MOTTO

” Nici cea mai gravă boală nu este întodeauna fără sperantă si nici cea mai
usoară nu este lipsită de pericole sau surprize neplacute”

A. Schopenhauer
 ARGUMENT

Viata e formată dintr-o întreagă gamă de cicluri care creează o adevarată

simfonie. Totul in jurul nostru se repetă: secundele, minutele, orele, zilele, anii,
anotimpurile, somnul, respiratia, bătăile inimii... Dacă reusim să mentinem un ritm
corect în interiorul, dar si în afara noastră, "concertul" pe care-l sustinem aici, pe
Pamânt, va fi unul lung si melodios.

Unul din ciclurile importante ale corpului uman este bioritmul cotidian al
organelor interne. Cunoasterea acestor ritmuri biologice ne face să avem încredere
în instinctele noastre, actionând corect pentru a ajuta functiile organismului.

Pancreasul are un rol important in sistemul endocrin, fiind responsabil pentru

producerea si eliberarea a doi hormoni principali, insulina si glucagonul. Acesti
hormoni sunt esentiali pentru reglarea nivelului de glucoza in sange si mentinerea
echilibrului energetic al organismului.

Pancreatita acută este o urgenţă medico-chirurgicală, de o gravitate deosebită

netratată la timp şi are o evoluţie nefavorabilă.

Spectrul clinic al pancreatitei acute se întinde de la formele uşoare,

autolimitate fără semne de suferinţă sistemică, cu evoluţie nemarcată de
complicaţii, la formele severe, uneori catastrofale şi rapid letale cu semne de
suferinţă multisistemică şi/sau cu dezvoltarea complicaţiilor.

Prin urmare să ne ascultăm ceasul interior si propriul corp, pentru a putea

căuta o metodă proprie, care să ne ajute să depasim, atunci când apar,
disfunctionalităti în organism.

CAPITOLUL I
 NOTIUNI GENERALE DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE

Este asezat în cavitatea abdominală secundar retroperitoneal, initial fiind

intraperitoneal. Se întinde de la concavitatea duodenului până la splină, partea
inferioară a capului si procesul uncinat aflându-se în regiunea inframezocolică, iar
partea superioară a capului, corpul si coada in regiunea supramezocolică. La
dreapta este limitat de partea concavă a duodenului; la stânga ajunge pana la hilul
splinei; înainte se află stomacul, iar posterior vine in raport cu coloana vertebrală –
la nivelul vertebreleor L1-L2. Culoare – roz-cenusie, devine rosie în timpul
activitătii; suprafata – are un aspect tubular; consistenta – relativ fermă dar elastică
ceea ce face ca organele din vecinătate să-si lase amprenta pe pancreas. Este friabil,
se rupe usor.; în sectiune are aspect carnos.

Dimensiuni:

~ lungime: 15-20 cm

~ inaltime: 4-5 cm (la nivelul capului)

~ grosime: 2 cm.

Pancreasul este mai voluminos la bărbat decat la femeie. Ajunge la dimensiunile

maxime până la 40 de ani, pentru că după 50 de ani descreste treptat; iar greutatea
este în medie de 80 de grame.

Pancreasul are forma literei ”J” asezat în pozitie transversala si are o forma
caracteristică ce i se descriu patru parti: cap, gât, corp si coadă.

Capul este partea cea mai voluminoasă si are o formă aproape ovală. El este
înconjurat de duoden iar partea inferioară a acestuia are o prelungire, procesul
uncinat.
Gâtul sau istmul pancreasului este o portiune îngustă, care leagă capul de corp. Pe
marginea inferioară are o scobitură, incizura pancreatică.

Corpul este portiunea alungită a pancreasului, care are o pozitie aproape

perpendicular pe axul vertical al corpului. Are forma unei prisme triunghiulare,
prezentînd deci trei fete si trei muchii.

Structura pancreasului.

Pancreasul este format din unirea a două categorii de glande: pancreasul exocrin
si pancreasul endocrin. La periferie glanda are o capsula conjunctiva subtire, slab
dezvoltata, care continua in interiorul organului formand septuri conjunctivo-
vasculare slab dezvoltate, care separa incomplect lobii si lobulii. In structura
glandei pancreatice se disting doua parti componente: masa pricipala (cu functie
exocrina) si o parte mai mica (cu functie endocrina, formata din insulite de celule
dispersate in tesutul exocrin – insulele Langerhans). Celulele acinare secreta o
solutie apoasa cu electroliti si enzime. Produsul de secretie se varsa in ductele
intercalare, unde se adauga bicarbonatul si apa.

 Pancreasul exocrin este o glanda tubuloacinoasă, care se aseamănă ca

structură cu glandele salivare. Reprezinta 97-98% din volumul glandei si este
format din acini de forma sferica sau ovoidala, asemanatori cu cei din carotida.
Pancreasul este acoperit cu capsulă fibroasă care trimite spre interior pereti ce
impart glanda in lobi si lobuli. Lobulii sunt formati din acini glandular, iar acestia
sunt formati din celule pancreatice care secreta sucul pancreatic. Fiecare acin
prezinta un canalicul excretor; unindu-se formeaza canale excretoare care se
deschid in doua canale mari colectoare: canalul Wirsung si canalul Santorini.
 Pancreasul endocrin este reprezentat de insulele lui Langerhans (între acini
glandular in special in regiunea capului si a cozi, se gasesc niste celule glandular),
raspandite difuz in tesutul exocrine si care alcatuiesc pancreasul endocrin.
Constituie 1-3% din volumul glandei si sunt mai numeroase la nivelul cozii.
Insulele sunt formate din cordoane celulare intre care se gasesc capilare, la periferie
sunt inconjurate de o retea retrico-capilara. In structura lor au: celule A situate
predominant in centru insulei (elaboreaza si secreta glucagonul), celule B mai
numeroase (circa 80% din totalul celulelor endocrine), asezate in special la periferia
insulelor (secreta insulina). Pancreasul endocrin contine si celule D care secreta
somatostatina (STS) si gastrina, prima participand la reglarea metabolismului
glucidic, prin inhibarea secretiei celulelor A si B. pancreasul endocrin contine si
celule ce secreta polipeptidul pancreatic – celulele PP.

Pancreasul este unul din organele cele mai bine fixate ale cavitatii abdominale. El
este mentinut in pozitia sa prin: conexiunile cu duodenul in care i se deschid
canalele excretoare, prin peritoneu, prin fascia de coalescenta retro duodeno-
pancreatica ,prin vase si nervi. Acestora li se adauga presa abdominala. In cazuri
exceptionale, pancreasul poate fi deplasat in torace sau sa formeze continutul unei
hernii ombilicale.

Vascularizatie si inervatia pancreasului

Irigatia arteriala este data de arterele pancreatico-duodenale (ramuri din arterele
hepatica si mezenterica superioara) si de arterele pancreatice (ramuri ala arterelor
splenice).

Venele se formeaza în retele paralele cu arterele având în general aceiasi pozitie.

Se aduna in vena splenică si mezenterică superioară, care se varsă direct in vena
portă.

Vasele limfatice drenează limfa la ganglionii mezenterici superiori, la ganglionii

din lungul vaselor splenice si la ganglionii situati in ligament spleno-pancreatic.
Inervatia este dată de filete nervoase simpatico si parasimpatice care vin pe traiectul
vaselor splenice si la ganglionii situati în ligamentul spleno-pancreatic.

Functiile si reglarea secretiei pancreasului .

În intestinal subtire, chimul venit din stomac intră sub actiunea unui amestec format
din trei sucuri digestive : sucul pancreatic, bila si sucul intestinal. Sucul pancreatic
poate fi recoltat pur, prin metoda fistulei. Cu ajutorul fistulei pancreatice s-a
constatat ca sucul pancreatic este secretat numai în timpul digestiei. O dată cu
incetarea digestiei, încetează si sectetia sucului pancreatic. Cantitatea de suc
pancreatic secretata in 24 ore, la om, este de 500-800 ml. Este un lichid incolor si
usor opalescent, are o reactive puternic alcalina (pH=8,4-9), datorita bicarbonatului
de sodium pe care-l contine.Secretia sucului pancreatic este reglată atat pe cale
reflex, cat sip e cale umorală.

REGLARE REFLEXĂ

Ca orice organ, pancreasul primeste o dublă inervatie vegetativă: una vagală si alta
simpatică. Inervatia vagală stimulează secretia atat în timpul unui pranz normal cît
si a unui prânz fictiv; iar inervatia simpatică inhibă secretia. S-a constatat prin
”prânzul fictiv” că, dupa 2-3 minute de la ingerarea hranei incepe secretia
pancreatica. Acest interval scurt arată că este vorba de un mechanism
neuroreflex.Punctual de plecare de la nivelul receptorilor senzitivi ai mucoasei
bucale, impulsurile ajung la bulb pe calea nervilor eferenti, la pancreas.
REGLAREA UMORALĂ După 2-3 ore de la ingerarea alimentelor se constată o
crestere a secretiei pancreatice, care se mentine mai multe ore pană se termină
digestia. - 10 - Această secretie abundentă si de lungă durată se datorează secretinei
(care stimulează numai secretia hidrominerală a pancreasului) si pancreoziminei
(stimulează secretia fermentilor pancreatici).

Cantitatea si calitatea sucului pancreatic sunt în functie de alimentele ingerate; de

exemplu: daca seingerează un aliment care contine o cantitate mare de grasimi,
pancreasul va secreta un suc mai bogat în lipază (descompune grăsimile
emulsionate de catre bilă în acizi grasi si glicerină) decât de obicei. Fermentii
sucului pancreatic sunt: tripsinogenul, chimotripsinogenul, lipaza pancreatică si
amilaza pancreatică.