teodor Carnat .”
o alta parte , dispozițiile privind caracterul suveran, independent și unitar al statului precum și
neutralitatea statului pot fi revizuite numai cu aprobarea prin referendum cu votul majorității
cetățenilor înscriși în listele electorale.
Al doilea criteriu , presupune inadmisibilitatea revizuirii din motive de importunitate .

Articolul 143
“ LEGEA PRIVIND MODIFICAREA CONSTITUŢIEI”
“ (1) Parlamentul este în drept să adopte o lege cu privire la modificarea
Constituţiei după cel puţin 6 luni de la data prezentării iniţiativei corespunzătoare.
Legea se adoptă cu votul a două treimi din deputaţi.
(2) Dacă de la prezentarea iniţiativei cu privire la modificarea Constituţiei
Parlamentul nu a adoptat timp de un an legea constituţională corespunzătoare,
propunerea se consideră nulă.”

Alin. (1) nu acordă altui organ decât Parlamentul dreptul de a revizui Constituţia. Modificarea
Constitutiei pe cale Parlamentara , o lege cu privire la modificarea Constitutiei , poate fi
adoptata dupa cel putin 6 luni de la data prezentarii initiative corespunzatoare. Acest termin de
minimum 6 luni permitea protectia Constitutiei prin asigurarea unei perioade de dezbateri in
vederea formarii unei opinii libere .
La initierea procedurii de revizuire a Constitutiei pe cale referendumului , trebuie sa fie
respectata terminul de 6 luni din momentul initierei si pana la momentul desfasurarii
referendumului.

Capitolul 2 “ Aspecte practice privind Revizuirea Constitutiei”

Astfel dupa ce am patruns in aspectele teoretico-stintifice , putem sa analizam si aspectele

practice .
Reamintim ca in Republica Moldova a fost trei incercari (tentative ) de modificare si revizuire a
Constitutiei .
Incepem cu tentative de modificare a Constitutiei din 2000 . Aceasta initiative a fost din partea
Presedintelui Republicii Moldova, Petru Lucinschi .Reforma Constitutiei initiate de Presedintele
Republicii Moldova , prevedea acordarea de largi prerogative Presedintelui tarii .
Conform proectului de modificare a Constitutiei :
-Puterea executive sa o exercite Presedintele Republicii Moldova .
“Comentariu Constitutiei.” Pagina 5
“Compendium .”
“Legea cu privire la modificarea si completarea Constitutiei” – 5 iulie 2000.
“Manual de Drept Constitutional . Teodor Carnat .”
- Prim-Ministru sa fie ales de catre Presedintele Republicii Moldova , la fel si membrii
Guvernului la propunerea Prim-Ministrului.
Proiectul mai includea o noua prodecura constitutional – motiunea de cenzura constructiva ,
prin care Parlamentul , exprimand vot de neincredere Guvernului nu atrage demisia Guvernului
, ci doar a Prim-Ministrului. Proiectul de lege conferee dreptul Presedintelui de a numi in
functie personae oficiale de stat , si de a cere demisia persoanelor de stat , numite si de alte
autoritati publice , in cazul in care persoana respective nu isi onoreaza obligatiile .
Deasemenea , se adauga controlul asupra Consiliului Superior al Magistraturii, ceea ce-I dadea
dreptul sa controleze justitia din interior, in calitate de Presedinte a acestui Consiliu , el era pus
in situatia de a face propineri pentru numirea judecatorilor , pe care ulterior ,in calitate de
Presedinte a tarii , ii numea in aceasta functie .
Toate prevederile proiectului de modificare a Constitutiei , duceau spre transformarea
Republicii Moldova intr-o republica presidentiala.
Insa Parlamentul a adoptat la 5 iulie 2000 “ Legea cu privire la modificarea si completarea
Constitutiei”, in defavoarea initiative Sefului statului , care a deminuat din rolul si competentele
Presedintelui Republicii Moldova in favoarea Guvernului si Parlamentului. Noua lege
introducea in :
Articolul 74. “Proiectele de lege prezentate de Guvern si propunerele legislative de deputati
sunt examinate de Parlament “
Articolul 78. “ Modul de alegere a Presedintelui de catre Parlament”
Articolul 82. “Numirea Guvernului “ si Articolul 73. “ Participarea la sedintele Guvernului “ au
fost abrogate .

Ulterior , in 2003 ,a fost o alta tentative de modificare a Constitutiei. Acest proces a fost pornit ,
la fel ca si in tentative din 2000, de catre Presedintele statului , care opta pentru abrogarea
Constitutiei si adoptarea unei noi Constitutie care ar legifera sistemul fiderativ de functionare a
statului , care ar solution Conflictul Transnistian . Insa , conform art.141 din Constitutia
Republicii Moldova , Presedintele nu este un subiect de drept constitutional imputernicit sa
porneasca proiectul de revizuire a Constitutiei , inclusiv abrogarea acestuia.

In 2009 , din nou , a inceput o noua tentative de revizuire a Constitutiei , dar acuma din partea
Presedintelui interimar, Presedintelui Parlamentului , M.Ghimpu .El a semnat un decret ,
privind crearea unei Comisii pentru modificarea Constitutiei , care urma sa , identifice lacuniile
din Constitutie . In urmare studiul efectuat , membrii Comisiiei au identificat circa 70 articole ce
pot fi reformulate:
Sa fie introdus un nou capitol “Ombudsmanul national” si “ Ombudsmanul impotriva
descriminarii”.
Sa fie introdus un nou titlu , denumit “Integrarea UE”.
Modificarea art. Privind alegerea Presedintelui , pentru a fi ales prin vot secret , direct si
universal.
Introducerea normei ce interzicea retragerea cetateniei acelui care a dobandito prin nastere.
“Comentariu Constitutiei.” Pagina 6
“Compendium .”
“Legea cu privire la modificarea si completarea Constitutiei” – 5 iulie 2000.
“Manual de Drept Constitutional . Teodor Carnat .”
Consacrarea dreptului de a alege de la varsta de 16 ani .
Curtea Constitutionala se propunea sa fie contituita din 9 judecatori pentru un mandate de 9
ani .

Concluzie :
Revizuirea Constitutiei este permisa in Republica Moldova , dar in temeiurile prevazute de lege
, conform articolelor 141 ; 142 ; 143 . Care nu permit nici un fel de manipulare a Constitutiei in
favoarea cuiva , exemplu este tentativa din 2000 , 2003 . Constituţia Republicii Moldova este
principalul instrument politico-juridic care a consacrat despărţirea definitivă de regimul
totalitar, oferind ţării o nouă ordine constituţională, care consfinţeşte racordarea ţării la valorile
lumii civilizate întemeiate pe respectul şi pe promovarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti,
pe pluralismul politic şi economia de piaţă, pe domnia legii, pe justiţie şi pe solidaritate socială,
pe egalitate şi dreptate socială. În acest fel, erau consacrate dezideratele politice esenţiale ale
mişcării de eliberare naţională de la sfârşitul anilor ‘90.

Garantarea acestor principii nu ţine însă numai de opera legiuitorului. Supremaţia Constituţiei
este garantată de Curtea Constituţională, care reprezintă un progres în construcţia
instituţională a ţării, fiind creaţia Legii fundamentale şi care asigură transpunerea în viaţă a
Constituţiei, ca bază fundamentală a funcţionării statului de drept.

Recomandari :
Dupa parerea mea , articolele 141 ; 142 ; 143 , au o structura bine determinata , care nu
necesita interventia de modificare sau completare a acestora . Dar as mentiona o
recomandare : Rezolvarea greselii de tehnica legislativa , mentionata in Articolul 141.
Rezolvarea acestei problema ar face ca articolele respective din titlul « Revizuirea Constitutiei »
sa devina suficiente ce tine de textul acestora .

“Comentariu Constitutiei.” Pagina 7

“Compendium .”
“Legea cu privire la modificarea si completarea Constitutiei” – 5 iulie 2000.
“Manual de Drept Constitutional . Teodor Carnat .”