Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2015
INGRIJIREA PACIENTULUI CU
GASTRITA
Argument
CUPRINS
Argument
Capitolul I. Anatomia si fiziologia aparatului digestiv
Capitolul II. Gastrita acuta
Definitie
Etiologie
Factori de risc
Etiopatogenie
Tablou clinic
Simpotomatologie
Diagnostic
Evolutie
Profilaxie
Tratament
Capitolul III. Rolul asistentei medicale in examenele clinice si paraclinice
Capitolul IV. Ingrijiri specifice acordate pacientului cu gastrita
Capitolul V. Prezentarea cazurilor
Capitolul VI. Educatie sanitara
Bibliografie
sublinguale
submandibulare
parotide
lungime totala : 25 cm
diametrul anteroposterior: 8 cm
Structura
1.
2.
3.
4.
Arterele stomacului provin din cele trei ramuri care pornesc din
trunchiul celiac: artera hepatica, artera splenica si artera gastrica stanga.
2.
Acestea sunt dispuse de-a lungul celor doua curburi, alaturi de arcurile
arteriale, si se varsa in vena porta.
3.
Digestia bucala
b)
c)
varsatura = act reflex prin care continutul gastric este evacuat fortat pe
gura ( relaxarea portiunii superioare a corpului si fundului gastric, a
cardiei si esofagului i contractie la nivelul incizurii angulare a
stomacului contractia diafragmului si musculaturii abdominale
anterioareevacuarea continutului gastric cu epiglota inchisa la
sfarsit diafragmul se relaxeaza si se contracta muculatura expiratorie si
bdominala anterioara , rezulatand evacuarea continutului restant al
esofagului )
_3
Capitolul II
Gastrita acuta
Gastrita acuta este inflamatia acuta, reversibila a mucoasei gastrice. Mucoasa
gastrica este tumefiata, prin edem si congestie, iar la nivelul suprafetei
mucoasei apar eroziuni hemoragice si chiar ulcere acute.
Gastrita acuta este cauzata frecvent de:
o
portiuni
ale
mucoasei
gastrice
gastrita
acuta
postingestionala.
o
Tabloul clinic
Manifestarile clinice sunt variate n dependenta de factorul etiologic si sunt
reprezentate, n majoritatea cazurilor de sindrom dispeptic (discomfort
abdominal, senzatie de plenititudine postprandiala, senzatie de greata, varsaturi,
balonari abdominale, eructatii, satietate precoce, pirozis, regurgitatii) si de
durere epigastrica acuta (uneori severa); pacienti sunt afebrili.
- hemoragiile digestive n gastrita hemoragica si eroziva;
- Sindrom anemic (anemie megaloblastica) digestiv si neurologic n gastrita
atrofica autoimuna
Simptomatologie
Tranzitul intestinal poate fi nemodificat, dar pot surveni diaree sau constipatie.
Ca semne generale se intalnesc cefaleea, astenia, starea de indispozitie,
inapetenta si chiar repulsia pentru mancare.
Simptomele in gastrita acuta sunt reprezentate de:
stare generala alterata;
dureri epigastrice (in zona dintre plexul solar si ombilic), cu caracter
colicativ;
senzatia de plenitudine;
greata;
sialoree
varsaturi ( mai intai alimentare, apoi mucoase sau bilioase)
diaree;
tahicardie;
hipotensiune arteriala (mai rar);
in cazurile grave, hemoragii digestive superioare
Diagnostic pozitiv
Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe datele clinice, tinand seama de aparitia
brusca a simptomelor curand dupa cauza provocatoare.
Diagnostic diferential
Diagnosticul diferential se face cu gastritele acute din starile septice sau din
bolile infectioase, cu o colecistopatie acuta, o apendicita acuta, cu debutul unei
hepatite epidemice, cu unele intoxicatii, cu varsaturile de natura centralnervoasa. Uneori, prima manifestare a ulcerului gastro-duodenal poate sa
imbrace aspectul gastritei acute. De asemenea, sa nu uitam manifestarile pe care
le poate avea sarcina in primele saptamani.
Evolutie
Evolutia gastritei acute simple dureaza 2-5 zile, mergand spre vindecare.
Gastritele acute neglijate sau repetate pot evolua spre cronicizare.
Tratament profilatic
Tratamentul profilactic consta in evitarea cauzelor care provoaca boala.
Tratamentul gastritei acute depinde de cauza sa. Atunci cand simptomele se
manifesta, medicul poate recomanda o dieta lichida pentru o scurta perioada de
timp, urmand ca aceasta sa fie inlocuita rapid de un regim normal cu trei mese
echilibrate pe zi.
Dieta lichida trebuie prescrisa doar de catre medic si nu poate fi urmata
mult timp fara consecinte grave asupra starii generale de nutritie. Dupa disparitia
simptomelor, alimentatia normala poate fi reluata, excluzand toate alimentele ce
pot provoca arsuri la stomac. Unele medicamente - antiacide - sunt uneori
esentiale pentru a reduce intensitatea simptomelor. Alcoolul si tutunul sunt
interzise, iar medicamentele antiinflamatorii trebuie evitate. n general, gastrita
acuta se vindeca cu un tratament adecvat.
Tratament medical
Tratamentul medical in gastrita acuta are la baza, in primul rand, regimul
dietetic; in primele zile se va prescrie un regim hidric cu ceaiuri de menta,
musetel, tei si supe de zarzavat, strecurate. Dupa doua zile se pot introduce
piureuri de legume, gris, orez, paste fainoase, lichide nu prea dulci, mere rase;
ulterior, in functie de evolutie, se vor da lactate, oua fierte, carne slaba fiarta,
perisoare in aburi, budinci.
Tratamentul se poate incepe cu incercarea de a provoca o varsatura pentru
evacuarea stomacului. Durerile vor fi calmate prin aplicarea unor comprese
umede alcoolizate si prin injectii cu papaverina sau atropine; in caz de
deshidratare se recomanda solutie clorurosodica izotonica, subcutanat, sau
solutii clorurate si glucozate in perfuzii intravenoase. La nevoie, in starile mai
grave, cu hipotensiune, se vor administra analeptice.
Tratamentul gastritei acute se va face in functie de etiologia sa. In cazul unei
gastrite acute hiperacide vor fi utilizate pentru tratament medicamente din
clasele:
- antiacide (amestecuri de substante alcaline cu rol in neutralizarea secretiei
acide) : Almagel A , Dicarbocalm , Novalox , Rennie
CAPITOLUL III
manevrele
Formula leucocitar
neutrofile =6070%
bazofile =0,51%
eozinofile =14%
monocite =58%
limfocite =2027%
Colesterolul
Valorile normale variaza in functie de virsta, regim alimentar
si zona geografica.
Limita superioara admisa este de 200 mg % ml (Europa)
Utilitatea testului : detectarea tulburarilor lipidelor plasmatice in vederea
evaluarii riscului potential al unor afectiuni coronariene aterosclerotice.
TC = 5'- 8'
CAPITOLUL IV
Ingrijiri specifice acordate pacientului cu gastrita acuta
Internarea
Alimentatia bolnavului
Disciplina alimentara nu este o dieta ci un mod de viata sanatos pe care trebuie
sa il insuseasca oricine, de aceea pacientul cu gastrita acuta trebuie sa aiba un
Prevenirea gastritei
Pentru a preveni mbolnavirea de gastrit va trebui sa se respecte un regim
alimentar sntos i regulat, din care sa se excluda produsele care pot reprezenta
factori de risc (alcool, aditivi sintetici, condimete, buturi acidulate, tutun, zahr,
si stresul). Totodat, va trebui sa se evite utilizarea n exces a unor medicamente
de tipul aspirinei , analgeticelor sau oricror altor produse farmaceutice
similare care pot determina iritarea mucoasei gastrice.
CAPITOLUL V
Prezentarea cazurilor
Cazul 1
Nr.
Nevoia fundamental
Manifestri de
Sursa de
crt.
dependen
dificultate
1.
2.
A bea i a mnca
Inapeten,
greuri,
vrsturi
Gastrita
3.
A elimina
Tranzit
intestinal
absent
ncetinit
Balonare
sau
4.
Gastrita
5.
A dormi, a se odihni
Gastrita
6.
A se mbrca,
dezbrca
se Independenta
7.
8.
9.
A evita pericolele
Anxietate
10.
A comunica
Independenta
11.
A
aciona
conform Independenta
propriilor
credine
i
valori
12.
A te realiza
Pensionar
13.
A te recrea
Oboseala
14.
A nva
Independenta
Durere
a
Durerea
Spitalizarea
-
PLAN DE INGRIJIRE
Problema
Inapetenta
Obiective
Interventii
autonome si
delegate
Evaluare
Stimularea poftei
de mancare
Administrarea de
medicamente la
cererea medicului
Pacienta a inceput
sa se alimenteze
pentru stimularea
poftei de mancare
Greturi, varsaturi
Combaterea lor si
hidratare
corespunzatoare
Regim alimentar
corespunzator,
administrarea de
medicamente la
cererea medicului,
Diminuarea
greturilor si
varsaturilor cu
stare generala
relativ buna
hidratare cu ser
fiziologic si ser
glucozat 1500 ml.
Balonare
Sa prezinte un
tranzit intestinal
normal
Ameteli
Durere
Combaterea si
diminuarea ei
Administrarea de Diminuarea
antalgice la
durerii
cererea medicului,
aszarea in pozitie
antalgica pentru
diminuarea durerii
Anxietate
Combaterea
acesteia
Asigurarea linistii
si repausului,
educatie sanitara
privind boala si
factorii daunatori
din viata de zi cu
zi
Pacienta nu mai
prezinta stari
anxioase cu o
stare generala
buna si valori ale
functiilor vitle in
limite normale
Dificultate in
recreere
Facilitarea
mediului
Asigurarea linistii
in salon, punerea
Pacienta se
recreeaza si se
Efectuarea de
Balonare
masaj usor la
diminuata, tranzit
nivelul
intestinal incetinit
abdomenului,
administrea
medicamentelor
prescrise de medic
Pacienta nu mai
ameteste
spitalicesc
la dispozitie de
carti, radio si tv
Cazul 2
Nume si prenume: S. A.
Vrst: 49 ani
Sexul: masculuin
Stare civil: cstorit
odihneste
acceptabil
Religie: ortodox
Naionalitate: romn
Ocupaia: salariat
Greutate: 68 kg
nlime: 1,63 m
Data internrii: 19.03.2010
Diagnostic de trimitere: gastrita hemoragica
Diagnostic la internare: gastrita eroziva hemoragica, ciroza hepatica, sindrom
anemic
Anamneza
Motivele internrii: durere in epigastru, hematemeza usoara, palpitatii, dispnee,
anxietate, greta, varasatura in zat de cafea, paliditate, anemie
Antecedente heredo-colaterale: mama- H.T.A.
tatal- Dz
2008: Ciroza hepatica
Comportament(fumat, alcool): fost fumator( aproximativ 30 tigarete pe zi),
consuma alcool doar ocazional
- Istoricul bolii: pacientul in varsta de 49 de ani acuz debutul insidios al
boli( cu accentuare n ultimile zile) cu durere in epigastru, hematemeza usoara,
palpitatii, dispnee, anxietate, greturi si varasatura in zat de cafea, paliditate,
inapetenta, anemie.
Examen clinic general
Nr.
crt.
Nevoia fundamental
Manifestri de
dependen
1.
2.
A bea i a mnca
Inapetenta,
greuri,
vrsturi
si
Sursa de
dificultate
Durerea
epigastrica
Gastrita
3.
A elimina
Hematemeza
4.
Gastrita
5.
A dormi, a se odihni
Gastrita
6.
A se mbrca,
dezbrca
7.
8.
9.
A evita pericolele
Anxietate
10.
A comunica
Dificultate in
comunicare
11.
A
aciona
conform Independenta
propriilor credine i
valori
12.
A te realiza
Independent
13.
A te recrea
Independent
14.
A nva
Lipsa
de
informatii
legate de boala
Durere
a
se Independenta
Gastrita
Gastrita
Durerea
Anxietatea
Lipsa acesului la
informatii
PLAN DE INGRIJIRE
Problema
Obiective
Dispnee
Ameliorarea
dispneei
Interventii
autonome si
delegate
Evaluare
Internare cu
Pacientul prezinta
repaus la pat,
o respiratie in
asezarea
limite normale
pacientului in poz.
semisezanda
pentru favorizarea
respiratiei,
invatarea
pacientului cum sa
respire
Palpitaii
Sa aiba un ritm
cardiac in limite
normale
Observarea si
masurarea
functilor vitale,
administrrea de
medicamente la
indicatia
medicului
Puls tahicardic
Inapetenta
Sa aiba pofta de
mancare
Stimularea poftei
de mancare
Pacientul a
inceput sa se
alimenteze
Greturi si
varsaturi
Combaterea lor si
hidratare
corespunzatoare
Administrea de
medicamente si
hidratare
parenterala cu cu
ser fiziologic si
ser glucozat 1500
ml la cererea
medicului, regim
alimentar
Pacientul prezinta
o stre genreala
relativ buna cu
scaderea
numarului de
varsaturi
Hematemeza
Combaterea
acesteia
Ameteli
Combaterea lor
Repaus la pat
Pacientul nu mai
prezinta ameteli
Durere epigastrica
Combaterea
acesteia
Administrarea de
antalgice la
cererea medicului
Durere diminuata
Anxietate
Combaterea ei
Asigurarea linistii
si repausului,
educatie sanitara
privind boala si
Pacientul nu mai
este anxios
Administrea de
Stare generala
medicamente la buna fara prezenta
indicatia
hematemezei
medicului,
aplicarea de pungi
cu gheta in zona
epigastrica,
aszarea in pozitie
antalgica
factorii daunatori
Cazul 3
Nume si prenume: H. I.
Vrst: 70 ani
Sexul: masculuin
Stare civil: cstorit
Religie: ortodox
Naionalitate: romn
Ocupaia: pensionar
Greutate: 78 kg
nlime: 1,63 m
Data internrii: 25.03.2010
Diagnostic de trimitere: gastrita
Diagnostic la internare: gastrita acida
Anamneza
Motivele internrii: durere in epigastru, pirozis, greata, varsaturi, cefalee,
inapetenta, constipatie
Antecedente heredo-colaterale: mama- neaga; tatal- neaga
Comportament(fumat, alcool): fumator( aproximativ 30 tigarete pe zi), consuma
alcool doar ocazional
- Istoricul bolii: pacientul in varsta de 70 de ani acuz debutul relativ brusc al
bolii, cu durere in epigstru, pirozis, greata, varsaturi,constipatie, cefalee si
inapetenta
Examen clinic general Stare
general: relativ bun, Stare de
nutriie: buna Tegumente i
mucoase: normale Facies:
normal
Sistem ganglionar: superficial nepalpabil
Sistem osteo-articular: usor rigid, fara modificari importante
Nr.
crt.
Nevoia fundamental
Manifestri de
dependen
Sursa de
dificultate
1.
2.
A bea i a mnca
Inapetenta,
greuri,
vrsturi
Gastrita
3.
A elimina
Constipatie
Gastrita
4.
Gastrita
5.
A dormi, a se odihni
Gastrita
Durere
6.
A se mbrca,
dezbrca
se Independent
7.
8.
9.
A evita pericolele
Anxietate
10.
A comunica
Dificultate in
comunicare
11.
A
aciona
conform Independent
propriilor
credine
i
valori
12.
A te realiza
Independent
13.
A te recrea
Dificultate
recreere
14.
A nva
Lipsa
de
informatii
legate de boala
Durerea
in
Anxietatea
Spitalizarea
Lipsa acesului la
informatii
PLAN DE INGRIJIRE
Problema
Obiective
Interventii
autonome si
delegate
Evaluare
Inapetenta
Sa aiba pofta de
mancare
Stimularea poftei
de mancare,
administrare de
medicamente la
indicatia
medicului
Pacientul a
inceput sa se
alimenteze
Greturi, varsaturi
Combaterea lor
Regim alimentar,
administrarea
medicamentelor la
cererea medicului
si hidratare
parenterala
Pacientul nu mai
prezinta greturi si
varsaturi
Constipatie
Combaterea ei
Masaj abdominal,
miscare sub
supraveghere si
Stare generala
buna cu reluarea
tranzitului
administrarea de
laxative la
indicatia
medicului
intestinal
Cefalee
Combaterea ei
Administrea
tratamentului
prescris de medic
Durere epigastrica
Diminuarea
acesteia
Asezarea in
pozitie
confortabila ce
diminuiaza
durerea,
administrarea de
antalgice la
cererea medicului
Pacientul acuza
dureri epigastrice
diminuate cu o
stare generala
buna, afebril
Anxietate
Combaterea ei
Administrarea de
calmante la
cererea medicului
si evitarea
factorilor excitanti
Anxietate redusa
Dificultate in
comunicare
Sa comunice cu
personalul
medical
Comunicare cu
pacientul privind
boala, incurajarea
pacientului sa
comunice cu
personalul
medical,
explicarea
necesitatii de
comunicare in
buna vindecare a
bolii
Pacintul a inceput
sa comunice
Dificultate in
recreere
Sa se poata
recreea
Asigurarea linistii
si repausului,
punerea la
dispozitie a
radioului, tv, carti
Pacientul a
inceput sa se
recreeze
Lipsa de
informatii legata
Sa aiba cunostinte
Educatie sanitara
privind boala si
Pacientul a
dobandit
Pacientul nu mai
acuza cefalee
de boala
suficiente legate
de boala
factorii daunatori,
oferirea de pliante
legate de boala
informatii legate
de boala
CAPITOLUL VI
- Repaus la pat
eforutlui fizic
- Evitarea
alcool
in perioadele dureroase
consumului
de bauturi
cu limitarea
carbogazoase,
cafea,
BIBLIOGRAFIE
1.