Glande suprarenale

PIA ELENA FELICIA

PROFESOR:TUDOR CLAUDIA
LICEUL TEHNOLOGIC ASTRA
PITESTI
Glandele suprarenale sunt organe pereche localizate în loja renală, retroperitoneal, la
dreapta și la stânga coloanei vertebrale. Glandele suprarenale se află în strânsă legătură
topografică cu rinichii, proprietate care este aratată și de numele glandelor. Glanda
suprarenala stângă împreună cu rinichiul se găsesc mai sus față de cele de pe partea opusă.
Deși sunt rare cazurile, putem avea și glande suprarenale accesorii situate pe rinichi, pe
pancreas, ficat, mezenter, glande genitale sau în apropierea plexului genetativ celiac.
GLANDELE SUPRARENALE AU FORMĂ VARIABILĂ: GLANDA DREAPTĂ SEAMĂNĂ CU O CREASTĂ DE COCOȘ,
IAR CEA STÂNGĂ ESTE COMPARATĂ DE OBICEI CU O SEMILUNĂ SAU CU O VIRGULĂ. GLANDELE SUNT
TURTITE ANTERO-POSTERIOARE ȘI PREZINTĂ 3 FEȚE ȘI 2 MARGINI. FAȚA ANTERIOARĂ ESTE ORIENTATĂ
ÎNAINTE ȘI LATERAL ȘI PE ACEASTA SE AFLĂ HILUL. FAȚA POSTERIOARĂ ESTE ORIENTATĂ ÎNAPOI ȘI MEDIAL,
CEA INFERIOARĂ ESTE
Caracteristici NUMITĂ
– glanda suprarenala ȘI FAȚA RENALĂ, IAR BAZA ESTE CONCAVĂ.  CELE DOUĂ MARGINI SUNT:

SUPERIORĂ ȘI MEDIALĂ; AMBELE SUNT CONVEXE.

GLANDA SUPRARENALĂ ESTE ÎMPĂRȚITĂ ÎN DOUĂ COMPONENTE ENDOCRINE: MEDULARĂ ȘI CORTICALĂ.
ACESTEA DIFERĂ DIN PUNCT DE VEDERE STRUCTURAL, FUNCȚIONAL, FILOGENIC ȘI ONTOGENETIC.
MEDULARĂ ESTE POZIȚIONATĂ ÎN CENTRU, IAR CONTICALA O ACOPERĂ LA SUPRAFAȚĂ. CORTICALA ȘI
MEDULARA DIFERĂ PRIN CULOARE: MEDULARĂ ESTE ALB-GĂLBUIE, IAR CORTICALA ARE O CULOARE BRUN-
GĂLBUIE.  DIN PUNCT DE VEDERE AL CONSISTENȚEI, MEDULARA ESTE MOLE, IAR CORTICALA ESTE
SUFICIENT DE FERMĂ. GLANDA RENALĂ ESTE FRIABILĂ, PUTÂND FI LEZATĂ DE ORICE APĂSARE SAU
TRACȚIUNE. ÎN CEEA CE PRIVEȘTE MEDULARA, ARE LOC AUTOLIZA ACESTEIA EXACT DUPĂ MOARTE, LUCRU
CARE A ÎNCURAJAT MULT TIMP IDEEA CĂ GLANDA RENALĂ ESTE COMPUSĂ DOAR DIN CORTICALĂ. DUPĂ
AUTOLIZA MEDULAREI, ÎN LOCUL ACESTEIA RĂMÂNE O CAVITATE; DE AICI PROVINE ȘI NUMELE MAI VECHI
DE GLANDĂ DE CAPSULĂ SUPRARENALĂ.
GLANDA RENALĂ ARE O ÎNĂLȚIME DE 5 CM, O LĂȚIME DE 3 CM ȘI Î GROSIME DE 1 CM. ÎN CEEA CE PRIVEȘTE
GREUTATEA, GLANDA RENALĂ POATE CÂNTĂRI ÎNTRE 5 ȘI 8 GRAME, CORTICALA OCUPÂND UN PROCENT DE
80-90%, IAR MEDULARA 10-20%.
 Mijloacele de fixare

PRINCIPALELE MODALITĂȚI DE FIXARE ALE GLANDEI SUPRARENALE CUPRIND:

–        PEDICULII VASCULO-NERVOȘI,
–        LIGAMENTELE PERIVASCULARE,
–        FASCIA RENALĂ,
–        PERITONEUL PARIETAL,
–        PRESIUNEA ABDOMINALĂ.
FASCIA RENALĂ OCUPĂ UN ROL IMPORTANT ÎN FIXAREA GLANDEI RENALE,
DEOARECE ACEASTA ACOPERĂ GLANDA ȘI O INTRODUCE ÎN INTERIORUL LOJEI
RENALE. FOIȚELE ANTERIOARE ȘI POSTERIOARE ALE LOJEI RENALE TREC DE
SUPRARENALE, PRINZÂNDU-SE DE DIAFRAGM. ÎN LOJA RENALĂ, GLANDA ESTE
SEPARATĂ DE RINICHI PRINTR-O EXPANSIUNE A FASCIEI RENALE, SEPTUL RENO-
SUPRARENAL.
 Raporturile
RAPORTURILE GLANDEI SUPRARENALE DIFERĂ LA DREAPTA FATĂ DE STÂNGA.
GLANDA SUPRARENALĂ DREAPTĂ:
–        FAȚA ANTERIOARĂ/ANTERO-LATERALĂ: PERITONEUL PARIETAL, VENA CAVĂ
INFERIOARĂ, FLEXURA SUPERIOARĂ A DUODENULUI ȘI ARIA NUDĂ A FICATULUI.
–        FAȚA POSTERIOARĂ/POSTERO-MEDIALĂ: DIAFRAGMA, RECESUL COSTODIAFRAGMATIC
AL PLEUREI.
–        FAȚA RENALĂ SAU BAZA SE GĂSEȘTE PE EXTREMITATEA SUPERIOARĂ A RINICHIULUI.
–        MARGINEA SUPERIOARĂ: REPAUZEAZĂ PE DIAFRAGM.
–        MARGINEA MEDIALĂ: GANGLIONII CELIACI, ARTERELE FRENICE INFERIOARE, VENA
CAVĂ INFERIOARĂ.
 Raporturile
GLANDA SUPRARENALĂ STÂNGĂ:
–        FAȚA ANTERIOARĂ/ANTERO-LATERALĂ:
PERITONEUL PARIETAL, STOMACUL, COADA
PANCREASULUI, VASELE SPLENICE
–        FAȚA POSTERIOARĂ/POSTERO-MEDIALĂ:
DIAFRAGMA, RECESUL COSTODIAFRAGMATIC AL
PLEUREI.
–        FAȚA RENALĂ SAU BAZA SE GĂSEȘTE PE
EXTREMITATEA SUPERIOARĂ A RINICHIULUI.
–        MARGINEA SUPERIOARĂ: REPAUZEAZĂ PE
DIAFRAGM.
–        MARGINEA MEDIALĂ: GANGLIONII CELIACI,
ARTERELE FRENICE INFERIOARE, RAPORTURI
MEDIALE CU AORTA.
 Structura glandei suprarenale
GLANDELE SUPRARENALE SUNT ORGANE EPITELIO-NERVOASE COMPUSE DINTR-O CORTICALĂ ȘI
O MEDULARĂ. GLANDA ESTE SITUATĂ ÎNTR-O CAPSULĂ CONJUNCTIVĂ, CARE TRIMITE ÎN PARENCHIM
O SERIE DE SEPTE RADIARE, PURTĂTOARE ALE VASELOR ȘI NERVILOR. STROMA ESTE FORMATĂ DINTR-
O REȚEA FINĂ RETICULINICĂ, CARE CONȚINE MULTE CAPILARE SANGVINE.
CORTICALA SUPRARENALEI
CORTICALA (CORTEXUL) REPREZINTĂ 80-90% DIN GLANDĂ. CORTEXUL ESTE FORMAT DIN CELULE
EPITELIALE DISPUSE ÎN CORDOANE, CARE SUNT ÎNCONJURATE DE O REȚEA CAPILARO-RETICULINICĂ.
CORDOANELE SUFERĂ MODIFICĂRI PE PARCURSUL VIEȚII, ÎNSĂ ACESTEA DEPIND DOAR DE VÂRSTĂ,
STĂRI SAU SOLICITĂRI FUNCȚIONALE. CORDOANELE CELULARE SUNT ÎMPĂRȚITE ÎN 3 ZONE ÎN
FUNCȚIE DE DISPOZIȚIA ȘI CARACTERELE CITOLOGICE. DE LA SUPRAFAȚĂ SPRE MEDULARĂ, ZONELE
SUNT: ZONA GLOMERULARĂ, ZONA FASCICULATĂ, ZONA RETICULARĂ.  ZONA GLOMERULARĂ CONȚINE
CELULE SUB FORMĂ DE CUIBURI SAU DE GRĂMĂJOARE SFEROIDALE. ZONA FASCICULATĂ ESTE CEA
MAI GROASĂ, AVÂND CELULELE SUB FORMĂ DE DE COLOANE PARALELE. ZONA RETICULARĂ
CUPRINDE CELULE ARANJATE SUB FORMA UNOR STRUCTURI NEREGULATE ÎN REȚEA. DE ASEMENEA,
ZONA RETICULATĂ CONȚINE GRANULE DE PIGMENT LIPOFUSCINIC, CARE DEVIN MAI NUMEROASE
ODATĂ CU ÎNAINTEREA ÎN VÂRSTĂ. CORTICALA ARE O IMPORTANȚĂ VITALĂ.
 Structura glandei suprarenale
MEDULARA SUPRARENALEI
MEDULARA CUPRINDE CELULE CROMAFINE ȘI CELULE (NEURONI) GANGLIONARE
SIMPATICE. CELULELE CROMAFINE AU FORMĂ POLIGONALĂ ȘI SUNT DISPUSE ÎN REȚEA
SAU CUIBURI. ÎNTRE CORDOANELE DE CELULE SE AFLĂ CAPILARE SINUSOIDE LARGI ȘI
VENE DE DIFERIE DIMENSIUNI, CU PERETE MUSCULOS. PRINTRE CELULELE EPITELIALE
SE AFLĂ NEURONI VEGETATIVI MULTIPOLARI ȘI FIBRE NERVOASE VEGETATIVE
PREGANGLIONARE. FIBRELE SUNT DE NATURĂ SIMPATICĂ, URMEAZĂ TRAIECTUL
NERVILOR SPLANHNICI MARI ȘI FAC SINAPSĂ CU CELULELE CROMAFINE. CELULELE
CROMAFINE AU VALOAREA NEURONILOR POSTGANGLIONARI AI SIMPATICULUI.
 Vascularizația suprarenalei

GLANDA SUPRARENALĂ ESTE BOGAT VASCULARIZATĂ. PARTEA ARTERIALĂ NU SE SUPRAPUNE CU CEA VENOASĂ. FIECARE
GLANDĂ SUPRARENALĂ PREZINTĂ TREI GRUPE DE ARTERE; ACESTEA NU PĂTRUND PRIN HIL.
ARTERELE SUPRARENALE SUPERIOARE SUNT ÎN NUMĂR DE 2-3 ȘI ÎȘI AU ORIGINEA ÎN ARTERA FRENICĂ INFERIOARĂ. ARTERA
SUPRARENALĂ MIJLOCIE PROVINE DIN  AORTA ABDOMINALĂ, IAR ARTERELE INFERIOARE (2-3) PROVIN DIN ARTERA
RENALĂ.
CAPSULA PROPRIE A GLANDEI PREZINTP UN PLEX ARTERIAL, CARE ESTE FORMAT DIN TOTALITATEA ARTERELOR PRECIZATE MAI
SUS. DIN PLEX PLEACĂ SPRE PARENCHIM DOUĂ TIPURI DE ARTERE. CELE MAI MULTE ARTERE SUNT SCURTE, RADIARE ȘI SE
OPRESC ÎN CORTICALĂ (SE CAPILARIZEAZĂ). DE LA ACEST NIVEL, SÂNGELE ÎMPREUNĂ CU HORMONII CORTICALEI CURG ÎN
CAPPILARELE LARGI ALE MEDULAREI. CELELALTE ARTERE SUNT MAI PUȚIN NUMEROASE ȘI PĂTRUND DIRECT ÎN MEDULARĂ
(SE CAPILARIZEAZĂ). AICI, CAPILARELE SE GRUPEAZĂ ÎNTR-O REȚEA NEREGULATĂ DIN CARE IAU NAȘTERE VENELE. UNELE
VENE AU PERETE GROS ȘI MUSCULOS, PUTÂND REALIZA DATORITĂ VASODILATAȚIEI STAGNAREA SÂNGELUL BOGAT ÎN
HORMONI.
VENELE GLANDEI SUPRARENALE SE COLECTEAZĂ ÎNCĂ ÎN INTERIORUL PARENCHIMULUI ÎNTR-UN TRUNCHI UNIC, VENA
CENTRALĂ, CARE PĂRĂSEȘTE GLANDA LA NIVELUL HILULUI, CARE SE AFLĂ PE FAȚA ANTERIOARĂ. ÎN PARTEA DREAPTĂ, VENA
CENTRALĂ, CARE ESTE SCURTĂ, VOLUMINOASĂ, ARE UN TRAIECT ASCENDENT ȘI SE VARSĂ ÎN VENA CAVĂ INFERIOARĂ. ÎN
PARTEA STÂNGĂ, VENA CENTRALĂ ESTE MAI LUNGĂ ȘI MAI SUBȚIRE, CU UN TRAIECT DESCENDENT. ACEASTA SE VARSĂ ÎN
VENA RENALĂ STÂNGĂ.
LIMFATICELE PROVIN ATÂT DIN CORTICALĂ, CÂT ȘI DIN MEDULARĂ. LIM FATICELE CORTICALEI SE GRUPEAZĂ ÎN VASE
COLECTOARE SITUATE PARALEL CU ARTERELE. DIN REȚEAUA MEDULAREI SE FROMEAZĂ CÂTEVA VASE LIMFATICE, CARE
ÎNSOȚESC VENA CENTRALĂ. CANALELE COLECTOARE SE TERMINĂ ÎN NDURILE LIMFATICE LOMBARE PRE ȘI LATERO-AORTICE.
 Inervația suprarenalei

PARTEA MEDULARĂ A SUPRARENALEI ESTE MULT MAI BOGAT

VASCULARIZATĂ COMPARATIV CU CORTICALA. PREDOMINANT,
FIBRELE NERVOASE ÎȘI AU ORIGINEA ÎN PLEXUL CELIAC, IAR
CELELALTE ÎN NERVII SPLANHICI TORACICI. PLEXUL CELIAC DĂ
NAȘTERE PEDICULULUI NERVOS MEDIAL, IAR NERVII SPLANHICI DAU
NAȘTERE PEDICULULUI NERVOS POSTERIOR. FIBRELE CARE STRĂBAT
ÎNTREAGA GLANDĂ SUNT FIBRE SIMPATICE PREGANGLIONARE.
ACESTEA TRAVERSEAZĂ CORTICALA ȘI AJUNG LA CELULELE
CROMAFINE ALE MEDULOSUPRARENALEI, CONSIDERATE NEURONI
POSTGANGLIONARI. CORTICALA ESTE INERVATĂ MAI SĂRAC
DATORITĂ CONTROLULUI HORMONAL DIN PARTEA ADENOHIPOFIZEI.
 Fiziologia glandei suprarenale

GLANDA SUPRARENALĂ SE OCUPĂ ÎMPREUNĂ CU HIPOTALAMUSUL ȘI CU ADENOHIPOFIZA DE SINDROMUL DE ADAPTARE, GLANDELE

REACȚIONÂND MORFOLOGIC ȘI FIZIOLOGIC LA STĂRILE DE TENSIUNE, STRES, DURERE, FURIE, FRICĂ. GLANDELE SUPRARENALE ÎȘI
ÎNDEPLINESC FUNCȚIA PRIN HORMONII PE CARE ÎÎ SECRETĂ. ACEȘTI HORMONI SUNT FOARTE IMPORTANȚI DEOARECE FĂRĂ ACEȘTIA,
CORPUL NU POATE FUNCȚIONA ÎN PARAMETRI NORMALI (EXEMPLU: CORTIZOLUL, HORMONII SEXUALI). CORTIZOLUL ARE ROLUL DE
A REGLA SITUAȚIILE DE STRES, METABOLISMULUI, ETC, IAR ALDOSTERONUL AJUTĂ LA CONTROLAREA NIVELULUI TENSIUNII
ARTERIALE.
ACTIVITATEA CORTICOSUPRARENALEI ESTE REGLATĂ DE ADENOHIPOFIZĂ PRIN INTERMEDIUL HORMONULUI ADRENOCORTICOTROP
(ACTH).
1.      COTICOSUPRARENALA
HORMONII CORTICOSUPRARENALEI SUNT: MINERALOCORTICOIZII, GLUCOCORTICOIZII, HORMONII SEXUALI.
MINERALOCORTICOIZII:
–        PRINCIPALII HORMONI: ALDOSTERONUL ȘI DESOXICORTICOSTERONUL
–        SUNT SECRETAȚI DE ZONA GLOMERULARĂ
–        INTERVIN ÎN METABOLISMUL SĂRURILOR MINERALE
HORMONII MINERALOCORTICOIZI CONTRIBUIE LA REABSORBȚIA SODIULUI LA NIVEL RENAL, SECUNDAR REABSORBȚIE DE CLOR ȘI
DE APĂ. DE ASEMENEA, INTERVINE ÎN MENȚINEREA HOMEOSTAZIEI HIDRO-ELECTROLITICĂ.
PREDOMINANT, ALDOSTERONUL ESTE SECRETAT SUB CONTROLUL SISTEMULUI RENINĂ-ANGIOTENSINĂ ȘI AL CONCENTRAȚIEI
EXTRACELULARE A POTASIULUI. SECREȚIA DE ALDOSTERON VARIAZĂ, DIMINEAȚA AVÂND UN NIVEL MAI RIDICAT, IAR PE
PARCURSUL ZILEI, ACESTA SCĂZÂND.
 Coticosuprarenala
GLUCOCORTICOIZII:
–        PRINCIPALII HORMONI: CORTIZOL, CORTICOSTERON.
–        EXCESUL DE GLUCOCORTICOIZI STĂ LA BAZA SINDROMULUI CUSHING
–        CRESC RATA FILTRĂRII GLOMERULARE, CRESC APETITUL, REDUC INFLAMAȚIA, STIMULEAZĂ ERITROPOIEZA
ÎN CEEA CE PRIVEȘTE SISTEMUL OSOS, GLUCOCORTICOIZII INHIBĂ SINTEZA DE COLAGEN ȘI CRESC RITMUL RESORBȚIEI OSOASE. LA
NIVELUL METABOLISMULUI LIPIDIC, STIMULEAZĂ LIPOLIZA ȘI CRESC CONCENTRAȚIA ACIZILOR GRAȘI LIBERI PLASMATICI, IAR LA
NIVELUL METABOLISMULUI PROTIDIC, HORMONII GLUCOCORTICOIZI STIMULEAZĂ ATÂT GLUCONEOGENEZA, CÂT ȘI UREOGENEZA ȘI
GLICOGENOLIZA. GLUCOCORTICOIZII ACȚIONEAZĂ AUPRA METABOLISMULUI GLUCIDIC PRIN CREȘTEREA SINTEZEI GLUCOZEI ȘI PRIN
DEPOZITAREA DE GLUCOZĂ.
SECREȚIA CORTIZOLULUI ESTE REGLATĂ DE AXA HIPOTALAMO-HIPOFIZO-CORTICOSUPRARENALĂ. SECREȚIA DE CORTIZOL DIFERĂ,
PREZENTÂND UN MAXIM SECRETOR DIMINEAȚA, ÎNTRE ORELE 10:00-12:00 ȘI UN MINIM SECRETOR SEARA.
HORMONI SEXUALI:
–        PRINCIPALII HORMONI SUNT: ANDROGENII ȘI ESTROGENII.
ESTE SECRETATĂ ACEEAȘI CANTITATE DE ANDROGEN ATÂT LA FEMEIE (NU PRODUCE EFECTE MASCULINIZANTE VIZIBILE), CÂT ȘI LA
BĂRBAT. ÎN SITUAȚIA FEMEILOR, ANDROGENII ASIGURĂ DEZVOLTAREA PILOZITĂȚII PUBIENE ȘI AXILARE PE ÎNTREAGA VIAȚĂ. SECREȚIA
DE ESTROGENI LA BĂRBAȚI NU ARE NICIO SEMNIFICAȚIE ÎN CONDIȚII NORMALE.
PATOLOGIA ASOCIATĂ CORTICOSUPRARENALEI:
BOALA ADDISON = INSUFICIENȚĂ GLOBALĂ (OBOSEALĂ, ANOREXIE, HIPOGLICEMIE, HIPOPOTASEMIE, HIPONATREMIE).
SINDROMUL CUSHING = EXCESUL DE GLUCOCORTICOIZI (DIMINUAREA MASEI MUSCULARE, TOLERANȚĂ SCĂZUTĂ LA GLUCOZĂ,
HIPERCATABOLISM LIPIDIC, HIRSUTISM)
 Medulosuprarenala

MEDULOSUPRARENALA PRODUCE DOI HORMONI: ADRENALINA ȘI

NORADRENALINA; ACEȘTIA SE MAI NUMESC ȘI CATECOLAMINE ȘI AU
EFECTE ASEMĂNĂTOARE SISTEMULUI NERVOS SIMPATIC. ADRENALINA SE
AFLĂ ÎN PROCENT DE 85-90% ÎN MEDULOSUPRARENALĂ.
PRODUCȚIA CATECOLAMINELOR ESTE DEPENDENTĂ DE INTENSITATEA
STIMULULUI NERVOS ȘI DE INFLUENȚELE HORMONALE.
CATECOLAMINELE PRODUC TAHICARDIE, VASOCONSTRICȚIE LA NIVELUL
SISTEMULUI CARDIOVASCULAR. ASUPRA SISTEMULUI DIGESTIV, INDUC
RELAXAREA MUSCULATURII NETEDE ȘI CONTRACȚIA SFINCTERELOR. DE
ASEMENEA, ADRENALINA ȘI NORADRENALINA INDUC GLICOGENOLIZĂ ȘI
HIPERGLICEMIE.
SURSA:NEWSMED.RO