Pancreasul este o glandă abdominală asemănătoare ca structură glandelor
salivare. Pancreasul are o formă prismatică neregulată şi anatomic se împarte în cap, corp şi coadă. Este situat pe peretele posterior abdominal, retroperitoneal şi are următoarele dimensiuni aproximative: - greutate 60 – 95 g; - lungime 12 – 15 cm; - grosime 1,5 – 2,5 cm Capul pancreasului se află în concavitatea potcoavei duodenale şi este acoperit în foarte mică măsură de acesta. Anterior , pancreasul se învecinează cu colonul transvers, vasele mezenterice superioare, vasele gastro-duodenale şi pancreatico-duodenale. Posterior, pancreasul se învecinează cu vena cavă inferioară, vena splenică, rinichiul stâng şi vasele acestuia; toate aceste elemente anatomice separă pancreasul de a doua vertebră lombară.
Pancreasul prezintă o componentă exocrină acinoasă , cu rol în secreţia
enzimelor implicate în digestie şi o componentă endocrină. La mamifere , componenta endocrină este aglomerată în formaţiunile cunoscute sub numele de Insulele Langerhons. Acestea sunt dispersate în toată structura pancreasului, dar mai ales în coada acestuia. La individul adult, numărul insulelor este de aproximativ 1,5 mil/pancreas. Insulele conţin celule secretoare de hormoni şi sunt separate unele de altele prin ţesut pancreatic exocrin; au o inervaţie simpatică şi parasimpatică şi o vascularizaţie arterială foarte bogată. Circulaţia venoasă a insulelor drenează direct în circulaţia portală ceea ce înseamnă că hormonii insulari ajung în concentraţie mare în ficat, mai înainte de a ajunge la ţesuturile periferice. Ficatul degradează şi înlătură o mare parte din insulina pe care o primeşte. Se poate explica astfel, de ce nivelul insulinemiei este mai mic decât nivelul insulinei circulante din vena portă. O insulă Langerhons are: - între 70-90% celule B(beta) care secretă insulină (dispuse în centrul insulinei); - celule A (alfa) care secretă glucogonul; - celule D(delta) care secretă somatostatinul; - celule F secretoare de polipeptid pancreatic (acestea ultime tipuri celulare, sunt dispuse la periferia insulei şi reprezintă procentul celular restant). Celulele insulare secretă şi alte peptide active biologic cum sunt enzima numită decarboxilaza acidului glutamic (GAD) cu un rol de autoantigen în declanşarea procesului autoimun specific diabetului zaharat tip 1 şi amylină a cărei hipersecreţie se presupune că stă la baza patogenezei diabetului zaharat tip 2.