capitolul 7:adoptarea,suspendarea si abrogarea constitutiei

procedee de adoptare a constitutiei

in principiu,initiativa constitutionala trebuie sa apartina acelui organism statal, politic sau social
care ocupa in sistemul politic al unei societati,locul cel mai important.
in teoria constituttionala,problema adoptarii constitutiei este tratata in legatura cu puterea
constituanta.
prin putere constituanta se intelege organul care,beneficiind de autoritatea politica speciala,are
dreptul de a modifica constitutia.
puterea constituanta poate fi:
-originara,atunci cand nu exista sau nu mai exista constitutie in vigoare;
-instituita,atunci cand este precedata de constitutia in vigoare.
modurile de adoptare ale constitutiei exprima existenta unui proces complex cu profunde
semnificatii politico-juridice in care se detaseaza 3 elemente principale:
1.initiativa adoptarii constitutiei
doctrina constitutionala apreciaza ca initiativa adoptarii constitutiei trebuie sa apartina acelui
organism statal politic sau social care ocupa in sistemul politic al unei societatti locul suprem si in
consecinta cel mai in masura sa cunoasca evolutia si perspectivele colectivitatii pe care o reprezinta.
d.p.d.v. constituttional se pot distinge 2 situatii distincte referitoare la initiativa constituitonala:
a)situatia in care unele constittutii prevad in textele lor organismul statal care pot avea initiativa
adoptarii constitutiei;
b)situatia acelor constitutii care prevad in textele lor organismul referitor la initiativa constitutionala
si a caror adoptare rezulta sdin sistemul general normativ al dreptului comun, referitor la adoptarea
legilor ordinare.
2.puterea constituanta
in ceea ce priveste puterea constituanta sau organismul abilitat sa aiba initiativa constitutionala
se pot disitnge 2 situatii:
a)situatia conform careia potrivit textului constitutional,organul suprem reprezentativ,guvernul,
presedintele sau un numar de alegatori repartizati proportional pe unitati administrativ-teritorial pot
avea initiativa constitutional;
b)situatia corespunzatoare unui hiat politic in care regimul constitutional nu mai functioneaza, cum
ar fi spre ex:perioada revolutiilor etc, in aceste situatie initiativa adoptarii constitutionale se bazeaza
pe ideea de legitimitate politica si ea corespunzatoare claselor sociale sau grupurilor care-si aroga
aceste drepturi de legitimitate politica.
3.modurile de adoptare
modul de adoptare al unei tari este specific fiecarei tari fiind determinat de stadiul de dezvoltare
economico-sociala,de iedeologia dominanta in momentul adoptarii.
clasificarea constittutiilor dupa modul de adoptare:
 d.p.d.v. al initiativei
a)constitutia acordata-constitutia acordata de monarh,ca detinator absolut al puterii, reprezinta cea
mai rudimentara forma constitutionala care a aparut in monarhia absoluta si prin care monarhul
 aparent din propria initiativa,dar de fapt constrans intotdeauna de fortele populare a daruit poporului
o constitutie sub forma unei concesii gratioase(ex constitutia frantei 1814).
constitutiile concedate erau deosebit de fragile,deoarece pe de o parte constituiau o slaba garantie din
partea monarhului,iar pe de alta parte puteau fi modificate foarte usor.
b)statutul este o forma cosntituionala,in care initiativa adoptarii a apartinut monarhului si a fost
supusa ratificarii prin plebiscit(ex constitutia italiei 1848).
c)pactul este o forma constitutioanal in care initiativa adoptarii a apartinut in principiu adunarii
reprezentative,iar aprobarea a venit din partea monarhiei ca o manifestare a consimtamantului
acesteia la noile norme constitutionale.pactul este considerat a fi un contract intre rege si popor.
 d.p.d.v. al regimului politic aceasta forma constituitonala poate fi sintetizata prin
cuvintele "regele domneste,dar nu guverneaza"(ex constitutiile romaniei 1866,1923).
d)constitutia conventie este opera unei adunari denumita conventie care exprima acordul intervenit
intre toti membrii societatii,acord ce este considerat deasupra parlamentului si are ca efecte directe
asupra puterilor delegate in stat.
e)constitutie parlamentara este adoptata de catre parlament(ex constitutiile romaniei
1948,1952,1965).
consideratii generale privind revizuirea constitutiei romaniei
modificarea constitutiei consttituie o problema importanta a dreptului constitutional cu
implicatii practice deosebite.aceasta operatiune este guvernata de 3 principii fundamentale:
-dreptul de a revizui constitutia apartine aceluiasi organ care a adoptat-o;
-organul competent sa revizuiasca constitutia difera in raport de natura constitutiei;
-procedura de modificare este in principiu aceeasi ca si procedura de adoptare,operand regulile de la
simetria juridica.
flexibilitatea/rigiditatea constitutionala sunt considerate caracteristici ale constitutiilor scrise,si
din teoria juridica care face distinctie intre legile fundamentale,legile organice si legile ordinare.
rigiditatea/felxibilitatea constitutionala refelecta faptul ca adopatarea diferitelor categorii de
norme juridice trebuie sa se daca diferentiat in raport de valorile social-economice acreditate.
revizuirea constitutionala poate fi directa,deschisa ,formala sau juridica,atunci cand se
realizeaza in conditiile prevazute chiar de constitutie,dar poate fi oblica,oculta sau informala prin
schimbarea sensului normelor constitutionale,devenind frauduloasa.
procedura de revizuire a constitutiei romaniei
sediul materiei il formeaza dispozitiile cuprinse in titlul 7 revizuirea constitutiei, dispozitiile
cuprinse in articolele 150-152.totodata sunt aplicabile si dispozitiile art.146 a), teza finla,care
statueaza competenta curtii constitutionale de a se pronunta din oficiu asupra initiativelor de
revizuire a constitutiei.
subiectele de drept care pot avea initiativa revizuirii sunt:
a)presedintele romaniei,la initiativa guvernului;
b)cel putin 1/4 din numarul deputatilor sau al senatorilor;
c)cel putin 500.000 din cetatenii cu drept de vot.in cazul initiativei populare,cetatenii trebuie sa
provina din cel putin jumatate din judetele tarii,iar in fiecare din aceste judete,sau in municipiul
bucuresti,trebuie sa fie inregistrate cel putin 20.000 de semnaturi in sprijinul acestei initiative.
o prima etapa procedurala este verificarea proiectului/propunerii legislative sub aspectul
indepliinirii conditiilor de constitutionalitate printr-o decizie motivata.decizia instatei constitutionale
are valoarea unui aviz consultativ pentru parlament,care poate trece in conditiile art.151
constitutie,peste eventualele obiectii de neconstitutionalitate ale curtii constitutionale.
proiectul/propunerea de revizuire constitutionala,insotit de decizia curtii constitutionale este
depus la parlament.urmeaza analiza si avizarea initiativei legislative in comisiile de specialitate ale
fiecarei camere,care intomesc un raport.
forul decizional sunt camerele parlamentare,care in baza documentelor mai sus aratate dezbat
initiativa de modificare a constitutiei.
in situatia in care cele doua camere parlamentare adopta proiectul/propunerea de revizuire in
forme diferite,dispozitiile art.151(2) constitutie prevad procedura de mediere.
daca prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord,initiativa de revizuire constitutionala
este supusa spre adoptare in sedinta comuna a camerei deputatilor si senatului.
in cazul adoptarii initiativei legislative de catre parlament proiectul/propunerea de revizuire se
inainteaza presedintelui romaniei.presedintele este obligat sa convoace corpul electoral pentru a se
pronunta prin referendum ,care se organizeaza in cel mult 30 de zile de la data aprobarii
proiectului/propunerii de revizuire.
limitele revizuirii sunt prevazute de dispozitiile art.152 constiutie.reglementarile cuprinse in
alin.3 interzic revizuirea legii fundamentael pe durata starii de asediu sau a starii de urgenta si in
timp de razboi.
revizuirea cosntitutionala nu poate fi realizata pe durata interimatului la functia de presedinte al
romaniei.
de asemenea,nici o revizuire nu poate avea ca rezultat suprimarea drepturilor si libertatilor
fundamentale ale cetatenilor sau a garantiilor acsetora.
suspendarea si abrogarea constitutiei
in practica constitutionala a unor state s-au intalnit cazuri in care regimul constitutional a fost
suspendat total sau partial.
suspendarea cosntitutiei exprima faptul ca pentru o durata de timp determinata normele juridice
constitutionale isi inceteaza in tot sau in parte efectele juridice(ex constitutia romaniei din 1965).
unele constitutii interzic in mod expres posibilitatea suspendarii,in doctrina constitutionala
subliniaza faptul ca aceasta interdicite exprima necesitatea predominarii principiului suprematiei
legii.
cazurile de suspendare sunt urmatoarele:
-guvernantii renunta la formele democratice de conducere;
-proclamarea starii de asediu;
-guvernarea unor decrete-lege;
-cazul loviturilor de stat.