SCOALA POSTLICEALA

„FUNDATIA ECOLOGICA GREEN” BRASOV

INGRIJIREA
PACIENTILOR CU
GASTRITA

CLASA AMG II E

ELEV ANDOK TIMEA ANDREA

BRASOV 2019
 CUPRINS
1.ARGUMENT ........................................................................................................................... 1
2.CAPITOLUL I ........................................................................................................................ 2
3.Notiuni de anatomie si fiziologie ............................................................................................ 2
a)Tractul gastrointestinal superior ................................................................................ 3
b)Tractul gastrointestinal inferior ................................................................................... 3
c)Organe anexe ................................................................................................................. 3
d)Functionare .................................................................................................................... 4
e)Dimensiuni ...................................................................................................................... 4
f)Pozitionare....................................................................................................................... 4
g)Structura ......................................................................................................................... 5
h)Părţile anatomice a stomacului ..................................................................................... 5
i)Fiziologia aparatului digestiv ......................................................................................... 6
4.Capitolul II .............................................................................................................................. 8
5.Gastrita acuta .......................................................................................................................... 8
a)Etiologie ......................................................................................................................... 8
b)Factorii de risc............................................................................................................... 8
c)Etiopatogenie ................................................................................................................. 9
d)Tabloul clinic ................................................................................................................. 9
e)Simptomatologie ............................................................................................................ 9
f)Diagnostic pozitiv ........................................................................................................... 9
g)Diagnostic diferential .................................................................................................. 10
h)Evolutie ........................................................................................................................ 10
i)Tratament profilatic .................................................................................................... 10
j)Tratament medical ...................................................................................................... 10
6.CAPITOLUL III ................................................................................................................... 11
7.Rolul asistentului medical in pregatirea pentru explorari clinice si paraclinice............. 11
a)Anamneza . .................................................................................................................. 11
b)Examenul clinic general ............................................................................................. 11
c)Examene de laborator ................................................................................................. 11
d)Rolul asistentului medical in examene de laborator ................................................ 12
h)Rolul asistentei medicale la recoltarea urinei ........................................................... 13
i)Rolul asistentei medicale in realizarea ecografiei ...................................................... 14
j)ENDOSCOPIA DIGESTIVA SUPERIOARA .......................................................... 14
k)Rolul asistentei medicale in realizarea endoscopiei ................................................. 14
8CAPITOLUL IV .................................................................................................................... 15
a)Ingrijiri specifice acordate pacientului cu gastrita acuta ...................................... 15
b)Internarea................................................................................................................... 15
c)Asigurarea conditiilor de mediu................................................................................ 15
d)Asigurarea igienei ...................................................................................................... 15
e)Alimentatia bolnavului .............................................................................................. 15
f)Alimente permise ........................................................................................................ 16
g)Alimente interzise ....................................................................................................... 16
h)Administrarea tratamentului.................................................................................... 16
i)Prevenirea gastritei ..................................................................................................... 16
9.CAPITOLUL V ..................................................................................................................... 17
10.Prezentarea cazurilor ......................................................................................................... 17
a)Cazul 1......................................................................................................................... 17
b)Cazul 2 ........................................................................................................................ 20
c)Cazul 3 ......................................................................................................................... 23
11.CAPITOLUL VI ................................................................................................................. 26
12.Educatia sanitara a pacientului cu gastrita acuta ............................................................ 26
13.BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................. 27
 ARGUMENT

„Rolul esenţial al asistentei medicale constǎ în a ajuta persoanele bolnave, sǎnǎtoase şi

sǎ recâştige sǎnǎtatea sau sǎ-l ajute pânǎ în ultimele sale clipe, prin îndeplinirea sarcinilor pe
care le-ar fi îndeplinit singur, dacǎ ar fi avut voinţǎ, putere şi cunoştinţele necesare sǎ
îndeplineascǎ aceste funcţii, astfel încât acesta sǎ-şi recapete independenţa cât mai repede
posibil.
Asistenta medicalǎ ajutǎ bolnavul sǎ respecte prescripţiile terapeutice ale medicului.
Ea este conştiinţa celui lipsit de conştiinţǎ, dorinţa de a trǎi pentru cel ce a gândit la
suicid, membru pentru cel cǎruia i-a fost amputat, ochi pentru cel ce a orbit de curând, mijloc
de locomoţie pentru copilul mic, încrederea pentru tânǎra mamǎ, vocea celor slabi pentru a se
putea exprima.”

1
 CAPITOLUL I
Notiuni de anatomie si fiziologie

Anatomia aparatului digesitv

2
 Aparatul digestiv (și sistemul alimentar) este ansamblul de organe responsabil
cu digestia alimentelor și eliminarea materiilor ce nu au putut fi digerate. Aparatul digestiv
se compune din: tubul digestiv (cavitatea bucală, faringele, esofagul, stomacul, intestinul
subțire, intestinul gros, anusul) și anexele acestui tub (pancreasul, ficatul, căile biliare).
Aparatul digestiv este alcatuit din : -Tubul digestiv;
-Glandele anexe.

1. Tractul gastrointestinal superior ( tubul digestiv ) este format din :

- cavitatea bucala - aici alimentele sunt maruntite cu ajutorul dintilor si limbii si sunt
amestecate cu saliva. Cavitatea bucala este delimitata de 5 pereti: unul anterior – buzele,
doi laterali – obrajii, unul inferior – planseul bucal si unul superior – bolta sau valul
palatin;
- faringe –ramuri arteriale din faringiana ascedenta , din palatina ascedenta , sfenopalatina
si cidiana;
- esofag - parte a tractului digestiv, esofagul este un tub musculomucos, lung de 25-30
cm cu funcţia de transport a hranei si care leaga faringele de stomac. Pereţii săi musculari
produc contracţii ondulatorii, care ajută la transportarea alimentelor.
- stomac- aici hrana este transformata in pasta, cu ajutorul acizilor existenti la nivelul
stomacului.

2. Tractul gastrointestinal inferior este format din :

-intestinul subtire - reprezintă segmentul aparatului digestiv, situat între stomac şi

intestinul gros. Aici sunt absorbite majoritatea lichidelor si mineralelor din mancare.
Prezinta o serie de inflexiuni, numite anse intestinale si este format din 3 parti:
-duoden - segment iniţial al intestinului subţire cu lungime de 25 – 30 de cm si
forma de potcoava deschisa, ce leaga stomacul de jejun. Aici incepe procesul de digestie a
mancarii, rolul duodenului fiind acela de de a neutraliza aciditatea din hrana.
-jejun - partea centrală a intestinului subţire, fiind situat între duoden şi ileon. rolul
lui este de a absorbi substantele nutritive.
-ileon - ultima parte a intestinului subtire. Aici are loc absorbţia nutrienţilor
rezultaţi în urma digestiei.
-intestinul gros - parte a aparatului digestiv, cuprins între intestinul subţire şi anus. Aici
are loc absorbţia apei si a mineralelor neabsorbite. Intestinul gros este format din:
-cecum (cecul) - prima parte a intestinului gros, situat între ileon şi colon. De
cecum este ataşat apendicele. În cecum se află flora intestinală.
-colon (colon ascendent, colon transvers, colon descendent, colon sigmoid) - aici
este absorbita apa ramasa in alimente.
-rect - canal cu pereti musculosi unde sunt depozitate materiile fecale.
-anus - partea finală a rectului, folosit pentru eliminarea materiilor fecale.

3. Organe anexe :

- glandele salivare:
 Glande salivaremici ale mucoasei bucale ( 10 % din secretie );
 Glande salivaremari perechi:
o sublinguale o submandibulare o parotide.

3
-ficat - produce bila, neutralizeaza toxinele din organism, prelucreaza si depozitează
numeroase vitamine şi o serie de microelemente esenţiale;
- vezica biliara (colecistul) - rezervor temporar al bilei. Este unită cu ficatul, de unde
primeşte bila, şi cu duodenul, unde eliberează bila, necesara digestiei grasimilor;
-pancreas - organ care îndeplineşte două funcţii majore: exocrină (produce sucul
pancreatic care conţine enzime digestive) şi endocrină (produce mulţi hormoni
importanţi,incluzând şi insulina).

STOMACUL – reprezinta un organ intraperitoneal cu proiectie abdominala si toracica

situat in etajul supramezocolic al cavitatii peritoneale si deasemenea un organ mobil
cavitar in forma de cimpoi sau litera „j” , zona cea mai dilatata a tubului digestiv cu rol de
depozitare si digestie a alimentelor.
Predigestia bolului alimentar, în special al proteinelor, care este continuată la
nivel intestinal.
In stomac, prin pH-ul acid al sucului gastric are loc distrugerea majoritatii
bacteriilor (cu excepţia anumitor bacterii ca Helicobacter pylori care se dezvoltă în
mucoasa gastrică fiind în mod frecvent răspunzător de ulcerul gastric).

Functionare

Hrana, care în prealabil este faramitata la nivelul gurii cu ajutorul dinţilor, va fi

amestecată în interiorul compartimentului gastric cu sucul gastric (compus din acid
clorhidric) şi enzime (pepsina) care descompun moleculele mai mari, în special proteinele.
Pentru digestie este stimulată secretia perstaltismului şi a sucului gastric.
Prin masticatie, miros si gust, creste cantitatea de suc gastric de la la 10 ml/oră
în stare de repaus stomacal, până la 1000 ml/oră. Pentru a realiza digestia, hrana este
oprită timp de 2-4 orein stomac, cu ajutorul pilorului - orificiul de continuare a
stomacului cu duodenul.

Dimensiuni

Dimensiunile medii ale unui stomac umplut moderat sunt :

- lungime totala : 25 cm;
- latimea de la marginea stanga la cea dreapta, la nivelul corpului stomacului :
8,5 - 10 cm;
- distanta dintre cele doua margini ale canalului piloric : 3 cm;
- diametrul anteroposterior: 8 cm;
- inaltimea fundului stomacului : 4 cm;
- lungimea vestibulului piloric : 7 cm;
- lungimea canalului piloric : 3 cm;
- capacitatea stomacului: variaza intre 600 – 2000 ml, in functie de varsta, sex,
regimurile alimentare si starile patologice.

Pozitionare

Stomacul se afla in cavitatea abdominala, in partea stanga, in loja gastrica,

imediat sub diafragma. La omul viu are pozitia verticala, iar la cadavru este aproape
orizontal.
Stomacul este mentinut in locul sau datorita tubului digestiv, conexiunilor cu
ficatul, intestinul gros, splina si peretelui posterior al abdomenului.

4
Structura

Părţile anatomice a stomacului

Cardia (orificiu cardiac) este intrarea în stomac din esofag. Importanta

cardiei este data de rolul sau de sfincter care asigura trecerea bolurilor din esofagul
terminal spre stomac, pe de o parte si impiedicarea refluxului gastroesofagian, pe de alta
parte.
Mica curbura – este concava, groasa, cu o lungime aproximativa de 15 cm.
Incepe de la cardia, prezinta o portiune verticala apoi un unghi– incizura gastrica si
devinde orizontala spre pilor.
Marea curbura – este convexa, subtire, cu o lungime aproximativa de 40 cm.
Contureaza marginea stanga a stomacului, formand cu terminarea esofagului un unghi,
numit incizura cardiaca. Acestea sunt dispuse de-a lungul celor doua curburi, alaturi de
arcurile arteriale, si se varsa in vena porta.
Fundul stomacului (zona fundica) – reprezinta partea cea mai larga si mai inalta a
stimacului, stomacului situat mai sus de cardie, imdeiat sub diafragm. De obicei este plin
cu gaze si aerul inghitit in timpul deglutitiei. Se mai numeste si camera cu aer a
stomacului.
Corpul gastric - este partea cea mai mare a stomacului.
Orificiul piloric (pilorul) - orificiu inferior al stomacului, care face legătura
intre corpul gastric si o zonă mai dilatată - antrul piloric, continuat cu o porţiune
îngustată - canalul piloric - care se termină inspre duoden cu un sfincter muscular numit
sfincter piloric.
Din punct de vedere structural, in stomac se pot distinge 4 tunici.
1.Tunica seroasa- este repre$entata de peritoneul visceral careacopera stomacul aproape
in intregime.

5
2.Tunica musculara – este formata din fibre musculare netede, dispuse in 3 straturi
concentrice (stratul longitudinal, stratul circular, fibrele oblice).
3.Tunica submucoasa – este formata dintr-un tesut conjuctiv lax, vase de sange si
limfatice si nervi care constituie un plex secretor pentru glandele mucoase. Rolul ei este
de a captusi musculatura si a ajuta la alunecarea mucoasei.
4.Tunica mucoasa – captuseste toata suprafata endogastrica; find mai mare ca
intindere decat aceasta, tunica se cuteaza, formand o retea de plici mucoase, ceea ce
permite stomacului sa se mareasca la o dimesniue cu pana la 20 de ori mai mare decat
dimensiunea initiala. Tunica mucoasa se continua superior cu mucoasa esofagului si
inferior, la nivelul pilorului, cu mucoasa duodenala. Mucoasa gastrica este alb-cenusie pe
stomacul gol si roz-rosiatica in timpul digestiei.

Vascularizatia si inervatia stomacului - importanta secretiei gastrice si energia necesara

functionarii tunicii musculare explica vascularizatia bogata a stomacului.
1. Arterele stomacului provin din cele trei ramuri care pornesc din trunchiul celiac:
artera hepatica, artera splenica si artera gastrica stanga.
2. Venele stomacului corespund in general arterelor. Ele se formeaza din retele capilare
situate in submucoasa; strabat grosimea peretilor gastrici, se aduna sub seroasa si se arunca
apoi in trunchiuri colectoare.
3. Nervii stomacului - sunt nervi vegetativi de origine : -simpatica –parasimpatica.
a) sistemul simpatic participa la inervarea stomacului prin intermediul filetelor nervoase,
plecate din plexul celiac, pe calea ramurilor arteriale ;
b) sistemul parasimpatic este reprezentat de nervul vag drept si stang.

Fiziologia aparatului digestiv

Tractul gastro-intestinal asigura aportul continuu de apa, electroliti si substante

nutritive necesare organismului. in vederea realizarii acestor functii, este necesara:
1. deplasarea alimentelor prin tractul alimentar;
2. secreiia sucurilor digestive si digestia alimentelor;
3. absorbtia produsilor de digestie, a apei si a electrolitilor;
4. circulatia sangelui prin segmentele tubului digestiv in vederea transportului substantelor
absorbite;
5. controlul acestor functii prin intermediul sistemului nervos si endocrin.
Majoritatea substantelor intilnite in alimente au o structura chimica complexa,
diferita de cea a constituientilor organismului, si nu pot fi preluate ca atare din natura.
Ea sufera, in prealabil, transformari mecanice, fizice si chimice. Totalitatea
acestora reprezinsi digestia alimentelor. Prin digestie, principiile alimentare sunt
descompuse in molecule simple, fara specificitate biologica, iar acestea pot fi absorbite la
nivelul mucoasei intestinale:
DIGESTIA reprezinta decompunerea alimentelor si transformarea lor fizico-
chimica in elemente in stare de a fi absorbite. Poate fi:
1.DIGESTIA BUCALA
a) prelucrarea mecanica prin actul masticatiei cu rol de:
- fragmentarea alimentelor;
- facilitarea deglutitiei;
- amestecarea alimentelor cu produsul de secretie al glandelor salivare;

6
- initierea procesului de digestie a amidonului sub actiunea amilazei salivare;
- asigurarea contactului cu receptorii gustativi.
b) impregnarea alimentelor cu saliva cu rol de:
- pregatirea mecanica a alimentelor;
- solvent( pentru perceptie de catre receptori);
- curatirea mecanica a mucoasei bucale;
- digestiv;
- in vorbirea articulata;
- excretor;
- in mentinearea echilibrului hidric.
c) deglutitia cuprinde 3 timpi:
-bucal (in momentul in care alimentele sunt gata pentru a fi inghitite,ele sunt in mod
voluntar impinse in faringe datorita presiunii pe care o exercita limba prin miscarea ei in
sus si posterior asupra palatului moale. De acum incolo, procesul deglutitiei devine in
intregime, sau aproape, un act automat si, in mod obisnuit nu mai poate fi oprit).
-faringian (la intrarea in faringe sunt stimulate ariile receptoare de la acest nivel.
Impulsurile de la acest nivel ajung la trunchiu lcerebral si initiaza o serie de contractii
faringiene musculare automate).
-esofagian (esofagul are, in principal, rolul de a transporta alimentele din faringe in
stomac, iar miscarile lui sunt organizate specific in vederea acestei functii. In mod normal,
esofagul prezinta doua tipuri de miscari peristaltice: peristaltism primar si peristaltism
secundar.
2. DIGESTIA GASTRICA
a) functia secretorie a stomacului( secretiile gastrice continua procesele digestive incepute
in cavitatea bucala, cantitatea secretata zilnic este de aproximativ 2l) .
Fazele secretiei gastrice sunt urmatoarele:
- faza cefalica( reflexe neconditionate si conditionate –declansate de vederea sau mirosirea
alimentelor).
- faza gastrica( distensia mecanica a stomacului –mecanism nervos si mecanism umoral-
gastrina,histamine)
- faza intestinala( efecte stimulatoare si inhibitorii la patrunderea chimului in duoden).
b) functia motorie a stomacului (mecanism intragastric).
varsatura = act reflex prin care continutul gastric este evacuat fortat pe gura ( relaxarea
portiunii superioare a corpului si fundului gastric, a cardiei si esofagului i contractie la
nivelul incizurii angulare a stomacului → contractia diafragmului si musculaturii
abdominale anterioare→evacuarea continutului gastric cu epiglota inchisa →la sfarsit
diafragmul se relaxeaza si se contracta muculatura expiratorie si bdominala anterioara ,
rezulatand evacuarea continutului restant al esofagului ).
3. DIGESTIA INTESTINALA SI FUNCTIA DE ABSORTIE:
a) secretia pancreatica;
b) secretia biliara:
- parasimpaticul = excitosecretor si excitomotor;
- simpaticul = inhibitor al secretiei si motilitatii;
- umoral prin descarcarea de secretina , hepatocrinina , glucagon, gastrina.
c) secretia intestinala;
d) functia motorie a intestinului:
– miscarile intestinului ↓→de amestec ( segmentare , pendulare )
↓→peristaltice

7
 Capitolul II

Gastrita acuta

Gastrita acuta este inflamatia acuta, reversibila a mucoasei gastrice. Mucoasa

gastrica este tumefiata, prin edem si congestie, iar la nivelul suprafetei mucoasei apar
eroziuni hemoragice si chiar ulcere acute.
Gastrita acuta este cauzata frecvent de:
-ingestia unor medicamente (aspirina, antiinflamatorii - gastrita postconsum de
antiinflamatoare nesteroidiene )
-de abuzul de bauturi alcoolice ( gastrita etanolica) meselor copioase,
condimentelor sau alimentelor dificil de digerat.
-in unele cazuri se instaleaza secundar ingestiei de substante caustice precum
acidul sulfuric, clorhidric, acetic, substante care provoaca rani pe diferite portiuni ale
mucoasei gastrice - gastrita acuta postingestionala.
-in alte cazuri poate fi provocata de refluxul bilei din duoden in stomac, in special
dupa anumite interventii chirurgicale la nivelul stomacului ce favorizeaza refluxul bilios.
Gastritele acute pot fi clasificate in:
-gastrita acuta simpla,
-gastrita acuta coroziva,
-gastrita acuta alergica.
Evolutia gastritei acute poate fi de scurta durata cu tendinta rapida spre vindecare
dupa administrarea tratamentului adecvat sau dupa indepartarea cauzelor. Neglijarea
gastritei acute poate duce la cronicizare sau complicatii severe.

Etiologie

- Agentii infectiosi.
- Bacterii: Helicobacter pylori (HP) – cea nai frecventa cauza; Streptococ ±- hemolitic,
stafilococ, clostridium welchii; Proteus; E.coli; Bacilul Koch; Treponema pallidum.
- Virusuri: Citomegalovirus si herpes virus.
- Fungi: Candida, Histoplasma capsulatum, Criptococcus.
- Paraziti si nematode: Strongiloide, Toxoplasma, Critosporidium, Leishmania etc.
- Cauze autoimune: gastrita atrofica cu anemia Biermer.
- Agentii medicamentosi: antiinflamatoriile nesteroidine, corticosteroidele.
- Agentii fizico-chimici cu potential eroziv (alcool, produse picante etc.).
- Dereglari motorii (în caz de stres si patologii ale organelor adiacente)manifestate prin
reflux duodenal-gastric.
- Stresul (hipovolemic sau hipoxic).
- Hipertensiunea portala.
- Intoxicatii alimentare.

Factorii de risc:

- alimentarea haotica si irationala;

- vârsta peste 60 ani;
- fumatul;
- consumul necontrolat de medicamente, alcool, agenti chimici;
- factorii profesionali nocivi;

8
- dereglarile motorii ale tubului digestiv superior;
- hipovolemie;
- hipoxie (în starile de soc, combustii);
- insuficienta renala.

Etiopatogenie

Factorii etiologici variati actioneaza direct asupra mucoasei gastrice sau indirect,
prin scaderea nivelului prostaglandinelor, sau prin ischemia mucosala.
Cele mai frecvente cauze de gastrita acuta sunt medicamentele (acidul
acetilsalicilic si alte AINS), alcoolul, situatiile de stres si foarte rar de agentii patogeni.

Tabloul clinic

Manifestarile clinice sunt variate în dependenta de factorul etiologic si sunt

reprezentate, în majoritatea cazurilor de sindrom dispeptic (discomfort abdominal, senzatie
de plenititudine postprandiala, senzatie de greata, varsaturi, balonari abdominale, eructatii,
satietate precoce, pirozis, regurgitatii) si de durere epigastrica acuta (uneori severa);
pacienti sunt afebrili.
-hemoragiile digestive în gastrita hemoragica si eroziva;
-Sindrom anemic (anemie megaloblastica) digestiv si neurologic în gastrita atrofica
autoimuna.

Simptomatologie

Tranzitul intestinal poate fi nemodificat, dar pot surveni diaree sau constipatie.
Ca semne generale se intalnesc cefaleea, astenia, starea de indispozitie, inapetenta
si chiar repulsia pentru mancare.

Simptomele in gastrita acuta sunt reprezentate de:

-stare generala alterata;
-dureri epigastrice (in zona dintre plexul solar si ombilic), cu caracter colicativ;
senzatia de plenitudine;
-greata;
-sialoree
-varsaturi ( mai intai alimentare, apoi mucoase sau bilioase);
-diaree;
-tahicardie;
-hipotensiune arteriala (mai rar);
-in cazurile grave, hemoragii digestive superioare.

Diagnostic pozitiv

Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe datele clinice, tinand seama de aparitia brusca a

simptomelor curand dupa cauza provocatoare.

9
Diagnostic diferential

Diagnosticul diferential se face cu gastritele acute din starile septice sau din bolile
infectioase, cu o colecistopatie acuta, o apendicita acuta, cu debutul unei hepatite
epidemice, cu unele intoxicatii, cu varsaturile de natura central- nervoasa.
Uneori, prima manifestare a ulcerului gastro-duodenal poate sa imbrace aspectul
gastritei acute. De asemenea, sa nu uitam manifestarile pe care le poate avea sarcina in
primele saptamani.

Evolutie

Evolutia gastritei acute simple dureaza 2-5 zile, mergand spre vindecare. Gastritele
acute neglijate sau repetate pot evolua spre cronicizare.

Tratament profilatic

Tratamentul profilactic consta in evitarea cauzelor care provoaca boala.

Tratamentul gastritei acute depinde de cauza sa. Atunci cand simptomele se manifesta,
medicul poate recomanda o dieta lichida pentru o scurta perioada de timp, urmand ca
aceasta sa fie inlocuita rapid de un regim normal cu trei mese echilibrate pe zi.
Dieta lichida trebuie prescrisa doar de catre medic si nu poate fi urmata mult timp
fara consecinte grave asupra starii generale de nutritie.
Dupa disparitia simptomelor, alimentatia normala poate fi reluata, excluzand toate
alimentele ce pot provoca arsuri la stomac. Unele medicamente - antiacide - sunt uneori
esentiale pentru a reduce intensitatea simptomelor. Alcoolul si tutunul sunt interzise, iar
medicamentele antiinflamatorii trebuie evitate. În general, gastrita acuta se vindeca cu un
tratament adecvat.

Tratament medical

Tratamentul medical in gastrita acuta are la baza, in primul rand, regimul dietetic;
in primele zile se va prescrie un regim hidric cu ceaiuri de menta, musetel, tei si supe de
zarzavat, strecurate. Dupa doua zile se pot introduce piureuri de legume, gris, orez, paste
fainoase, lichide nu prea dulci, mere rase; ulterior, in functie de evolutie, se vor da lactate,
oua fierte, carne slaba fiarta, perisoare in aburi, budinci.
Tratamentul se poate incepe cu incercarea de a provoca o varsatura pentru
evacuarea stomacului. Durerile vor fi calmate prin aplicarea unor comprese umede
alcoolizate si prin injectii cu papaverina sau atropine; in caz de deshidratare se recomanda
solutie clorurosodica izotonica, subcutanat, sau solutii clorurate si glucozate in perfuzii
intravenoase. La nevoie, in starile mai grave, cu hipotensiune, se vor administra analeptice.
Tratamentul gastritei acute se va face in functie de etiologia sa. In cazul unei
gastrite acute hiperacide vor fi utilizate pentru tratament medicamente din clasele:
-antiacide (amestecuri de substante alcaline cu rol in neutralizarea secretiei acide) :
Almagel A , Dicarbocalm , Novalox , Rennie.
-antisecretorii (substante ce au rolul de a inhiba secretia acida actionind asupra receptorilor
histaminici - ranitidina, famotidina, etc. si asupra pompelor de protoni - omeprazolul) :
Scobutil , N-prednison , Uscosin , Priamide , Oxifenoniu.
-pansamente gastrice (medicamente ce au rolul de a forma la nivelul mucoasei gastrice un
film protector ce va ajuta la refacerea acesteia).

10
-antispastice (exercita o actiune specifica antispastica, ce se manifesta asupra musculaturii
netede a tractului gastrointestinal, biliar si urinar) : Buscopan , Ulcogastrin . Digest Duo .
No-Spa forte.
-antiemetice.
-antialgice.
Cind se va evidentia existenta germenului Helicobacter pilory in mucoasa gastrica
se va asocia un tratament antibiotic de eradicare a acestei infectii: amoxicilina asociata cu
metronidazol.
Cu toate aceste modalitati terapeutice, se va impune regim igienodietetic adecvat de
eliminarea a factorilor iritanti gastrici (alcoolul, tutunul, condimentele, etc.).

CAPITOLUL III

Rolul asistentului medical in pregatirea pentru explorari clinice si paraclinice

Anamneza -este metoda prin care asistentul va obtine date de la pacient(anturaj

sau apartinatori) cu privire la starea de sanatate si de boala, precum si mediul ambiental in
care evolueaza acesta.
Asistenta va permite pacintului sa-si exprime suferintele si il va asculta fara sa il
intrerupa, apoi va pune intrebari(inchise si deschise) si in tot acest timp va observa
pacientul, va afla datele biografice a pacientului( varsta, sexul, locul nasterii, conditii de
viata si munca), motivele inernarii( 2-3 simptome de ordin general sau local),
APF(antecedente personale fiziologice) se face la femei si se va urmari: menarha,
succesiune si durata ciclului menstrual, durata fluxului, nr. de nasteri si de avorturi,
tulburari ale ciclului menstrual si menopauza.
APP(antecedente personale patologice) va urmari: boli infectioase, BTS si boli
organice.AHD(antecedente heredo-colaterale): boli de care au suferit rude de gr. I, decesul
rudelor la varste tinere, boli ereditatre, boli determinate de coabitare si ahd semnificative.
Iar la final se va incheia cu interbari legate de conditiile de viata si munca.
Examenul clinic general
Se realizeaza de catre medic, asistentul medical avand rolul sa asigure foaia de
observatie, instrumentrul necesar, rezultatele de la investicatii si ajuta pacientul sa se
dezbrace si asezarea acestuia in pozitiile cerute de catre medic. Acesta va cuprinde:
- insepectia regiunilor corpului si se termina cu observarea unor miscari cum ar fi ridicatul
din pat si mersul.
-palparea ofera informatii despre volumul, suprafata, consistenta, sensibilitatea si
mobilitatea unor organe( piele, strat adipos, muschi, ggl.limfatici, sistem osteo-articular si
organe abdominale) observandu-se mimica pacientului.
-percutia anumitor zone obtinandu-se diferite sunete in functie de intensitate, tonalitate si
timbru.
-ascultatia inimii si plamanilor.
Examene de laborator Recoltarea sângelui se face dimineaţa pe nemâncate sau,
cel mult după un mic dejun care să nu fi cuprins nici o formă de grăsime animală sau
vegetală (lapte ,unt, ouă, ciocolată, margarină, etc).
De asemenea, cina din seara precedentă trebuie să fi fost lipsită de grăsimi.
Asistenta medicală pregăteşte materialele necesare pentru manevrele
medicale, pregăteşte psihic pacientul, pregăteşte locul de elecţie, i se explică pacientului
tehnica şi necesitatea ei, se recoltează produsul patologic, se etichetează produsul, se
trimite la laborator si se notează în foaia de observaţie.

11
 Recoltarea hemoleucogramei, se realizeaza prin punctie venoasa sau prin inteparea
pulpei degetului si sunt necesare eprubete mov cu două picături de anticoagulant cu 0,1 ml
EDTA, recoltându-se 2-3 ml în funcţie de eprubetă. Se poate evidenţia hemoglobina,
hematocritul, globulele albe, globulele roşii, trombocitele, formula leucocitară şi indicii
hematologici (VEM,CHEM). Valori:
• Hematii= 4,5–5milioane/mm³
• Leucocite = 5000–9000/mm³
• Trombocite=150.000-300.000/mm³
Formula leucocitară
• neutrofile =60–70%
• bazofile =0,5–1%
• eozinofile =1–4%
• monocite =5–8%
• limfocite =20–27%
Hemoglobina – se recoltează 2 ml sânge pe citrat de sodiu sau EDTA Valori : 12 –
15 % - femei.
Glicemia – se recoltează prin puncţie venoasă aspirând 2 ml sânge, având ca
anticoagulant,fluoruradesodiu–4mg.Valori: 80–120mg/dl.
Colesterolul- valorile normale variaza in functie de virsta, regim alimentar si zona
geografica.Limita superioara admisa este de 200 mg % ml (Europa).
Utilitatea testului : detectarea tulburarilor lipidelor plasmatice in vederea evaluarii
riscului potential al unor afectiuni coronariene aterosclerotice.
Fibrinogenul – se recoltează 4,5 ml sânge prin puncţie venoasă, având drept
anticoagulant citratul de sodiu3,8%-0,5ml..Valori :200-400mg/dl
Pentru recoltarea indicilor de coagulare sunt necesare eprubetele albastre care
conţin 0,5 ml citrat de sodiu recoltându-se 4,5 ml de sânge. Se pot evidenţia timpul de
protrombină, activitatea de protrombină, aPTT, timpi de coagulare, INR,fibrinogen.
Valori normale : TS = 2'- 4' ; TC = 5'- 8'.
Pentru recoltarea VSH-ului se folosesc eprubete negre cu 0,4 ml de anticoagulant
citrat de sodiu, recoltându-se 1,6 ml se sânge.Valori normale: 2 – 13mm/1h.

Rolul asistentului medical in examene de laborator

-pregateste materialele necesare: manusi sterile, seruri test, ace, seringi sterile, tavita
renala, lame de sticla, stativ si pipete, tampoane, garou, solutii dezinfectante – alcool 90,
pernite si musama.
-pregateste psihic pacientul: ii explica scopul si necesitatea tehnicii.
-pregateste fizic pacientul: se aseaza pacientul in pozitie confortabila si se examineaza
calitatea si starea venelor, se aseaza bratul pe pernita si musama in aductie si extensie
maxima, dezinfecteaza tegumentele, aplica garoul la o distanta de 7-8 cm deasupra locului
punctiei strangandu-l astfel incat sa opreasca circulatia venoasa fara a comprima artera si
se recomanda sa stranga pumnul.
Executie:
- asistentul se spală pe mâini cu apă si săpun, îmbracă mănuşile sterile;
- se fixează vena cu policele mânii stângi la 4-5 cm sub locul puncţiei;
- se fixează seringa, gradaţiile şi acul fiind orientate în sus, în mâna dreapta, între police şi
restul degetelor;
- se pătrunde cu acul trâversând, în ordine tegumentul, apoi peretele venos până când acul
înaintează în gol;
- se schimbă direcţia acului 1-2 cm în lumenul venei;

12
- se controlează patrunderea acului în venă prin aspiraţie cu seringa;
- se continuă tehnica de recoltare a sângelui;
- se indepartează staza venoasă dupa executarea tehnicii prin desfacerea garoului şi a
pumnului;
- se aplica tamponul îmbibat în soluţie dezinfectantă la locul de patrundere a acului şi se
retrage brusc acul;
- se comprimă 1-3 minute, braţul fiind în poziţie verticală;
Ingrijirea ulterioara: se face toaleta locală a tegumentului, se schimbă lenjeria
dacă este murdară, se asigură o poziţie comodă în pat, se supraveghează pacienta.
Pregătitrea produsului recoltat: eprubetele se etichetează, se completează
formularele de trimitere, se masoară cantitatea.
Reorganizare : materialele refolosibile se dezinfectează, se spală, se pregatesc
pentru o noua sterlizare ; deşeurile se îndepartează.
Accidente si interventii
- hematom (prin infiltrarea sângelui în ţesutul perivenos) /se retrage acul şi se comprimă
locul puncţiei 1-3 minute ;
- străpungerea venei (perforarea peretelui opus) /se retage acul în lumenul venei;
- ameţeli, paloare, lipotimie /se întrerupe puncţia, pacienta se asează în decubit dorsal fără
pernă, se anunţă medicul.
Examene de urină – sumar urină
Sumar urină - recoltarea se face din prima urina dimineata in sticlute
curate(sterile).
- albumina cu apreciere cantitativ: +, ++, +++;
- glucoza;
Normal: abumina, glucoza- absent.
- sediment urinar: rare leucocite, rare epitelii.

Rolul asistentei medicale la recoltarea urinei

- pregăteşte materialele necesare: urinar (bazinet), muşama, aleză, materiale pentru toaleta
organelor genitale externe, eprubete sterile sau alte recipiente în funcţie de examenul cerut;
- pregăteşte psihic pacienta: se anunţă şi se instruieşte privind folosirea bazinetului, să
folosească numai recipientul gol şi curat, să urineze fără defecaţie, să verse imediat
urina în vasul colector, să nu urineze în timpul toaletei;
- pregăteşte fizic pacienta: se protejează patul cu muşama şi aleză, se asează bazinetul sub
pacientă, se face toaleta organelor genitale externe, se îndepartează bazinetul şi se
înlocuieşte cu altul curat.
Executie:
- recoltarea urinei pentru examen sumar: din urina obţinută se trimite un eşantion de
100-150 ml la laborator;
- se recoltează prima urină de dimineaţă sau după cel puţin patru ore de la micţiunea
anterioară;
- recipientul se închide cu capac ermetic, se etichetează şi se trimite către laborator în
maxim o oră de la recoltare.
Examene ecografice – ecografia abdominala
Ecografia este o metodă de diagnosticare ultrasonografică – prin folosirea
ultrasunetelor. Aparatul folosit se numeşte echograf. Metoda se bazează pe proprietatea
diferitelor structuri de a reflecta ultrasunetelor si formează imagini alb-negru pe ecranului
ecografului. Ecograful asigură o bună evaluare a stării de sănătate a organelor interne.

13
 Ecografia abdominală reprezintă metoda prin care se permite examinarea vizuală a
organelor interne pline.

Rolul asistentei medicale in realizarea ecografiei

-se pregăteşte pacientul psihic, i se explică necesitatea tehnicii, respectarea unor reguli de
examinare: să nu mănânce cu 6 ore înaintea examinării, trebuie să bea
500 ml de lichid neacidulat şi neîndulcit, nu trebuie să meargă la toaletă cu o oră înaintea
examinării, etc..

ENDOSCOPIA DIGESTIVA SUPERIOARA

Endoscopia digestiva superioara este un procedeu de investigare ce permite

medicului sa exploreze interiorul esofagului, stomacului si a primei parti a intestinului
subtire (duodenul) prin intermediul unui instrument subtire si flexibil, prevazut cu un
aparat optic, ce poarta numele de endoscop.
Cu ajutorul endoscopiei medicul poate vedea ulceratiile, inflamatiile, tumorile,
infectiile sau sangerarile de la nivelul tractului digestiv superior. Se pot preleva tesuturi
(biopsie), pot fi indepartati polipii si se pot trata hemoragiile de la acest nivel al tubului
digestiv.

Rolul asistentei medicale in realizarea endoscopiei

Inainte de efectuarea endoscopiei asistenta va intreba pacinetul daca:
-are alergie la vreun medicament, inclusiv la medicamentele anestezice;
-urmeaza un tratament medicamentos;
-are probleme cu sangerarea sau daca urmeaza un tratament cu anticoagulante;
-are afectiuni cardiace;
-exista posibilitatea unei sarcini;
-este diabetic si urmeaza un tratament cu insulina;
-pregateste psihic pacientul si il va anunta sa nu ia medicamente antiacide sau
citoprotectoare, pentru reducerea riscului de producere a hemoragiei cu cateva zile inainte
de endoscopie va evita mai ales aspirina, dar si medicamentele antiinflamatoare
nesteroidiene iar daca pacientul urmeaza un tratament cu anticoagulante, oprirea temporara
a acestuia inaintea examinarii;
-pregateste fizic pacientul si il anunta ca sa nu manance si sa bea cu 6-8 ore inainte de
investigatie pentru evitarea varsaturilor;
-se indeparteaza orice obiecte(ochelari, bijuterii sau paca dentara) si se imbraca cu un halat
si este sfatuit sa urineze inainte de procedeura;
-pregateste materialele necesare: lubrefiant, manusi sterile, solultii sedative, spray
anestezic/ lichid anestezic, seringi sterile, endoscop steril, instrumente chirurgicale sterile
in caz de prelevarea de tesut, eprubete.
Executie:
-inaintea examinarii gatul pacientului va fi amortit cu un spray anestezic, prin
administrarea unei pastile sau prin gargara cu un lichid anestezic, pentru a usura
patrunderea endoscopului,
-asistenta va prinde o linie venoasa la nivelul bratului pacientului,
- pacientul va fi rugat sa se intinda pe partea stanga, cu capul putin inclinat spre inainte. O
piesa bucala va fi introdusa pentru a proteja endoscopul de dintii pacientului. Apoi, capatul
lubrificat al endoscopului va fi introdus incet in gura. Pacientul va fi rugat sa inghita pentru
a ajuta la o mai buna manevrare a endoscopului.

14
- in momentul in care endoscopul este in esofag pacientul isi va tine capul drept pentru a
usura patrunderea endoscopului prin esofag;
- in timpul examinarii pacientul nu trebuie sa inghita decat atunci cand i se cere;
-asistenta medicala va indeparta saliva cu ajutorul unui aspirator sau pacientului i se va
permite sa saliveze pe laterala gurii;
- dupa finalizare asistenta va duce pacientul la salon si il va supravegea timp de 24 de ore.

CAPITOLUL IV
Ingrijiri specifice acordate pacientului cu gastrita acuta
Internarea

Internarea in spital se face pe baza documentelor de identitate ale bolnavului,

biletul de trimitere/internare de la medicul de familie, dovada calitatii de
asigurat/neasigurat pe baza carora se intocmeste foaia de observatie.
De la biroul de internari bolnavul este insotit la garderoba/baie/dus pentru predarea
hainelor si pentru imbaiere, apoi se va schimba in hainele de spital.
Dupa prevenirea masurilor specifice pentru prevenirea infectiilor intraspitalicesti,
bolnavul va merge in sectia unde i s-a facut internarea, insotit de personalul auxiliar si cu
foaia de observatie, pe sectie el va fi primit de asistenta sefa, aceasta il va informa asupra
regulamentului spitalului si ii va da primele elemente de educatie sanitara.

Asigurarea conditiilor de mediu

Saloanule trebuie sa fie luminose si cu o ventilatie ireprosabila, curate si dotate cu

mobilierul stric necesar. Se vor inlatura toti excitantii: auditivi, vizuali, olfactivi sau
gustativi cu efecte negativie asupra sistemului nervos.
Asistenta verifica si explica pacientului cea mai buna pozitie pe care trebuie sa o
adopte in pat, va asigura lenjerie de pat si corp uscata si curata de cate ori este nevoie si va
urmari pacientul sa nu apara complicatii.

Asigurarea igienei

Are scopul de a asigura confortul si igiena pacientului. Aceasta consta in

mentinerea pielii in stare de curatenie perfecta si prevenirea aparitiei leziunilor cutanate,
fiind o conditie esentiala a vindecarii.

Alimentatia bolnavului

Disciplina alimentara nu este o dieta ci un mod de viata sanatos pe care trebuie sa il

insuseasca oricine, de aceea pacientul cu gastrita acuta trebuie sa aiba un regim alimentar
in functie de ceea ce ii permite organismul, dar trebuie sa tina cont de anumite restrictii pe
care asistenta i le va comunica.

15
Alimente permise

Carne – sortimentele de carne slaba sau curatata de grasime, fiarta sau preparata pe gratar:
carne de pasare (fara pielita) si majoritatea tipurilor de peste proaspat sau la conserva.
Oua – cu exceptia omletelor si a ochiurilor prajite in ulei.
Produse lactate – lapte, smantana, iaurt (fara fructe), branza de vaci, cas (de vaca sau de
oaie).
Paine alba – de grau sau de secara, eventual veche de o zi..
Cereale – gris, arpacas, orez, fulgi de ovaz, paste fainoase, biscuiti
Legume – de preferinta, fierte sau conservate: sparanghel, morcovi, ciuperci, spanac,
fasole, mazare, cartofi (nu prajiti!).
Fructe – fierte sau conservate si banane coapte.
Grasimi – unt proaspat, ulei (50 – 60 grame/zi).

Alimente interzise
Majoritatea alimentelor ce pot creste producerea de sucuri gastrice sau stagneaza in
stomac trebuie evitate sau consumate cu moderatie, in functie de toleranta persoanei:
» supele grase, prajelile, carnea grasa, sarata sau afumata;
» pestele gras, afumat sau marinat;
» mezelurile;
» ouale prajite;
» branzeturile fermentate, sarate, afumate
» alimentele bogate in fibre: painea multicereale, leguminoasele si legumele crude: brocoli,
varza, varza de Bruxelles, castravete, porumb, ceapa, praz, nap, ridichi, gulii, sfecla,
conopida, fasole uscata, mazare uscata, linte, vinete, rosii;
» fructele cu coaja si cele care contin seminte – in special strugurii;
» fructele uscate: smochine, stafide, curmale;
» condimentele: piper, boia, ardei iute, mustar, hrean, otet, muraturi;
» grasimi: untura, slanina, maioneza.

Administrarea tratamentului
Tratarea gastritei necesită atât respectarea unui tratament medicametos cât şi
adoptarea unui regim alimentar corespunzător. Medicametele care pot fi indicate au ca
principal scop stoparea secreţiei acide sau inhibarea acesteia.
Din clasa acestora fac parte antiacidele sau antisecretorii. Foarte des utilizate sunt şi
pansamentele gastrice, exista si schema de antibiotice recunoscuta in toata lumea daca
gastrita este provocata de infectia Helicobacter Pylori.
Asistenta va administra tratamentul numai la cerearea medicului si numai dupa ce a
verificat foaia de observatie, continutul flacoanelor si termenul de expirare, in tot acest
timp supraveghind pacientul de eventualele reactii adverse.

Prevenirea gastritei
Pentru a preveni îmbolnavirea de gastrită va trebui sa se respecte un regim
alimentar sănătos şi regulat, din care sa se excluda produsele care pot reprezenta factori de
risc (alcool, aditivi sintetici, condimete, băuturi acidulate, tutun, zahăr, si stresul).
Totodată, va trebui sa se evite utilizarea în exces a unor medicamente de tipul aspirinei ,
analgeticelor sau oricăror altor produse farmaceutice similare care pot determina iritarea
mucoasei gastrice.

16
 CAPITOLUL V

Prezentarea cazurilor

Cazul 1

Nume si prenume: O.B.;

Vârstă: 60 ani;
Sexul: Feminin;
Stare civilă: căsătorită;
Religie: ortodoxă;
Naţionalitate: română;
Ocupaţia: pensionară;
Greutate: 71 kg;
Înălţime: 1,68 m;
Data internării: 10.02.2019,
Diagnostic de trimitere: gastrita acuta ,
Diagnostic la internare: gastrita acuta neiroziva.
Anamneza
Motivele internării: senzatie de arsura la nivelul stomacului, dureri in partea superioara a
abdomenului, balonare, greata, varasaturi, inapetenta;
Antecedente heredo-colaterale: mama- H.T.A.;
Antecedente personale, fiziologice si patologice:
Menarha: 14 ani, Ultima Menstruatie: 51 ani, Sarcini: 2, Avorturi: 1;
Conditii de viata si munca: locuieste cu sotul intr-un apartament;
Comportament(fumat, alcool): nu fumeaza si nu consuma alcool;
- Istoricul bolii: pacienta, in varsta de 60 de ani acuza debutul insidios al boli, aceasta
prezentand senzatie de arsura la nivelul stomacului, dureri epigastrice,balonare, greata,
varasaturi, si inapetenta.
Examen clinic general
Stare generală: relativ bună;
Stare de nutriţie: precară;
Tegumente şi mucoase: palide;
Facies: normal;
Sistem ganglionar: superficial nepalpabil;
Sistem osteo-articular: liber, mobil, morfofunctional;
Aparat respirator: normal;
Aparat cardiovascular: cord in limite normale, zgomote cardiace ritmice, soc apexian in
spatiul V intercostal, TA=150/75 mmHG;
Aparat digestiv: sensibilitate dureroasa a abdomenului.

17
Plan cu nevoile fundamentale ale bolnavului după conceptul Virginiei
Henderson

Nr.crt. Nevoile fundamentale Manifestari deSursa de dificultate

dependenţă
1. A respira, a avea o bunăIndependenta -
circulaţie
2. A bea şi a mânca Inapetenţă, Gastrita
greţuri, vărsături
3. A elimina Tranzit intestinal Balonare
absent sau
încetinit
4. A se mişca, a avea o bună Ameteli Gastrita
postură
5. A dormi, a se odihni Durere Gastrita
6. A se îmbrăca, a se Independenta -
dezbrăca
7. A menţine temperaturaIndependenta -
corpului constantă
8. A menţine tegumentele Independenta -
curate şi integre
9. A evita pericolele Anxietate Durerea
10. A comunica Independenta -
11. A acţiona conform propriilorIndependenta -
credinţe şi valori
12. A te realiza Pensionară -

13. A te recrea Oboseala Spitalizarea

14. A învăţa Independenta -

18
PLAN DE INGRIJIRE

Problema Obiective Interventii autonome Evaluare

si delegate

Inapetenta Stimularea poftei de Administrarea de Pacienta a inceput sa se

mancare medicamente la cererea alimenteze
medicului ptr
stimularea poftei de
mancare
Greturi, varsaturi Combaterea lor si Regim alimentar Diminuarea greturilor si
hidratare corespunzator, varsaturilor cu stare
corespunzatoare administrarea de generala relativ buna
medicamente la cererea
medicului,hidratare cu
ser fiziologic si ser
glucozat 1500 ml.

Balonare Sa prezinte un tranzit Efectuarea de masaj Balonare diminuata,

intestinal normal usor la nivelul tranzit intestinal
abdomenului, incetinit
administrea
medicamentelor
prescrise de medic
Ameteli Sa prezinte o buna Repaus la pat cu Pacienta nu mai
postura administrarea ameteste
tratamentului prescris
de medic
Durere Combaterea si Administrarea de Diminuarea durerii
diminuarea ei antalgice la
cererea medicului,
aszarea in pozitie
antalgica pentru
diminuarea durerii
Anxietate Combaterea acesteia Asigurarea linistii si Pacienta nu mai
repausului, educatie prezinta stari anxioase
sanitara privind boala si cu o stare generala buna
factorii daunatori din si valori ale functiilor
viata de zi cu zi vitle in limite normale
Dificultate in recreere Facilitarea mediului Asigurarea linistii in Pacienta se recreeaza si
spitalicesc salon, punerea la se
dispozitie de carti,radio
si tv.

19
 Cazul 2

Nume si prenume: S. A.;

Vârstă: 48 ani;
Sexul: masculin;
Stare civilă: căsătorit;
Religie: ortodoxă;
Naţionalitate: română;
Ocupaţia: salariat;
Greutate: 88 kg;
Înălţime: 1,63 m;
Data internării: 19.02.2019;
Diagnostic de trimitere: gastrita hemoragica;
Diagnostic la internare: gastrita eroziva hemoragica, ciroza hepatica, sindrom anemic.
Anamneza
Motivele internării: durere in epigastru, hematemeza usoara, palpitatii, dispnee, anxietate,
greta, varasatura in “zat de cafea”, paliditate, anemie;
Antecedente heredo-colaterale: mama- H.T.A.;
tatal- Decedat-2008: Ciroza hepatica;
Comportament(fumat, alcool): fost fumator( aproximativ 30 tigarete pe zi), consuma alcool
doar ocazional;
- Istoricul bolii: pacientul in varsta de 89 de ani acuză debutul insidios al boli( cu accentuare
în ultimile zile) cu durere in epigastru, hematemeza usoara, palpitatii, dispnee, anxietate,
greturi si varasatura in “zat de cafea”, paliditate, inapetenta, anemie.
Examen clinic general
Stare generală: relativ bună;
Stare de nutriţie: precara;
Tegumente şi mucoase:palide;
Facies: palid;
Sistem ganglionar: superficial nepalpabil;
Sistem osteo-articular: usor rigid, fara modificari importante;
Aparat respirator: pacientul prezinta o usoara jena toracica si dispnee;
Aparat cardiovascular: cord in limite normale, zgomote cardiace ritmice, soc apexian in
spatiul V intercostal, TA=150/50 mmHG;
Aparat digestiv: durere la palparea abdomenului, usoara hematemeza.

20
 Plan cu nevoile fundamentale ale bolnavului după conceptul Virginiei
Henderson

Nr. Nevoia fundamentală Manifestări de Sursa de

crt. dependenţă dificultate
1. A respira, a avea o bunăDispnee siDurerea epigastrica
circulaţie palpitatii

2. A bea şi a mânca Inapetenta, Gastrita

greţuri, vărsături
3. A elimina Hematemeza Gastrita
4. A se mişca, a avea o bună postură Ameteli Gastrita

5. A dormi, a se odihni Durere Gastrita

6. A se îmbrăca, a se dezbrăca Independenta -
7. A menţine temperatura Afebril Gastrita
corpului constantă
8. A menţine tegumentele curate şiIndependent -
integre
9. A evita pericolele Anxietate Durerea
10. A comunica Dificultate inAnxietatea
comunicare
11. A acţiona conform Independenta -
propriilor credinţe şi valori

12. A te realiza Independent -

13. A te recrea Independent -

14. A învăţa Lipsa deLipsa acesului la informatii

informatii legate de
boala

21
PLAN DE INGRIJIRE

Problema Obiective Interventii autonome Evaluare

si delegate

Dispnee Ameliorarea dispneei Internare cu repaus la Pacientul prezinta o

pat, asezarea respiratie in limite
pacientului in poz. normale
semisezanda pentru
favorizarea respiratiei,
invatarea
pacientului cum sa
respire
Palpitaii Sa aiba un ritm cardiac Observarea si Puls tahicardic
in limite normale masurarea functilor
Inapetenta Sa aiba pofta de Stimularea poftei de Pacientul a inceput sa
vitale, administrrea
mancare mancare
medicamente la se alimenteze
indicatia medicului
Greturi si varsaturi Combaterea lor si Administrea de Pacientul prezinta o stre
hidratare medicamente si genreala relativ buna cu
corespunzatoare hidratare parenterala cu scaderea numarului de
cu ser fiziologic si ser varsaturi
Hematemeza Combaterea acesteia glucozat
Administrea1500 ml de la Stare generala buna
cererea
medicamente medicului,
la fara prezenta
regim alimentar
indicatia medicului, hematemezei
aplicarea de pungi cu
gheta in zona
epigastrica, aszarea in
pozitie antalgica
Ameteli Combaterea lor Repaus la pat Pacientul nu mai
prezinta ameteli
Durere epigastrica Combaterea acesteia Administrarea de Durere diminuata
antalgice la cererea
medicului
Anxietate Combaterea ei Asigurarea linistii si Pacientul nu mai este
repausului, educatie anxios
sanitara privind boala si
factorii daunatori

22
 Cazul 3

Nume si prenume: M.D.;

Vârstă: 70 ani;
Sexul: masculin;
Stare civilă:vaduv;
Religie: ortodoxă;
Naţionalitate: română;
Ocupaţia: pensionar;
Greutate: 78 kg ;
Înălţime: 1,63 m;
Data internării: 25.02.2019;
Diagnostic de trimitere: gastrita;
Diagnostic la internare: gastrita acida.
Anamneza
Motivele internării: durere in epigastru, pirozis, greata, varsaturi, cefalee, inapetenta,
constipatie;
Antecedente heredo-colaterale:-----;
Comportament(fumat, alcool): fumator( aproximativ 30 tigarete pe zi), consuma alcool
doar ocazional;
- Istoricul bolii: pacientul in varsta de 70 de ani acuză debutul relativ brusc al bolii, cu
durere in epigstru, pirozis, greata, varsaturi,constipatie, cefalee si inapetenta.
Examen clinic general
Stare generală: relativ bună;
Stare de nutriţie: buna;
Tegumente şi mucoase: normale;
Facies: normal;
Sistem ganglionar: superficial nepalpabil;
Sistem osteo-articular: usor rigid, fara modificari importante;
Aparat respirator: normal;
Aparat cardiovascular: cord in limite normale, zgomote cardiace ritmice, soc apexian in
spatiul V intercostal, TA=140/50 mmHG;
Aparat digestiv: durere la palparea abdomenului.

23
Plan cu nevoile fundamentale ale bolnavului după conceptul Virginiei
Henderson

Nr. crt. Nevoia fundamentală Manifestări deSursa de dificultate

dependenţă
1. A respira, a avea o bună Independent -
circulaţie
2. A bea şi a mânca Inapetenta, greţuri,Gastrita
vărsături
3. A elimina Constipatie Gastrita
4. A se mişca, a avea o bunăCefalee Gastrita
postură
5. A dormi, a se odihni Durere Gastrita
6. A se îmbrăca, a se Independent -
dezbrăca
7. A menţine temperaturaIndependent -
corpului constantă
8. A menţine tegumentele Independent -
curate şi integre
9. A evita pericolele Anxietate Durerea

10. A comunica Dificultate in Anxietatea

comunicare
11. A acţiona conform propriilorIndependent -
credinţe şi valori
12. A te realiza Independent -

13. A te recrea Dificultate inSpitalizarea

recreere
14. A învăţa Lipsa de Lipsa acesului la
informatii legate de informatii
boala

24
PLAN DE INGRIJIRE

Problema Obiective Interventii autonome si Evaluare

delegate
Inapetenta Sa aiba pofta de mancare Stimularea poftei de Pacientul a inceput sa
mancare, administrare de se alimenteze
medicamente la indicatia
medicului
Greturi, varsaturi Combaterea lor Regim alimentar, Pacientul nu mai
administrarea prezinta greturi si
medicamentelor la cererea varsaturi
medicului si hidratare
parenterala
Constipatie Combaterea ei Masaj abdominal, miscare Stare generala buna cu
sub supraveghere si reluarea tranzitului
administrarea de laxative la intestinal
indicatia medicului
Cefalee Combaterea ei Administrea tratamentului Pacientul nu mai acuza
prescris de medic cefalee
Durere epigastrica Diminuarea acesteia Asezarea in pozitie Pacientul acuza dureri
confortabila ce diminuiaza epigastrice diminuate
durerea, administrarea de cu o stare generala
antalgice la cererea buna, afebril
medicului
Anxietate Combaterea ei Administrarea de calmante Anxietate redusa
la cererea medicului si
evitarea
factorilor excitanti
Dificultate in Sa comunice cu Comunicare cu pacientul Pacintul a inceput sa
comunicare personalul medical privind boala, incurajarea comunice
pacientului sa comunice cu
personalul medical,
explicarea necesitatii de
comunicare in buna
vindecare a bolii
Dificultate in Sa se poata recreea Asigurarea linistii si Pacientul a inceput sa
recreere repausului, punerea la se recreeze
dispozitie a radioului, tv,
carti
Lipsa de Sa aiba cunostinte Educatie sanitara privind Pacientul a dobandit
informatii legata suficiente legate de boala si factorii informatii legate de
de boala boala daunatori,oferirea de pliante boala
legate de boala

25
 CAPITOLUL VI

Educatia sanitara a pacientului cu gastrita acuta

Asistenta medicala va informa si va educa pacientul cu gastrita acuta sa respecte urmatoarele:

- Sa aiba un regim alimentar echilibrat şi complet, bogat în carne, în verdeţuri, ouă,

lactate, fructe;
- Sa evite consumul de alimente ce pot dauna mucoasei gastrice;
- Sa evite administrea de medicamente in surplus;
- Sa aiba o igiena orala corecta;
- Sa evite stresul si factorii daunatori sistemului nervos;
- Regim alimentar complet şi bogat, alimentaţie variată şi echilibrată, cu mese
fracţionate, conţinând toate principiile alimentare;
- Pacientul cu gastrita acuta va fi dispensarizat, urmand tratamentul medicamentos
recomandat si prezentandu-se la controale clinice si de laborator;
- Repaus la pat in perioadele dureroase cu limitarea eforutlui fizic;
- Evitarea consumului de bauturi carbogazoase, cafea, alcool;
- Evitarea fumatului si a alimentelor afumate.

26
 BIBLIOGRAFIE

1. Albu R.M.,” Anatomia şi fiziologia omului” 1987;

2. Belaşcu M., “Tratamentul bolilor cronice în medicina internă”, vol. I, Editura
Dacia Cluj-Napoca, 1985;
3. Berceanu Şt.,” Hematologie” 1986;
4. Borundel C.,”Manual de medicină internă”, Editura Medicală, Bucureşti,1979;
5. Bruckner I., “Medicină interna” 1980;
6. Fodor O.,” Medicină internă” , vol. I, Editura Dacia, Cluj-Napoca,1974;
7. C. Mozes, “Anatomia şi fiziologia omului” , Editura Corint, Bucureşti,2001;
8. Titircă L.,Gal G.,Seuchea M.,Ddorobanţu E.,Baltă G.,Zamfir M.,Ivan
M.,Ardeleanu M.,Pesek M., “Tehnici de evaluare si îngrijiri acordate de asistenţii
medicali”, Editura Viaţa Românească,Bucureşti, 2001;
9. Voiculescu M., “Medicină generala” 2004;
10. Titirca L., Dorobantu E., Gal G., Seuchea M., Udma F., “ Ingrijiri speciale
acordate pacientilor de catre asistentii medicali” Editura Viaţa
Românească,Bucureşti, 2008.

27