CAPITOLUL I

NOTIUNI DE ANATOMIE A APARATULUI DIGESTIV

Definiţie: Aparatul digestiv reprezinta ansamblul de organe cu rol de a transforma fizic şi

chimic alimentele,in schimbul asimilarilor şi de a elimina rezidurile ce nu au putut fi digerate.
Segmentele tubului digestiv sunt:cavitatea bucala,faringele,esofagul,stomacul,intestinul
subtire,colonul,rectul.Pe langa aceste segmente aparatul digestiv mai cuprinde şi o serie de glande
anexe ale caror secreţii ajuta la digestia şi absorbţia alimentelor.
Glandele anexe sunt: glandele salivare,ficatul,pancreasul
Pancreasul are o lungime de 15 – 20 de cm şi o grosime de 2 cm. Este un organ friabil ce se
poate rupe (sau perfora) uşor.Culoarea pancreasului este roz-cenuşie, dar devine roşu în timpul
activităţii sale.Pancreasul este mai voluminos la bărbat decât la femeie şi ajunge la dimensiunile
maxime până la vârsta de 40 de ani, apoi de la 50 de ani descreşte treptat. Greutatea pancreasului nu
este mai mare de 100 g, în medie fiind de 80 g.
Pancreasul este format dintr-o porţiune voluminoasă în partea dreaptă, denumită cap, o porţiune
orizontală – corp şi o porţiune ascuţită,denumită coadă. Pancreasul este un organ cu rol de glandă
mixtă, adică secretă hormoni pe care îi varsă în sânge, dar şi suc pancreatic ce ajunge în tubul
digestiv.Este o glandă voluminoasă anexată duodenului. Forma pancreasului este neregulată.
Cavitatea bucala este primul segment al tubului digestiv,situata sub cavitatea nazala şi comunica
anterior cu orificiul bucal,iar posrerior cu faringele prin istmul faringian.Este impartita de arcadele
alveolo-dentare in doua compartimente:vestibulul bucal ce este delimitat anterior de buze si
obraji,iar posterior este delimitat de arcadele alveolo-dentare.Dintii sunt fixati in alveolele dentare
fiind organe dure albe care formeaza dentitia.
Faringele este un organ musculo-membranos,este locul unde se intersecteaza calea digestiva cu
cea respiratorie.Comunica anterior si superior cu cavitatile nazale,iar in portiunea mijlocie cu
cavitatea bucala si inferior comunica cu laringele si esofagul.Are trei portiuni:nazo-faringele,buco-
faringele,laringo-faringele.
Esofagul este un conduct musculo-membranos prin care alimentele trec din faringe in
stomac.Are o lungime de 20-25cm la adult.Este captusit de mucoasa esofagiana care atunci cand se
inflameaza da suferintele numite esofagite.

1
 Stomacul se gaseste situat in cavitatea abdominala cuprins intre esofag de care se leaga prin
sfincterul cardia si prima portiune a duodenului prin care se leaga de acesta prin orificiul piloric.In
mucoasa stomacului se gasesc glande gastrice care secreta sucul gastric,suc in care se gasesc enzime
si fermenti ce ajuta la digestia alimentelor.
Intestinul subtire este cuprins intre stomac si intestinul gros.Prezinta doua portiuni:duodenul care
este fixat de peretele posterior al abdomenului si jejuno-ileonul care este mobil.Are o lungime de 6
metri,
Intestiul gros este ultimul segment al tubului digestiv,se intinde de l nivelul valvulei ileo-cecale
pana la orificiul anal. Se deosebeşte din punct de vedere anatomic de intestinul subţire prin
diametrul mai mare şi lungimea mai mică. Intestinul gros înconjoară intestinul subţire ca rama unui
tablou şi se împarte în: cec, colon (ascendent, transvers, descendent şi sigmoid) şi rect. Această
clasificare se face după traiectul şi schimbările de direcţie ale intestinului gros
Rectul este segment terminal al intestinului gros.El sa adaptat functiei de rezervor si de organ
excretor.
FICATUL: Este o glanda anexa a tubului digestiv. Este cea mai voluminoasa glanda a
organismului.Se gaseste in hipocondrul drept ocupand loja hepatica,este delimitat superior de
diafragm si inferior de colonul drept si stomac.
Printre activitatea sa metabolica reprezinta unul dintre cele mai complexe organe interne.
Ficatul are o greutate de 1,5 kg;este o glanda vitala,are culoare rosie inchisa.
La exterior ficatul este invelit de o capsula numita „Capsula Glison”.Este format din 4
lobi:drept,stang,anterior si posterior.
Ficatul prezinta 3 fete: Fata superioara(diafragmatica): vine in contact cu diafragmul si este
impartita in 2 lobi (drept si stang) de catre ligamentul falciform, care se intinde de la fata superioara
a ficatului la diafragma. Lobul drept este mai mare decat cel stang. Prin intermediul diafragmei, fata
superioara vine in raport cu cei 2 plamani si cu inima.
Fata inferioara (viscerala) prezinta 3 santuri. Doua santuri sunt longitudinalale (sagitale), iar al
treilea este situat transversal. Santul transversal reprezinta hilul ficatului, locul in care intra si ies
elementele pediculului hepatic. Prin hil intra artera hepatica, vena porta si nervii hepatici si ies
limfaticele si caile biliare.
Fata posterioara: o continuă pe cea superioară şi vine în raport cu peretele posterior al cavităţii
abdominale la nivelul vertebrelor T7-T11.

2
 Vascularizaţia ficatului este realizată de :Artera hepatică ia naştere din trunchiul celiac. La început
continuă direcţia acestuia şi când întâlneşte vena portă se divide în două ramuri terminale: hepatică
proprie şi artera gastroduodenală.
Artera hepatică proprie se divide la nivelul hilului hepatic în ramura dreaptă şi stângă. Dă o serie de
colaterale: artera pilorică, artera cistica, ramuri terminale.
Artera gastroduodenală se bifurcă în artera gastroepiploică dreaptă şi arterele pancreaticoduodenale
anterioară şi posterioară.
Vena portă este trunchiul venos colector al sângelui din tractul digestiv subdiafragmatic, pe care-
l aduce la ficat. Ia naştere din vena mezenterică inferioară care drenează colonul stâng. Acesta se
varsă în vena splenică, care se uneşte in continuare cu vena mezenterica superioară (care drenează
intestinal subţire, pancreasul şi colonul drept) şi care este continuată cu direcţia spre ficat de vena
portă
Functiile ficatului sunt:functie de formare si excretie a bilei,producerea bilei, care ajuta la
eliminarea unor produsi de metabolism si la ruperea lanturilor trigliceridelor la nivelul intestinului
subtire in timpul digestiei.producerea de colesterol si proteine speciale care ajuta la transportul
proteinelor prin corp;procesarea hemoglobinei pentru obtinerea fierului (ficatul stocheaza
fier);curatarea sangelui de medicamente si alte substante toxice; reglarea coagularii
sangelui;rezistenta la infectii prin producerea factorilor imuni si indepartarea bacteriilor din fluxul
sanguin:intervine in metabolismul proteinelor,glucidelor,lipidelor,vitaminelor si sarurilor
minerale,are functie antitoxica,capteaza particulele straine din intestin in circulatie prin celulele
Kupffer;in hepatocite se produce conjugarea,oxidarea si reducerea unor substante cu efect
nociv,formarea ureei din amoniac(functie ureoproteica) ,reducerea,conjugarea si incativarea unor
hormoni.Contribuie la transferul sangelui din sistemul port in marea circulatie si la depozitarea
sangelui.
VEZICULA BILIARA: este un organ in forma de para,cu o lungime aproximativ de 8-10
cm,legata de ficat prin ductul hepatic,are culoare cenusiu-verzuie. Rolul colecistului este de a
colecta secretia externa hepatica,bila,care contribuie la digestia alimentelor.Secretia biliara a
ficatului este continua dar evacuarea ei in intestin este ritmata de perioadele digestive.
In perioadele digestive,bila este depozitata in vezicula biliara,unde se concentreaza de aproximativ
20 de ori,prin absorbtia apei si a sarurilor anorganice.
Vezicula biliara prezintă 3 porţiuni:.Fundul veziculei biliare constituie extremitatea ei anterioara si
răspunde incizurii cistice de pe marginea inferioara a ficatului;este învelit in peritoneu si are o mare
mobilitate. Corpul veziculei biliare este partea aderenta la fata viscerala a ficatului. El se îngustează
3
treptat spre col, ultima parte a sa este denumita infundibul; Faţa superioara adera slab la ficat printr-
un ţesut conjunctiv străbătut de vene porte accesorii. Ea se poate dezlipi uşor in cursul operaţiei de
extirpare a veziculei.Fata inferioara e acoperita de peritoneu si legata de colonul transvers prin
ligamentul cistico-colic. Colul formeaza extremitatea profunda si ascutita a veziculei biliare. Are
forma conica si se continua fara o limita precisa cu canalul cistric. Este liber, nu adera la ficat. In sus
si in stanga vine in raport cu ramura dreapta a venei porte, iar in jos cu portiunea superioara a
duodenului.
Structura veziculei biliare: Vezicula biliara este situata pe fata inferioara a ficatului si la exterior este
acoperita de tunica seroasa numita peritoneu,fiind urmata de tunica fibro-musculara, formata din
tesut colagel predominant si fibre. La interior vezicula biliara este captusita de tunica mucoasa,iar
inervatia veziculei biliare este data de plexul hepatic.
BILA:este produsul de secretie si excretie hepatica.Este un lichid de culoare galben-verzuie cu
caracter alcalin,secretat de ficat si depozitat in vezicula biliara.
Bila este alcatuita din: saruri biliare care se formeaza pe seama acizilor biliari secretati de hepatocit.
Functia sarurilor biliare:emulsionarea grasimilor,activeaza lipazele din intestin,favorizeaza absorbtia
acizilor grasi.pigmentii biliari care rezulta din descompunerea hemoglobinei.In sange bilirubina se
gaseste in forma neconjugata,insolubila(bilirubina indirecta).Ajunsa in ficat,ea este conjugata cu
acidul glicuronic(bilirubina directa).
Bilirubina: totala:3-10 mg/L, directa:1-3 mg/L, indirecta:2-7 mg/L
Acumularea pigmentilor biliari in tesuturi da culoarea galbena a tegumentelor si mucoaselor
rezultand icterul. Cauzele icterului: obstructia cailor biliare:icter obstructiv,degradarea intensa a
hematiilor:icter hemolitic, distrugerea celulelor hepatice:hepatitele, congenital prin absenta
enzimelor care intervin in conjugarea bilirubinei, indirecte(glicuronil-transferaza). Colesterolul este
o alta substanta organica care se gaseste in bila;el este mentinut in suspensie datorita starilor
biliare.Cand concentratia sarurilor biliare scade,colesterolul precipita si formeaza calculi
biliari.Colesterolul total plasmatic 130-180 mg/L.
Reglarea secretiei biliare: secretia biliara este stimulata de: saruri biliare,produsi de digestie
proteica,grasimi si uleiuri,mai putin glucidele,secretina eliberata de glandele duodenale, vagul.
Evacuarea bilei: desi bila este secretata continuu,eliminarea ei in intestin este ritmata de perioadele
digestive.In perioadele interdigestive,bila se acumuleaza in vezicula biliara unde este depozitata si
concentrata.Substantele care produc evacuarea bilei sunt: galbenusul de ou,frisca,smantana,grasimile
in general.Substantele care maresc secretia biliara sunt colereticile.Bila intervine in: absorbtia

4
grasimilor,absorbtia vitaminelor liposolubile(A,D,K) eliminarea unor substante(colesterolul) ,are
efecte laxative prin stimularea motilitatii intestinale.
CAILE BILIARE EXTRAHEPATICE Aparatul excretor al bilei este alcatuit din caile care
transporta produsul de secretie externa al ficatului la bila si bila de la ficat la intestin.
Caile biliare extrahepatice sunt constituite din: Calea biliară principală reprezentată de canalul
hepatocoledoc.Canalul hepatic comun se formează prin unirea celor două canale hepatice, drept şi
stâng.El coboară în marginea liberă a micului epiplon şi fuzionează, la nivelul marginii superioare
sau înapoia primei porţiuni a duodenului, cu canalul cistic venit de la vezica biliara, formând canalul
coledoc. Aceasta descrie o curbura cu concavitatea spre dreapta si anterior si se termina la nivelul
treimii mijlocii a celei de a doua porțiuni a duodenului. Măsoară in medie 5 cm, iar calibrul este de 5
mm. Canalul coledoc prezintă 4 segmente: supraduodenal, retroduodenal, retropancreatic si
intraparietal (in peretele duodenului). Se termina printr-un orificiu comun cu canalul pancreatic,
unindu-se cu acesta in ampula hepatopancreatica a lui Vater. In aceasta zona exista o importanta
formațiune musculara (sfincterul lui Oddi), a cărei funcţionare corecta asigura tranzitul normal al
bilei spre duoden. Calea biliara accesorie reprezentata de vezicula biliara si canalul cistic.
Canalul cistic continua vezucula biliara si se deschide in canalul hepatocoledoc iar in interior
prezinta valvule incomplete cu efect spiralat.

5
 CAPITOLUL II
NOȚIUNI TEORETICE DESPRE BOALĂ: INTOXICAŢIILE ACUTE

Generalităţi. Intoxicaţia reprezintă starea patologică determinată de acţiunea unei substanţe

toxice ce a pătruns în organism şi de reacţia organismului la prezenţa toxicului. Prin substanţă
"toxică" se înţelege orice substanţă care, pătrunsă în organism pe diverse căi, provoacă tulburări
funcţionale şi/sau alterări structurale, având ca rezultat o stare patologică.
Intoxicaţiile pot fi voluntare - în cazul tentativelor de suicid, sau involuntare - accidentale.
Toxicitatea unei substanţe = proprietatea unei substanţe chimice de a produce modificări patologice
în organism şi de a declanşa reacţii patologice din partea organismului; depinde de mai mulţi factori:
- proprietăţile fizice şi chimice ale substanţei;
- concentraţia substanţei;
- viteza de răspândire în organism;
- calea de pătrundere în organism a toxicului;
- timpul de acţiune al toxicului;
- vârsta intoxicatului (vârstnicii sunt mai sensibili);
- greutatea;
- starea de sănătate: afecţiunile hepatice, renale şi alte condiţii patologice cresc toxicitatea unei
substanţe;
- toleranţa individuală;
Toxicele pot pătrunde în organism pe diverse căi:
- digestivă: toxicele sunt înghiţite;
- respiratorie: gazele şi substanţele volatile;
- cutanată şi prin mucoase (conjunctivală, nazală): solvenţi, pesticide, substanţe caustice, diverse
unguente, droguri;
- parenteral: prin injectare intramusculară, intravenoasă, subcutanată;
După pătrunderea în organism, substanţa toxică este absorbită în sânge şi răspândită în
organim, la diverse organe unde este metabolizată: ficat, plămâni, rinichi, piele etc. Eliminarea
toxicelor se face pe cale renală pentru majoritatea toxicelor dar şi pe cale digestivă, plămâni sau prin
transpiraţie.
Intoxicaţiile acute reprezintă o urgenţă medicală, deoarece în unele cazuri ele pot fi letale.
Studiile epidemiologice au arătat că există diferenţe evidente în funcţie de vârstă, atât în ceea ce

6
priveşte frecvenţa şi caracterul intoxicaţiei cât şi în privinţa substanţelor implicate. În ultimii ani a
crescut numărul intoxicaţiilor cu droguri, în special în rândul adulţilor tineri. Mortalitatea este mai
mare în cazul intoxicaţiilor cu medicamente (atidepresive) şi cu ciuperci otrăvitoare. La cea mai
mică suspiciune de intoxicaţie trebuie acţionat ca şi cum intoxicaţia ar fi certă şi trebuie intervenit
cât mai repede, deoarece fiecare minut înseamnă o cantitate mai mare de toxic absorbit în organism
şi consecutiv leziuni mai grave.
Primele măsuri care se iau în cazul unei intoxicaţii sunt măsuri de prevenire a absorbţiei
toxicului, prin îndepărtarea toxicului care nu a fost încă absorbit în organism, măsuri care se pot
începe la domiciliu:
- în cazul intoxicaţiilor produse prin ingestie: evacuarea conţinutului tubului digestiv fie prin
provocarea de vărsături (prin stimularea fundului gâtului cu degetul sau cu o linguriţă după ce s-a
băut un pahar cu apă caldă sau lapte) fie prin administrarea de purgative;
- în intoxicaţiile prin inhalare de substanţe gazoase, primul gest va fi scoaterea victimei din mediu;
- în cazul toxicelor care pătrund prin tegumente, se va spăla tegumentul cu săpun şi apă în cantităţi
mari (duş);
- prevenirea absorbţiei toxicelor injectate se face prin aplicarea unei pungi cu gheaţă pe locul
injectării şi a unui garou, proximal de locul injectării;
Provocarea vărsăturilor este contraindicată la:
- victime inconştiente;
- în caz de convulsii;
- ingestie de substanţe caustice, volatile sau antiemetice;
Tratamentul intoxicaţilor este oxigenul în concentraţie de 100% (grăbeşte descompunerea
carboxihemoglobinei şi eliminarea gazului toxic pe cale respiratorie).
- scoaterea victimei din mediul toxic;
- asigurarea permeabilităţii căilor respiratorii;
- respiraţia artificială, la nevoie;
- combaterea insuficienţei circulatorii acute, la nevoie;
- tratamentul edemului pulmonar acut, la nevoie;
- combaterea edemului cerebral (Glucoză hipertonă, Manitol);
- antibioterapie de protecţie;
- tonicardiace, când apare insuficienţă cardiacă congestivă;

7
 INTOXICAŢIA CU MONOXID DE CARBON Monoxidul de carbon (CO) este un gaz
incolor, inodor, mai greu ca aerul. Intoxicaţia cu monoxid de carbon este în majoritatea cazurilor
accidentală şi uneori colectivă mai cu seamă în mediul industrial, fiind una dintre cele mai frecvente
intoxicaţii accidentale ale copilului.
Intoxicaţiile voluntare sunt mai rare şi de obicei combinate cu intoxicaţii etanolice şi cu somnifere.
Proprietăţi fizice: gaz incolor, inodor, difuzează uşor prin pereţii poroşi, arde cu flacără
albastră.
Identificare: prin fluorescenţă sau reacţii colorimetrice din corpul delict, conţinutul gastric
şi din urină.
Fiziopatologie: tranchilizant ce acţionează asupra sistemului nervos central, miorelaxant,
tendinţă marcată la colaps.
Simptomatologie: intoxicaţia debutează cu somnolenţă, stare ebrioasă, hipotonie musculară,
diminuarea reflexelor osteotendinoase, tendinţă la colaps. Se instalează apoi coma, care durează
între 19 şi 40 de ore, este liniştită, cel mai frecvent superficială, cu hipotonie musculară, reflexe
osteotendinoase diminuate sau abolite; pupilele sunt midriatice, cu reflexul fotomotor păstrat.
S-a descris şi coma cu hiperreflectivitate osteotendinoasă, stări de agitaţie, clonus al rotulei şi
piciorului, uneori trismus. În această etapă (coma) poate apărea şi un efect depresor respirator şi, mai
ales, instalarea insuficienţei circulatorii acute (colaps).
Prognosticul acestei intoxicaţii este în general benign. Trezirea intoxicaţiilor se face greu şi
urmează bradipsihie, uneori câteva săptămâni.
Tratament: nu există antidot specific.
- spălatură gastrică (când coma nu s-a instalat);
- combatera insuficienţei respiratorii acute prin intubaţie şi respiraţie asistată;
- combaterea insuficienţei circulatorii acute prin perfuzii cu Norartrinal (este foarte eficient în aceste
cazuri);
- stimularea diurezei, în scopul eliminării toxicului, prin perfuzii cu Glucoză 10% şi Manitol 10%;
INTOXICAŢIA CU ACID ACETIC
Sinonime: acid acetic glacial, esenţă de oţet.
Proprietăţi fizice: lichid incolor, caustic, cu miros înţepător puternic; miscibil cu apa,
alcoolul, eterul.
Identificare: se face prin reacţii colorimetrice din corpul delict şi din conţinutul gastric.
Fiziopatologie: local are o acţiune puternic corozivă, dând leziuni ulcerative acoperite cu
membrane albe. Acţiunea generală produce acidoză, hemoliză, alterări renale (necroză tubulară).
8
 Fiziopatologie: căile de intoxicare sunt digestivă (ingestie), respiratorie (inhalare), cutanată
(contact cu pielea).
Inhibând colinesteraza, apare acumulare de acetilcolină, care dă o mare hiperreactivitate
parasimpatică (vagală) şi a sistemului nervos central.
Simptomatologie: se descriu trei sindroame clinice:
a) sindromul muscarinic (efect parasimpatic) – apare prin acumularea acetilcolinei la nivelul
terminaţiilor nervoase post-ganglionare ale musculaturii netede, miocardului şi glandelor secretorii.
Tulburările care apar primele: mioza, lăcrimare, rinoree, hipersalivaţie, sudori profuze, vărsături,
colici abdominale, diaree, hipersecreţie bronşică, dispnee, edem pulmonar acut;
b) sindromul nicotinic (asupra muşchilor voluntari) – prin acumularea acetilcolinei la nivelul
plăcilor neuro-musculare ale musculaturii scheletice. Tulburările apar în general dupa ce simptomele
muscarinice au atins o intensitate medie: slăbiciune musculară, fasciculaţii (fibrilaţii musculare
locale), crampe musculare, convulsii, în cazuri grave paralizii musculare, mai ales ale muşchilor
respiratori;
c) sindromul nervos central - anxietate, cefalee, hiperexcitabilitate, somnolenţă sau insomnie,
confuzie mintală, tulburări amnezice şi, în cazuri foarte grave, ataxie, disartrie, comă cu areflexie,
respiraţie Cheyne-Stokes, stop respirator. Având în vedere gravitatea intoxicaţiei şi urgenţa
intervenţiei, diagnosticul clinic trebuie făcut rapid pe baza următoarelor elemente:
- existenţa expunerii la toxic;
- mioza precoce şi persistentă;
- hipersecreţie glandulară generalizată;
- bronhospasm (respiraţie astmatiformă);
- fibrilaţii musculare localizate;
-toleranţă mare la Atropină – se pot administra (4-6 mg Atropină, fără să apară semne de atropizare);
Tratament: antidotul este Atropina, care antagonizează efectele farmacodinamice ale
acetilcolinei. Se administrează 1-4 mg i.v. şi se repetă la fiecare 15 minute doza, până când apar
fenomene de atropinizare (midriază, alură ventriculară ridicată, uscăciunea gurii). Când reapar
fenomenele acetilcolinice (mioza, hipersalivaţie, hipersudoraţie), se administrează din nou
atropina. Toxogonin (R.F.G.), Pirrangit (E.G.Y.T = Budapesta) reactivează colinesteraza blocată de
toxic. Se administrează i.v. în doză de 0,250 - 0,500 g (1 - 2 fiole) imediat după Atropină; se repetă
de 2 - 3 ori/24 de ore, în funcţie de evoluţie.
- spălătură gastrică; se provoacă vărsături sau se administrează purgativ salin;
- se tratează edemul pulmonar acut, la nevoie;
9
- se asigură permeabilitatea căilor respiratorii;
- se spală cu apă şi săpun tegumentele contaminate;
- se supraveghează permanent intoxicatul timp de 24 - 48 de ore, pentru urmărirea evoluţiei;
- tratarea convulsiilor, dacă este cazul;
- tratarea insuficienţei respiratorii acute;
- tratarea insuficienţei circulatorii acute, când este cazul;
Sinonime: Neocide, Dicophane, Clorofenaton, Trix, Lucex etc;
Proprietăţi fizice: pulbere cristalină, albă-cenuşie, greu solubilă în apă şi uşor solubilă în
solvenţi organici.
INTOXICAŢIA CU ACETONĂ . Sinonime: dimetilcetona, propanona.
Proprietăţi fizice: lichid incolor, volatil, inflamabil, cu miros specific, miscibil cu apa,
alcoolul, eterul.
Identificare: se face prin reacţii colorimetrice din corpul delict, conţinut gastric, sânge,
urină.
Fiziopatologie: acţionează prin iritarea mucoaselor, rar are efect narcotic.
Simptomatologie: intoxicaţie prin inhalare.
Forma uşoară: apar lăcrimare, strănut, tuse, ameţeli, cefalee, somnolenţă, anorexie, greţuri,
vărsături. Scoaterea din mediul toxic este suficientă pentru dispariţia fenomenelor.
Forma gravă: intoxicatul prezintă sete, ameţeli, greţuri, vărsături, salivaţie, cefalee, tahicardie,
tendinţa la colaps, comă. Pot apărea contracţii ale musculaturii feţei, extremităţilor sau convulsii,
mioza, respiraţie tip Kussmaul. Mirosul acetonic fără glicozurie, dar cu o moderată hiperglicemie
constituie un semn foarte important.
Intoxicaţia prin ingerare: apar rapid vărsături, diaree sanguinolentă, hiperglicemie moderată, uneori
hipoglicemie, în cazuri grave acidoza. Această comă se poate preta la confuzii cu coma diabetică.
Prezenta zaharului în urină elimină posibilitatea intoxicatiei cu acetonă.
Tratament: nu există antidot specific.
- se face spălătură gastrică; se administrează purgativ salin (30 g sulfat de sodiu) când spălătura nu
este posibilă;
- se provoacă vărsături (2-3 linguriţe de sare la un pahar de apă călduţă se dau intoxicatului, pentru
ingerare);
- se opresc convulsiile cu Fenobarbital sau Clordelazin;
- se combate colapsul şi se face reechilibrarea hidroelectrolitică şi acido-bazică;
- se administrează oxigen şi se face respiraţie artificială, la nevoie;
10
 INTOXICAŢIA CU PESTICIDE, PARATHION .PARATHIONUL (compuşi organo-
fosforici)
Sinonime: Ematox, E№5, Thiophas, Alkron, D.P.P., D.N.T.P., în mod greşit "verde de
Paris".
Proprietăţi fizice: lichid incolor, sau slab gălbui, cu miros caracteristic (rânced) mai greu
decât apa, insolubil în apă.
Identificare: prin determinarea activităţii colinesterazice a sângelui, spectrofotometrie,
reacţii colorimetrice din corpul delict, conţinutul gastric şi din sânge.
- tratarea insuficienţei respiratorii acute;
- tratarea insuficienţei circulatorii acute;
- corectarea tulburărilor hidroelectrolitice şi furnizarea unui aport caloric parenteral prin soluţii de
glucoză;
- asigurarea evacuării intestinului (clisma) şi a vezicii urinare (cateterism vezical);
- administrarea antibioticelor de protecţie în comele prelungite;
INTOXICAŢIA CU H.C.H. Sinonime: Hexaclorhexan, Gamexen, Lindan,
Hexaclorciclohexan, Plotox etc.
Proprietăţi fizice: pulbere cristalină, albă-cenuşie, cu aspect unsuros, cu miros caracteristic, iritant.
Identificare: prin reacţii colorimetrice, din corpul delict şi din conţinutul gastric.
Fiziopatologie: pătrunde în organism pe căile respiratorii (fiind volatil) şi digestivă. Produce
excitaţia sistemului nervos central, tahicardie, creşterea tensiunii arteriale, paralizii musculare.
Simptomatologie:
- tulburări digestive: stomatite, colici abdominale, diaree;
-tulburări nervoase: sindrom piramidal (hipertonie musculară, exagerarea reflexelor osteotendinoase,
Babinski prezent), sindrom cerebelos (dismetrie, tremurături, adiadocokinezie), stare confuzională,
tulburări vestibulare; tulburări cardio-vasculare: tahicardie, hipotensiune arterială, colaps.
Tratament: nu există antidot specific.
INTOXICAŢIA CU NICOTINĂ
Sinonime: Nicotina, Nicotox.
Proprietăţi fizice: lichid uleios, gălbui, cu miros de tutun, la aer se brunifică repede.
Identificare: prin reacţii colorimetrice din corpul delict (soluţii pesticide), conţinutul gastric şi din
sânge.

11
 Fiziopatologie: acţionează complex asupra sistemului nervos central, periferic şi autonom.
Cele mai sensibile structuri nervoase la acest toxic sunt sinapsele parasimpatice, urmate de cele
simpatice.
Simptomatologie: forma supraacută - arsuri buco-faringiene şi epigastrice, colici
abdominale, vărsături, diaree, obnubilare, tremurături, tulburări respiratorii, prăbuşire tensională,
moarte; forma acută - paloare, sudori profiize, cefalee, ambliopie, vertij, vărsături, puls accelerat,
tensiunea arterială scăzută, somnolenţă, respiraţie superficială; forma uşoară - stare pseudoebrioasă,
cefalee, paloare, sudori, frisoane.

Tratament: nu există antidot specific.

- spălătură gastrică cu cărbune activat, apă de robinet, permanganat de potasiu;
- provocare de vărsături, administrare de purgative;
- oxigenoterapie şi asistarea respiraţiei;
- tratamentul insuficienţei circulatorii acute, la nevoie;
- tratamentul convulsiilor, dacă este cazul;
INTOXICAŢIA CU DETERGENTI ANIONICI ŞI CATIONICI
Detergenii anionici (săpun, detergenţi folosiţi în gospodărie) ingeraţi în doze toxice dau următoarea
simptomatologie:
- iritaţie gastro-duodenală manifestată prin vărsături, diaree, meteorism, distensie abdominală.
Ca şi primele măsuri ce trebuiesc luate în cazul intoxicaţiilor cu detergenţi avem: provocarea de
vărsături, spălătură gastrică.
Detergenţii cationici (cu acţiune dezinfectantă, bactericidă) ingeraţi în doze mari se absorb
provocând alterări în metabolismul celular dând următoarele simptome:
- tulburări digestive: senzaţie de arsură în gură, esofag şi stomac, greţuri, vărsături;
- tulburări nervoase: anxietate, confuzie, slăbiciune musculară, convulsii, comă;
- tulburări hematologice: hemoliză, microembolii;

12
-tulburări respiratorii: respiraţie dificilă însoţită de cianoză şi asfixie, prin paralizia muşchilor
respiratori;
Măsuri de urgenţă:
- provocare de vărsături şi spălătură gastrică cu apă şi sapun;
- oxigenoterapie, tratamentul convulsiilor;
- transportul de urgenţă la spital sub supraveghere atentă;
- în spital, la nevoie, se va aplica ventilaţie mecanică;
INTOXICAŢIA CU MORFINĂ, OPIACEE
Proprietăţi fizice: pulberi albe, cristaline, fără miros, cu gust amar.
Identificare: prin reacţii colorimetrice şi de precipitare din corpul delict, conţinutul gastric şi din
sânge.
Fiziopatologie: morfina şi opiaceele deprimă centrii corticali - mai ales ai durerii - deprimă
respiraţia şi reflexul de tuse, excită centrii vagali şi ai vomei.
Simptomatologie:
- perioada euforică - intoxicatul prezintă bună dispoziţie şi senzaţie de căldură;
- perioada de excitaţie - urmează agitaţie psiho-motorie, vărsături, tuse, roşeaţa feţei, prurit - mai
ales la nivelul nasului - bradicardie, hipotermie moderată;
- perioada de depresiune - oboseală, somnolenţă, pierderea cunoştiinţei, areflexie, pupile
punctiforme (mioza morfinică), spasme sfincteriene (retenţie de urină şi fecale);
- în final se instalează cianoza, respiraţie periodică, paralizie respiratorie, moarte. Mai pot apărea
complicaţii: edemul pulmonar acut, pneumonie de decubit şi/sau aspiraţie.
Deci, intoxicaţia morfinică la o stare de comă ne este sugerată de pupilele punctiforme şi respiraţia
deprimată. Ameliorarea stării intoxicatului începe cu o criză sudorală şi poliurică şi dacă poate fi
ţinut în viaţă peste 12 ore, prognosticul se ameliorează.
Tratament: Nalorfina este antidotul fiziologic al morfinei. Se administrează lent intravenos, câte o
fiolă (5 mg) la fiecare 10 - 20 de minute, în funcţie de normalizarea respiraţiei şi de obţinerea
reacţiilor la stimulii dureroşi, până la doza de 40 mg, în funcţie de starea intoxicatului (pe baza
criteriilor enunţate mai sus), se poate repeta injectarea la un interval de 1 - 2 ore.
- spălătură gastrică cu permanganat de potasiu 1/5000 sau tinctură de iod 1 ml/l000 ml apă, urmată
de provocarea de vărsături, sau/şi purgativ salin.
În primele 3 săptămâni sunt posibile hemoragii digestive sau/şi perforaţii în abdomen sau mediastin.
Mai pot apărea ca simptome: edem laringian, afonie, tuse, hemoptizii, edem pulmonar acut, asfixie,
moarte.
13
Tardiv pot apărea albuminurie, oligurie, anurie.
Examenele de laborator arată leucocitoza şi V.S.H. crescute.
Complicaţii de temut sunt: hemoragia digestivă superioară, perforaţia viscerală, insuficienţa renală
acută, stenozele esofagiene.
Tratament: antidoturi sunt acidul acetic 5%, sucurile de fructe, în proporţie de 2 litri pentru 30 g
substanţă ingerată.
- administrarea imediată per os de apă de robinet, lapte în cantităţi mari (2 1itri pentru 30 g substanţă
ingerată);
- administrarea per os de oţet diluat, sucuri de fructe;
- spalărea tegumentelor şi mucoaselor (cel puţin 15 minute) cu apă de robinet, apoi cu ser fiziologic
(30 - 60 de minute);
- combaterea durerii cu morfină (5-10 mg) sau Mialgin (50 - 100 mg la fiecare 4 ore);
- combaterea insuficienţei circulatorii acute;
- combaterea insuficienţei respiratorii acute;
- combaterea oligoanuriei;
- antibioterapie de protecţie;
-combaterea apariţiei stricturilor esofagiene prin corticoterapie, circa 3 săptămâni (1 mg
cortizon/kilocorp);
- sprijinirea procesului de epitelizare cu vitamina A (300 000 u./zi);
- administrarea de antispastice (Papaverină, Scobutil);
- asigurarea parenterală a aportului hidric şi caloric;
INTOXICAŢIA CU HIDRATI ALCALINI
Derivaţi: hidroxidul de sodiu (soda caustică), hidroxidul de potasiu (potasa caustică).
Proprietăţi fizice: substanţe solide, albe, higroscopice, fără miros, foarte caustice.
Identificare: prin reacţii colorimetrice din corpul delict şi din conţinutul gastric.
Fiziopatologie: leziuni caustice locale pe piele şi mucoase, alcaloza cu dezechilibre ionice.
Simptomatologie: arsuri grave bucale, faringiene, esofagiene şi gastrice. Durerea este violentă.
Salivaţia abundentă, dureroasă, însoţită de striaţii sanguine. Sialoreea durează până la 2 săptămâni.
Apar vărsături, la început sanguinolente, apoi mucoase şi seroase. Durerea la deglutiţie (disfagie)
este foarte puternică în primele zile. Disfagia persistă până la 2 luni. Scaunele diareice,
sanguinolente, sunt prezente împreună cu durerile abdominale puternice. În primele 2 săptămâni:
subfebra trebuie pusă pe seama resorbţiei ţesuturilor necrozate, dar dacă continuă trebuie pusă pe
seama suprainfectării plăgilor. În intoxicaţii grave apar colapsul, coma şi moartea.
14
Alte simptome: insomnie, nelinişte, agitaţie, tremurături ale mâinilor, micţiuni imperioase, cefalee,
vertij, parestezii, vărsături, diaree, fibrilaţii musculare, în cazuri grave pot apărea convulsii.
Tratament: nu există antidot specific.
- spălătură gastrică, provocare de vărsături, administrare de purgativ;
- administrare de barbiturice, Clordelazin;
- tratamentul insuficienţei circulatorii acute, dacă este cazul;
INTOXICAŢIA CU CHININĂ
Proprietăţi fizice: substanţă cristalină, albă sau gălbuie, fără miros, cu gust foarte amar.
Identificare: prin fluorescenţă sau reacţii colorimetrice din corpul delict, urină şi din conţinutul
gastric.
Fiziopatologie: toxic protoplasmatic puternic, acţionând mai ales asupra celulelor nervoase,
miocardului, nervilor senzitivi.
Simptomatologie: debutează ca o gastrită acută (greţuri, vărsături, dureri abdominale), asociată cu
fenomene de beţie chininică (vertij, instabilitate, obnubilare).
Tulburările auditive sunt: vertijul, hipoacuzia.
Tulburările vizuale: fotofobia, diplopia, spasme ale pleoapelor, tulburări în percepţia culorilor,
diminuarea percepţiei culorilor. În intoxicaţiile grave apare atrofia nervului optic. Bradicardia şi
modificările E.C.G. sunt generate de acţiunea toxică asupra miocardului.
Tratament: nu există antidot specific.
- spălătură gastrică, provocare de vărsături, purgative;
- administrare de lichide, pentru a grăbi eliminarea toxicului pe cale renală;
- combaterea insuficienţei circulatorii acute; tratamentul insuficienţei respiratorii acute;
- amauroza chininică trebuie combătută rapid de către oftalmolog;
INTOXICAŢIA CU DIAZEPAM
Sinonime: Valium, Seduxen, Ansiolin etc.
Proprietăţi fizice: pulbere cristalină, albă, insolubilă în apă, solubilă în solvenţi organici.
Identificare: prin spectrul în U.V. metode colorimetrice, cromatografie, din corpul delict, conţinutul
gastric şi din sânge.
Fiziopatologie: este depresor al sistemului nervos central, acţionând mai ales asupra
substanţei reticulate, nucleilor talamo-hipotalamici şi asupra măduvei spinării.
Manifestările cardio-respiratorii sunt foarte discrete, cel mai frecvent absente.
Tratament: nu există antidot specific.

15
 INTOXICAŢIA CU BROMOVAL, BROMURI
Sinonime: Bromural, Bromisovalum, Alluval, Barbibrom, Bromodorm, Isoneurin, Dormigen etc.
Derivaţi: Bromură de sodiu, potasiu, amoniu.
Proprietăţi fizice: substanţă cristalină, albă, fără miros, cu gust slab amărui.
Identificare: prin reacţii colorimetrice şi de precipitare din corpul delict, conţinutul gastric şi din
urină.
Fiziopatologie: este depresiv al sistemului nervos central.
Intoxicaţia cu bromuri îmbracă două aspecte:
- bromismul acut - după o fază de excitaţie (iritabilitate, inapetenţă, arsuri epigastrice), apare o
cefalee frontală de tip constrictiv, însoţită de mers ebrios (beţia bromică); intoxicatul se linişteşte,
reflexele devin leneşe; în forme mai severe apare stupoare;
- bromismul cronic - are semne predominant nervoase şi cutanate (acneea bromică).
INTOXICAŢIA CU CAFEINĂ, TEOFILINĂ, TEOBROMINĂ
Proprietăţi fizice: substanţă cristalină, albă, fără miros.
Fiziopatologie: excitanţi ai sistemului nervos central şi, mai ales, ai cortexului cerebral.
Forma acută - vărsături (cu miros de usturoi), dureri, abdominale, diaree, facies cenuşiu, stare
generală alterată, lipotimii, hipotensiune arterială, colaps. După 2-3 zile apare sindromul de
hepatonefrită toxică (oligurie, albuminurie, hepatomegalie moderată, icter, azotemie, obnubilare).
Forma atenuată - circumstanţele etiologice, gustul de usturoi, tulburările digestive, sindromul
hepato-renal moderat sugerează diagnosticul acestei forme.
Tratament: dimercaptopropanol (B.A.L.) este antidotul care, graţie grupărilor sale sulfihidrilice,
formează cu arsenul compuşi netoxici;
- spălătură gastrică cu apă, urmată de un pahar de lapte sau soluţie de tiosulfat de sodiu (hiposulfit
de Na);
- provocare de vărsături, administrare de purgativ salin;
- combaterea durerilor abdominale cu Mialgin;
- tratamentul insuficienţei circulatorii acute;
- reechilibrare hidroelectrolitică;
INTOXICAŢIA CU BARBITURICE
Barbituricele (peste 50 de produse cunoscute azi) sunt un grup omogen de substanţe, în a căror
structură chimică se găseşte malonilureea (acidul barbituric). După durata lor de acţiune,
barbituricele se grupează în 4 categorii:
a) Barbiturice cu acţiune lentă (6-9 ore) ex: Barbital (Veronal), Fenobarbital (Luminal).
16
b) Barbiturice cu acţiune medie (3-6 ore), ex: Amobarbital (Amital, Dormital).
c) Barbiturice cu acţiune scurtă (până la 3 ore), ex: Ciclobarbital (Phanodorm).
d) Barbiturice cu acţiune foarte scurtă (anestezice), ex: Tiopental (Pentothal).
Barbituricele cu acţiune lentă provoacă în general come prelungite, urmate de complicaţii
respiratorii şi infecţioase. Barbituricele cu acţiune scurtă provoacă come puţin prelungite, dar cu
depresiuni profunde ale funcţiilor vegetative (hipotensiune arterială, hipoventilaţie, hipotermie).
Identificare: prin reacţii colorimetrice din corp delict, sânge, urină şi din conţinutul gastric.
Fiziopatologie: barbituricele în doze masive deprimă metabolismul oxidativ la nivelul
mitocondriilor, ce se traduce prin alterarea stării de conştienţă, depresiunea centrilor respiratori şi
vasomotori. Aceste alterări sunt reversibile.
Simptomatologie: coma este manifestarea clinică principală a intoxicaţiei acute cu barbiturice,
perioada precomatoasă variind cu cantitatea şi tipul barbituricului ingerat. Acestei come i-au fost
descrise 4 stadii:
Stadiul I - coma superficială: intoxicatul este în somn profund, răspunde la stimuli verbali foarte
puternici. Tulburările vegetative lipsesc. Reflexele cornean si fotomotor sunt prezente.
Stadiul II - intoxicatul răspunde numai la stimuli nociceptivi (ciupituri, înţepături). Reflexele
osteotendinoase dispar.
Stadiul III - intoxicatul răspunde necoordonat la stimuli nociceptivi, este echilibrat respirator şi
circulator.
Stadiul IV - comă profundă, flască, cu tulburări sfincteriene; mioza este înlocuită cu midriaza, pielea
este umedă şi rece. Se prăbuşeşte circulaţia, apar tulburări respiratorii.
În marea majoritate a cazurilor, la intoxicaţii prin barbiturice, moartea survine prin tulburări
respiratorii (bradipnee, apnee). Complicaţiile infecţioase bronhopulmonare sunt şi ele de temut.
INTOXICAŢIA CU ANTALCOOL
Sinonime: Antabus, Esperal, Constralin etc.
Proprietăţi fizice: pulbere cristalină, albă-cenuşie, fără miros, cu gust amar.
Identificare: prin spectrofotometrie sau reacţii colorimetrice din corpul delict şi din conţinutul
gastric.
Fiziopatologie: inhibând acet aldehid oxidaza, împiedică oxidarea alcoolului în organism,
provocând acumularea de acetaldehida. Intoxicaţiile apar fie la doze foarte mari de antalcool, fie la
asocierea de băuturi alcoolice în timpul tratamentului, care determină intoxicaţii grave, uneori cu
sfârşit letal. Consumarea de alcool, chiar la 24 de ore după ingerarea antalcoolului, poate duce la
intoxicaţie.
17
Simptomatologie: roşeaţa capului şi a cefei, congestie conjunctivală, transpiraţii, dispnee,
tahicardie, hipotensiune arterială, colaps. Intoxicatul are senzaţia de căldură, ameţeli, cefalee,
constricţie toracică, diminuarea auzului, anxietate, somnolenţă.
Tratament: nu există antidot specific.
- spălătură gastrică, provocare de vărsături, purgativ;
- perfuzie intravenoasă de glucoză 5%;
- vitamina C 1 - 2 g/24 de ore;
- tratament simptomatic;
INTOXICAŢIA CU ANTIDEPRIN
Sinonime: Imipramin, Eupramin, Imizin, Tofranil etc.
Proprietăţi fizice: pulbere cristalină, albă, cu gust arzător.
Identificare: prin reacţii colorimetrice din corpul delict şi din conţinutul gastric.
Fiziopatologie: inhibând monoaminoxidaza, perturbă metabolismul general al organismului,
inclusiv ciclul Krebs; astfel, apar: agitaţie, convulsii, prăbuşire circulatorie.
Simptomatologie: stare ebrioasă, uscăciunea gurii, vertij, somnolenţă, comă, de obicei superficială.
Mai apar hiperreflectivitate osteotendinoasă, contracturi, convulsii, hipotensiune, colaps (mai
frecvent la copil), tulburări ale ritmului cardiac.
Tratament: nu există antidot specific.
- spălătură gastrică, provocarea de vărsături, purgativ salin
- suprimarea convulsiilor.
- tratamentul insuficienţei circulatorii acute şi al insuficienţei respiratorii acute.
INTOXICAŢIA CU ARSEN Şl DERIVAŢII LUI
Derivaţi: anhidrida arsenioasă (şoricioaică) este cel mai răspândit produs.
Proprietăţi fizice: pulbere cristalină, albă, fără miros.
Identificare: prin reacţii colorimetrice din corpul delict, conţinutul gastric, urină, sânge şi fanere
(păr, unghii).
Fiziopatologie: este toxic celular şi vascular, mai ales al capilarelor.
Forma supraacută - sindrom holeriform (vărsături dureroase, diaree, profuze sanguinolente),
oligurie, colaps.
- se face spălătură gastrică cu suspensie de cărbune activat în soluţie de bicarbonat de sodiu 5%;
- se provoacă vărsătura;
- se corectează acidoza;
- se hidratează intens bolnavul (4 1itri/24 de ore);
18
- se administrează Mialgin (50 - 100 mg s.c. sau i.m.), în caz de dureri abdominale foarte puternice;
- se administrează oxigen;
- se aplică pansament ocluziv pe globii oculari;
- se evită utilizarea lactatului de sodiu pentru alcalinizare şi a sulfatului de magneziu pentru
combaterea edemului cerebral;
INTOXICAŢIA CU AMONIAC
Sinonime: hidroxid de amoniu.
Proprietăţi fizice: formă gazoasă sau soluţie; incolor, cu miros înţepător, sufocant.
Identificare: prin reacţie colorimetrică din corpul delict şi conţinutul gastric.
Fiziopatologie: acţiune locală, iritând căile respiratorii sau digestive; toxic asupra sistemului nervos
central şi, mai ales, asupra centrului respirator.
Simptomatologie: concentraţiile mari pot declanşa edem pulmonar acut, edem glotic, laringospasm,
ulceraţii oculare, lacrimare, tuse iritativă. Ulterior, pot apărea complicaţii bronhopulmonare. Prin
ingerarea toxicului tabloul clinic este asemănător intoxicaţiei cu hidraţi alcalini.
Tratament: antidotul este acidul acetic 5% sau acizii organici din sucurile de fructe, care împreună
cu hidroxidul de amoniu dau săruri netoxice;
- scoatem victima din mediul toxic;
- oxigen pe sondă, eventual barbotat prin soluţie de acid acetic;
- traheotomie, respiraţie artificială la nevoie;
- tratamentul edemului pulmonar acut;
- antibioterapie de protecţie;
INTOXICAŢIA CU ACID SULFURIC
Sinonime: vitriol
Proprietăţi fizice: lichid incolor (pur), maroniu (tehnic), de consistenţă siropoasă, fără miros.
Identificare: prin reacţii colorimetrice din corpul delict, pete de pe haine, piele, din conţinutul
gastric.
Simptomatologie: Precizăm că atingerile renale cu albuminurie, hematurie, oligurie sunt frecvente.
Distrugerile tisulare sunt mai mari în intoxicaţia cu acid sulfuric.
INTOXICAŢIA CU ALCALOIZI, ATROPINĂ
Alcaloizii sunt substanţe organice, extrase, în general, din plante, cu acţiune bazică. Alcaloizii care
prezintă interes deosebit pentru noi sunt alcaloizii tropici (tropalcaloizii, alcaloizii midriatici), care
se găsesc în plante din familia solaneelor: mătrăguna (Atropa belladona), măselariţa (Hyosciamus

19
niger), laurul (ciumafaia, Datura stramonium). Principalii tropalcaloizi sunt: atropina, hiosciamina,
scopolamina.
Proprietăţi fizice: substanţe cristaline, albe, fără miros, greu solubile în apă. Sărurile lor sunt
solubile în apă.
Identificare: prin reacţii de precipitare, prin instilarea pe ochi de pisică.
Fiziopatologie: acţionează mai ales asupra sistemului nervos central şi periferic (paralizând mai ales
terminaţiile nervoase ale parasimpaticului - parasimpaticolitice).
Simtomatologie: a) Intoxicaţia atropinică: uscăciunea gurii, răguşeală, midriază moderată, ameţeli,
tahicardie, mers ebrios, piele uscată, roşeaţă scarlatiniformă, vărsături, retenţie de urină.
Se instalează delirul beladonic, cu logoree, ţipete, râsete, cefalee, halucinaţii vizuale (în general,
plăcute, mai ales erotice), ataxie, convulsii. Febra este prezentă şi ea. În faza următoare apar
somnolenţa, stupoarea, coma profundă cu bradipnee.
b) Intoxicaţia cu hiosciamină: delirul este furios, halucinaţii înspăimântătoare, mişcări coreiforme.
Tahicardia este moderată. Uscăciunea gurii poate fi înlocuită prin sialoree (salivaţie intensă).
c) Intoxicatia cu scopolamină: efectul asupra sistemului nervos central este narcotic. Lipseşte roşeaţa
pielii. Intoxicatul prezintă oboseală, somnolenţă, pierderea cunostinţei, insuficienţă respiratorie,
edem pulmonar acut.
Tratament: nu există antidot specific. Pilocarpina este un antidot fiziologic şi acţionează provocând
excitaţie vagală. Se administrează 5-10 mg subcutanat;
- se administrează vomitive (3 linguriţe de sare la un pahar cu apă caldă, Apomorfim 10 g mg
subcutanat), purgative saline;
- se combate hiperpirexia prin împachetări umede reci;
- se suprimă convulsiile prin anestezie cu eter;
- în caz de retenţie de urină se face sondaj vezical;
INTOXICAŢIA CU ACID SALICILIC, ACID ACETILSALICILIC (aspirina) ȘI
SALICILAŢI
Proprietăţi fizice: sunt diverse în funcţie de derivat.
Identificare: prin reacţii colorimetrice şi fluorescenţă în U.V. din corpul delict, din urină, sânge,
conţinut gastrc.
Fiziopatologie: acţionează ca iritant local asupra sistemului nervos central (mai ales '"asupra
talamusului şi hipotalamusului) şi asupra echilibrului acidobazic.
Simptomatologie: transpiraţii profuze, febră, vărsături persistente, diaree, polipnee, tulburări
auditive, nelinişte, obnubilare, uneori convulsii, tahicardie, tendinţă la colaps. Pot apărea şi
20
hemoragii prin hipoprotrombinemie şi trombopenie. Se semnalează o alcaloză metabolică, urmată
rapid de acidoza metabolică cu glicemie crescută (pericol de confuzie cu coma diabetică).

Tratament: nu există antidot specific.

- spălătură gastrică cu suspensie de carbune activat, lapte, apă.
- purgativ salin (25 g sulfat de sodiu), sau 30 ml ulei de ricin.
- corectarea modificărilor echilibrului acido-bazic.
- corectarea modificărilor hidro-electrolitice.
- oprirea convulsiilor cu o doză moderată de barbiturice (sistemul nervos central fiind deja deprimat
de toxic). Din același motiv nu se administrează morfină. Condiţiile etiologice, brutalitatea și
rapiditatea apariției simptomelor mai ales respiratorii și convulsiile, mirosul de migdale amare
(halena, vărsăturile) colorația roză a tegumentelor, în pofida dispneei concomitente, sunt argumente
suficiente pentru stabilirea diagnosticului.
Tratament: antidotul este nitritul de amil inhalat (1 fiolă la fiecare 5 minute); se oprește inhalarea la
tensiunea arterială maximă mai mică de 80 mm Hg.
Nitritul de sodiu soluție 3%: se administrează 10 ml intravenos în ritm de 2 - 5 ml/min (se oprește
administrarea la tensiunea arterială maximă sub 80 mmHg).
Tiosulfatul de sodiu (hiposulfitul de sodiu) 25% intravenos, în ritm de 3 - 5 ml/min până la doza
totală de 50 ml.
Kelocyanor (tetracematul de cobalt) este un antidot foarte bun; formează compuși netoxici cu grupul
CN, eliminați prin urină. Se administrează intravenos două fiole a 20 ml, urmate imediat de soluție
glucozată hipertonică. Dacă starea intoxicatului nu se ameliorează suficient, după 5 minute se
administrează o nouă fiolă, urmată de glucoza hipertonă. Criteriul de urmărire a eficienței
antidotului este tensiunea arterială coborâtă, care trebuie să urce către valori normale.
- spălătura gastrică, dacă este posibilă, se efectuează cu soluție de permanganat de potasiu 1/5 000
sau apă oxigenată 3%.

21
 INTOXICAŢIA CU ACID AZOTIC
Sinonime: acid nitric, apă tare.
Proprietăți fizice: acidul azotic fumans este un lichid roșu-brun caustic, care degajă vapori
portocalii. Acidul azotic diluat este un lichid incolor sau slab gălbui.
Fiziopatologie: leziunile sunt colorate în galben-portocaliu, datorită reacției xantoproteice.
Simptomatologie: se produc arsuri locale, care se acoperă cu membrane albe, ulcerații, vărsături,
hematemeză, melenă, uneori perforații gastrice. Poate apărea edemul pulmonar acut.
Afectarea rinichiului duce la oligoanurie. La doze mari de toxic apar hemoliza, hemoglobinurie,
icter hemolitic.
Tratament: Antidotul este magnezia usta (oxidul de magneziu), administrată în suspensie apoasă de
30 - 40 g apă.
- hidroxidul de aluminiu (Alucol) are o puternică activitate de fixare a acizilor (1 g substanță fixează
60 ml HC1 0,1 N);
- se administrează imediat cantități mari de apă de robinet (pentru inactivarea acidului este necesară
o diluție de cel putin 100 de ori). Dacă bolnavul varsă, se repetă administrarea de apă;
- se administrează lapte sau ouă bătute în cantități mari;
- tegumentele lezate se spală cu apă de robinet și apoi ser fiziologic;
- în caz de leziuni oculare, se spală cu apă în cantități mari sacul conjunctival; se instilează câteva
picături de atropină 1% până apare midriaza și combaterea durerilor;
- se administrează antispastice (Scobutil, Papaverină, Atropină);
- se evită bicarbonatul de sodiu, care, prin formarea acidului carbonic, poate da distensie și
perforație gastrică;
- se evită spălătura gastrică, din cauza pericolului perforării esofagului sau a stomacului, ca și al
hemoragiilor digestive;
- alimentația orală se evită înainte de vindecarea leziunilor faringo-esogastrice și se reia progresiv,
începând cu alimentele lichide, semilichide, păstoase după câteva săptămâni devenind normală;
INTOXICAŢIA CU ACID CIANHIDRIC, CIANURI
Derivați: cianură de sodiu, cianură de potasiu, glicozizi cianogenetici, nitroprusiatul de sodiu,
ferocianură de potasiu, etc.
Proprietăți fizice: diferă după produsul încriminat dar toate substanțele citate eliberează în
organism grupul cian (CN).
Identificare: prin reacții colorimetrice din corpul delict sau conținutul gastric. De reținut mirosul
specific de migdale amare, dar unele substanțe nu-l au (oxicianura).
22
Fiziopatologie: grupul CN inhibă în principal citocromoxidaza din organism, ducând la anoxie
tisulară metabolică.
Simptomatologie:
-forma supraacută (fulgerătoare) – moartea se produce în câteva minute, depășind astfel
posibilitățile de intervenție medicală;
- forma acută - se instalează cu senzația de constricție toracică, laringospasm, anxietate, cefalee
puternică, vertije, grețuri, vărsături, respirație amplă și frecventă, urmată de perioade de apnee,
convulsii, trismus, opistotonus, colaps cardio-vascular ireversibil, midriază, bradicardie;
- forma subacută – respirație superficială, urmată de pauze lungi, vertij, cefalee, anxietate,
slăbiciune musculară, uneori pierderea cunoștinței și convulsii fără perioade de apnee.
Oboseala fizică și intelectuală persită câteva luni de la vindecare. Nu trebuie pierdut timpul cu
examene de laborator, fiecare minut fiind prețios pentru viața bolnavului.
Identificare: prin spectrofotometrie și reacții colorimetrice din corpul delict și din conținutul
gastric.
Fiziopatologie: se absoarbe lent pe cale gastrointestinală, concentrându-se în țesuturile groase.
Acțiunea principală este de excitare a sistemului nervos central.
Simptomatologie: tulburările gastrointestinale sunt primele: vărsături, colici abdominale, diaree,
tenesme; apar apoi tulburări nervoase: secundare ale pleoapelor, fibrilații musculare, parestezii,
hiperestezii cutanate, insomnie, hipoacuzie (secusele – tresăririle musculare încep la nivelul
obrazului și se extind apoi la întreaga musculatură); manifestările generale constau în coriză, tuse,
dureri faringiene, bronșită, cefalee, vertij, oboseală; manifestări cutanate: eritem, dermatite buloase
sau exfoliative, edem angioneurotic; rinichiul și ficatul pot fi și ele atinse (albuminurie, hematurie,
cilindrurie, teste de disproteinemie alterate). În forma gravă apar convulsii, edem pulmonar acut,
paralizii respiratorii, moarte. În această intoxicație, miocardul este sensibilizat pentru adrenalină;
deci dacă utilizăm simpaticomimetice (Norartrinal) există mare pericol de apariție a fibrilației
ventriculare. Moartea poate surveni uneori după 6 zile, precedată de hepatomegalie, icter, melenă.
Tratament: nu există antidot specific;
- spălătura gastrică cu cărbune activat; administrare de purgativ salin (în nici un caz uleios),
provocarea de vărsături;
- spălarea tegumentelor cu apă și săpun;
- oprirea convulsiilor cu fenobarbital, câte 100 mg s.c. sau i.m. la fiecare oră, până la doza de 500
mg sau până la încetarea convulsiilor;
- combaterea insuficienței respiratorii acute;
23
- combaterea insuficienței circulatorii acute (nu cu Norartrmal sau Efedrină);
INTOXICAŢIILE ACUTE CU CIUPERCI
Sindroamele determinate de ciupercile necomestibile sunt următoarele:
a) Sindroame date de ciuperci cu toxicitate întârziată (de o mare gravitate, mortale): Sindrom
faloidian (holeriform tardiv), dat de falina, manitina si faloidina din Amanita phalloides (cea mai
toxică), A. printaniera și A. virosa. Semnele intoxicației apar după 10 - 20 de ore, după această
perioadă instalându-se brusc: stare generală alterată, amețeli, sudori abundente, colici abdominale,
vărsături, diaree incoercibilă, fetidă, uneori sanguinolentă; se remarcă o accentuată deshidratare, cu
tegumente uscate, sete mare, salivație redusă, colaps. Apar apoi tulburări nervoase și hepato-renale,
crampe musculare. Examenele de laborator indică: hipocloremie, hemoconcentrație, azotemie
renală, hipoglicemie, acidoză.
b) Sindroame date de ciuperci cu toxicitate precoce (mai puțin periculoase):
Sindromul entolomian (holeriform precoce), generat de un toxic necunoscut din Entolome
livide, apare în cel mai mare număr de intoxicați cu ciuperci. După o perioadă scurtă de 2 - 6 ore,
apar sindrom gastroenteritic acut, deshidratare, tendință la colaps. Față de sindromul faloidian
debutul este precoce, lipsesc crampele musculare și atingerea hepato-renală este discretă.
Sindromul muscarinian (sudoral, colinergic) este dat de muscarina din
ciupercile Inocybes și Clitocybes. Incubația este scurtă: 1-3 ore, brusc, apare
sindrom gastrointestinal, dar mai puțin intens ca în sindroamele anterioare. Hipersudorația este
foarte mare, cu sialoree, deshidratare rapidă. Bradicardia este constantă; mioza de asemenea.
Sindromul panterinian (atropinic) dat de o miceto atropina din ciupercile Amanita muscaria și A.
panterina.După 1-3 ore apar semnele intoxicației: sindrom gastrointestinal, delir cu aspect ebrios și
euforic, agitație psihomotorie, confuzie; se opresc secrețiile, gura este uscată, midriază, acomodarea
la lumină dispare, tahicardie.
Sindromul Helvetian (hemolitic) dat de acidul helvelic din ciuperca Gyromitra aesculenta. După 4-8
ore apar fenomene de gastroenterită şi după 24 de ore, un sindrom hemolitic; după 48 de ore - un
icter mixt: prin hemoliza şi citotoxic hepatic.
Prognositcul este rezervat, dar mai puţin grav ca în sindromul faloidian.
Sindromul de indigestie este generat de ciuperci ca "boletul-satanului", Psaliote, lactarii etc.; după 1-
5 ore apare un sindrom gastroenteritic; poate apărea şi după consumarea de ciuperci comestibile,
dacă nu au fost proaspete.

24
Sindromul halucinator, dat de toxice din ciupercile Agarics atropiniens sau Psyllocybes. Acest
sindrom apare şi durează doar câteva ore. Se manifestă prin halucinaţii elementare cu viziuni de
puncte strălucitoare şi colorate sau linii mişcătoare.

Tratament: atropina este antidotul fiziologic (1-2 mg la 30 - 50 de minute i.m. până dispar
fenomenele colinergice). Serul antifaloidian produs de Institutul "Pasteur" din Paris are o acţiune
contestată (se administrează 50 - 70 ml la 12 ore i.m. sau s.c);
- provocare de vărsături (spălătura gastrică nu este recomandată; fragmentele de ciuperci o fac
ineficientă);
- administrarea unui purgativ salin;
- combaterea colicilor cu Papaverină, Scobutil, Mialgin, la nevoie;
- reechilibrarea hidroelectrolitică;
- administrarea de perfuzii glucozate pentru protecţia celulei hepatice;
- tratarea insuficienţei renale acute la nevoie;
- tratarea insuficienţei circulatorii acute;
- combaterea agitaţiei, eventual a convulsiilor cu sedative;
- nu se administrează Atropina când predomină sindromul atropinic!
MUŞCĂTURI ŞI ÎNŢEPĂTURI VENINOASE .Înţepături de albine,viespi, bondari
Simptomatologie: eritem şi edem local, pot apărea apoi febră, mialgii, dispnee, cianoză, cefalee,
stare de agitaţie, crize convulsive, comă. Înţepăturile endobucale pot produce moartea, prin edem
glotic. Înţepăturile endovenoase pot induce colapsul, edemul cerebral.
Tratament:
- îndepărtarea acului insectei;
- gheaţă la nivelul înţepăturii, pentru micşorarea resorbţiei toxicului;
- se combate insuficienţa circulatorie acută cu Norartrinal, hemisuccinat de hidrocortizon iv;

25
- în caz de edem glotic, intubaţie traheală sau traheostomie;
- dacă apare, se tratează edemul pulmonar acut;
- se administrează Calciu i.v;
Muşcăturile de şerpi
În zona noastră singurul şarpe periculos este vipera (Vipera aspis, V. herus, V. ursini).
Simptomatologie: muşcătura este dureroasă; la 15 minute, apare local un edem dur, dureros, cu
două întepături simetrice. După 6 ore edemul se extinde la tot membrul şi apar plăci cianotice; după
12 ore apar pete livide, flictene, escare, limfangită, iar după două zile leziunile regresează, dar se pot
suprainfecta.
Ca semne generale se descriu: anxietate, dureri toracice şi musculare, vărsături, diaree. După două
zile apar, în lipsa tratamentului, hemoragii mucoase, purpură, anemie, necroză corticală renală,
anurie, colaps, comă, stop respirator. La adult sănătos prognosticul este favorabil.
Tratament: eliminarea veninului - se incizează zona între cele două puncte de înţepătură şi se suge
zona incizată (dacă salvatorul nu are leziuni ale mucoasei bucale, mucoasa digestivă nu absoarbe
veninul);
- aplicarea garoului este inutilă şi poate fi periculoasă;
- se administrează ser antiveninos specific după tehnica seroterapiei;
- se face tratamentul simptomatic al eventualelor complicaţii apărute (insuficienţă circulatorie acută,
insuficienţă renală acută etc.);

26
CAPITOLUL III

STUDII DE CAZ

27
 STUDIU DE CAZ I
Îngrijirea bolnavei cu intoxicație acută cu ciuperci

CULEGEREA DATELOR:
Nume și prenume: L.P.
Sex: feminin
Vârsta: 38 ani
Stare civilă: căsătorită, 2 copii
Religia: ortodoxă
Naţionalitate: română
Profesie: educatoare
Studii: medii
Domiciliu: Focșani
Condiţii de viaţă: bune, locuieşte împreună cu familia într-o casă cu 3 camere.
Obișnuinţe de viaţă: se alimentează inadecvat având un serviciu cu program prelungit, nu respectă
orarul meselor; se odihnește insuficient; consumă aproximativ 2 căni de cafea și fumează 20
țigări/zi.
Semne particulare: Înălțime = 160 cm
Greutate= 70 kg
TA=140/80 mm Hg
P=100 p/min
R= 20 r/min
T=38,2°C
Nu se știe alergică la vreun medicament sau substanță.
Grupa Rh=0,1
Antecedente patologice: a avut bolile copilăriei
Antecedente heredo-colaterale : - mama – hipotiroidism

MOTIVUL INTERNĂRII: Stare generală alterată, amețeli, transpirații, vărsături, diaree fetidă
uneori sanguinolentă, tegumente uscate, deshidratare, cefalee, dispnee, anxietate.

28
ISTORICUL BOLII: În urmă cu o zi bolnava a consumat la masă ciuperci, apoi la 2-3 ore de la
ingerare a prezentat o stare generală alterată, amețeli, transpirații excesive, dureri abdominale,
vărsături, diaree, fapt care a făcut-o să intre în panică, alertând familia; au chemat ambulanța și a
fost transportată la spital unde i s-a facut transferul la A.T.I cu diagnostic prezumtiv: Intoxicație
acută cu ciuperci.

DIAGNOSTIC MEDICAL: Intoxicație cu ciuperci.

29
 NEVOI AFECTATE:

1. Nevoia de a evita pericolele

DN: Vulnerabilitate faţă de pericole

2. Nevoia de a respira şi de a avea o bună circulaţie

DN1 : Dispnee
DN2 : Circulație inadecvată

3. Nevoia de a elimina
DN1 : Diaree
DN2 : Vărsătură

4. Nevoia de a se alimenta şi hidrata

DN: Alimentație inadecvată prin deficit

5. Nevoia de a se mişca şi de a avea o bună postură

DN: Postură inadecvată

6. Nevoia de a-și păstra tegumentele şi mucoasele curate și integre

DN: Tegumente şi mucoase alterate

7. Nevoia de a dormi şi a se odihni

DN: Discomfort

8. Nevoia de a-şi menţine temperatura corpului în limite fiziologice

DN: Supravegherea temperaturii

30
 Ziua I

Data Nevoia afectată Obiective Implementare Evaluare

ora
05.02.2020 1. Nevoia de a evita - bolnava să - conduc bolnava în salon, mă asigur de confortul Ora 12:00
Ora pericolele. beneficieze de acesteia și îi recomand repaus impus la pat Bolnava prezintă:
08:00 DN: Vulnerabilitate faţă de un mediu de (semişezând); TA=110/70 mmHg
pericole: siguranţă, să fie - îi explic necesitatea spitalizării, dar și importanța P=90 p/min
- stare generală alterată; ferită de respectării terapiei; T°=37,8°C
- amețeli; pericole; - creez condiții optime de mediu T=19°C, R=20 r/min
- transpirații excesive; - reducerea sau umiditate=65%;
- colici abdominale; suprimarea - măsor şi notez conform FO funcţiile vitale; - stare generală alterată,
- vărsături; riscurilor; - recoltez conform FO sînge pentru HLG, VSH, parțial diminuată;
- diaree incoercibilă ionograma completă, scaun și vărsături pentru - bolnava ocupă poziții
(fetidă, uneori examen toxicologic; confortabile în pat;
sanguinolentă); - programez bolnava în vederea efectuării de Rx
- deshidratare; gastric; Rezultate analize:
- tegumente uscate; - administrez conform FO: - Eritrocite=4,8 mil/mm³
- sete mare;  Atropină 1-2 mg la 30-50 minute I.M. - Reticulocite=12%
- facies voluptuos; + Ser antifaloidian+ 1 tb Papaverină la - Hematocrit=50%
- cefalee; 8 ore+PEV 1 flacon S.G. 500 ml la 8 - Hb=12 gr/100 ml sânge
- midriază; ore+ 1 fiolă HHC 100 mg la 8 ore - Leucocite=15mii/mm³
- dispnee; - îi ofer un consum crescut de lichide parenteral; sânge
- anxietate; - măsor lichidele ingerate, dar și pe cele eliminate, - Neutrofile=14 mii/mm³
- somnolență; pentru efectuarea bilanțului ingesta-excreta; sânge
- infecţii - supraveghez în permanenţă bolnava; - Bazofile=40 mm³ sânge
nosocomiale; - efectuez toate tehnicile la timp și în condiții - Eozinofile=400 mm³
- risc de complicații ale perfecte de asepsie și antisepsie; - Trombocite=400 mii
bolii(deces, ulcer gastric, - am o atitudine calmă și binevoitoare față de mm³
esofagită); bolnavă; - VSH= 22 mm/1 oră
- risc de infecţii - Ca=10 mg/mm³
iatrogene; - Na=145 mEg/l sânge
- Cl=100 mEg/l sânge
- Mg=2,07 mg/m³ sânge
31
05.02.2020 2.Nevoia de a respira şi - bolnava să-și - ajut bolnava să se instaleze în pat, să ocupe Ora 12:00
Ora de a avea o bună recapete și să-și poziții confortabile în pat care să favorizeze Bolnava prezintă:
08:00 circulaţie. mențină pulsul și respirația (semişezând); TA=110/70 mmHg
DN1: Dispnee: TA, respirația în - creez condiţii de mediu optime (temperatura P=80 p/min
- tahipnee (R=20 r/min); parametrii cât salonului 19ºC, aerisesc salonul, umiditate=65%); R=20 r/min
- anxietate; mai aproape de - măsor şi notez funcţiile vitale conform FO dar și
cei fiziologici; pe cele vegetative; Ora 16:00
DN2 : Circulație inadecvată: - administrez conform FO: Bolnava prezintă:
- hTA=90/65 mmHg;  Atropină 1-2 mg la 30-50 minute I.M. TA=120/80 mmHg
- tahicardie P=105 p/min;  Ser antifaloidian I.V. 2 ml P=90 p/min
- facies voluptuos;  1 tabletă Papaverină la 6 ore per os R=22 r/min
- anxietate;  PEV 1 flacon S.G. 500 ml la 8 ore+ 1
- deshidratare; fiolă HHC 100 mg la 8 ore
- cefalee; - recomand bolnavei repaus prelungit la pat și
- amețeli; schimbarea pozițiilor la fiecare 2 h;
- ajut bolnava în efectuarea de activități fizice;
- discut cu bolnava, o liniștesc, o încurajez;
- explic importanța respectării terapiilor impuse;
- am o atitudine calmă și binevoitoare față de
bolnavă;
- asigur un regim alimentar impus;
05.02.2020 3. Nevoia de a elimina. - bolnava să - conduc bolnava în salon și mă asigur de Ora 10:00
Ora DN1 : Diaree: prezinte confortul acesteia; - bolnava a eliminat un
08:00 - diaree incoercibila eliminare de - explic bolnavei importanța respectării măsurilor scaun moale
(fetidă, uneori scaun cât mai ce trebuiesc luate imediat; sanguinolent;
sanguinolentă); aproape de - suprim alimentația bolnavei și îi ofer acesteia
- tegumente uscate; parametrii lichide în cantitate suficientă, reci, neîndulcite,
- deshidratare; fiziologici; urmărind toleranța digestivă; Ora 10:00
- colici abdominale; - să nu mai - notez eliminările în foaia de temperatură; - bolnava prezintă o
- anxietate; prezinte - captez eliminările la pat și colectez urina într-un vărsătură alimentară de
vărsătură; recipient colector pentru efectuarea diurezei; 40 ml;
- ofer bolnavei lichide în cantitate suficientă;
- administrez conform FO:
 Atropină 1-2 mg la 30-50 minute I.M.

32
 DN2 : Vărsătură:  Ser antifaloidian I.V. 2 ml 1 fiolă Ora 16:00
- vărsături;  1 tabletă Papaverină la 8 ore per os - bolnava a eliminat un
- grețuri;  PEV 1 flacon S.G. 500 ml la 8 ore+ 1 scaun moale spre apos;
- inapetență; fiolă HHC 100 mg la 8 ore - bolnava a eliminat 300
- cefalee; - pregătesc materialele necesare pentru captarea ml urină de aspect
- amețeli; vărsăturii; normal;
- colici abdominale; - alimentația se reintroduce treptat cu alimente
- anxietate; ușor digerabile, observându-se toleranța digestivă;
- efectuez toaleta pe regiuni la pat;
05.02.2020 4. Nevoia de a se alimenta - bolnava să - discut cu bolnava și îi explic necesitatea Ora 12:00
Ora şi hidrata. respecte regimul respectării unei alimentații sănătoase și a - bolnava respectă
08:00 DN: Alimentație alimentar impus, respectării unui regim alimentar restrictiv cauzat regimul alimentar impus;
inadecvată prin deficit: să fie echilibrată de greață și vărsătură; - a consumat 200 mg
- inapetenţă; hemolitic si - suprim alimentația și îi ofer lichide în cantitate brânză de vaci;
- vărsături; electrolitic; mică cu lingurița, reci, neîndulcite, urmărind
- diaree (fetidă, toleranța alimentară; observ starea de hidratare a Ora 16:00
sanguinolentă); bolnavei; - bolnava prezintă apetit
- anxietate; - alimentația se reintroduce treptat cu alimente selectiv;
- tegumente uscate; ușor digerabile, observându-se toleranța digestivă - a consumat 200 mg orez
- deprinderi alimentare (brânză de vaci, banană bine coaptă, pesmet, pâine bine fiert, o banană bine
nesănătoase; albă, orez fiert, morcov fiert, măr copt, carne coaptă+1 măr bine copt;
- deshidratare; fiartă), urmând ca alimentația să devină completă - bolnava respectă
- sete mare; abia dupa eliminarea primului scaun normal; regimul alimentar impus;
- ofer bolnavei 200 mg brânză de vaci, o banană
bine coaptă, 1 măr bine copt, 200 mg orez bine
fiert;
- efectuez bilanțul ingesta-excreta;
- administrez conform FO:
 Atropină 1-2 mg la 30-50 minute I.M.
 Ser antifaloidian I.V. 2 ml 1 fiolă
 1 tabletă Papaverină / 8 h per os 40 mg
 PEV 1 flacon S.G. 500 ml+1 fiolă
HHC 100 mg
- bolnava să respecte regimul alimentar impus
(desodat, hipolipidic);
33
05.02.2020 5. Nevoia de a se mişca şi - bolnava să - conduc bolnava în salon și mă asigur de Ora 16:00
Ora de a avea o bună postură. respecte confortul acesteia, îi recomand o poziție cât mai - bolnava ocupă poziții
08:00 DN: Postură inadecvată: repausul impus confortabilă în pat (semișezând); confortabile în pat;
- poziție semișezând la pat, să se - creez condiții optime de mediu Temperatura - respectă repausul impus
prelungit; mobilizeze salonului 19ºC, umiditate=65%; la pat;
- mobilizare diminuată; conform - recomand bolnavei schimbarea pozițiilor la
- repaus prelungit la pat; capacităților fiecare 2 ore pentru prevenirea escarelor de
- mobilizare diminuată; sale; decubit, precum și montarea colăceilor pentru
- amețeli; părțile expuse la escare de decubit;
- stare generală alterată; - discut cu bolnava și îi explic importanța
- colici abdominale; repausului la pat și a pozițiilor forțate, dar și a
- cefalee; mobilizării;
- anxietate; - evaluez gradul de confort al bolnavei și
capacitățile de mobilizare ale bolnavei;
- conduc bolnava îndeaproape la Rx gastric;
- captez eliminările la pat;
- am o atitudine calmă și binevoitoare față de
bolnavă;
05.02.2020 6. Nevoia de a avea - bolnava să - conduc bolnava în salon și îi ofer lenjerie curată Ora 16:00
Ora tegumentele și mucoasele prezinte de corp sau de pat ori de câte ori este nevoie, din - bolnava prezintă
08:00 curate și integre. tegumentele și bumbac și observ starea tegumentelor și a tegumentele și mucoase
DN: Tegumente și mucoase mucoasele mucoaselor; curate și integre;
alterate: curate și integre; - recomand bolnavei poziții confortabile în pat
- mucoasa gastrică alterată; - să prezinte (semișezând);
- midriază; mucoasa gastrică - creez condiţii optime de mediu (temperatura
- tegumente uscate; integră; salonului=19ºC, umiditate=65%);
- deshidratare; - administrez conform FO:
- facies voluptuous;  Atropină 1-2 mg la 30-50 minute I.M.
- vărsături;  Ser antifaloidian I.V. 2 ml
- diaree;  1 tabletă Papaverină la 8 ore
 PEV 1 flacon S.G. 5% 500 ml + 1
fiolă HHC 100 mg
- efectuez toaleta pe regiuni, trag paravanul pentru
intimitatea bolnavei;

34
 - pregătesc materialele pentru captarea vărsăturii;
- ofer bolnavei lichide în cantitate suficientă, mai
ales parenteral;
- explic bolnavei importanța menținerii
tegumentelor și a mucoaselor integre și curate;
- am o atitudine calmă și binevoitoare față de
bolnavă;
05.02.2020 7. Nevoia de a dormi şi a - bolnava să se - conduc bolnava în salon, mă asigur de confortul Ora 16:00
Ora se odihni. odihnească și să ei și îi recomand poziții confortabile în pat; - bolnava ocupă poziții
08:30 DN : Discomfort: doarmă - discut cu bolnava și identific sursele de confortabile în pat;
- irascibilitate; suficient; discomfort; - se odihnește conform
- somnolență; - să fie - explic bolnavei importanța acestei nevoi, a nevoilor sale;
- durere sub formă de echilibrată odihnei, dar și consecințele lipsei satisfacerii - somnul este întrerupt de
colică abdominală; psihic; acestei nevoi; diaree și vărsătură;
- vărsătură; - evaluez gradul de discomfort al bolnavei;
- diaree; - creez condiții optime de mediu;
- anxietate; - creez condiții optime de comfort a bolnavei
(suplimentez învelitorile pe timpul nopții);
- creez condiții optime de ambient, reduc
luminozitatea;
- recomand celorlalți bolnavi să păstreze liniștea;
- îi anunț pe ceilalți colegi și îmi efectuez
activitățile silențios;
- observ somnul bolnavei;
- recomand bolnavei modalități de odihnă (pliante,
reviste, cărți, documentare);
- evaluez gradul de confort al bolnavei;
- notez somnul în foaia de temperatură și anunț
medicul în cazul în care apare vreo modificare în
evoluția bolnavei;
- am o atitudine calmă și binevoitoare față de
bolnavă;

35
05.02.2020 8. Nevoia de a-şi păstra - bolnava să își - recomand bolnavei repaus fizic prelungit, la pat Ora 12:00
Ora temperatura corpului în mențină (semișezând); Bolnava prezintă:
08:15 limite normale. temperatura - creez condiţii optime de mediu: temperatura - Tº=37,8ºC
Nu punem diagnostic încă, corpului cât mai salonului =19ºC; - tegumente reci
ci doar supraveghem aproape de - învelesc bine bolnava și mă asigur de confortul
această nevoie. normal; ei, iar pe timpul somnului supraveghez
invelitorile;
- măsor și notez conform FO funcțiile vitale, dar și Ora 16:00
pe cele vegetative; Bolnava prezintă:
- ofer bolnavei lenjerie curată de corp sau de pat - Tº=37ºC
ori de câte ori este nevoie; - tegumente reci
- efectuez toaleta pe regiuni;
- administrez conform FO:
 Atropină 1-2 mg la 30-50 minute I.M.
 Ser antifaloidian I.V. 2 ml
 1 tabletă Papaverină la 8 ore 40 mg
 PEV 1 flacon S.G. 5% 500 ml + 1
fiolă HHC 100 mg la 8 ore

36
 PREDARE DE TURĂ

Bolnava L.P. din salonul 16, pat 7, prezintă urmatoarele:

- TA=120/80 mmHg
- P=90 p/min
- R=22 r/min
- T°=37,5°C
- I s-a administrat conform FO:
 Atropină 1-2 mg la 30-50 minute I.M.
 Ser antifaloidian I.V. 2 ml
 1 tabletă Papaverină la 8 ore
 PEV 1 flacon S.G. 5% 500 ml la 8 ore
 1 fiolă HHC 100 mg la 8 otre
- Bolnava nu prezintă semne de complicații.
- Bolnava a prezentat o vărsătură alimentară de 50 ml.
- Bolnava a eliminat un scaun moale sanguinolent.

Predă: Preia:
As. med: C.L As. med: B.I.

37
 Ziua II

Data Nevoia afectată Obiective Implementare Evaluare

ora
06.02.2020 1. Nevoia de a evita - bolnava să - îi explic importanța respectării terapiei; Ora 12:00
Ora pericolele. beneficieze de - creez condiții optime de mediu T=19°C, Bolnava prezintă:
08:00 DN: Vulnerabilitate faţă de un mediu de umiditate=65%, aerisesc salonul; TA=140/80 mmHg
pericole: siguranţă; - măsor şi notez în FO funcţiile vitale, dar și pe P=65 p/min
- stare generală alterată; - să fie ferită de cele vegetative; T°=37°C
- colici abdominale; pericole; - administrez conform FO: R=18 r/min
- vărsături alimentare (40  PEV cu S.G. 5% 500 ml + 1 fiolă
ml); HHC 25 mg la 8 ore + 1 fiolă
- diaree; Metoclopramid I.V. la nevoie
- anxietate;  Atropină 1-2 mg la 8 ore I.M.
- somnolență parțial  Ser antifaloidian la nevoie 1 fiolă 2 ml
redusă; I.V. Ora 16:00
- amețeli; - învăț bolnava să renunțe la obiceiurile Bolnava prezintă:
- transpirații excesive; dăunătoare (fumat, alcool); TA=120/70 mmHg
- risc de complicații ale - ofer bolnavei lichide în cantitate suficientă, mai P=70 p/min
bolii(ulcer gastric, deces, ales parenteral; T°=37,2°C
esofagită); - recomand bolnavei repaus prelungit la pat și R=17 r/min
- risc de infecţii schimbarea pozițiilor la fiecare 2 ore; - bolnava nu prezintă
nosocomiale; - recomand bolnavei somn și odihnă, îi creez semne de deshidratare;
- risc de complicații condițiile optime în vederea realizării acestora; - bolnava nu prezintă
iatrogene; - efectuez toate tehnicile corect și la timp și în semne de complicații ale
condiții perfecte de asepsie și antisepsie; bolii;
- captez eliminările la pat;
- am o atitudine calmă și binevoitoare față de
bolnavă;
- îi ofer lenjerie curată de corp sau de pat din
bumbac ori de câte ori este nevoie;
06.02.2020 2. Nevoia de a elimina. - bolnava să - explic bolnavei importanța măsurilor ce Ora 08:00
Ora DN1 : Diaree: prezinte trebuiesc luate și respectarea regimului alimentar - bolnava a eliminat un
08:00 - scaun moale, eliminări cât mai restrictiv; scaun de consistență

38
 sanguinolent; aproape de - pregătesc condițiile de mediu T=19°C, umiditate moale;
- anxietate; parametrii 65%, aerisesc salonul; - a eliminat o vărsătură
- transpirații excesive; fiziologici; - suprim alimentația bolnavei și îi ofer lichide în alimentară (25 ml);
- durere abdominală sub cantitate suficientă, reci, neîndulcite;
formă de colică; - măsor și notez eliminările în foaia de
temperatură;
- măsor şi notez funcţiile vitale conform FO; Ora 125:00
- ofer bolnavei lichide în cantitate suficientă, mai - bolnava nu mai elimină
DN2 : Vărsătură: ales parenteral; scaun și vărsături;
- grețuri; - pregătesc matarialele necesare pentru captarea - i s-a reintrodus
- vărsături (40 ml vărsătură eliminărilor la pat (vărsătură, diaree, urină); alimentația;
alimentară); - captez eliminările la pat; - a eliminat 250 mg de
- inapetență; - ofer bolnavei 200 mg carne fiartă de pui + 1 urină de aspect normal;
- anxietate; banană bine coaptă + 1 măr bine copt;
- administrez conform FO:
 PEV cu 1 flacon S.G. 5% 500 ml + 1
fiolă HHC 25 mg la 8 ore + 1 fiolă
Metoclopramid la nevoie Ora 16:00
 Atropină I.M. 1-2 mg la 8 ore - bolnava a eliminat 200
 Ser antifaloidian la nevoie 1 fiolă 2 ml ml urină de aspect
I.V. normal;
- alimentația se reintroduce treptat odată cu
prezența primului scaun normal;
- efectuez toaleta pe regiuni și insist în zona
organelor excretoare;
- am o atitudine calmă și binevoitoare față de
bolnavă;
06.02.2020 3.Ora
Nevoia de a se alimenta - bolnava să - discut cu bolnava și îi explic importanța Ora 08:00
08:00 şi hidrata. respecte regimul respectării regimului alimentar restrictiv impus - bolnava respectă
DN: Alimentație alimentar impus; cauzat de vărsături și diaree; regimul alimentar impus
inadecvată prin deficit: - să fie - îi ofer lichide în cantitate suficientă mai ales
- inapetenţă; echilibrată parenteral;
- vărsătură ~ 40 ml; hemolitic şi - întocmesc împreună cu bolnava un meniu Ora 16:00
- anxietate; electrolitic; adecvat ținând cont de regimul alimentar impus; - s-a reintrodus
- diaree (scaun - suprim alimentația și îi ofer lichide în cantitate alimentația normală;
39
 sanguinolent); suficientă, cu lingurița, reci, neîndulcite, - a consumat 200 mg
- deprinderi alimentare verificând toleranța alimentară; carne de pui fiartă, o
nesănătoase; - deservesc bolnava la pat; banană bine coaptă+un
- ofer bolnavei 200 mg care de pui fiartă + o măr bine copt;
banană bine coaptă+un măr bine copt;
- observ starea de deshidratare și de nutriție a
bolnavei;
- alimentația se reintroduce treptat, odată cu
prezența primului scaun normal, cu alimente ușor
digerabile (brânză de vacă, orez fiert, carne fiartă);
- măsor și notez lichidele ingerate și eliminate și
efectuez bilanțul ingesta-excreta;
- administrez conform FO:
 PEV cu S.G. 5% 500 ml + 1 fiolă
HHC 25 mg la 8 ore + 1 fiolă
Metoclopramid la nevoie
 Atropină I.M. 1-2 mg la 8 ore
 Ser antifaloidian la nevoie

06.02.2020 4. Nevoia de a se mişca şi - bolnava să - îi recomand bolnavei o poziție confortabilă în pat Ora 16:00
Ora de a avea o bună postură. respecte (semișezând); - bolnava a început să se
08:00 DN: Postură inadecvată: repausul impus - recomand bolnavei schimbarea pozițiilor la mobilizeze prin salon
- poziție forțată; la pat, să se fiecare 2 ore pentru prevenirea escarelor de conform capacităților
- repaus prelungit la pat; mobilizeze decubit; sale;
- dureri abdominale conform - îi explic importanța repausului, a schimbării - bolnava ocupă poziții
(colică); capacităților pozițiilor în pat, dar și a mobilizării; confortabile în pat;
- stare generală alterată; sale; - întocmesc cu bolnava un program de activitate - respectă repausul impus
- vărsătură; fizică și de activități organizatorice, o încurajez, o la pat;
- diaree; susțin și îi ofer încredere, având o atitudine calmă
și binevoitoare față de bolnavă;
- efectuez mișcări pasive contrare circulației
venoase;
- montez colăcei în zonele predispuse la escarele
de decubit;

40
06.02.2020 5. Nevoia de a se îmbrăca - bolnava să se - explic bolnavei importanța respectării acestei Ora 16:00
Ora şi dezbraca. îmbrace și să se nevoi; - bolnava prezintă o stare
08:00 DN: Dificultate în a se dezbrace - ajut bolnava la îmbrăcat și dezbrăcat; de confort fizic, dar și
îmbrăca și dezbrăca: singură; - ajut bolnava în alegerea hainelor; psihic;
- durere abdominală sub - să prezinte - ofer bolnavei lenjerie curată de corp sau de pat - bolnava cooperează cu
formă de colică; confort; curate, ori de câte ori este nevoie și verific starea echipa de îngrijire;
- vărsătură ~ 40 ml; tegumentelor și mucoaselor;
- diaree (fetidă, - suplimentez învelitorile pe timpul somnului;
sanguinolentă); - supraveghez bolnava pentru a rămâne îmbrăcată;
- stare generală alterată; - evaluez gradul de satisfacere a acestei nevoi;

06.02.2020 6. Nevoia de a dormi şi a - bolnava să se - creez condiții de confort fizic al bolnavei; Ora 16:00
Ora se odihni. odihnească și să - creez condiții optime de ambient, reduc - somnul i-a fost întrerupt
08:30 DN : Discomfort: doarmă luminozitatea; de vărsătură și diaree;
- stare generală alterată; suficient; - creez condiții optime de mediu: aerisesc salonul, - prezintă semnele de
- somnolență diurnă; T=19°C, umiditate 65% ; oboseală parțial
- irascibilitate; - recomand celorlalți bolnavi să păstreze liniștea; diminuate;
- coșmaruri; - reduc vizitele aparținătorilor;
- anxietate; - îi anunț pe ceilalți colegi să păstreze liniștea, îmi
- vărsături ~ 40 ml; efectuez activitatea în liniște;
- diaree(fetidă, uneori - recomand bolnavei modalități de odihnă (pliante,
sanguinolentă); reviste, cărți, filme, documentare);
- i se vor administra la nevoie barbiturice;
- observ somnul bolnavei;
- evaluez gradul de confort al bolnavei și de
satisfacere a nevoii;
- notez somnul în foaia de temperatură și anunț
medicul la fiecare modificare aparută;
- explic bolnavei importanța acestei nevoi, a
odihnei, dar și efectele dăunătoare ale oboselii;
- am o atitudine calmă și binevoitoare față de
bolnavă;

41
06.02.2020 7. Nevoia de a se recrea
Ora DN : Neplăcere în a efectua
08:30 activități recreative și de
bună dispoziție.
- inactivitate;
- plictiseală;
- tendințe de izolare;
06.02.2020 8.Nevoia de a respira şi
Ora de a avea o bună
08:00 circulaţie.
Nu punem diagnostic ci
doar supraveghem această
nevoie.
- bolnava să aibă - îi explic importanța acestei nevoi, a recreerii și Ora 16:00
încredere în rolul acesteia în terapie; - bolnava este receptiva la
forțele sale, să - evaluez gradul și capacitățile bolnavei în ceea ce i-am prezentat, a
efectueze satisfacerea nevoii; inceput sa iasa afara, iar
activități - îi ofer bolnavei pliante cu caracter amuzant, momentan prezinta
recreative; filme; tendinte de izolare;
- invit bolnava afară, în aer liber;
- ajut bolnava în efectuarea activităților recreative;
- anunț medicul în cazul apariției unor modificări;
- explorez ce activități recreative îi fac plăcere
bolnavei;
- analizez și stabilesc dacă acestea sunt în
concordanță cu starea sa psihică și fizică;
- am în vedere că activitățile să nu o suprasolicite,
să nu o obosească;
- bolnava să-și - creez condiţii de mediu optime (temperatura Ora 12:00
mențină pulsul și salonului 19ºC, aerisesc salonul); Bolnava prezintă:
TA în parametrii - măsor şi notez funcţiile vitale în FO dar și pe TA=140/80 mmHg
cât mai aproape cele vegetative; R=18 r/min
de cei - administrez conform FO: P=65 p/min
fiziologici;  PEV cu S.G. 5% 500 ml + 1 fiolă
HHC 25 mg la 8 ore + 1 fiolă Ora 16:00
Metoclopramid Bolnava prezintă:
 Atropină 1-2 mg la 8 ore I.M. TA=120/70 mmHg
 Ser antifaloidian la nevoie R=17 r/min
- recomand bolnavei repaus prelungit la pat și P=70 p/min
schimbarea pozițiilor în pat la fiecare 2 h;
- am o atitudine calmă și binevoitoare față de
bolnavă la starea sa de plictiseală și tristețe;
- ajut bolnava să-și exprime emoțiile
și sentimentele;
42
 PREDARE DE TURĂ

Bolnava L.P. din salonul 16, pat 7, prezintă următoarele:

- TA=120/70 mmHg
- R=17 r/min
- T°=37,2°C
- P=70 p/min
- I s-a administrat conform FO:
 PEV cu S.G. 5% 500 ml + 1 fiolă HHC 25 mg la 8 ore
 1 fiolă Metoclopramid I.V.
 Atropină 1-2 mg la 8 ore I.M.
- Bolnava respectă regimul alimentar, prezintă apetit, nu prezintă semne de deshidratare și de complicații ale bolii.
- Bolnava nu mai elimină scaun sanguinolent și vărsături.
- Bolnava a eliminat 200 ml urină de aspect normal.
- A fost reintrodusă alimentația, bolnava consumând 200 gr carne de pui fiartă și 1 măr bine copt.

Predă: Preia:
As. med: C.L As. med: G.L.

43

Data Nevoia afectată
ora
07.02.2020 1. Nevoia de a evita
Ora pericolele.
08:00 DN: Vulnerabilitate faţă de
pericole:
- vărsătură parțial
diminuată;
- diaree diminuată;
- durere abdominală sub
formă de jenă;
- tegumente parțial uscate;
- anxietate;
- risc de complicații
iatrogene;
- risc de complicații ale
bolii(deces, ulcer gastric,
gastrită, esofagită);
- risc de infecţii
nosocomiale;
Ziua III
Obiective Implementare Evaluare
- bolnava să - creez condiții optime de mediu T=19°C, aerisesc Ora 12:00
beneficieze de salonul; Bolnava prezintă:
un mediu de - recomand bolnavei repaus la pat; TA=120/80 mmHg
siguranţă, să fie - măsor şi notez conform FO funcţiile vitale; P=80 p/min
ferită de - administrez conform FO: R=18 r/min
pericole;  PEV cu S.G. 5% 500 ml + Vitamina B1
2 ml + Vitamina B6 5 ml +1 fiolă Rezultate analize:
Metoclopramid la nevoie - Eritrocite=4,8 mil/mm³
- recomand bolnavei lichide în cantitate suficientă, - Reticulocite=15%
îi ofer 1 litru de ceai de tei îndulcit cu miere de - Hematocrit=48%
albine; - Hb=15 gr/100 ml sânge
- recoltez conform FO sânge pentru HLG, - Leucocite=7mii/mm³
Creatinină, Bilirubină; sânge
- învăț bolnava să renunțe la obiceiurile - Neutrofile=5.500 mm³
dăunătoare (fumat, alcool); sange
- recomand bolnavei să schimbe poziția la fiecare - Bazofile=60 mm³ sange
2 ore; - Eozinofile=270 mm³
- efectuez toate tehnicile corect și la timp și în - Limfocite=2500 mm³
condiții perfecte de asepsie și antisepsie; - Trombocite=250 mii
mm³ sange
- Creatinina=1,2 mm
sange
- Bilirubina=0,6 mg
Ora 16:00
Bolnava prezintă:
TA=130/85 mmHg
P=85 p/min
T°=37,2°C
R=16 r/min
44
07.02.2020 2. Nevoia de a se alimenta
Ora şi hidrata.
08:00 DN: Alimentație
inadecvată prin deficit:
- tegumente parțial uscate;
- anxietate;
- diaree, vărsături parțial
diminuate;
- mucoasa digestivă parțial
alterată;
- durere abdominală sub
formă de colică
(diminuată);
07.02.2020 3. Nevoia de a-și menține
Ora tegumentele și mucoasele
08:00 integre și curate.
DN: Alterarea
tegumentelor și a
mucoaselor:
- tegumente parțial uscate;
- mucoasa digestivă parțial
alterată;
- durerea abdominală sub
formă de colică parțial
diminuată;
- să fie - discut cu bolnava și îi explic importanța Ora 14:00
echilibrată respectării unei alimentații sănătoase; - bolnava a consumat 200
hemolitic și - ofer bolnavei o listă cu alimente permise și ml supă de legume+ 200
electrolitic; nepermise, cu valoarea lor nutrițională și mg carne de pui fiartă, un
- să fie echivalentul lor; măr bine copt+200 ml
echilibrată - explorez preferințele alimentare ale bolnavei și ceai de tei îndulcit cu
nutrițional; întocmesc cu acesta un meniu alimentar adecvat; miere de albine;
- ofer bolnavei lichide în cantitate suficientă (1
litru ceai de tei îndulcit cu miere de albine);
- conduc bolnava la sala de mese și o deservesc cu
200 ml supă de legume+200 grame carne de pui
fiartă+2 banane+1 măr;
- observ apetitul bolnavei, precum și cantitatea de
lichide ingerate în vederea efectuării bilanțului
ingesta-excreta;
- administrez conform FO:
 PEV cu 1 flacon S.G. 5% 500 ml +
Vitamina B1 2 ml + Vitamina B6 5 ml +1
fiolă Metoclopramid 2 ml la nevoie
- bolnava să - explic bolnavei importanța menținerii Ora 16:00
prezinte tegumentelor și a mucoaselor integre și curate; - bolnava prezintă
tegumentele și - îi ofer lenjerie curată, din bumbac de corp sau de tegumentele și mucoase
mucoasele pat ori de câte ori este nevoie; curate și integre;
parțial curate; - observ starea tegumentelor și a mucoaselor; - bolnava prezintă
- recomand bolnavei poziții confortabile în pat; tegumente și mucoase
- îi sugerez bolnavei să schimbe poziția la fiecare parțial uscate;
2 ore pentru prevenirea escarelor de decubit;
- creez condiţii optime de mediu (temperatura
salonului=19ºC, umiditate=65%, aerisesc salonul);
- administrez conform FO:
 PEV cu 1 flacon S.G. 5% 500 ml +
Vitamina B1 2 ml + Vitamina B6 5 ml +1
fiolă Metoclopramid 2 ml la nevoie
- conduc bolnava la sala de baie, îi ofer
materialele necesare și îi recomand să efectueze
45

07.02.2020 4. Nevoia de a se îmbrăca
Ora şi dezbrăca.
08:00 DN: Dificultate în a se
îmbrăca și dezbrăca:
- anxietate;
- diaree, vărsătură parțial
diminuate;
- durere digestivă sub
formă de colică parțial
diminuată;
07.02.2020 5. Nevoia de a dormi şi a
Ora se odihni.
08:30 DN : Discomfort:
- irascibilitate;
- somnolență diurnă;
- poziții forțate în pat;
- repaus prelungit la pat;
toaleta pe regiuni, o supraveghez;
- ofer bolnavei un consum suficient de lichide (1
litru ceai de tei îndulcit cu miere de albine);
- bolnava să se - creez conditii optime de mediu: aerisesc salonul, Ora 15:00
îmbrace și să se T=19°C; - bolnava prezintă interes
dezbrace singură - ajut bolnava în alegerea hainelor și explic pentru satisfacerea acestei
și să prezinte bolnavei importanța acestei nevoi; nevoi;
confort; - ofer bolnavei lenjerie curată, din bumbac, ori de - bolnava se îmbracă și se
câte ori este nevoie; dezbracă singură;
- supraveghez bolnava pentru a rămâne îmbrăcată;
- am o atitudine calmă și binevoitoare față de
bolnavă;
- explic importanța pe care trebuie să o acorde
hainelor;
- verific starea tegumentelor și a mucoaselor;
- îi ofer bolnavei o oglindă pentru a observa cum îi
vin hainele;
- bolnava să - creez condiții optime de mediu: aerisesc salonul, Ora 16:00
prezinte semnele T=19°C ; Bolnava prezintă:
oboselii - creez condiții optime de ambient, reduc - semne de oboseală
diminuate și să luminozitatea; diminuate;
se odihnească - îi rog pe ceilalți bolnavi să păstreze liniștea; - bolnava s-a odihnit
suficient; - reduc vizitele pe cât posibil ale aparținătorilor; conform nevoilor sale;
- ofer bolnavei un pahar cu lapte sau cu ceai cald
pentru liniștea bolnavei;
- îmi efectuez activitățile în liniște;
- administrez la nevoie barbiturice;
- observ somnul bolnavei;
- evaluez gradul de confort al bolnavei și de
satisfacere a nevoii;
- notez somnul în foaia de temperatură;
- anunț medicul la fiecare modificare aparută;
- explic bolnavei importanța acestei nevoi, a
odihnei, dar și efectele dăunătoare ale oboselii;
46
07.02.2020 6. Nevoia de a se recrea
Ora DN: Dificultate în a efectua
08:30 activități recreative:
- plictiseală;
- tendințe de izolare;
- inactivitate;
- bolnava să - evaluez gradul de satisfacere a nevoii și Ora 16:00
efectueze capacitățile bolnavei în a se recrea; - bolnava respectă
activități - îi ofer bolnavei pliante, reviste, documentare, indicațiile primite;
recreative; filme comice; - a început să iasă afară;
- să prezinte o - invit bolnava afară, în aer liber; - se recrează conform
stare de bine; - ajut bolnava în efectuarea activităților recreative; nevoilor sale;
- ofer bolnavei informațiile necesare pivind
recreerea;
- anunț medicul în cazul apariției unor modificări;

07.02.2020 7. Nevoia de a învăța să-și - bolnava să - verific gradul de cunoaștere al bolnavei; Ora 16:00
Ora păstreze sănătatea acumuleze - ofer informațiile necesare, corecte și accesibile - bolnava prezintă interes
08:00 DN: Cunoștințe cunoștințe bolnavei; pentru obținerea
insuficiente: necesare; - îi ofer bolnavei materiale informative: pliante cunoștințelor necesare
- nesiguranță; - să prezinte reviste, cărți, documentare referitoare la boală; păstrării sănătății;
- teamă; deprinderi - ajut bolnava în formarea de deprinderi sănătoase; - înțelege tot ceea ce i se
- lipsa de interes; sănătoase; - am o atitudine calmă și binevoitoare față de explică;
- deprinderi greșite; bolnavă;

47
 PREDARE DE TURĂ

Bolnava L.P. din salonul 16, pat 7, prezintă următoarele:

- TA=130/85 mmHg
- R=16 r/min
- T°=37,2°C
- P=85 p/min
- I s-a administrat conform FO:
 PEV cu 1 flacon S.G. 5% 500 ml +1 fiolă Vitamina B1 + Vitamina B6
 1 fiolă Metoclopramid
- Bolnava a consumat 200 ml supă de legume și 200 gr carne fiartă de pui.
- A consumat 200 ml ceai de tei cu miere de albine.
- Bolnava respectă regimul alimentar și indicațiile medicului.
- Bolnava nu prezintă semne de deshidratare și de complicații, starea ei fiind ameliorată.
- Bolnava a eliminat scaun cu aspect normal.
- Bolnava este externată și revine la control peste 10 zile, urmărind indicațiile medicului.

48
 STUDIU DE CAZ II
Îngrijirea bolnavei cu intoxicație cu acetonă

CULEGEREA DATELOR:
Nume și prenume: S.A.
Sex: feminin
Vârsta: 42 ani
Stare civilă: căsătorită
Religia: catolică
Profesie: profesoară
Domiciliu: rural – Biliesti
Condiţii de viaţă: locuieşte împreună cu soțul într-o casă cu condiții bune de viată.
Obisnuinţe de viaţă: se alimentează inadecvat, se odihnește insuficient, lucrează mai mult de 8 ore,
nu fumează și nu consumă alcool sau cafea.
Semne particulare: Înaltime = 175 cm
Greutate= 69 kg
TA=60/30 mm Hg
P=42 p/min
R= 15 r/min
T=36,7°C
Nu se știe alergică la vreun medicament, substanță sau aliment.
Grupa și Rh=0I negativ
Antecedente patologice: a suferit bolile copilăriei

Antecedente heredo-colaterale : - mama – hipotiroidism

- tata – prostată

MOTIVUL INTERNĂRII: sete mare, stare generală alterată, stări depresive, cefalee, somnolență,
amețeli, vărsături, diaree sanguinolentă.

49
ISTORICUL BOLII: aparținătorii afirmă că bolnava se simte rău de 2 zile și susțin că în preajma
bolnavei au gasit o sticluță pe care scrie “acetonă” și o suspectează că ar fi ingerat-o, aceasta mai
având 2 tentative de suicid fără rezultat. Acest fapt a determinat familia să cheme ambulanța și să o
transporte la spital, având un diagnostic de internare de intoxicație cu acetonă.
DIAGNOSTIC MEDICAL: Intoxicație acută cu acetonă.

50
 NEVOI AFECTATE:

1. Nevoia de a evita pericolele

DN: Vulnerabilitate faţă de pericole

2. Nevoia de a respira şi de a avea o bună circulaţie

DN1 : Dispnee
DN2 : Circulație inadecvată

3. Nevoia de a se alimenta şi hidrata

DN: Alimentație inadecvată prin deficit

4. Nevoia de a dormi şi a se odihni

DN : Discomfort

5. Nevoia de a avea tegumentele şi mucoasele curate și integre

DN: Alterarea tegumentelor şi mucoaselor

6. Nevoia de a comunica
DN: Comunicare ineficientă la nivel senzorial și motor

7. Nevoia de a elimina
DN : Supravegherea eliminărilor

8. Nevoia de a-şi păstra temperatura corpului în limite fiziologice

DN : Păstrarea temperaturii în limite fiziologice

51

Data Nevoia afectată
ora
23.02.2020 1. Nevoia de a evita
Ora pericolele.
08:00 DN: Vulnerabilitate faţă de
pericole:
- hTA=60/30 mmHg;
- bradicardie (42 p/min);
- sete mare;
- stare generală alterată;
- respirație Kushmaul;
- stări depresive;
- cefalee;
- somnolență;
- amețeli;
- bradipnee (15 r/min);
- halenă de acetonă;
- vărsături;
- diaree sanguinolentă;
- risc de complicații ale
bolii(deces, ulcer gastric,
esofagită);
- risc de complicații
iatrogene;
- risc de infecţii
nosocomiale;
Ziua I
Obiective Implementare Evaluare
- bolnava să - conduc bolnava în salon, mă asigur de confortul Ora 08:00
beneficieze de acesteia și îi recomand repaus impus la pat în Bolnava prezintă:
un mediu de decubit dorsal cu picioarele ușor flectate; TA=100/70 mmHg
siguranţă, să fie - îi explic necesitatea spitalizării, dar și importanța P=53 p/min
ferită de respectării terapiei; T°=37,6°C
pericole; - explic necesitatea măsurilor care trebuiesc luate R=15 r/min
- reducerea sau rapid;
suprimarea - creez condiții optime de mediu T=19°C, - bolnava ocupă poziții
riscurilor; umiditate=65%; confortabile în pat;
- măsor şi notez conform FO funcţiile vitale, dar și
pe cele vegetative; Ora 12:00
- recoltez conform FO sânge pentru HLG, VSH, Bolnava prezintă:
Ionograma completă, ECO2, Glicemie; TA=105/65 mmHg
- administrez conform FO: P=55 p/min
 Oxigenoterapie 2 l la 12 ore R=15 r/min
- administrez conform FO:
 PEV cu SF 500 ml + 1 fiolă Ora 16:00
Metoclopramid I.V + 2 fiole HHC la Bolnava prezintă:
12 ore TA=120/80 mmHg
- urmăresc efectul tratamentului; P=90 p/min
- efectuez la indicația medicului spălătură gastrică; T°=37,5°C
- efectuez mișcări cu efect relaxant și R=15 r/min
anticontractiv (mișcări pasive apoi active); - nu prezină semne de
- îi ofer un consum crescut de lichide (1 litru ceai deshidratare și de
de tei îndulcit cu miere de albine); complicații ale bolii;
- măsor lichidele ingerate, dar și pe cele eliminate,
pentru efectuarea bilanțului ingesta-excreta; Rezultate analize:
- supraveghez periodic bolnava; - Eritrocite=4,8 mil/mm³
- efectuez toate tehnicile la timp și în condiții - Reticulocite=12%
perfecte de asepsie și antisepsie; - Hematocrit=50%
52
 - învăț bolnava să-și schimbe poziția la fiecare 2 h - Hb=12 gr/100 ml sânge
- am o atitudine calmă și binevoitoare față de - Leucocite=15mii/mm³
bolnavă; sânge
- Neutrofile=14 mii/mm³
sânge
- Bazofile=40 mm³ sânge
- Eozinofile=40 mm³
- Trombocite=400 mii
mm³
- VSH= 22 mm/1 oră
- Ca=10 mg/mm³
- Na=145 mEg/l sânge
- Cl=100 mEg/l sânge
Mg=2,07 mg/m³ sânge
ECO2 =43
Glicemie=126% ml sânge

2.Nevoia de a respira şi - bolnava să-și - conduc bolnava în salon, o ajut sa se instaleze în Ora 08:00
de a avea o bună recapete și să-și pat, să ocupe poziții confortabile în pat care să Bolnava prezintă:
circulaţie. mențină pulsul și favorizeze respirația (decubit dorsal cu perne la TA=100/70 mmHg
TA, respirația în cap și genunchi); P=53 p/min
DN1: Circulație inadecvată: parametrii cât - creez condiţii de mediu optime (temperatura R=15 r/min
- hTA=60/30 mmHg; mai aproape de salonului 19ºC, aerisesc salonul, umiditate=65%); T°=37,6°C
- bradicardie (42 p/min); cei fiziologici; - măsor şi notez funcţiile vitale conform FO dar și
- sete mare; pe cele vegetative; Ora 12:00
- stare generală alterată; - administrez conform FO: Bolnava prezintă:
- cefalee;  PEV cu SF 500 ml + 1 fiolă TA=105/65 mmHg
Metoclopramid I.V + 2 fiole HHC la P=55 p/min
12 ore R=15 r/min
DN2 : Dispnee: - urmăresc efectul medicamentelor;
- respirație Kushmaul; - îi ofer 1 litru ceai de tei îndulcit cu miere de
- cefalee; albine;
- somnolență; - supraveghez în permanență bolnava; Ora 16:00
- amețeli; - recomand bolnavei repaus prelungit la pat și Bolnava prezintă:
- bradipnee (15 r/min); schimbarea pozițiilor la fiecare 2 h; TA=120/80 mmHg
53
- vărsături; - ajut bolnava în efectuarea de activități fizice; P=90 p/min
- discut cu bolnava, o liniștesc, o încurajez; R=15 r/min
- explic importanța respectării terapiilor impuse; T°=37,5°C
- am o atitudine calmă și binevoitoare față de
bolnavă;
3. Nevoia de a se alimenta - bolnava să - discut cu bolnava și îi explic necesitatea Ora 08:00
şi hidrata. respecte regimul respectării unei alimentaţii sănătoase; - bolnava a consumat 2
DN: Alimentație prin alimentar impus, - explic importanţa acestei nevoi, a alimentaţiei linguriţe de supă de pui;
deficit: - să fie dar şi efectele lipsei alimentaţiei;
- hTA=60/30 mmHg; echilibrată - ofer bolnavei lichide în cantitate suficientă, mai Ora 16:00
- bradicardie (42 p/min); hemolitic și ales parenteral (1 litru ceai de tei îndulcit cu miere - bolnava prezintă apetit
- sete mare; electrolitic; de albine); selectiv;
- stare generală alterată; - discut cu bolnava şi îi explic importanţa
- respirație Kushmaul; respectării regimului alimentar restrictiv cauzat de
- cefalee; vărsături şi diaree;
- somnolență; - întocmesc împreună cu bolnava un meniu
- amețeli; adecvat, ţinând cont de regimul alimentar impus;
- bradipnee; - suprim alimentaţia şi îi ofer lichide în cantitate
- halenă de acetonă; mică cu linguriţa, reci, neîndulcite, verificând
- vărsături; toleranţa alimentară;
- diaree sanguinolentă; - alimentaţia se reintroduce treptat odată cu
prezenţa primului scaun normal, cu alimente uşor
digerabile (brânză de vaci, orez fiert, carne fiartă);
- observ starea de hidratare a bolnavei;
- deservesc bolnava la pat cu ceai îndulcit cu
miere, 250 ml supă de pui, 200 g piure de cartofi
cu şniţel de pui, 2 portocale, 1 banană+3 covrigi;
- stimulez apetitul bolnavei;
- măsor lichidele ingerate, dar şi pe cele eliminate,
pentru efectuarea bilanțului ingesta-excreta;
- administrez conform FO:
 PEV cu SF 500 ml + 1 fiolă
Metoclopramid I.V + 2 fiole HHC la
12 ore

54
4. Nevoia de a dormi şi a - bolnava să fie - mă asigur de confortul bolnavei şi îi recomand Ora 16:00
se odihni. echilibrată poziţii confortabile în pat; - se odihnește conform
DN : Discomfort: psihic; - creez condiţii optime de mediu; nevoilor sale;
- irascibilitate; - bolnava să se - creez condiţii optime de ambient, reduc - somnul este întrerupt de
- somnolenţă diurnă; odihnească și să luminozitatea; diaree şi vărsătură;
- anxietate; doarmă - creez condiţii optime de comfort a bolnavei - bolnava ocupă poziţii
- stare generală alterată; suficient; (suplimentez învelitorile pe timpul nopţii); confortabile în pat;
- respiraţie Kushmaul; - discut cu bolnava, identific sursele de
- stări depresive; discomfort, evaluez gradul de discomfort al
- cefalee; bolnavei;
- ameţeli; - explic bolnavei importanţa acestei nevoi, a
odihnei, dar şi consecinţele lipsei satisfacerii
acesei nevoi;
- recomand celorlalţi bolnavi să păstreze liniştea;
- îi anunţ pe ceilalţi colegi şi îmi efectuez
activităţile silenţios;
- observ somnul bolnavei;
- recomand bolnavei modalităţi de odihnă (pliante,
reviste, cărţi, documentare);
- evaluez gradul de confort al bolnavei;
- notez somnul în foaia de temperatură şi anunţ
medicul în cazul în care apare vreo modificare în
evoluţia bolnavei;
- am o atitudine calmă şi binevoitoare faţă de
bolnavă;
5. Nevoia de a fi curat şi - bolnava să - explic bolnavei importanţa acestei nevoi; Ora 16:00
ingrijit, de a-şi păstra prezinte - îi ofer lenjerie curată de corp sau de pat ori de - bolnava prezintă
tegumentele şi mucoasele tegumente și câte ori este nevoie, din bumbac şi observ starea tegumentele și mucoase
curate. mucoase integre; tegumentelor şi a mucoaselor; curate şi integre;
DN: Alterarea - diminuarea - schimb poziţia bolnavei la fiecare 2 ore pentru - mucoasa respiratorie
tegumentelor şi discomfortului prevenirea escarelor de decubit; alterată, produsă de tusea
mucoaselor manifestată local; - recomand bolnavei poziţii favorabile respiraţiei productivă;
prin: (semişezând, dar şi decubit dorsal cu perne la cap
- hTA=60/30 mmHg; şi genunchi);
- bradicardie (42 p/min); - aerisesc salonul, asigur temperatura
55
- sete mare;
- stare generală alterată;
- respiraţie Kushmaul;
- stări depresive;
- cefalee;
- somnolenţă;
- ameţeli;
- bradipnee (15 r/min);
- halenă de acetonă;
- vărsături;
- diaree sanguinolentă;
6. Nevoia de a comunica.
DN: Comunicare
ineficientă la nivel
senzorial şi motor:
- hTA=60/30 mmHg;
- bradicardie (42 p/min);
- sete mare;
- stare generală alterată;
- respiraţie Kushmaul;
- stări depresive; cefalee;
- somnolenţă;
- ameţeli;
- bradipnee (15 r/min);
- halenă de acetonă;
- vărsături;
- diaree sanguinolentă;
- surditate;
- hipoestezie (sensibilitate
cutanată scazută);
salonului=19ºC si umiditate=65%);
- administrez conform FO:
 Oxigenoterapie 2 l la 12 ore
- administrez conform FO:
 PEV cu SF 500 ml + 1 fiolă
Metoclopramid I.V + 2 fiole HHC la
12 ore
- urmăresc efectul tratamentului;
- conduc bolnava la sala de baie, îi ofer
materialele necesare şi îi recomand să efectueze
toaleta pe regiuni, o supraveghez şi o ajut dacă
doreşte;
- explic bolnavei importanţa menţinerii
tegumentelor şi a mucoaselor integre şi curate;
- ofer bolnavei lichide în cantitate suficientă (1
litru ceai de tei îndulcit cu miere de albine);
- bolnava să - analizez şi stabilesc capacităţile senzorio-motorii Ora 16:00
reuşească să ale bolnavei şi gradul de satisfacere a nevoii; - bolnava a început să
comunice măcar - învăţ bolnava să folosească metode accesibile de vorbească;
parţial; comunicare; - începe să înţeleagă ceea
- bolnava să - adopt o atitudine binevoitoare faţă de bolnavă; ce îi explic;
folosească - folosesc tehnici optime de comunicare;
mijloace de - îi facilitez comunicarea cu personalul medical şi
comunicare colegii din salon;
adecvate; - ajut bolnava în a-şi exprima temerile şi dorinţele;
- bolnava să fie - administrez medicaţia prescrisă în funcţie de
informată cu nivelul în care s-a manifestat această incapacitate
privire la starea de comunicare;
sa, fiindu-i - învăţ bolnava să utilizeze mijloace de
explicate scopul comunicare conform posibilităţilor sale;
şi natura
intervenţiilor;
56
 PREDARE DE TURĂ

Bolnava S.A. din salonul 7, pat 3, prezintă următoarele:

- TA=120/80 mmHg
- P=90 p/min
- R=15 r/min
- T°=37,5°C
- I s-a administrat conform FO:
 PEV cu SF 500 ml + 1 fiolă Metoclopramid I.V + 2 fiole HHC la 12 ore
- Bolnava a consumat 2 linguriţe de supă de pui, prezintă apetit selectiv.
- Bolnava a eliminat 500 ml urină.

Predă: Preia:
As. med: C.L. As. med: S.D.

57

Data Nevoia afectată
ora
24.02.2020 1. Nevoia de a evita
Ora pericolele.
08:00 DN: Vulnerabilitate faţă de
pericole:
- hTA=100/70 mmHg;
- sete mare;
- acidoză pulmonară;
- hiperglicemie moderată;
- diaree sanguinolentă;
- stare generală alterată;
- respiraţie Kushmaul;
- stări depresive;
- cefalee;
- somnolenţă;
- ameţeli;
- bradipnee (15 r/min);
- halenă de acetonă;
- varsaturi;
- risc de complicații ale
bolii(deces, ulcer gastric,
esofagită);
- risc de complicaţii
iatrogene;
- risc de infecţii
nosocomiale;
Ziua II
Obiective Implementare Evaluare
- bolnava să - îi explic necesitatea spitalizării, dar şi importanţa Ora 09:00
beneficieze de respectării terapiei; Bolnava prezintă:
un mediu de - explic necesitatea măsurilor care trebuiesc luate TA=110/70 mmHg
siguranţă, să fie rapid; P=60 p/min
ferită de - îi recomand bolnavei o poziţie confortabilă în T°=37,6°C
pericole; pat, dar şi favorabilă respiraţiei şi anume poziţia R=16 r/min
- reducerea sau semişezând;
suprimarea - creez condiții optime de mediu T=19°C,
riscurilor; umiditate=65%; Ora 12:00
- măsor şi notez conform FO funcţiile vitale, dar şi Bolnava prezintă:
pe cele vegetative; TA=120/65 mmHg
- administrez conform FO: P=65 p/min
 Oxigenoterapie 2 l la 12 ore R=16 r/min
- administrez conform FO:
 PEV cu SF 1000 ml + 1 fiolă Ora 16:00
Metoclopramid + 1 fiolă HHC 25 mg Bolnava prezintă:
la 24 ore+20 mg Bicarbonat de Na TA=120/80 mmHg
8,4% P=81 p/min
- urmăresc efectul tratamentului; T°=37,5°C
- efectuez la indicaţia medicului spalatură gastrică; R=16 r/min
- efectuez mişcări cu efect relaxant şi - bolnava începe să îşi
anticontractiv (mişcări pasive apoi active); revină;
- îi ofer un consum crescut de lichide (1 litru ceai - starea ei generală s-a
de tei îndulcit cu miere de albine); îmbunătăţit;
- măsor lichidele ingerate, dar şi pe cele eliminate, - prognostic pozitiv;
pentru efectuarea bilanțului ingesta-excreta;
- supraveghez periodic bolnava;
- efectuez toate tehnicile la timp şi în condiţii
perfecte de asepsie şi antisepsie;
58

2. Nevoia de a se alimenta
şi hidrata.
DN: Alimentație prin
deficit:
- inapetenţă;
- vărsătură ~ 60 ml;
- anxietate;
- deprinderi alimentare
nesănătoase;
- regim restrictiv alimentar;
- învăţ bolnava să-şi schimbe poziţia la fiecare 2h;
- am o atitudine calmă şi binevoitoare faţă de
bolnavă;
- bolnava să - explic bolnavei importanţa respectării regimului Ora 08:00
respecte regimul alimentar restrictiv impus, cauzat de diaree şi - bolnava respectă
alimentar impus, vărsături; regimul alimentar impus;
să fie echilibrată - ofer bolnavei lichide în cantitate suficientă, mai
hemolitic şi ales parenteral;
electrolitic; - întocmesc împreună cu bolnava un meniu Ora 16:00
adecvat, ţinând cont de regimul alimentar impus; - s-a reintrodus
- am o atitudine calmă şi binevoitoare faţă de alimentaţia normală;
bolnavă; - bolnava a consumat 200
- verific toleranţa alimentară; mg carne de pui fiartă,
- deservesc bolnava la pat; orez fiert 200 mg, banane
- ofer bolnavei 200 mg carne de pui fiartă, orez bine coapte, 1 măr bine
fiert 200 mg, 2 banane bine coapte, 1 măr bine copt;
copt;
- observ starea de deshidratare şi de nutriţie a
bolnavei;
- alimentaţia se reintroduce treptat odată cu
prezenţa primului scaun normal, cu alimente uşor
digerabile (brânză de vaci, orez fiert, carne fiartă);
- măsor lichidele ingerate, dar şi pe cele eliminate,
pentru efectuarea bilanțului ingesta-excreta;
- administrez conform FO:
 1 fiolă Metoclopramid I.M.+1 tabletă
Indometacin 25 mg la 12 h+1 tabletă
Fenilbutazonă 200 mg la 8 h per os +1
tabletă Clorzoxazonă la 8 h per os
- urmăresc efectul medicamentelor;
59
3. Nevoia de a elimina. - bolnava să - explic bolnavei importanţa măsurilor ce Ora 08:00
prezinte trebuiesc luate şi respectarea regimului alimentar - a eliminat o vărsătură
DN1 : Vărsătură: eliminări cât mai restrictiv; alimentară (25 ml);
- vărsături (60 ml vărsătură aproape de - asigur T salonului=19°C, aerisesc salonul, - bolnava a eliminat un
alimentară); parametrii umiditate 65%, scaun de consistenţă
- greţuri; fiziologici; - suprim alimentaţia bolnavei şi îi ofer lichide în moale ~ 25 mg de aspect
- inapetenţă; cantitate suficientă, reci, neîndulcite; sanguinolent;
- anxietate; - măsor şi notez eliminările în foaia de
temperatură;
DN2 : Diaree: - măsor şi notez funcţiile vitale conform FO; Ora 12:00
- diaree sanguinolentă; - ofer bolnavei lichide în cantitate suficientă, mai - bolnava nu mai prezintă
- tegumente paţial uscate; ales parenteral; vărsături;
- pregătesc matarialele necesare pentru captarea - s-a reintrodus
eliminărilor la pat (vărsătură, diaree, urină); alimentaţia;
- captez eliminările la pat; - a eliminat 250 mg de
- ofer bolnavei odată cu oprirea diareei şi a urină de aspect normal;
vărsăturii 200 mg carne fiartă de pui + 1 banană
bine coaptă + 1 măr bine copt, 100 mg brânză de
vaci proaspătă;
- administrez conform FO:
 PEV SF 1000 ml +1 fiolă Ora 16:00
Metoclopramid +1 fiolă HHC 250 mg - bolnava a eliminat 200
la 24 h+20 mg Bicarbonat de Na 8,4% ml urină de aspect
- trag paravanul pentru intimitatea bolnavei; normal;
- efectuez toaleta pe regiuni şi insist în zona - bolnava a eliminat un
organelor excretoare; scaun de consistenţă
- am o atitudine calmă şi binevoitoare faţă de normală;
bolnavă;
- alimentaţia se reintroduce treptat cu alimente
uşor digerabile(sucuri naturale de fructe, pâine
albă, orez fiert, morcov fiert, brânză de vaci
degresată, carne bine fiartă);
- efectuez toaleta pe regiuni şi insist în zona
organelor excretoare;

60
4.Nevoia de a respira şi - bolnava să-și - îi recomand bolnavei o poziţie confortabilă în pat Ora 08:00
de a avea o bună recapete şi să-şi dar şi favorabilă respiraţiei şi anume poziţia Bolnava prezintă:
circulaţie. menţină pulsul, semişezând; TA=110/70 mmHg
TA, respiraţia în - creez condiţii de mediu optime (temperatura P=60 p/min
DN1: Circulaţie inadecvată: parametrii cât salonului 19ºC, aerisesc salonul, umiditate=65%); R=15 r/min
- hTA=100/70 mmHg; mai aproape de - măsor şi notez funcţiile vitale în FO dar şi pe T°=37,6°C
- sete mare; cei fiziologici; cele vegetative;
- cefalee; - administrez conform FO: Ora 12:00
- stare generală alterată;  PEV cu SF 1000 ml + 1 fiolă Bolnava prezintă:
Metoclopramid + 1 fiolă HHC 25 mg TA=120/65 mmHg
la 24 ore+20 mg Bicarbonat de Na P=65 p/min
DN2 : Dispnee: 8,4% R=15 r/min
- respiraţie Kushmaul; - administrez conform FO:
- cefalee;  Oxigenoterapie 2 l/ la 12 ore Ora 16:00
- acidoză pulmonară; - îi ofer 1 litru ceai de tei îndulcit cu miere de Bolnava prezintă:
- somnolenţă; albine; TA=120/80 mmHg
- ameţeli; - supraveghez în permanenţă bolnava; P=81 p/min
- vărsături; - recomand bolnavei repaus prelungit la pat şi R=15 r/min
- bradipnee (15 r/min); schimbarea poziţiilor la fiecare 2 h; T°=37,5°C
- discut cu bolnava, o liniştesc, o încurajez; - bolnava începe să îşi
- explic importanţa respectării terapiilor impuse revină;
- am o atitudine calmă şi binevoitoare faţă de - starea ei generală s-a
bolnavă; îmbunătăţit;
- prognostic pozitiv;
5. Nevoia de a dormi şi a - bolnava să se - creez condiţii de confort fizic al bolnavei; Ora 16:00
se odihni. odihnească și să - creez condiţii optime de ambient, reduc - somnul i-a fost întrerupt
DN : Discomfort: doarmă luminozitatea; de vărsătură şi durere în
- somnolenţă diurnă; suficient; - creez condiţii optime de mediu; zona lombară, sacrală,
- anxietate; - bolnava să - îi rog pe ceilalţi bolnavi să păstreze liniştea; fese, coapsă;
- coşmaruri; beneficieze de - reduc vizitele aparţinătorilor şi îmi efectuez - prezintă semnele de
- vărsătură ~60 ml; comfort fizic şi activitatea în linişte; oboseală parţial reduse;
- diaree sanguinolentă; psihic; - i se vor administra la nevoie barbiturice;
- irascibilitate; - favorizez odihna bolnavei prin suprimarea
- diaforeză; surselor care-i pot determina discomfortul şi
- dureri musculare; iritabilitatea;
61

6. Nevoia de a se mişca şi
de a avea o bună postură.
DN: Postură inadecvată:
- poziţie forţată;
- repaus prelungit la pat;
- reflexe tendenţioase
abolite;
- poziţie vicioasă;
- vărsătură;
- diaree;
- oboseală musculară;
7. Nevoia de a se recrea
DN: Dificultate în a efectua
activităţi recreative şi de
bună dispoziţie:
- inactivitate;
- plictiseală;
- tendinţe de izolare;
- tristete;
- observ somnul bolnavei;
- recomand bolnavei modalităţi de odihnă (pliante,
reviste, cărţi, documentare);
- bolnavul să - îi recomand bolnavei o poziţie confortabilă în pat Ora 16:00
respecte favorabilă respiraţiei şi anume poziţia semişezând; - bolnava a început să se
repausul impus, - explic importanţa acestei nevoi dar şi a mobilizeze prin salon
să se mobilizeze respectării terapiei; conform capacităţilor
conform - recomand bolnavei schimbarea poziţiilor la sale;
capacităţilor fiecare 2 h pentru evitarea escarelor de decubit; - ocupă poziţii
sale; - explic bolnavei importanţa repausului, a confortabile în pat;
schimbării poziţiilor în pat, dar şi a mobilizării; - respectă repausul impus
- întocmesc cu bolnava un program de activitate la pat;
fizică şi de activităţi organizate, o încurajez, o
susţin şi îi ofer încredere;
- efectuez cu bolnava exerciţii cu efect relaxant şi
anticontractive paravertebrale (mişcări pasive apoi
cu mişcări active);
- montez colăcei în zonele predispuse la escarele
de decubit şi fricţionez bine cu alcool şi pudră
zonele predispuse la escare;
- îi ofer 1 litru ceai de tei îndulcit cu miere de
albine, iar seara înainte de culcare un pahar cu
lapte;
- discut cu bolnava, o liniştesc, o încurajez;
- am o atitudine calmă şi binevoitoare faţă de
bolnavă;
- bolnava să-şi - explic importanţa acestei nevoi, a recreerii şi Ora 16:00
recapete rolul acesteia în terapie; - bolnava este receptivă la
încrederea în - evaluez gradul şi capacităţile bolnavei în ceea ce i-am prezentat;
forţele proprii, satisfacerea nevoi; - a început să iasă afară,
să prezinte o - îi ofer bolnavei pliante cu caracter amuzant, iar momentan prezintă
stare de bună filme, reviste, documentare; tendinţe de izolare;
dispoziţie; - invit bolnava afară, în aer liber,;
62
- bolnava să - ajut bolnava în efectuarea activităţilor recreative,
efectueze mă interesez ce activităţi reacreative îi fac plăcere;
activităţi - analizez şi stabilesc dacă acestea sunt în
recreative; concordanţă cu starea psihică şi fizică;
- am în vedere ca activităţile să nu o suprasolicite,
să nu o obosească;
- anunţ medicul în cazul apariţiei unor modificări;
- voi încerca să fiu consecventă în planificarea şi
organizarea activităţilor recreative;

63
 PREDARE DE TURĂ

Bolnava S.A. din salonul 7, pat 3, prezintă următoarele:

- TA=120/80 mmHg
- P=81 p/min
- R=15 r/min
- T°=37,5°C
- Bolnava începe să îşi revină, starea ei generală s-a îmbunătăţit, prognostic pozitiv.
- I s-a administrat conform FO:
 PEV cu SF 1000 ml + 1 fiolă Metoclopramid + 1 fiolă HHC 25 mg la 24 ore + 20 mg Bicarbonat de Na 8,4%
- S-a reintrodus alimentaţia normală; Bolnava a consumat 200 mg carne fiartă de pui + 200 mg orez fiert + 2 banane bine coapte + 1
măr bine copt.
- Bolnava a eliminat 200 ml urină şi scaun de consistenţă normală.
- Bolnava nu prezintă semne de deshidratare şi de complicaţii ale bolii.

Predă: Preia:
As. med: C.L As. med: V.D.

64
 Ziua III

Data Nevoia afectată Obiective Implementare Evaluare

ora
25.02.2020 1. Nevoia de a evita - reducerea sau - îi recomand bolnavei o poziţie confortabilă în Ora 09:00
Ora pericolele. suprimarea pat, dar şi favorabilă respiraţiei (semişezând); Bolnava prezintă:
08:00 DN: Vulnerabilitate faţă de riscurilor; - explic necesitatea măsurilor care trebuiesc luate TA=120/65 mmHg
pericole: - să fie ferită de rapid; P=65 p/min
- sete mare; pericole; - creez condiții optime de mediu T=19°C, R=15 r/min
- stare generală alterată - să beneficieze umiditate=65%;
parţial redusă; de un mediu de - măsor şi notez în FO funcţiile vitale, dar şi pe
- stări depresive; siguranţă; cele vegetative;
- cefalee; - administrez conform FO: Ora 16:00
- somnolenţă;  Oxigenoterapie 2 l la 12 ore Bolnava prezintă:
- ameţeli; - administrez conform FO: TA=120/80 mmHg
- halenă de acetonă;  PEV cu SF 500 ml P=81 p/min
- hiperglicemie moderată;  1 tabletă Papaverină la 12 ore per os T°=37,5°C
- diaree sanguinolentă; - urmăresc efectul medicamentelor; R=15 r/min
- risc de complicații ale - efectuez la indicaţia medicului spălătură gastrică;
bolii(deces, ulcer gastric, - îi ofer un consum crescut de lichide (1 litru ceai
esofagită); de tei îndulcit cu miere de albine);
- risc de complicaţii - măsor lichidele ingerate, dar şi pe cele eliminate,
iatrogene; pentru efectuarea bilanțului ingesta-excreta;
- risc de infecţii - învăţ bolnava să-şi schimbe poziţia la fiecare 2 h
nosocomiale; - efectuez mişcări cu efect relaxant şi
anticontractiv (mişcări pasive apoi active);
- supraveghez periodic bolnava;
- efectuez toate tehnicile la timp şi în condiţii
perfecte de asepsie şi antisepsie;
- am o atitudine calmă şi binevoitoare faţă de
bolnavă;

65
2. Nevoia de a învăţa să-şi
păstreze sănătatea
DN: Cunoştinţe
insuficiente:
- deprinderi greşite,
necunoaştere;
- nesiguranţă, teamă;
- lipsă de interes;
3. Nevoia de a se recrea
DN: Dificultate în a efectua
activităţi recreative şi de
bună dispoziţie:
- plictiseală;
- tendinţe de izolare;
- tristeţe;
- inactivitate;
4. Nevoia de a se alimenta
şi hidrata.
Nu punem diagnostic ci
doar supraveghem această
nevoie.
- bolnava să - verific gradul de cunoaştere al bolnavei; Ora 16:00
acumuleze noi - ofer informaţiile necesare, corecte şi accesibile - bolnava înţelege tot ceea
cunoştinţe; bolnavei; ce i se explică şi prezintă
- să dobândească - îi ofer bolnavei materiale informative referitoare interes pentru acumularea
atitudini, la boală; de noi cunoştinţe şi
obiceiuri şi - ajut bolnava în formarea de deprinderi noi, deprinderi sănătoase;
deprinderi sănătoase;
sănătoase; - ajut bolnava să primească informaţii utile, să
aibă deprinderi igienice;
- bolnava să aibă - invit bolnava afară, în aer liber; Ora 16:00
încredere în - ajut bolnava în efectuarea activităţilor recreative; - bolnava a început să iasă
forţele sale, să - am în vedere ca activităţile să nu o obosească; afară din salon, este
efectueze - explic importanţa acestei nevoi, a recreerii şi receptivă la ceea ce i-am
activităţi rolul acesteia în terapie; prezentat;
recreative; - evaluez gradul şi capacităţile bolnavei în
- să prezinte o satisfacerea nevoii;
stare de bună - îi ofer bolnavei pliante cu caracter amuzant,
dispoziţie; reviste;
- anunţ medicul în cazul apariţiei unor modificări;
- voi încerca să fiu consecventă în planificarea şi
organizarea activităţilor recreative;
- determin bolnava să-şi exprime emoţiile şi
sentimentele;
- bolnava să fie - discut cu bolnava şi îi explic importanţa Ora 16:00
echilibrată respectării unei alimentaţii sănătoase; - bolnava a consumat 200
hemolitic şi - întocmesc împreună cu bolnava un meniu mg carne de vită fiartă, 1
electrolitic; adecvat, ţinând cont de regimul alimentar impus; banană, 1 portocală, 5
- bolnava să - ofer bolnavei 300 mg carne fiartă de vita, 250 ml covrigi uscaţi;
respecte regimul iaurt, 10 covrigi uscaţi, 2 portocale, 1 banană;
alimentar impus; - suprim alimentaţia, ofer bolnavei lichide în
cantitate suficientă (1 litru ceai de tei);
- verific toleranţa alimentară;
- observ starea de deshidratare şi de nutriţie a
66
 bolnavei;
- măsor lichidele ingerate, dar şi pe cele eliminate,
pentru efectuarea bilanțului ingesta-excreta;
- administrez conform FO:
 PEV cu SF 500 ml 1 flacon + 1 tabletă
Indometacin 25 mg la 12 h +1 tabletă
Fenilbutazonă 200 mg la 8 h per os +1
tabletă Clorzoxazonă la 8 h per os
- urmăresc efectul medicamentelor;
5. Nevoia de a elimina. - bolnava să - explic bolnavei importanţa acestei nevoi; Ora 12:00
prezinte - îi recomand consum crescut de lichide; - a eliminat 200 ml de
Nu punem diagnostic ci eliminări cât mai - măsor şi notez eliminările în foaia de urină de aspect normal;
doar supraveghem această aproape de temperatură;
nevoie. parametrii - conduc bolnava la grupul sanitar, o învăţ să
fiziologici; capteze urina într-un recipient colector sau voi
capta eliminările la pat;
- trag paravanul pentru intimitatea bolnavei, dar şi Ora 16:00
pentru ceilalţi bolnavi; - bolnava a eliminat 300
- îi ofer un 1 litru ceai de tei; ml urină de aspect
- efectuez bilanţul ingesta-excreta; normal;

6. Nevoia de a respira şi - bolnava să-şi - îi recomand bolnavei o poziţie confortabilă în pat Ora 12:00
de a avea o bună menţină pulsul şi dar şi favorabilă respiraţiei (poziţia semişezând); Bolnava prezintă:
circulaţie. TA în parametrii - creez condiţii de mediu optime (temperatura TA=120/65 mmHg
cât mai aproape salonului 19ºC, aerisesc salonul, umiditate=65%); R=16 r/min
Nu punem diagnostic ci de cei - măsor şi notez funcţiile vitale în FO dar şi pe P=65 p/min
doar supraveghem această fiziologici; cele vegetative;
nevoie. - administrez conform FO: Ora 16:00
 PEV SF 500 ml Bolnava prezintă:
 1 tabletă Papaverină la 12 ore per os TA=120/80 mmHg
- recomand bolnavei repaus prelungit la pat şi P=81 p/min
schimbarea poziţiilor la fiecare 2 h; R=16 r/min
- am o atitudine calmă şi binevoitoare faţă de T°=37,5°C
bolnavă;

67
 PREDARE DE TURĂ

Bolnava S.A. din salonul 7, pat 3, prezintă următoarele:

- TA=120/80 mmHg
- P=81 p/min
- R=16 r/min
- T°=37,5°C
- I s-a administrat conform FO:
 PEV cu SF 500 ml + 1 fiolă Metoclopramid + 1 tabletă Papaverină la 12 h per os.
- Bolnava nu prezintă semne de deshidratare şi de complicaţii ale bolii.
- Bolnava va fi externată şi i se recomandă examen psihiatric.

68
 STUDIU DE CAZ III
Îngrijirea bolnavei cu intoxicaţie cu morfină

CULEGEREA DATELOR:
Nume şi prenume: L.M.
Sex: feminin
Vârsta: 32 ani
Stare civilă: necăsătorită
Naţionalitate: română
Profesie: administrator firmă contabilitate
Studii: superioare
Domiciliu: urban, Focsani
Condiţii de viaţă: locuieşte împreună cu părinţii într-o casă cu 3 camere, având condiţii bune de
viaţă.
Obisnuinţe de viaţă: se alimentează inadecvat (nu respectă orele de masă), nu se odihneşte suficient,
lucrează cu program prelungit, consumă 2 ceşti de cafea şi fumează ocazional.
Semne particulare: Înaltime = 160 cm
Greutate = 52 kg
TA = 100/60 mm Hg
P = 52 p/min
R = 25 r/min
T = 36,8°C
Grupa şi Rh=0I negativ
Antecedente patologice: a suferit bolile copilăriei

Antecedente heredo-colaterale : - mama – ulcer gastric

MOTIVUL INTERNĂRII: perioadă euforică cu senzaţie de bună dispoziţie şi de căldură, urmată

de o agitaţie psihomotorie, vărsături, tuse, prurit la nivelul nasului, bradicardie, oboseală,
somnolenţă, pupile punctiforme (mioză morfinică).

69
ISTORICUL BOLII: aparţinătorii afirmă că în urmă cu 2 luni au avut suspiciunea că fiica lor s-ar
droga. În urma unei supradoze bolnava a prezentat următoarele simptome: perioadă euforică cu
senzaţie de bună dispoziţie şi de căldură urmată de o agitatie psihomotorie, vărsaturi, tuse, congestia
feţei, prurit la nivelul nasului, bradicardie (52 p/min), hipotermie, oboseală,somnolenţă, pupile
punctiforme (mioză morfinică) care s-au instalat progresiv, fapt care a facut ca aparţinătorii să
anunţe ambulanţa; s-a prezentat la UPU, unde i s-a pus diagnosticul prezumtiv de Intoxicaţie acută
cu morfină.
DIAGNOSTIC MEDICAL: Intoxicaţie acută cu morfină.

70
 NEVOI AFECTATE:

1. Nevoia de a evita pericolele

DN: Vulnerabilitate faţă de pericole

2. Nevoia de a respira şi de a avea o bună circulaţie

DN2 : Circulație inadecvată

3. Nevoia de a-şi menţine temperatura corpului în limitele fiziologice

DN : Hipotermie

4. Nevoia de a dormi şi a se odihni

DN : Discomfort

5. Nevoia de a se alimenta şi hidrata

DN: Alimentație inadecvată prin deficit

6. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca

DN: Dificultate în a se îmbrăca şi dezbrăca

7. Nevoia de a elimina
Nu punem încă diagnostic ci doar supraveghem această nevoie

71

Data Nevoia afectată
ora
03.01.2020 1. Nevoia de a evita
Ora pericolele.
07:00 DN: Vulnerabilitate faţă de
pericole:
- perioadă euforică cu
senzaţia de bună dispoziţie
şi de căldură;
- agitaţie psihomotorie;
- vărsături;
- congestia feţei;
- prurit la nivelul nasului;
- bradicardie (P=52 p/min);
- hipotermie (T°=34,2°C) ;
- oboseală;
- somnolenţă;
- pupile punctiforme
(mioză morfinică);
- risc de complicații ale
bolii(deces, ulcer gastric,
esofagită);
- risc de complicaţii
iatrogene;
Ziua I
Obiective Implementare Evaluare
- bolnava să - conduc bolnava în salon, mă asigur de confortul Ora 12:00
beneficieze de acesteia şi îi recomand repaus impus la pat în Bolnava prezintă:
un mediu de decubit dorsal; TA=140/80 mmHg
siguranţă, să fie - îi explic necesitatea spitalizării, dar şi importanţa P=100 p/min
ferită de respectării terapiei; T°=37,8°C
pericole; - creez condiții optime de mediu T=19°C, R=20 r/min
- reducerea sau umiditate=65%;
suprimarea - măsor şi notez conform FO funcţiile vitale, dar şi - bolnava ocupă poziţii
riscurilor; pe cele vegetative; confortabile în pat;
- recoltez conform FO sânge pentru HLG, VSH,
TGP, TGO, Ionograma completă, ECO2, Ora 16:00
Glicemie; Bolnava prezintă:
- administrez conform FO: TA=135/80 mmHg
 Oxigenoterapie 2 l la 12 ore P=90 p/min
- administrez conform FO: R=22 r/min
 Nalorfină 5 mg la 10-20 minute T°=37,5°C
 1 fiolă HHC 25 mg la 12 ore I.V.
 1 fiolă Vitamina A (300.000 U.I) - nu prezină semne de
- urmăresc efectul tratamentului; deshidratare şi de
- la recomandarea medicului administrez per os complicaţii ale bolii;
oţet diluat, sucuri de fructe în proporţie de 2 l
pentru substanţă ingerată; Date de laborator:
- efectuez mişcări cu efect relaxant şi - Eritrocite=3,8 mil/mm³
anticontractiv (mişcări pasive apoi active); - Reticulocite=12%
- trag paravanul pentru intimitatea bolnavei dar şi - Hematocrit=40%
a celorlalţi bolnavi; - Hb=8 gr/100 ml sânge
- reduc vizitele aparţinătorilor cât de mult posibil; - Leucocite=25mii/mm³
- îi recomand consum crescut de lichide şi îi ofer 1 sânge
litru ceai de tei îndulcit cu miere de albine; - Neutrofile=24 mii/mm³
- măsor lichidele ingerate, dar şi pe cele eliminate, sânge
pentru efectuarea bilanțului ingesta-excreta; - Bazofile=40 mm³ sânge
72

03.01.2020 2.Nevoia de a respira şi
Ora de a avea o bună circulaţie.
07:00
DN: Circulaţie inadecvată:
- anxietate;
- hTA=100/60 mmHg;
- facies voluptuos;
- bradicardie (52 p/min);
- perioadă euforică cu
senzaţia de bună dispoziţie
şi de caldură urmată de o
agitaţie psihomotorie;
- supraveghez în permanenţă bolnava; - Eozinofile=40 mm³
- efectuez toate tehnicile la timp şi în condiţii - Trombocite=400 mii
perfecte de asepsie şi antisepsie; mm³
- învăţ bolnava să-şi schimbe poziţia la 2 h; - VSH= 56 mm/1 oră
- am o atitudine calmă şi binevoitoare faţă de - TGP=16 UI
bolnavă; - TGO=20 UI
- Ca=10 mg/mm³
- Na=145 mEg/l sânge
- Cl=100 mEg/l sânge
Mg=2,07 mg/m³ sânge
- bolnava să - ajut bolnava să ocupe poziţii confortabile în pat, Ora 12:00
prezinte în decubit dorsal cu perne la nivelul genunchilor Bolnava prezintă:
diminuarea dar şi a capului, dar am grijă să asigur şi o poziţie TA=140/80 mmHg
tusei; favorabilă respiraţiei (semişezând); P=100 p/min
- bolnava să - creez condiţii de mediu optime (temperatura R=20 r/min
recapete şi să-şi salonului 19ºC, aerisesc salonul, umiditate=65%); T°=37,8°C
menţină pulsul şi - măsor şi notez funcţiile vitale în FO;
respiraţia în - administrez conform FO:
parametrii cât  Nalorfină 5 mg la 10-20 minute Ora 16:00
mai normali;  1 fiolă HHC 25 mg la 12 ore I.V. Bolnava prezintă:
 1 fiolă Vitamina A (300.000 U.I) TA=135/80 mmHg
- îi ofer 1 litru ceai de tei; P=90 p/min
- învăţ bolnava să renunţe la obiceiuri dăunătoare R=22 r/min
(fumat); T°=37,5°C
- reduc vizitele aparţinătorilor cât de mult posibil; - bolnava prezintă raluri
- recomand bolnavei repaus prelungit la pat şi diminuate, tuse parţial
schimbarea poziţiilor la fiecare 2 h; diminuată;
73
03.01.2020 3. Nevoia de a-şi păstra - bolnava să-şi - creez condiţii optime de mediu: tº=19ºC; Ora 12:00
Ora temperatura în limitele menţină - ofer lichide în cantitate suficientă (1 litru ceai de Bolnava prezintă:
07:15 normale. temperatura cât tei); - Tº=37,8ºC
DN: Hipotermie: mai aproape de - recomand bolnavei repaus fizic prelungit, la pat - tegumente reci
- Tº=34,2ºC; normal; (decubit dorsal);
- tegumente reci; - efectuez masaje uşoare;
- deshidratare; - ofer bolnavei lenjerie curată de corp sau de pat
- anxietate; din bumbac ori de câte ori este nevoie; Ora 16:00
- învelesc bine bolnava şi mă asigur de confortul Bolnava prezintă:
ei, iar pe timpul somnului suplimentez învelitorile; - Tº=37ºC
- măsor şi notez conform FO funcţiile vitale, dar şi - tegumente reci
pe cele vegetative;
- efectuez toaleta pe regiuni;
- administrez conform FO:
 Nalorfină 5 mg la 10-20 minute
 1 fiolă HHC 25 mg la 12 ore I.V.
 1 fiolă Vitamina A (300.000 U.I)
- urmăresc efectul medicamentelor;
03.01.2020 4. Nevoia de a dormi şi a - bolnava să se - discut cu bolnava şi identific sursele de Ora 16:00
Ora se odihni. odihnească și să discomfort; - bolnava ocupă poziţii
07:30 DN : Discomfort: doarmă - explic bolnavei importanţa acestei nevoi, a confortabile în pat;
- irascibilitate; suficient; odihnei, dar şi consecinţele lipsei satisfacerii - se odihnește conform
- somnolenţă diurnă; - să fie acesei nevoi; nevoilor sale;
- anxietate; echilibrată - mă asigur de confortul bolnavei şi îi recomand - somnul este întrerupt de
- tuse; psihic; poziţii confortabile în pat; diaree şi vărsătură;
- tulburare psihomotorie; - creez condiţii optime de mediu;
- creez condiţii optime de comfort a bolnavei
(suplimentez învelitorile pe timpul nopţii);
- creez condiţii optime de ambient, reduc
luminozitatea;
- recomand celorlalţi bolnavi să păstreze liniştea;
- îi anunţ pe ceilalţi colegi şi îmi efectuez
activităţile silenţios;
- la nevoie i se vor administra barbiturice şi
sedative;
74
 - observ somnul bolnavei;
- recomand bolnavei modalităţi de odihnă (pliante,
reviste, cărţi, documentare);
- evaluez gradul de confort al bolnavei;
- notez somnul în foaia de temperatură şi anunţ
medicul în cazul în care apare vreo modificare în
evoluţia bolnavei;
- am o atitudine calmă şi binevoitoare faţă de
bolnavă;
03.01.2020 5. Nevoia de a se alimenta - bolnava să - explic importanţa acestei nevoi, a alimentaţiei Ora 16:00
Ora şi hidrata. respecte regimul dar şi efectele lipsei alimentaţiei; - bolnava prezintă apetit
08:00 DN: Alimentație prin alimentar impus, - explic bolnavei importanţa măsurilor ce selectiv;
deficit: să fie echilibrată trebuiesc luate şi respectarea regimului alimentar - a consumat 2 mere, lapte
- inapetenţă; hemolitic şi restrictiv; cu cereale integrale;
- slăbiciune; electrolitic; - discut cu bolnava și îi explic importanţa
- apatie; respectării unei alimentaţii sănătoase;
- inapetenţă; - explorez preferinţele alimentare şi întocmesc
- deprinderi alimentare împreună cu bolnava un meniu adecvat, ţinând
nesănătoase; cont de regimul alimentar impus;
- pregătesc condiţiile de mediu;
- observ starea de hidratare a bolnavei;
- deservesc bolnava la pat cu ceai îndulcit cu
miere, 2 mere, lapte cu cereale integrale;
- stimulez apetitul bolnavei;
- măsor lichidele ingerate, dar şi pe cele eliminate,
pentru efectuarea bilanțului ingesta-excreta;
- administrez conform FO:
 Nalorfină 5 mg la 10-20 minute
 1 fiola HHC 25 mg la 12 ore I.V.
 1 fiola Vitamina A (300.000 U.I)
- urmăresc efectul medicamentelor;
- urmăresc periodic bolnavul;
03.01.2020 6. Nevoia de a se îmbrăca - bolnava să se - explic bolnavei importanţa respectării acestei Ora 16:00
Ora şi dezbrăca. îmbrace şi să se nevoi; - bolnava cooperează,

75
 08:00 DN: Dificultate în a se
îmbrăca şi dezbrăca:
- congestia fetei, prurit la
nivelul nasului;
- bradicardie (52 p/min),
hipotermie, oboseală,
somnolenţă, pupile
punctiforme (mioză
morfinică);
03.01.2020 7. Nevoia de a elimina.
Ora
08:00 Nu punem diagnostic ci
doar supraveghem această
nevoie.
dezbrace - am o atitudine calmă şi binevoitoare faţă de prezintă o stare de confort
singură; bolnavă; fizic şi psihic;
- să prezinte - ofer bolnavei lenjerie curată de corp sau de pat
confort; curate, ori de câte ori este nevoie;
- ajut bolnava la îmbrăcat şi dezbrăcat;
- ajut bolnava în alegerea hainelor;
- verific starea tegumentelor şi mucoaselor;
- suplimentez învelitorile pe timpul somnului;
- supraveghez bolnava pentru a rămâne îmbrăcată;
- evaluez gradul de satisfacere a acestei nevoi;
- bolnava să - explic bolnavei importanţa acestei nevoi, precum Ora 12:00
prezinte şi pericolul lipsei eliminărilor; - a eliminat 150 ml de
eliminări cât mai - îi recomand consum crescut de lichide; urină de aspect uşor
aproape de - îi recomand bolnavei să alterneze repausul cu concentrat;
parametrii mişcarea;
fiziologici; - măsor şi notez eliminările în foaia de
temperatură;
- conduc bolnava la grupul sanitar;
- o învăţ să capteze urina într-un recipient colector Ora 16:00
sau captez eliminările la pat; - bolnava a eliminat 250
- îi ofer bolnavei 500 ml ceai de tei; ml urină de aspect uşor
- efectuez bilanţul ingesta-excreta; concentrat;
- am o atitudine calmă şi binevoitoare faţă de
bolnavă;
- ofer bolnavei scuipătoare pentru drenaj postural;
76
 PREDARE DE TURĂ

Bolnava L.M. din salonul 13, pat 3, prezintă următoarele:

- TA=135/80 mmHg
- P=90 p/min
- R=22 r/min
- T°=37,5°C
- I s-a administrat conform FO:
 Nalorfină 5 mg la 10-20 minute
 1 fiolă HHC 25 mg la 12 ore I.V.
 1 fiolă Vitamina A (300.000 U.I)
- Urmăresc efectul tratamentului.
- Bolnava nu prezintă semne de deshidratare şi de complicaţii ale bolii.
- Prezintă apetit selectiv.
- Bolnava a eliminat urină de aspect uşor concentrat.

Predă: Preia:
As. med:C.L As. med: B.S.

77
 Ziua II
Data Nevoia afectată Obiective Implementare Evaluare
ora
04.01.2020 1. Nevoia de a elimina. - bolnava să - explic bolnavei importanţa acestei nevoi, a Ora 08:00
Ora prezinte eliminărilor; - bolnava a prezentat o
08:00 DN : Vărsătură: eliminări cât mai - creez condiții optime de mediu T=19°C, vărsătură alimentară~50
- varsatură alimentară~100 aproape de umiditate=65%; ml;
ml; parametrii - explic bolnavei importanţa măsurilor ce
- anxietate; fiziologici; trebuiesc luate şi respectarea regimului alimentar
- slăbiciune; - să nu mai restrictiv;
- inapetenţă; prezinte - ofer bolnavei lichide în cantitate suficientă mai Ora 12:00
- greaţă; vărsătură; ales parenteral; - bolnava a eliminat 200
- pregătesc materialele necesare privind captarea ml de urină de aspect
eliminărilor la pat (vărsătură, diaree, urină); normal;
- captez eliminările la pat;
- ofer bolnavei 200 mg carne fiartă de pui+1
banană;
- îi ofer 1 litru ceai de tei odată cu oprirea
vărsăturii; Ora 16:00
- măsor lichidele ingerate, dar şi pe cele eliminate, - bolnava a eliminat 250
pentru efectuarea bilanțului ingesta-excreta; ml urină de aspect usor
- administrez conform FO: concentrat;
 PEV cu S.G 5℅ 1000 ml+1 fiolă
Metoclopramid + 2 fiole HHC 25 mg la 12
ore + Vitamina A (300.000 UI)
- măsor şi notez eliminările in foaia de
temperatura;

78
2. Nevoia de a se alimenta - bolnava să - discut cu bolnava şi îi explic importanţa Ora 12:00
şi hidrata. respecte regimul respectării unei alimentaţii sănătoase; - s-a reintrodus
DN: Alimentație prin alimentar impus, - explic bolnavei importanţa măsurilor ce alimentaţia;
deficit: să fie echilibrată trebuiesc luate; - bolnava a consumat
- inapetenţă; hemolitic şi - suprim alimentaţia până la oprirea vărsăturii; friptură de porc 300 mg, o
- regim alimentar impus de electrolitic; - explic importanţa acestei nevoi, a alimentaţiei porţie pilaf (200 mg);
vărsătură; dar şi efectele lipsei alimentaţiei;
- anxietate; - ofer bolnavei odată cu oprirea vărsăturii 500 ml Ora 16:00
- slăbiciune; ceai de tei; - bolnava prezintă apetit
- greaţă; - observ starea de hidratare a bolnavei; selectiv;
- a prezentat 100 ml - explorez preferinţele alimentare şi întocmesc - a consumat 8 covrigi
vărsătură alimentară; împreună cu bolnava un meniu adecvat, ţinând uscaţi, fructe (1 portocală,
cont de regimul alimentar impus; 2 banane);
- deservesc bolnava la pat odată cu oprirea - a consumat 500 ml suc
vărsăturii friptură de porc 300 mg +o porţie pilaf, de portocale;
covrigi uscaţi, fructe (portocale, banane);
- ofer bolnavei 1 litru suc de portocale;
- verific toleranţa alimentară;
- măsor lichidele ingerate, dar şi pe cele eliminate,
pentru efectuarea bilanțului ingesta-excreta;
- administrez conform FO:
 PEV cu S.G 5℅ 1000 ml+1 fiolă
Metoclopramid + 2 fiole HHC 25 mg la 12
ore + Vitamina A (300.000 UI)

3. Nevoia de a evita - reducerea sau - mă asigur de confortul bolnavei şi îi recomand Ora 12:00
pericolele. suprimarea repaus impus la pat în decubit dorsal; Bolnava prezintă:
DN: Vulnerabilitate faţă de riscurilor; - îi explic importanţa respectării terapiei dar şi a TA=110/60 mmHg
pericole: - bolnava să fie măsurilor care trebuiesc luate; P=100 p/min
- vărsătură alimentară ~100 ferită de - creez condiții optime de mediu T=19°C, T°=36°C
ml; pericole; umiditate=65%; R=19 r/min

79
- perioadă euforică parţial
redusă;
- agitaţie psihomotorie
parţial redusă;
- congestia feţei;
- prurit la nivelul nasului;
- risc de complicații ale
bolii(deces, ulcer gastric,
esofagită);
- risc de complicaţii
iatrogene;
4. Nevoia de a fi curat şi
îngrijit, de a-şi păstra
tegumentele şi mucoasele
curate.
DN: Alterarea
tegumentelor şi
mucoaselor:
- tegumente reci;
- să beneficieze - măsor şi notez în FO funcţiile vitale; - bolnava ocupă poziţii
de un mediu de - administrez conform FO: confortabile în pat;
siguranţă;  PEV cu S.G 5℅ 1000 ml+1 fiolă
Metoclopramid + 2 fiole HHC 25 mg la 12 Ora 16:00
ore + Vitamina A (300.000 UI) Bolnava prezintă:
- urmăresc efectul medicamentelor; TA=120/80 mmHg
- supraveghez în permanenţă bolnava pentru a P=90 p/min
preveni semnele de complicaţii; R=20 r/min
- sfătuiesc bolnava să efectueze mişcări cu efect T°=37°C
relaxant şi anticontractiv (mişcări pasive apoi
active); - nu prezină semne de
- trag paravanul pentru intimitatea bolnavei dar şi complicaţii ale bolii;
a celorlalţi bolnavi; - nu prezină semne de
- reduc vizitele aparţinătorilor cât de mult posibil; deshidratare;
- după oprirea vărsăturii îi ofer 250 ml ceai de tei;
- măsor lichidele ingerate, dar şi pe cele eliminate,
pentru efectuarea bilanțului ingesta-excreta;
- învăţ bolnava să-şi schimbe poziţia la 2 h;
- am o atitudine calmă şi binevoitoare faţă de
bolnavă;
- efectuez toate tehnicile la timp şi în condiţii
perfecte de asepsie şi antisepsie;
- bolnava să - explic bolnavei importanţa acestei nevoi, observ Ora 16:00
prezinte starea tegumentelor şi a mucoaselor; - bolnava prezintă
tegumente și - îi ofer lenjerie curată de corp sau de pat ori de tegumentele și mucoase
mucoase integre; căte ori este nevoie, din bumbac; curate;
- diminuarea - schimb poziţia bolnavei la fiecare 2 ore pentru
discomfortului prevenirea escarelor;
local; - aerisesc salonul,T°=19ºC si umiditate=65%;
- administrez conform FO:
 PEV cu S.G 5℅ 1000 ml+1 fiolă
80
- mucoasă digestivă
alterată;
- discomfort local;
5. Nevoia de a se mişca şi
de a avea o bună postură.
DN: Poatura inadecvata:
- poziţia semişezând
prelungită;
- mobilizare diminuată;
- slăbiciune;
- anxietate;
- vărsătură alimentară ~100
ml;
- greaţă;
Metoclopramid + 2 fiole HHC 25 mg la 12
ore + Vitamina A (300.000 UI)
- urmăresc efectul medicamentelor;
- conduc bolnava la sala de baie, îi ofer
materialele necesare şi o ajut, dacă doreşte,
să efectueze toaleta pe regiuni, o supraveghez;
- spălarea tegumentelor şi a mucoaselor se face cu
apă de la robinet timp de 15 minute, apoi cu ser
fiziologic;
- explic bolnavei importanţa menţinerii
tegumentelor şi a mucoaselor curate;
- ofer bolnavei lichide în cantitate suficientă (1
litru ceai de tei îndulcit cu miere de albine);
- bolnava să - recomand bolnavei sa adopte poziţii confortabile Ora 16:00
respecte în pat – decubit dorsal cu perne la cap şi picioare, - bolnava ocupă poziţii
repausul impus dar şi o poziţie favorabilă respiraţiei; confortabile în pat;
la pat, să se - recomand bolnavei schimbarea pozitiilor la - respectă repausul impus
mobilizeze fiecare 2 h pentru evitarea escarelor de decubit; la pat;
conform - montez colacei în zonele predispuse la escarele
capacităţilor de decubit şi fricţionez bine cu alcool şi pudră
sale; zonele predispuse la escare;
- explic bolnavei importanţa repausului, a
schimbării poziţiilor în pat, dar şi a mobilizării;
- evaluez gradul de confort al bolnavei şi
capacităţile de mobilizare ale bolnavei;
- efectuez cu bolnava exerciţii cu efect relaxant şi
anticontractive paravertebrale (mişcări pasive apoi
cu mişcări active);
- supraveghez în permanenţă bolnava;
81
6. Nevoia de a dormi şi - bolnava să se - explic bolnavei importanţa acestei nevoi, a Ora 16:30
odihni. odihnească și să odihnei, dar şi consecinţele lipsei satisfacerii - bolnava ocupă poziţii
DN : Discomfort: doarmă acesei nevoi; confortabile în pat;
- irascibilitate; suficient; - discut cu bolnava, identific sursele de - se odihnește conform
- somnolenţă diurnă; - să fie discomfort, evaluez gradul de discomfort al nevoilor sale;
- anxietate; echilibrată bolnavei;
- tuse; psihic; - aerisesc salonul, T°=19ºC şi umiditate=65%,
- tulburare psihomotorie; reduc luminozitatea;
- recomand celorlalţi bolnavi să păstreze liniştea;
- îmi efectuez activităţile silenţios;
- observ somnul bolnavei;
- recomand bolnavei modalităţi de odihnă (pliante,
reviste, cărţi, documentare);
- pe timpul nopţii suplimentez învelitorile;
- la nevoie i se vor administra barbiturice şi
sedative;
- notez somnul în foaia de temperatură şi anunţ
medicul în cazul în care apare vreo modificare în
evoluţia bolnavei;
7. Nevoia de a-şi păstra - bolnava să îşi - recomand bolnavei repaus fizic prelungit, la pat Ora 11:00
temperatura în limitele menţină (decubit dorsal); Bolnava prezintă:
normale. temperatura cât - ofer lichide în cantitate suficientă (1 litru ceai de - Tº=36ºC
Nu punem diagnostic ci mai aproape de tei); - tegumente reci
doar supraveghem această normal; - creez condiţii optime de mediu: tº=19ºC;
nevoie. - învelesc bine bolnava şi mă asigur de confortul
ei, iar pe timpul somnului suplimentez învelitorile;
- administrez conform FO: Ora 15:30
 PEV cu S.G 5℅ 1000 ml+1 fiolă Bolnava prezintă:
Metoclopramid + 2 fiole HHC 25 mg la 12 - Tº=37ºC
ore + Vitamina A (300.000 UI) - tegumente reci
- efectuez toaleta pe regiuni;

82
 PREDARE DE TURĂ

Bolnava L.M. din salonul 13, pat 3, prezintă următoarele:

- TA=120/80 mmHg
- P=90 p/min
- R=20 r/min
- T°=37°C
- Bolnava nu prezintă semne de deshidratare şi de complicaţii ale bolii.
- Bolnava a eliminat urină de aspect uşor concentrat.
- Bolnava ocupă poziţii comfortabile în pat.
- I s-a administrat conform FO:
 PEV cu S.G 5℅ 1000 ml+1 fiolă Metoclopramid + 2 fiole HHC 25 mg la 12 ore + Vitamina A (300.000 UI).
- Prezintă apetit selectiv, bolnava a consumat o friptură de porc şi o porţie de pilaf la ora 12:00, iar la ora 16:00 a consumat 8 covrigi
uscaţi, fructe (1 portocală, 2 banane).

Predă: Preia:
As. med: C.L As. med: A.D.

83
 Ziua III
Data Nevoia afectată Obiective Implementare Evaluare
ora
05.01.2020 1. Nevoia de a evita - bonava să - creez condiții optime de mediu T=19°C, Ora 12:30
Ora pericolele. beneficieze de umiditate=65%; Bolnava prezintă:
07:00 DN: Vulnerabilitate faţă de un mediu de - îi explic importanţa respectării terapiei dar şi a TA=110/60 mmHg
pericole: siguranţă, să fie măsurilor care trebuiesc luate; P=100 p/min
- semne ale constipaţiei; ferită de - mă asigur de confortul bolnavei şi îi recomand T°=36°C
- agitaţie psihomotorie pericole; repaus impus la pat în decubit dorsal cu perne la R=18 r/min
parţial redusă; - reducerea nivelul capului şi a genunchilor, dar am grijă să îi - bolnava ocupă poziţii
- congestia feţei parţial riscurilor; ofer o poziţie cofortabilă respiraţiei (semişezând); confortabile în pat;
redusă; - reduc vizitele aparţinătorilor pe cât de mult
- prurit la nivelul nasului posibil; Ora 15:45
parţial redus; - îi ofer 500 ml ceai de tei; Bolnava prezintă:
- vărsătură parţial redus; - măsor lichidele ingerate, dar şi pe cele eliminate, TA=120/80 mmHg
- risc de complicații ale pentru efectuarea bilanțului ingesta-excreta; P=90 p/min
bolii(deces, ulcer gastric, - administrez conform FO: R=16 r/min
esofagită);  PEV cu S.G 5℅ 500 ml T°=37,5°C
- risc de complicaţii  1 tabletă Papaverină la 12 h per os
iatrogene; - urmăresc efectul medicamentelor; - bolnava nu prezină
- măsor şi notez în FO funcţiile vitale; semne de deshidratare şi
- sfătuiesc bolnava să efectueze mişcări cu efect de complicaţii ale bolii;
relaxant şi anticontractiv (mişcări pasive apoi
active);
- supraveghez în permanenţă bolnava pentru a
preveni semnele de complicaţii;
- trag paravanul pentru intimitatea bolnavei dar şi
a celorlalţi bolnavi;
05.01.2020 2. Nevoia de a se alimenta - bolnava să - explic bolnavei importanţa măsurilor ce Ora 14:30
Ora şi hidrata. respecte regimul trebuiesc luate; - bolnava prezintă apetit
08:00 DN: Alimentație prin alimentar impus, - explic importanţa acestei nevoi, a alimentaţiei selectiv;
deficit: să fie echilibrată dar şi efectele lipsei alimentaţiei;
- inapetenţă; hemolitic şi - ofer bolnavei 500 ml ceai de tei;

84
 - regim alimentar impus de electrolitic; - observ starea de hidratare a bolnavei;
constipaţie; - discut cu bolnava şi îi explic importanţa
- anxietate; respectării unei alimentaţii sănătoase;
- slăbiciune; - explorez preferinţele alimentare şi întocmesc
- tenesme rectale; împreună cu bolnava un meniu adecvat, ţinând
cont de regimul alimentar impus;
- deservesc bolnava la pat cu 200 ml lapte cu
cereale integrale;
- măsor lichidele ingerate, dar şi pe cele eliminate,
pentru efectuarea bilanțului ingesta-excreta;
- administrez conform FO:
 PEV cu S.G 5℅ 500 ml
 1 tabletă Papaverină la 12 h per os
05.01.2020 3. Nevoia de a elimina. - bolnava să - explic bolnavei importanţa acestei nevoi, a Ora 12:00
Ora prezinte eliminărilor; - bolnava a eliminat 250
08:00 DN : Constipaţie: eliminări cât mai - creez condiții optime de mediu T=19°C, ml de urină de aspect uşor
- ileus; aproape de umiditate=65%; concentrat;
- tenesme rectale; parametrii - măsor lichidele ingerate, dar şi pe cele eliminate,
- crampe abdominale; fiziologici; pentru efectuarea bilanțului ingesta-excreta;
- sedentarism; - explic bolnavei importanţa măsurilor ce Ora 16:00
trebuiesc luate şi respectarea regimului alimentar - bolnava a eliminat 150
restrictiv; ml urină de aspect
- explic bolnavei măsurile ce trebuiesc luate normal;
pentru combaterea sedentarismului; - a eliminat un scaun de
- recomand bolnavei alimente bogate în fibre consistenţă normală;
celulozice (legume, fructe, cereale integrale);
- efectuez clismă evacuatoare la cererea
medicului;
- asigur o igienă corespunzătoare şi insist la
nivelul organelor excretoare;
- măsor şi notez eliminările în foaia de
temperatură;
- administrez conform FO:
 PEV cu S.G 5℅ 500 ml
 1 tabletă Papaverină la 12 h per os
85
05.01.2020 4. Nevoia de a se mişca şi
Ora de a avea o bună postură.
08:00 DN: Postură inadecvată:
- poziţia decubit dorsal
prelungită parţial;
- mobilizare diminuată;
- repaus prelungit la pat;
- slăbiciune;
- mers dificil parţial redus;
05.01.2020 5. Nevoia de a fi curat şi
Ora îngrijit, de a-şi păstra
08:00 tegumentele şi mucoasele
curate.
DN: Alterarea
tegumentelor şi
mucoaselor:
- constipaţie;
- tenesme rectale;
- dureri abdominale;
- discomfort local;
- bolnava să - recomand bolnavei poziţii confortabile în pat şi Ora 15:30
respecte mă asigur de confortul acesteia, o ajut să se - bolnava ocupă poziţii
repausul impus instaleze în pat şi îi recomand o poziţie cât mai confortabile în pat;
la pat, să se confortabilă (decubit dorsal cu perne la cap şi
mobilizeze picioare), dar şi o poziţie favorabilă respiraţiei şi
conform anume poziţia semişezând;
capacităţilor - creez condiții optime de mediu: aerisesc salonul,
sale; T=19°C, umiditate=65%;
- recomand bolnavei schimbarea poziţiilor la
fiecare 2 h pentru evitarea escarelor de decubit,
precum şi montarea colăceilor pentru părţile
predispuse la escarele de decubit;
- explic bolnavei importanţa schimbării poziţiilor
în pat şi a mobilizării;
- evaluez gradul de confort al bolnavei şi
capacităţile de mobilizare ale bolnavei;
- conduc bolnava la serviciul de radiologie în
vederea efectuării Rx în zona lombară şi sacrală;
- efectuez cu bolnava exerciţii cu efect relaxant şi
anticontractive paravertebrale (mişcări pasive apoi
cu mişcări active);
- bolnava să - observ starea tegumentelor şi a mucoaselor, îi Ora 16:00
prezinte explic bolnavei importanţa menţinerii - bolnava prezintă
tegumente și tegumentelor şi a mucoaselor curate; tegumentele și mucoase
mucoase curate; - conduc bolnava la sala de baie, îi ofer curate;
- diminuarea materialele necesare şi o ajut, dacă doreşte,
discomfortului să efectueze toaleta pe regiuni, o supraveghez;
local; - spălarea tegumentelor şi a mucoaselor se face cu
apă de la robinet timp de 15 minute, apoi cu ser
fiziologic;
- îi ofer lenjerie curată de corp sau de pat ori de
câte ori este nevoie, din bumbac;
- ofer bolnavei lichide în cantitate suficientă (1
litru ceai de tei îndulcit cu miere de albine);
- schimb poziţia bolnavei la fiecare 2 ore pentru
86

05.01.2020 6. Nevoia de a se recrea.
Ora DN: Neplăceriîin a efectua
08:30 activităţi recreative şi de
bună dispoziţie:
- inactivitate;
- plictiseală;
- tendinţe de izolare;
- tristeţe;
05.01.2020 7. Nevoia de a învăţa să-şi
Ora păstreze sănătatea.
08:00 DN: Cunostinţe
insuficiente:
- nesiguranţă, teamă;
- lipsa de interes;
- deprinderi greşite;
- necunoaştere;
prevenirea escarelor de decubit;
- creez conditii optime de mediu:aerisesc
salonul,T°=19ºC şi umiditate=65%;
- administrez conform FO:
 PEV cu S.G 5℅ 500 ml
 1 tabletă Papaverină la 12 h per os
- urmăresc efectul medicamentelor;
- bolnava să aibă - explic bolnavei importanţa acestei nevoi, a Ora 16:00
încredere în recreerii şi rolul acesteia în terapie; - bolnava este receptivă la
forţele proprii, - evaluez gradul şi capacităţile bolnavei în ceea ce i-am prezentat, a
să efectueze satisfacerea nevoi; început să iasă afară, iar
activităţi - îi ofer bolnavei pliante cu caracter amuzant, momentan prezintă
recreative; reviste; tendinţe de izolare;
- să prezinte o - invit bolnava afară, în aer liber;
stare de bună - ajut bolnava în efectuarea activităţilor recreative;
dispoziţie; - anunţ medicul în cazul apariţiei unor modificări;
- explorez ce activităţi recreative îi fac plăcere
bolnavei;
- analizez şi stabilesc dacă acestea sunt în
concordanţă cu starea psihică şi fizică;
- am în vedere ca activităţile să nu o obosească;
- notez reacţiile şi manifestările bolnavei cu
referire directă la starea sa de plictiseală şi tristeţe;
- determin bolnava să-şi exprime emoţiile şi
sentimentele;
- bolnava să - ajut bolnava să primească informaţii utile, să Ora 16:00
acumuleze aibă deprinderi igienice; - bolnava prezintă interes
cunostinţele - ofer bolnavei teste evaluatoare referitoare la pentru acumularea de noi
necesare cunoştinţele despre boală; cunoştinţe necesare
păstrării - ofer informaţiile necesare, corecte şi accesibile menţinerii sănătăţii;
sănătăţii; bolnavei;
- să dobandească - îi ofer bolnavei materiale informative referitoare
deprinderi la boală;
sănătoase; - ajut bolnava în formarea de deprinderi sănătoase;
87
 PREDARE DE TURĂ

Bolnava L.M. din salonul 13, pat 3, prezintă următoarele:

- TA=120/80 mmHg
- P=90 p/min
- R=16 r/min
- T°=37,5°C
- I s-a administrat conform FO:
 PEV cu SG 5℅ 500 ml
 1 tabletă Papaverină la 12 h per os
- Bolnava nu prezintă semne de deshidratare şi de complicaţii ale bolii.
- Bolnava va fi externată, se va prezenta la medicul de familie de care aparţine şi va veni periodic la consult, cel puţin o dată pe lună,
pentru a renunţa la consumul de droguri.
- La externare se recomandă un consult psihologic şi internare în centre specializate de detoxifiere.

88
 CAPITOLUL III
FIŞE TEHNICE

Fişa tehnică nr. 1: Observarea şi notarea respiraţiei

Fişa tehnică nr. 2: Măsurarea şi notarea pulsului
Fişa tehnică nr. 3: Măsurarea şi notarea tensiunii arteriale (TA)
Fişa tehnică nr. 4: Măsurarea şi notarea temperaturii
Fişa tehnică nr. 5: Efectuarea injecţiei intramusculare
Fişa tehnică nr. 6: Efectuarea injecţiei intravenoase
Fişa tehnică nr. 7: Captarea vărsăturii
Fişa tehnică nr. 8: Recoltarea materiilor fecale
Fişa tehnică nr. 9: Clisma evacuatoare
Fişa tehnică nr. 10: Puncția venoasă
Fişa tehnică nr. 11: Administrarea medicamentelor pe cale parenterală
Fişa tehnică nr. 12: Spălătura gastrică
Fişa tehnică nr. 13: Administrarea medicamentelor prin perfuzii
Fişa tehnică nr. 14: Administrarea medicamentelor pe cale orală
Fişa tehnică nr. 15: Recoltarea sângelui cu sistem vacumtainer
Fişa tehnică nr. 16: Efectuarea toaletei pe regiuni
Fişa tehnică nr. 17: Alimentarea activă a bolnavului
Fişa tehnică nr. 18: Recoltarea urinei pentru sumar de urină
Fişa tehnică nr. 19: Rx gastric
Fişa tehnică nr. 20: Schimbarea poziţiei bolnavului

89
 FIŞA TEHNICĂ NR. 1
MĂSURAREA ŞI NOTAREA RESPIRAŢIEI

Scop: Evaluarea funcţiei respiratorii a bolnavului, fiind un indiciu al: evoluţiei bolii, apariţiei unei
complicaţii şi al prognosticului.
Elemente de apreciat: tipul respiraţiei, amplitudinea mişcărilor respiratorii, ritmul, frecvenţa
Materiale necesare: ceas cu secundar, pix de culoare verde, foaie de temperatură.
Intervenţiile asistentului medical:
- aşezarea bolnavului în decubit dorsal fără a i se explica tehnica ce urmează a fi efectuată;
- plasarea mâinii cu faţa palmară pe suprafaţa toracelui;
- numărarea inspiraţiilor timp de 1 minut;
- consemnarea valorii obţinute pe foaia de temperatură printr-un punct (fiecare linie orizontală
reprezintă 2 respiraţiii);
- unirea cu o linie a valorii prezente ce cea anterioară pentru obţinerea curbei;
- aprecierea celorlalte elemente ale funcţiei respiratorii se face prin aprecierea mişcărilor respiratorii;
Interpretarea rezultatelor:
- frecvenţa mişcărilor respiratorii variază în funcţie de: sex, vârstă, poziţie, tremperatura mediului
ambiant, stare de veghe sau de somn;
- în stare fiziologică, curba respiratorie merge paralel cu cea a temperaturii şi a pulsului;
- în stare patologică, apare dispneea, care poate fi:
 dispnee cu accelerarea ritmului respirator – tahipnee
 dispnee cu rărirea ritmului respirator – bradipnee
 dispnee cu perturbare ritmică şi periodică a respiraţiei – dispnee de tip Cheyne-Stockes
respiraţii cu amplitudine crescând până la apnee ce durează 10-20 secunde;
 dispnee Küsmaul – patru inspiraţii profunde urmate de o perioadă de apnee scurtă, apoi o
expiraţie forţată zgomotoasă urmată de o perioadă de apnee mai îndelungată;
Valori normale ale respiraţiei:
- la nn: 30-50 r/min
- la doi ani: 25-35 r/min
- la 12 ani: 15-25 r/min
- adult: 14-16-18 r/min
- vârstnic: 15-25 r/min

90
 FIŞA TEHNICĂ NR. 2
MĂSURAREA ŞI NOTAREA PULSULUI

Definiţie: Pulsul reprezintă expansiunea ritmică a arterelor (unda pulsatilă) rezultată în urma
conflictului dintre sângele deja existent în artere şi cel trimis de cord în artere.
Scop: Obţinerea de informaţii privind starea anatomo-funcţională a inimii şi vaselor se sânge
Elemente de apreciat: ritmicitate, frecvenţă, celeritate, amplitudine.
Locuri de măsurare: oricare arteră accesibilă palpării şi care poate fi comprimată pe un plan osos-
artera radială, femurală, humerală, carotidă, temporală, pedioasă.
Materiale necesare: ceas cu secundar, pix de culoare roşie, foaie de temperatură
Intervenţiile asistentului medical:
- pregătirea psihică a bolnavului;
- asigurarea repausului fizic şi psihic 10-15 minute; spălarea pe mâini;
- reperarea arterei;
- fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei;
- exercitarea unei presiuni pe peretele arterial cu vârful degetelor index, medius şi inelar de la mâna
dreaptă;
- numărarea pulsaţiilor timp de un minut;
- se notează în carneţelul propriu numele şi prenumele bolnavului, salonul şi patul, data, valorile
obţinute, dimineaţa sau seara;
- consemnarea valorilor obţinute printr-un punct pe foaia de temperatură, ţinând cont că fiecare linie
orizontală a foii reprezintă patru pulsaţii.
- unirea valorii prezente cu cea anterioară cu o linie pentru obţinerea curbei;
- consemnarea în alte documente medicale a valorii obţinute şi a caracteristicilor pulsului.
Valori normale ale pulsului:
Vârstă Valori
nou-născut 130-140 p /min
copilul mic 110-120 p /min
copilul mare 90-100p /min
adult 60-80p /min
vârstnic 80-90p /min

91
 FIŞA TEHNICĂ NR. 3
MĂSURAREA ŞI NOTAREA TENSIUNII ARTERIALE

Tensiunea arterială reprezintă presiunea cu care sângele circulant apasă pe pereţii arteriali,
datorându-se următorilor factori: calibrul şi elasticitatea vaselor, forţa de contracţie a cordului,
debitul cardiac şi vâscozitatea sângelui.
Scop: Descoperirea modificărilor morfo-funcţionale ale inimii şi vaselor de sânge
Elemente de apreciat: - tensiunea arterială sistolică (maxima)
- tensiunea arterială diastolică (minima)
Materiale necesare: tensiometru, stetoscop biauricular, tampon de vată, alcool sanitar, tăviţă renală,
pix cu pastă albastră, foaie de temperatură
Intervenţiile asistentului medical:
- pregătirea psihică a bolnavului;
- asigurarea repausului fizic şi psihic timp de 15 minute;
- spălarea pe mâini;
- se dezinfectează membrana şi olivele stetoscopului cu alcool sanitar;
- se fixează manşeta pneumatică pe braţul bolnavului sprijinit şi în extensie;
- se fixează membrana stetoscopului pe artera humerală, sub marginea inferioară a manşetei
- se introduc olivele stetoscopului în urechi;
- se pompează aer în manşeta pneumatică cu ajutorul parei de cauciuc până la dispariţia zgomotelor
pulsaţiilor;
- se decomprimă progresiv aerul din manşetă cu ajutorul vintilului pompei de aer, până când se aude
zgomotul pulsului şi se observă gradaţia din momentul dat de zgomotul trecerii primei unde
pulsatile;
- se reţine valoarea tensională - tensiunea maximă- indicată de manometru;
- se continuă decomprimarea ascultând zgomotele pulsului şi urmărind gradaţiile manometrului până
la dispariţia ultimei unde pulsatile;
- se reţine a doua valoare tensională- tensiunea minimă- indicată de manometru;
- se îndeărtează manşeta de pe braţul bolnavului;
- se notează în carnetul propriu cifric valorile tensiunii obţinute, numele şi prenumele bolnavului;
- se notează pe foaia de temperatură valorile obţinute cu o linie de culoare albastră, socotindu-se
pentru fiecare linie a foii de temperatură o unitate coloană de mercur;

92
- se unesc liniile orizontale cu cele verticale şi se haşurează spaţial rezultatul;
- în alte documente medicale se înregistrează cifric rezultatul: ex: TAmax:150 mmHg, TA min:75
mmHg;
- se dezinfectează olivele şi membrana stetoscopului cu alcool sanitar;

Valori normale ale tensiunii arteriale:

Vârstă TA max TA min
Copil mic 75-90 45-55 mmHg
Copil mare 90-110 55-70 mmHg
Adult 120-140 75-90 mmHg
Vârstnic 150-170 85-95 mmHg

De reţinut:
- manşeta pneumatică va fi bine fixată pe braţul bolnavului;
- măsurarea va fi precedată de liniştirea bolnavului;
- în caz de suspiciune, se repetă măsurarea fără a scoate manşeta de la braţul bolnavului;
- la indicaţia medicului se pot realiza măsurători comparative la ambele braţe;

93
 FIŞA TEHNICĂ NR. 4
MĂSURAREA ŞI NOTAREA TEMPERATURII

Scop: Descoperirea unor modificări patologice ale valorii temperaturii corpului

Locuri de măsurare: axilă, plica inghinală, cavitate bucală, rect, vagin.
Materiale necesare: termometru maximal, casoletă cu tampoane de vată şi comprese sterile, pahar
cu soluţie dezinfectantă- cloramină 1-5%, tavă medicală, lubrefiant (vaselină), alcool medicinal,
ceas, prosop individual, săpun, pix cu pastă albastră, carneţel propriu.
Intervenţiile asistentului medical:
- pregătirea materialelor;
- pregătirea psihică a bolnavului;
- spălare pe mâini;
- se scoate termometrul din soluţia dezinfectantă, se clăteşte sub jet de apă şi se sterge cu o
compresă apoi se scutură;
- se verifică dacă este mercur în rezervor;
a) pentru măsurarea în axilă:
- se aşează bolnavul în decubit dorsal sau în poziţie şezând;
- se ridică braţul bonavului;
- se şterge axila prin tamponare cu prosopul bolnavului;
- se aşează termometrul cu rezervorul de mercur în centrul axilei, paralel toracelui;
- se apropie braţul de trunchi, cu antebraţul flectat pe suprafaţa anterioară a toracelui;
- dacă bolnavul este slăbit, agitat, precum şi la copii, braţul va fi menţinut în această poziţie de către
asistentul medical;
-termometrul se menţine timp de 5-10 minute;
b) pentru măsurarea în cavitatea bucală:
- se introduce termometrul în cavitatea bucală sub limbă sau pe latura externă a arcadei dentare;
- bolnavul este rugat să închidă gura şi să respire pe nas;
- se menţine termometrul timp de 5 minute;
c) pentru măsurarea rectală:
- se lubrefiază termometrul;
- se aşează bolnavul în decubit lateral cu membrele inferioare în semiflexie, asigurându-i intimitatea;
- se introduce bulbul termometrului în rect, prin mişcări de rotaţie şi înaintare;

94
- termometrul va fi ţinut cu mâna tot timpul măsurării;
- se menţine termometrul 3 minute;
- după terminarea timpului de menţinere a termometrului, acesta se scoate, se şterge cu o compresă;
- se citeşte gradaţia la care a ajuns mercurul termometrului;
- se spală termometrul, se scutură;
- se introduce termometrul în recipentul cu soluţie dezinfectantă (cloramină 1%);
- se notează valoarea obţinută pe foaia de temperatură;
- notarea unui punct pe verticală, corespunzătoare datei şi timpului zilei, socotind pentru fiecare linie
orizontală a foii, două diviziuni de grad;
- se uneşte valoarea prezentă cu cea anterioară pentru obţinerea curbei termice;
- consemnarea în alte documente medicale a valorii obţinute şi a caracteristicilor temperaturii;

Valori normale ale temperaturii:

Vârstă Valori
Copil 36,2-37,80 C
Adult 36-370 C
Vârstnic 35-360 C

Interpretarea rezultatelor:
Temperatura normală (fiziologică)=36-37°C – afebril
Valori patologice: a) hipertermie 37-38°C – subfebrilitate
38-39°C – febră moderată
39-40°C – febră ridicată
40-41°C – hiperpirexie
b) hipotermie <36° C

95
 FIŞA TEHNICĂ NR. 5
INJECŢIA INTRAMUSCULARĂ

Locul injecţiei intramusculare îl constituie muşchii voluminoşi, lipsiţi de trunchiuri

importante de vase şi nervi, a căror lezare ar putea provoca accidente. În muşchii fesieri, se evită
lezarea nervului sciatic.
Cadrul superoextern fesier rezultă din întretăierea unei linii orizontale care trece prin
marginea superioară a marelui trohanter, până deasupra şanţului inferior cu o altă linie verticală
perpendiculară pe mijlocul celei orizontale.Când bolnavul este culcat, se caută ca repere punctul
Smârnov (situat desupra marelui trohanter) şi punctul Barthelmy (situat la unirea treimii externe cu
cele două treimi interne a unei linii care uneşte spina iliacă antero-superioară cu extremitatea
şanţului intrerfesier).
Când bolnavul este în poziţie şezândă injecţia se poate face în toată regiunea fesieră deasupra liniei
de sprijin.
Pregătirea injecţiei:
a) materiale necesare:
- seringi sterile, cu capacitate în funcţie de cantitatea de soluţie medicamentoasă
- acele se găsesc împreună cu seringa în acelaşi ambalaj, sau în ambalaje separate; se pregăteşte un
ac cu diametrul mai mare pentru aspirarea soluţiilor şi un altul pentru injectarea soluţiilor
- tampoane cu alcool
- pacientul se informează, se recomandă relaxarea muşchilor
- se ajută bolnavul să se aşeze comod în poziţie de decubit ventral, lateral, ortostatism, sezând (la
bolnavii dispneici)
- se dezbracă regiunea respectivă
b) executarea injecţiei:
- asistentul medical îşi spală mâinile
- dezinfectează locul injecţiei
- se întinde tegumentul între indexul şi policele mâinii stângi şi se înţeapă perpendicular tegumentul
cu rapiditate şi siguranţă, cu acul montat la seringă
- se verifică poziţia acului prin aspiraţie
- se injectează lent soluţia
- se retrage brusc acul cu seringa şi se dezinfectează locul

96
- se masează uşor locul injecţiei pentru a activa circulaţia, favorizând absorbţia soluţiei

Îngrijirea ulterioară a bolnavului presupune aşezarea acestuia în poziţie comodă şi repaus fizic 5-
10 minute.
Incidente şi accidente:
- durere vie prin atingerea nervului sciatic sau a unor ramuri ale acestuia
- paralizia prin lezarea nervului sciatic
- hematom prin lezarea unui vas
- ruperea acului
- supuraţie aseptică
- embolie prin injectarea accidentală a soluţiilor uleioase.
Intervenţii:
- retragerea acului, efectuarea injecţiei în altă zonă
- incidentele şi accidentele se evită prin respectarea zonelor de elecţie a injecţiilor
- extragerea manuală sau chirurgicală a acului
- incidentele şi accidentele se previn prin folosirea unor ace suficient de lungi pentru a pătrunde în
masa musculară

97
 FIŞA TEHNICĂ NR. 6
INJECŢIA INTRAVENOASĂ

Scop: terapeutic, prin administrarea medicamentelor sub forma injecţiei sau perfuziei intravenoase.
Materiale necesare:
- seringă sterilă, cu o capacitate în funcţie de cantitatea de substanţă medicamentoasă
- tampoane sterile de vata sau tifon
- soluţie dezinfectantă (alcool)
- tăviţă renală
- mănuşi chirurgicale
- garou
- muşama şi aleză, pernă elastică
Pregătirea bolnavului:
 psihică: se informează bolnavul privind scopul şi locul injecţiei şi eventualele reacţii pe care le
va prezenta în timpul injecţiei sau perfuziei intravenoase
 fizică: se aşează bolnavul în decubit dorsal
Execuţia tehnicii:
- se îmbracă mănuşi sterile
- se alege locul puncţiei
- se dezinfectează locul puncţiei
- se execută puncţia venoasă (vezi puncţia venoasă)
- se controlează daca acul este în venă
- se îndepărtează staza venoasă prin desfacerea garoului
- se injectează soluţia lent, ţinând seringa în mâna stângă iar cu policele mâinii drepte se apasă pe
piston
- se verifică periodic dacă acul este în venă
- se retrage acul brusc când injectarea s-a terminat iar la locul puncţiei se aplică tamponul îmbibat în
alcool, compresiv.
- se menţine compresiunea timp de câteva minute
Incidente şi accidente:
- injectarea soluţiei paravenos, manifestată prin tumefiere bruscă, dureri accentuate
- flebalgia produsă prin injectarea rapidă a soluţiei sau a unor substanţe iritante

98
 FIŞA TEHNICĂ NR. 7
OBSERVAREA ŞI NOTAREA VĂRSĂTURILOR

Voma (vărsătura) este actul reflex prin care se elimină brusc, la exterior, prin gură, conţinutul
stomacului.

Etape de execuţie Timpi de execuţie

Frecvenţa - ocazionale (în intozicaţiile alimentare sau în bolile infecţioase acute)
- frecvente (în stenoza pilorică vărsăturile se produc după mese)
- incoercibile (graviditate şi unele boli psihice)
Orarul - matinale – dimineaţa pe stomacul gol (la alcoolici şi gravide)
- postprandiale – imediat dupa alimentare sau chiar în timp ce bolnavul
consumă alimentele (la nevropaţi)
- tardive – la 2-6 ore de la alimentaţie (în ulcer şi cancer gastric complicat
cu stenoză pilorică)
Cantitatea În stenoza pilorică vărsătura este foarte abundentă iar în alte cazuri
cantitatea se poate reduce la câţiva zeci de ml.
Conţinutul - alimentare – alimente mai mult sau mai puţin digerate
- fecaloide – în ocluzii intestinale
- mucoase apoase – la etilici şi gravide
- biliare – în colecistopatii
- purulente – în gastrita flegmatoasă
- sanguinolente – sau sânge pur – hematemeză – în boli ale stomacului
Culoare - galben sau verzuie – în varsăturile bilioase
- roşie,ca sângele nedigerat – în ulcer gastro-duodenal
- gălbuie murdară – în ocluzie intestinală
- brună ca zaţul de cafea – în cancer gastric
Mirosul - fad, acru – în hiperclorhidrie
- fecaloid – refluz al conţinutului intestinal în stomac( ileus)
- unt rânced – în fermentaţie gastrică
Forma de proiecţie - brusc, în jet, fără efort, fără legătură cu alimentarea, fără greaţă
Simptome care - durere abdominală, deshidratare
însoţesc vărsătura
Notarea vărsăturilor Se notează fiecare vărsătură cu un cerc însoţit de data şi ora când s-a
în foia de produs, în rubrica specială a foii de temperatură.
temperatură
Observaţie - vărsătură alimentară – cerneală albastră
- vărsătură bilioasă – cerneală verde
- vărsătură sanguinolentă – cerneală roşie

99
Scop: obţinerea de informaţii privind conţinutul gastric pentru stabilirea diagnosticului şi bilanţului
lichidelor ingerate şi eliminate zilnic din organism.
Materiale necesare: 2 tăviţe renale, pahar cu apă, foaie de temperatură, pix albastru, muşama,
aleză, prosop.
Efectuarea tehnicii:
- se aşează bolnavul într-o poziţie care să împiedice aspirarea vărsăturii (şezând, semişezând, în
decubit lateral cu capul uşor ridicat);
- se sustine capul (fruntea) bolnavului cu o mână şi cu cealaltă tăviţa renală;
- se serveşte bolnavului un pahar cu apă pentru clătirea gurii după vărsătură;

100
 FIŞA TEHNICĂ NR. 8
RECOLTAREA MATERIILOR FECALE
Definiţie: Scaun = resturile alimentare supuse procesului de digestie, eliminate din organism prin
actul defecaţiei.
Scop – Explorator:
- depistarea unor germeni patogeni responsabili de îmbolnăvirea tubului digestiv;
- depistarea unor purtători sănătoşi de germeni;
- depistarea unor tulburări în digestia alimentelor.
Generalităţi:
- recoltarea materiilor fecale se realizează în vederea examinării lor macroscopice, biochimice,
bacteriologice şi parazitologice;
- examenul bacteriologic permite diagnosticarea bolilor infecţioase, gastrointestinale, prin depistarea
bacilului tific, dezenteric, tuberculos, vibrioni holerici şi enterobacteriile toxiinfecţiilor alimentare;
după stabilirea diagnosticului, recoltarea se efectuează pentru supravegherea bolilor;
-examenele biochimice şi de digestie permit descoperirea unor tulburări în secreţia
fermenţilordigestivi, prezenţa microscopică a sângelui etc.
- examenele parazitologice descoperă parazitozele intestinale prin evidenţierea ouălelor de paraziţi.
Pregătirea materialelor:
- tavă medicală, ploscă sterilă, tub recoltator;
- tampoane sterilizate, montate pe porttampon prevăzute cu dopuri de cauciuc şi introduse în
eprubete sterile;
- sondă Nelaton nr. 16-18, purgativ salin;
- eprubete cu medii de cultură;
- materiale pentru toaleta perineală;
- muşama, aleză, lampă de spirt, chibrituri;
Pregătirea pacientului:
 psihic: se anunţă şi i se explică necesitatea efectuării examinării;
 fizic: în preziua examenului, seara, se administrează un purgativ salin (sulfat de magneziu
20-30 g);
- îşi goleşte vezica urinară;
- se efectuează toaleta pe regiuni perineale;
- se instruieşte pacientul să folosească recipientul steril pentru defecare;

101
Execuţie:
Recoltare din scaun spontan sau provocat
- spălarea mâinilor;
- se protejează patul cu muşamaua şi aleza;
- se aşează bazinetul sub pacient;
- se recoltează cu lingura recipientului câteva fragmente din diferite părţi ale scaunului (mucus,
puroi);
- se introduce lingura în recipient;
Recoltarea directă din rect
- se aşează pacientul în decubit lateral stâng cu membrul inferior drept întins, iar cel stâng în flexie;
- se îndepărtează fesele şi se introduce tamponul steril, prin mişcări de rotaţie prin anus în rect;
- se şterge mucoasa rectală;
- se îndepărtează tamponul şi se introduce în eprubeta sterilă, după flambarea gâtului ei;

Îngrijirea ulterioară a pacientului

- se efectuează toaleta în regiunea anală;
- se îmbracă pacientul şi se aşează comod -se aeriseşte camera;
Reorganizare
- se îndepărtează materialele folosite;
- se curăţă riguros şi se pregătesc pentru sterilizare;

102
 FIŞA TEHNICĂ NR. 9
CLISMA EVACUATOARE

Clisma este o formă specială a tubajului, prin care se introduc diferite lichid în intestinul gros (prin
anus, în rect şi colon ).
Scop: evacuarea conţinutului intestinului gros, pregătirea pacientului pentru investigaţii(rectoscopie,
irigoscopie), intervenţii chirurgicale asupra rectului.
Pregătirea materialelor:
- de protecţie: paravan, muşama şi aleză, învelitoare;
- sterile: canulă rectală, casoletă cu comprese;
- nesterile: stativ pentru irigator, irigatorul şi tubul de cauciuc de 1,5-2 m şi diametru de 10 mm,
tăviţă renală, bazinet, apă caldă la 35ºC – 37ºC (500 – 1000 ml pentru adulţi), sare, ulei sau
glicerină, săpun;
Pregătirea bolnavului:
- se izolează patul cu paravanul şi se protejează cu muşamaua şi aleza;
- se aşează bolnavul în poziţie genupectorală, se aşeză bazinetul sub regiunea sacrală şi se înveleşte
pacientul cu învelitoare;
Execuţia:
- se fixează canula la tubul irigatorului şi se închide robinetul;
- se verifică temperatura apei;
- se umple irigatorul;
- se evacuează aerul şi prima coloană de apă;
- se fixează irigatorul pe stativ;
- asistenta se spală pe mâini şi se dezinfectează;
- îndepărtează fesele pacientului cu mâna stângă;
- introduce canula prin anus în rect perpendicular pe suprafaţa subiacentă, cu vârful îndreptat înainte
în direcţia vezicii urinare;
- după ce vârful a trecut de sfincter se ridică extremitatea externă şi se îndreaptă vârful în axa
ampulei rectale;
- se introduce canula 10-12 cm;
- se deschide robinetul se ridică irigatorul la 50 cm deasupra patului pacientului;
- pacientul este rugat să relaxeze musculatura abdominală, să reţină soluţia 10-15 minute;

103
- se închide robinetul înainte ca irigatorul să se golească;
- se îndepărtează canula şi se aşează în tăviţa renală;
- pacientul este adus apoi în decubit lateral drept apoi în decubit lateral stâng pentru a uşura
pătrunderea apei la o adâncime mai mare;

Îngrijirea ulterioară a bolnavului:

- se efectuează toaleta regiunii anale pe un bazinet curat;
- se îndepărtează materialele de protecţie;
- se aşează pacientul comod, se înveleşte;
- se aeriseşte salonul;

104
 FIŞA TEHNICĂ NR. 10
PUNCŢIA VENOASĂ

Definiţie: Puncţia venoasă reprezintă crearea unei căi de acces într-o venă prin intermediul unui ac
de punctie.
Scop:
 explorator: recoltarea sângelui pentru examene de laborator: biochimice, hematologice,
serologice şi bacteriologice;
 terapeutic: administrarea unor medicamente sub forma injecţiei şi perfuziei intravenoase,
recoltarea sângelui în vederea transfuzării sale, executarea transfuziei de sânge sau derivate ale
acestuia;
Locul puncţiei: venele de la plica cotului (basilică şi cefalică), unde se formează un "M" venos prin
anastomozarea lor, venele antebraţului, venele de pe faţa dorsală a mâinii, venele subclaviculare,
venele femurale, venele maleolelor interne, venele jugulare şi epicraniene (mai ales la sugar şi
copilul mic).
Materiale necesare: tavă medicală acoperită de un câmp steril, alcool, tampoane de vată fixată pe
portampon, garou de cauciuc sau bandă Esmarch, casoletă cu comprese sterile, leucoplast, muşama,
pernă elastică pentru sprijinirea braţului, recipienţi de recoltare: eprubete şi flacoane sterilizate, ace
de 25-30 mm, seringi de 10 ml.
Pregătirea psihică şi fizică a bolnavului:
- se anunţă bolnavul şi se explică necesitatea tehnicii, se aşează bolnavul în poziţia necesară în
funcţie de locul puncţiei;
- se examinează calitatea şi starea venelor având grijă ca hainele să nu împiedice circulaţia de
întoarcere la nivelul braţului, se aşează braţul pe perniţă şi muşama în abducţie şi extensie maximă;
Executarea puncţiei:
- se aplică garoul elastic la nivelul unirii treimii inferioare cu cea mijlocie a braţului, cu 10-15 cm
deasupra locului ales pentru puncţie;
- cu indexul mâinii stângi se palpează locul pentru puncţie;
- se dezinfectează locul puncţiei cu un tampon îmbibat în alcool sau tinctură de iod;
- se cere bolnavului să închidă şi să deschidă pumnul de câteva ori şi să rămână cu el închis;
- având seringa în mâna dreaptă între police şi celelalte degete cu indexul se fixează amboul acului
ataşat;

105
- cu indexul mâinii stângi se palpează locul pentru puncţie iar cu policele se fixează vena la 4-5 cm
sub locul puncţiei şi se exercită o compresiune şi o tracţiune în jos asupra ţesuturilor vecine. Dacă
vena nu se evidenţiează se tamponează de câteva ori;
- se introduce acul în mijlocul venei, în direcţia axului longitudinal al venei cu amboul în sus;
- nu se abordează vena din lateral, nu se introduce acul cu bizoul orientat în jos;
- se împinge acul de-a lungul venei la o adâncime de 1-1,5 cm;
- cu mâna stângă se trage încet pistonul aspirând (sângele trebuie să apară în seringă);
- se continuă aspirarea sângelui în seringă până se extrage cantitatea de sânge necesară (dacă scopul
puncţiei este recoltarea de sânge);
- se desface nodul garoului şi bolnavul deschide pumnul;
- se aplică un tampon de vată uscată peste locul unde este acul şi se retrage acul printr-o mişcare
rapidă;
- se dezinfectează locul puncţiei cu un tampon cu alcool sau tinctură de iod care va fi menţinut de
bolnav timp de 10-15 min pentru hemostază, poziţia braţului fiind în extensie;
- se scoate acul de la seringă şi sângele recoltat se retrage în recipientul pregătit;
- spălarea pe mâini cu apă curentă şi săpun;
Îngrijirea bolnavului după tehnică: se efectuează toaleta locală a tegumentului, se îndepărtează
perna elastică, muşamaua, se schimbă lenjeria dacă este murdară, se asigură o poziţie comodă în pat.
Reorganizarea locului de muncă: se adună instrumentele utilizate şi se aruncă la container pentru a
fi duse la crematoriu.
Pregătirea sângelui recoltat pentru laborator:
- se amestecă sângele cu substanţe anticoagulante, în funcţie de felul analizei (nu se amestecă dacă
se fac analize serologice);
- se etichetează flaconul cu datele personale ale bolnavului, data, salonul şi analiza cerută, nr F.O.,
secţia;
- se completează buletinul de analize şi se duc probele la laborator;
Accidente şi intervenţii:
- Hematom (prin revărsarea sângelui în ţesutul perivenos) – se retrage şi se comprimă locul puncţiei
1-3 min;
- Străpungerea venei (perforarea peretelui ) – se retrage acul în lumenul venei;
- Ameţeli, paloare, lipotimie – se întrerupe puncţia, pacientul se aşează în decubit dorsal fără pernă,
se anunţă medicul;

106
 FIŞA TEHNICĂ NR. 11
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE PARENTERALĂ

Prin cale parenterală se înţelege administrarea medicamentelor pe altă cale decât tubul digestiv. În
mod curent se înţelege introducerea în organism a medicamentelor aflate în stare lichidă, cu ajutorul
unor ace care traversează ţesuturile, deci prin injecţii. Dintre avantajele utilizării acestei
căi: absorbţia uşoară, ceea ce determină o instalare rapidă a efectului; ocolirea tubului digestiv în
cazul medicamentelor sensibile la acţiunea sucurilor digestive, introducerea medicamentelor în
organismul bolnavului inconştient. Aceasta păstrează în sfera ei numai calea injectabilă de
administrare a medicamentelor. Injecţia constă în introducerea substanţelor medicamentoase lichide
în organism, prin intermediul unor ace care traversează ţesuturile, acul fiind adaptat la seringă.
Avantajele căii parenterale sunt: dozarea precisă a medicamentelor; obţinerea unui efect rapid;
posibilitatea administrării medicamentelor la pacientul inconştient, cu hemoragie digestivă,
vărsături.
Scopul injecţiilor:
 explorator: în testarea sensibilităţii organismului faţă de diferite substanţe;
 terapeutic: administrarea medicamentelor.
Locul injecţiilor îl constituie ţesuturile în care se introduc medicamentele:
- grosimea dermului – injecţia intradermică;
- sub piele, în tesutul celular subcutanat – injecţia subcutanată;
- ţesutul muscular – injecţia intramusculară;
- în vasele sanguine – injecţia intavenoasă şi injecţia intraarterială;
- în inimă – injecţia intracardiacă;
- în intervenţia de urgenţă – în măduva roşie a oaselor;
- injecţia intraosoasă – în spaţiul subarahnoidian.
Administrarea prin injectare se realizează, de obicei, în urgenţele medicale pentru un efect rapid,
fiind folosită şi atunci când nu este posibilă sau nu este avantajoasă administrarea orală:
medicamente care se absorb puţin sau deloc, fie sunt distruse în tubul digestiv, când bolnavii sunt
necooperanţi, aflaţi în stare de comă sau inconştienta sau în caz de contraindicaţie pentru
administrare orală.
În urma administrării medicamentelor pe această cale, în sânge se realizează concentraţii sanguine
foarte înalte şi rapide, fiind extrem de eficace în urgenţe, dar şi foarte periculoasă.

107
 FIŞA TEHNICĂ NR. 12
SPĂLĂTURA GASTRICĂ

Spălătură gastrică – procedeu terapeutic aplicat pentru evacuarea din stomac a resturilor de
alimente sau diverselor substanţe otrăvitoare. Este indicat, de regulă, în caz de intoxicaţii.
Spălătură gastrică poate fi efectuată numai de către medic sau asistenta medicală. În cazuri
excepţionale (intoxicaţie gravă) spălătură gastrică se va face până la sosirea medicului, printr-o
metodă mai simplă: i se va da bolnavului să bea unul după altul 5-6 pahare de apă sau de lapte
apoi i se va provoca vomitarea, introducându-i-se în cavitatea bucală două degete şi excitându-i-se
mucoasa peretelui posterior al faringelui. Spălătură gastrică este contraindicată în caz de hemoragii
gastrice, dureri abdominale acute, insuficienţă cardiacă şi pulmonară pronunţate.
Materiale necesare:
- sondă gastrică de dimensiuni adecvate vârstei;
- seringi sterile;
- mănuşi sterile;
- recipient cu lichid pentru spălătură;
- recipient pentru depozitarea lichidului gastric;
- pâlnie;
- pense hemostatice;
- antidot;
- lubrifiant steril pentru sondă;
- leucoplast;
- material pentru dezinfecţia mâinilor;
- material pentru protecţia patului şi lenjerie de pat;
Tehnica:
- prima condiţie este să ne asigurăm de permiabilitatea oro – faringo -esofagiană
Introducerea sondei
- se pregătesc materialele necesare;
- se aşează pacientul în decubit dorsal cu toracele ridicat sau şezând (funcţie de starea de conştienţă);
- se spală mâinile cu apă şi săpun şi se pun mănuşi sterile;
- se protejează lenjeria de pat şi corpul cu un material impermeabil;
- se aproximează pe sondă lungimea care trebuie introdusă, măsurând distanţa de la nas la lobul
urechii şi apendicele xifoid şi se marcheză locul;
108
- se umezeşte sonda sau se lubrefiază cu un lubrefiant hidrosolubil;
- dacă bolnavul este conştient şi cooperant, i se explică în ce constă tehnica şi ce trebuie să facă
pentru a fi de scurtă durată şi corectă, dacă este agitat va fi ţinut de altă persoană;
- se introduce sonda cu capătul proximal orientat spre partea posterioară a faringelui, apoi, dacă este
posibil, rugăm pacientul să înghită, sincronizând mişcările de deglutiţie cu cele de respiraţie şi cu
introducerea sondei. Se extrage sonda de urgenţă dacă se observă agitaţie sau tuse, facies
congestionat sau alte reacţii, dar se reia tehnica;
- când sonda a ajuns la arcada dentară cu marcajul efectuat, se verifică poziţia ei prin aspirare cu o
seringă sterilă, al cărei ambou se adaptează la capătul distal;

Spălătura propriu-zisă :
- se aspiră conţinutul gastric cu o seringă;
- se ataşează pâlnia la capătul extern al sondei, se umple pâlnia cu soluţie de spălătură, ridicând-o
deasupra nivelului capului bolnavului şi când din lichid mai rămâne în pâlnie doar 1-2 cm, se
coboară mai jos de nivelul epigastrului, golind conţinutul în recipientul de colectare. Dacă se
foloseşte o sondă cu calibrul mic se introduce soluţia cu seringă;
- se repetă până soluţia rezultată este curată;
- se pensează capătul extern cu o pensă hemostatică;
- se extrage sonda cu blândeţe, dar rapid;
- se păstrează lichidul rezultat pentru analize diverse;
- se îndepărtează materialele de protecţie, se şterge regiunea periorală;
După spălătură gastrică bolnavul îşi va clăti gura cu apă, apoi va lua 1-2 înghiţituri de ceai fierbinte
şi va sta culcat, fiind învelit bine.

109
 FIŞA TEHNICĂ NR. 13
PERFUZIA INTRAVENOASĂ

Definiţie: Introducerea pe cale parenterală, picătură cu picătură a soluţiei medicamentoase pentru

reechilibrare hidroelectrolitică, hidroionică şi volemică a organismului.
Scop:
- hidratarea şi mineralizarea organismului;
- administrarea medicamentelor la care se urmăreşte un efect îndelungat;
- depurativ, diluând şi favorizând excreţia din organism a produşilor toxici;
- completarea proteinelor sau a altor componente sangvine;
- alimentaţie pe cale parenterală;
Pregătirea perfuziei:
a) materiale necesare:
- alcool iodat;
- perfuzor ambalat, de unică folosinţă;
- seringi şi ace de unică folosinţă (se verifică integritatea ambalajului, termenul de valabilitate,
lungimea şi diametrul);
- soluţie de perfuzat;
b) pregătirea bolnavului:
- se informează bolnavul cu privire la tehnica ce urmează a fi efectuată;
c) execuţia tehnicii:
- se îmbracă mănuşi sterile;
- se pregăteşte soluţia de perfuzat la temperatura camerei;
- se montează aparatul de perfuzat şi se lasă lichidul să curgă până când pe tub nu există bule de aer;
- se execută puncţia venoasă şi se fixează branula în venă;

110
 FIŞA TEHNICĂ NR. 14
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE ORALĂ

Calea orală = calea naturală de administrare a medicamentelor, acestea putându-se resorbi la

nivelul mucoasei bucale şi a intestiului subţire sau gros.
Scop: obţinerea unor efecte locale sau generale a medicamentelor
Forme de prezentare a medicamentelor:
- lichide: soluţii, mixturi, tincturi, extracte, uleiuri, emulsii;
- solide: tablete, drajeuri, granule, mucilagii.
Materiale necesare :
- linguriţă, pipetă, pahar gradat, ceaşcă;
- apă, ceai sau lapte.
Pregătirea pacientului:
- este informat asupra efectelor urmărite prin administrarea medicamentelor şi a eventualelor efecte
secundare;
- i se dă în poziţie şezând, dacă starea lui permite;
Administrarea medicamentelor:
- soluţiile, mixturile, emulsiile se măsoară cu lingura;
- tincturile, extractele se dozează cu pipeta;
- tabletele, drajeurile se aşează pe limba bolnavului şi se înghit ca atare;
- pulberile nedivizate se dozează cu linguriţa sau cu vârful de cuţit;
- granulele se mosoară cu linguriţa;
- pulberile divizate în caşete – se înmoaie caşeta în apă şi se aşează pe limbă pentru înghiţitură;

111
 FIŞA TEHNICĂ NR. 15
RECOLTAREA SANGELUI VENOS CU
SISTEMUL VACUMTAINER

Utilizarea acestei metode de recoltare a sângelui venos are următoarele avantaje: confortul
bolnavului, calitatea probei de sânge, securitatea personalului medical.
Pregătirea recoltării:
a) materiale necesare:
- holder(tub de material plastic care prezintă la partea superioară amboul la care se ataşează acul de
puncţie prin înfiletare, iar la partea inferioară două aripioare);
- acul de puncţie protejat de o carcasă bicoloră;
- tuburi vacuumtainer cu dopuri de diferite culori convenţionale;
-materiale necesare pentru executarea puncţiei venoase;
b) pregătirea bolnavului:
- se anunţă bolnavul şi i se explică tehnica ce urmează a fi efectuată;
- recoltarea se face dimineaţă pe nemâcate;
- se aşează bolnavul în decubit dorsal, confortabil, cu un membru superior în abducţie, extensie şi
supinaţie;
c) execuţia recoltării:
- spălare pe mâini cu apă şi săpun;
- se îmbracă mănuşile sterile;
- se verifică banda de siguranţă a acului (integritate şi valabilitate);
- se îndepărtează carcasa de culoare albă a acului prin mişcări de răsucire;
- se înfiletează capătul liber al acului în holder;
- se execută puncţia venoasă;
- se introduce un tub în holder apucând aripioarele cu indexul şi mediul, iar cu policele se împinge
tubul în holder şi astfel va străpunge diafragma gumată a dopului;
- după prelevarea sângelui, se scoate tubul din holder prin mişcări de împingere asupre aripioarelor
laterale şi se imprimă mişcări uşoare de înclinare- răsturnare pentru omogenizarea cu aditivul;
- se introduce tubul următor;
- se retrage acul din venă şi se face o compresiune de 1-3 minute fără a flecta antebraţul pe braţ;

112
Pregătirea probelor pentru laborator:
- se etichetează tuburile cu numele, prenumele bolnavului şi secţia şi se trimit la laborator

De ştiut:
Tuburile de vacuumtainer se utilizează în funcţie de codul de culoare a dopului de cauciuc astfel:
* roşu şi portocaliu pentru: teste de disproteinemie, electroforeză, transaminaze, amilazemie,
fosfatază, uree sanghină, acid uric, creatinină, bilirubinemie, calcemie, fosforemie, sideremie,
lipemie, rezervă alcalină, imunogramă, proteina C reactivă, Helycobacter, antigen Australia, Waler-
rose, Rh, Grup sanguin, ASLO, RBW;
* negru sedintainer pentru determinarea VSH-ului (se agită după recoltare printr-o mişcare lentă);
* bleu pentru determinări de coagulare- fibrinogen şi timp de protombină (se agită după recoltare
printr-o mişcare lentă);
* mov pentru determinări hematologice- hematocrit, HLG cu formulă leucocitară, indici ertrocitari-
VEM, HEM, CHEM, rezistenţa globulară (se agită după recoltare printr-o mişcare lentă);
* verde - vacuumtainer cu litiu heparină pentru analize biochimice;
Când se recoltează mai multe probe de la acelaşi bolnav, umplerea tuburilor vacuumtainer se face în
următoarea ordine:
- tuburi fără aditivi;
- tuburi pentru probe de coagulare;
- alte tuburi cu diverşi aditivi;

113
 FIŞA TEHNICĂ NR. 16
EFECTUAREA TOALETEI PE REGIUNI

Curăţarea întregului corp se efectuează pe regiuni, la patul bolnavului, descoperindu-se progresiv

numai partea care se spală.
Scop: îndepărtarea de pe suprafaţa pielii a stratului cornos, descuamat şi impregnat cu secreţiile
glandelor sebacee şi sudoripare, microbi şi alte substanţe străine care aderă la piele.
Materiale necesare:
- două scaune, un paravan, muşama pentru a proteja patul, aleză, tavă medicală, lighean, cană cu apă
caldă, cană cu apă rece, două bazinete, tăviţă renală, mănuşi de cauciuc, trei mănuşi de baie (pentru
faţă, trup şi membre, organe genitale), trei prosoape de culori diferite, săpun neutru, alcool mentolat,
pudrieră cu pudră de talc, lenjerie de pat curată, lenjerie de corp curată, găleată pentru apă murdară,
sac pentru lenjeria murdară, termometru de baie, materiale pentru îngrijirea unghiilor: foarfec, pilă;
material pentru îngrijirea cavităţii bucale: periuţă de dinţi, pastă de dinţi, un pahar cu soluţie
antiseptică pentru gargară, un pahar cu apă pentru proteza dentară.
Pregătirea psihică a bolnavului: se anunţă bolnavul, se explică simplitatea tehnicii.
Pregătirea condiţiilor de mediu:se închid ferestrele, se verifică temperatura în salon (20°C), se
verifică să nu fie curenţi de aer rece, se aşează scaunele lângă patul bolnavului, se aşează paravanul
în jurul patului.
Efectuarea toaletei feţei:
- se aşează în jurul gâtului bolnavului un prosop;
- se îmbracă prima mănuşă de baie şi se umezeşte, se spală ochii de la comisura externă spre cea
internă, se clătesc cu apă curată şi se şterg cu primul prosop curat;
- se spală fruntea, de la mijloc spre tâmple, se spală regiunea periorală, peri-nazală prin mişcări
circulare, apoi se şterg prin tamponare.
Efectuarea toaletei urechilor:
- se săpuneşte mai întâi o ureche, insistând în şanţurile pavilionului şi în regiunea retroauriculară, se
clăteşte bine şi se şterge.
Efectuarea toaletei gâtului:
- se spală cu apă şi săpun, se clăteşte bine, apoi se şterge repede, ca bolnavul să fie dispus la răceală;
- se aruncă apa din lighean;
Efectuarea toaletei membrelor superioare:
- se umple ligheanul cu 2/3 apă caldă(37°C), se verifică temperatura apei;

114
- se descoperă câte un braţ, se săpuneşte circular, începînd de la umăr spre capătul distal insistând la
axilă;
- se limpezeşte şi se şterge imediat cu prosopul curat, se acoperă braţul bolnavului;
- se taie unghiile bolnavului şi se pilesc;
- se procedează la fel şi cu celălalt membru;
Efectuarea toaletei toracelui:
- se descoperă partea anterioară a toracelui, se săpuneşte, la femei se insistă sub pliurile submamare,
se limpezeşte si se şterge prin tamponare;
Efectuarea toaletei spatelui:
- se întoarce bolnavul şi se susţine în decubit lateral, se săpunesc spatele şi regiunea lombo-sacrală,
se limpezesc bine şi se şterge prin tamponare;
- se îndepărtează muşamaua şi aleza;
- se pudrează cu talc, se acoperă bolnavul, se readuce în decubit dorsal;
Efectuarea toaletei abdomenului:
- se săpuneşte, se insită în zona ombilicului după ce a fost îndepărtată murdăria cu ajutorul unui
tampon de vată înmuiat în benzină;
- se limpezeşte şi se şterge imediat;
- se unge regiunea ombilicală cu vaselină;
- se scoate mănuşa folosită şi se aşază în tăviţa renală;
- se fricţionează braţele şi toracele cu alcool;
- se pudrează cu talc gâtul,toracele,abdomenul şi braţele şi mai ales axilele;
- se îmbracă bolnavul cu pijamaua curată;
Efectuarea toaletei membrelor inferioare:
- se umple ligheanul cu 2/3 apă caldă (37°C), se verifică temperatura apei;
- se îmbracă cea de-a doua mănuşă de baie;
- se săpunesc coapsele, insistând în regiunea inghinală, se limpezesc şi se şterg;
- se flectează gambele bolnavului pe coapse, se mută muşamaua şi ligheanu mai jos, se introduce
piciorul în lighean;
- se săpuneşte bine, insistând în regiunea poplitee, se limpezeşte apoi se şterge cu cel de-al doilea
prosop curat;
- se fricţionează membrele cu alcool, se taie unghiile, se pudrează plicile cu talc;
Efectuarea toaletei organelor genitale externe:
- se prezintă bolnavului bazinetul pentru a urina şi se îndepărtează;
115
- se aşează bolnavul în poziţie ginecologică şi se aşează sub regiunea sacrală un bazinet curat;
- se îmbracă mănuşa de cauciuc, peste care se îmbracă a treia mănuşă de baie;
- se efectuează spalarea dinspre partea anterioară înspre anus, cu săpun neutru, care nu irită pielea şi
mucoasele;
- se limpezeşte cu ajutorul unui jet de apă curată turnată dintr-o cană;
- se scoate bazinetul de sub bolnav;
- se şterg organele genitale cu cel de-al treiliea prosop curat;
- se şterg cu mare atenţie plicile, care se pudrează cu talc;
Efectuarea toaletei părului:
Materiale necesare: în afară de cele menţionate:
- pieptene, şampon, aparat de uscat părul;
- se ridică uşor capul bolnavului şi se susţine, apoi se îndoaie salteaua, se protejează cu muşama şi
aleză;
- peste aleză se aşează o muşama rulată ca un jgheab;
- se aşează ligheanul cu 2/3 apă caldă (37°C), se verifică temperatura apei;
- se aşează capul bolnavului în uşoară hiperextensie, protejând ceafa bolnafului cu un prosop;
- se umezeşte părul apoi se şamponează;
- se fricţionează părul cu ambele mâini şi se masează uşor pielea capului pentru activarea circulaţiei
sanguine;
- se limpezeşte părul, se repetă manopera de 2-3 ori;
- se acoperă părul cu un prosop încălzit, se usucă cu foehnul, se piaptănă părul în şuviţe, începând cu
vârfurile;
Efectuarea toaletei cavităţii bucale:
- în funcţie de starea bolnavului, acesta este adus în decubit semişezând sau în decubit lateral;
- se protejează lenjeria bolnavului;
- se pune pastă de dinţi pe periuţă şi se oferă bolnavului alături de un pahar cu apă;
- după ce s-a spălat bolnavul prin mişcări verticale energice, îşi va clăti gura cu apă, aruncând-o în
tăviţa renală;
- se serveşte al doilea pahar cu apă pentru gargară;

116
 FIŞA TEHNICĂ NR. 17
ALIMENTAREA ACTVĂ A BOLNAVULUI

Obiectivele procedurii:
- asigurarea necesităţilor calorice şi calitative, în funcţie de vârstă şi starea organismului;
- favorizarea procesului de vindecare, consolidarea rezultatelor terapeutice şi prevenirea cronicizării
unor îmbolnăviri;
Materiale necesare: veselă şi tacâmuri, cană (simplă sau cană specială cu cioc), tavă, cărucior
pentru alimente, şerveţele de masă, 2 prosoape (şervete) pentru protecţia lenjeriei de pat şi de corp.
Culegerea de date:
- despre afecţiune, regim;
- despre posibilitatea de mobilizare – dacă bolnavul are indicaţie de rapaus;
- posibilitatea de a-şi folosi membrele superioare şi nivelul de autonomie (se poate alimenta singur-
activ);
- efectuarea unor examene care impun un regim sau restricţii alimentare înainte sau după acestea;
- administrarea unor medicamente înainte, în timpul sau după masă;
- preferinţele alimentare ale bolnavului;
Pregătirea bolnavului:
 psihică: explic bolnavului importanţa alimentaţiei şi a respectării regimului pentru evoluţia
favorabilă a bolii;
 fizică: se aşează bolnavul într-o poziţie confortabilă, în raport cu starea sa generală:
- şezând la masă în salon sau în pat;
- semişezând pentru bolnavul care se poate ridica puţin;
- în decubit lateral stâng dacă bolnavul este dreptaci, cu capul uşor ridicat;

Efectuarea procedurii:
- asistenta verifică dacă sunt îndeplinite condiţiile pentru servirea mesei: salonul este aerisit, nu se
fac tratamente;
- dacă e nevoie asistenta ajută bolnavul să se spele pe mâini;
- se pregătesc alimentele pe o tavă;
- asistenta îmbracă halatul de protecţie peste uniformă şi mănuşi;

117
  servirea mesei la pat în poziţie şezând sau semişezând:
- se aşează bolnavul în poziţie confortabilă;
- se protejează lenjeria bolnavului cu ajutorul unui prosop, dacă este cazul;
- se aşează tava cu alimente în faţa bolnavului sau pe o măsuţă specială;
- asistenta ajută bolnavul să taie alimentele, dacă este cazul;
- asistenta observă dacă bolnavul consumă toate alimentele;

 alimentarea activa la pat în poziţia de decubit lateral:

- se aşează bolnavul în decubit lateral, lăsând liber braţul dominant (de obicei drept);
- se ridică uşor capul bolnavului şi se protejează patul cu un prosop curat;
- se aşează sub bărbia bolnavului un prosop curat;
- se pune tava cu alimente pe marginea patului, pe un taburet sau o noptieră, în aşa fel încât bolnavul
să vadă ce mănâncă;
- se taie alimentele în bucăţi mici;
- asistenta ajută pacientul să bea lichide, prin sucţiune sau cu ajutorul unei căni speciale;

Îngrijirea ulterioară a bolnavului:

- asistenta aşează bolnavul într-o poziţie comodă, dacă nu poate singur;
- se reface patul, se îndepărtează eventualele firimituri sau se schimbă lenjeria, dacă este necesar;
- asistenta verifică dacă bolnavul are senzaţie de greaţă;
- se aeriseşte încăperea;

118
 FIŞA TEHNICĂ NR. 18
RECOLTAREA URINEI PENTRU EXAMEN SUMAR DE URINĂ

Fiind un lichid excretat de rinichi, examenul constantelor fizice şi chimice ale urinei
informează asupra stării de funcţionare a rinichilor cât şi a întregului organism.
Din urina recoltată se efectuează:
- examen fizic: se determină volumul, aspectul, culoarea, mirosul, densitatea, pH-ul.
- examen biochimic: se cercetează albumina, glucoza, puroiul, pigmenţi biliari, amilaza, acetona,
ionograma, etc.
Recoltarea urinei se face fie în urinar, fie în ploscă. În scopul unui examen de urină, se face educaţie
sistematică a bolnavului şi a personalului auxiliar privind utilizarea bazinetelor. Aceştia trebuie să
ştie:
- să utilizeze numai bazinetul gol, curat
- să urineze fără defecaţie
- să verse imediat urina în borcanul colector de urină
- să nu urineze în timpul toaletei
Examenul sumar de urină se efectuează pe urina emisă în 24 de ore, care se colectează corect
astfel:
- la ora stabilită, bolnavul urinează şi urina se aruncă
- urina de la celelalte micţiuni, timp de 24 de ore, este colectată în borcanul curat şi păstrat în camera
special amenajată
- a doua zi, la sfârşitul celor 24 de ore, bolnavul urinează şi urina se adaugă în borcan.
- se trimit la laborator 500 ml de urină omogenizată cu următoarele date: numele şi prenumele
bolnavului, volumul de urină pe 24 de ore, vârsta, greutatea, sexul, natura regimului alimentar,
volumul de lichide ingerate, analiza cerută, secţia de unde provine bolnavul, medicamentele luate
sau particularităţi ale tratamentului.
De reținut:
- golirea vezicii trebuie să se facă înainte de defecare;
- pentru a împiedica procesele de fermentație se vor adăuga în urina colectată cristale de timol;
- după golirea recipientului acesta se va spala și dezinfecta;
- pentru examene fizice se recoltează urina din 24 de ore;
- pentru examene chimice se recoltează 100 ml urină.

119
 FIŞA TEHNICĂ NR. 19
RX GASTRIC

Examenul radiologic esogastroduodenal este o examinare radiologică a tractului digestiv

superior: esofag, stomac, duoden. Bolnavii numesc însă această investigaţie "radiografie cu bariu la
stomac", pentru că vizualizarea acestor segmente este posibilă cu o substanţă de contrast, de cele
mai multe ori sulfat de bariu. Examenul esogastroduodenal este una din primele investigaţii
radiologice efectuate în medicină. Cu toate acestea, el este utilizat în continuare, deşi endoscopia
(examinarea stomacului cu o cameră video) este superioară ca acurateţe de diagnostic şi nu expune
la radiaţii, aşa cum se întâmplă cu radiografia cu bariu
Pentru realizarea investigaţiei, bolnavul trebuie să bea o cantitate de 200 ml de soluţie de
bariu. Medicul va urmări pe un monitor traseul acestei substanţe prin esofag, stomac şi duoden.
Bolnavul înghite bariu, apoi, în timpul radiografiei va fi aşezat în mai multe poziţii (în picioare,
aplecat în faţă, culcat), pentru ca medicul să poată analiza bine toate porţiunile organelor investigate.
La finalul examenului, gastroenterologul va stabili diagnosticul. Procedura durează în medie
10 minute şi nu este dureroasă. Marele avantaj este că poate fi mai uşor acceptată de bolnav, în
comparaţie cu endoscopia.

Avantaje şi dezavantaje. Radiografia cu bariu la stomac permite diagnosticarea ulcerului gastric şi

duodenal, a refluxului gastro-esofagian, a polipilor sau a cancerului la esofag şi stomac. Pe de altă
parte, radiografia cu bariu prezintă un mare dezavantaj: nu poate pune în evidenţă alte boli ale
tractului digestiv superior, precum esofagitele, gastritele sau duodenitele. Nici Helicobacter pylori,
bacteria răspunzătoare de apariţia ulcerului sau chiar a cancerului gastric, nu poate fi identificată
prin acest examen radiologic.

120
 FIŞA TEHNICĂ NR. 20
SCHIMBAREA POZIŢIEI BOLNAVULUI

Scop: dacă menţine timp îndelungat aceeaşi poziţie, bolnavul este predispus la apariţia unor
complicaţii (escare de decubit, tromboze, embolii etc), care-i împiedică procesul de vindecare.
Pentru prevenirea apariţiei acestora, se recomandă schimbarea poziţiei bolnavului. Acest lucru se
poate efectua activ (bolnavul îşi schimbă singur poziţia) sau pasiv (cu ajutor sau i-o schimbă altă
persoană).
Schimbarea poziţiei din decubit dorsal în decubit lateral şi invers:
- se anunţă bolnavul;
- i se explică necesitatea efectuării tehnicii;
- asistentul medical se aşează pe partea patului spre care se doreşte să întoarcă bolnavul;
- se ridică pătura, se pliază şi se aşează pe marginea opusă a patului;
- se prinde bolnavul de omoplaţi şi de bazin, flectând membrul inferior (cel opus părţii care se
doreşte schimbării) şi se întoarce bolnavul menținându-se în aceea poziţie timp de câteva minute;
- se readuce bolnavul în poziţia anterioară.
Schimbarea poziţiei din decubit dorsal în poziţie şezândă:
- se anunţă bolnavul;
- i se explică necesitatea efectuării tehnicii;
- se introduce mâna sângă sub omoplaţii bolnavului şi printr-o mişcare sigură se ridică bolnavul în
poziţia şezând;
- se supraveghează tot timpul bolnavul, urmărind atent expresia feţei, coloraţia tegumentelor,
respiraţia, pulsul;
- dacă starea bolnavului permite, bolnavul se poate menţine în această poziţie, iar apoi se poate aşeza
în poziţie şezândă la marginea patului astfel: se introduce mâna dreaptă sub regiunea poplitee
menţinând în acelaşi timp bolnavul cu mâna stângă de spate;
- se rotesc picioarele bolnavului într-un unghi de 90º, sub picioarele bolnavului aşezându-se un
scaun;
- se continuă supravegherea bolnavului apoi se readuce bolnavul în poziţia anterioară;
- spălarea pe mâini;
- reorganizarea locului de muncă.

121