PROIECT DE ABSOLVIRE

2015
INGRIJIREA PACIENTULUI CU
GASTRITA
 Argument

„Rolul esenţial al asistentei medicale constǎ în a ajuta persoanele

bolnave, sǎnǎtoase şi sǎ recâştige sǎnǎtatea sau sǎ-l ajute pânǎ în ultimele
sale clipe, prin îndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi îndeplinit singur, dacǎ
ar fi avut voinţǎ, putere şi cunoştinţele necesare sǎ îndeplineascǎ aceste
funcţii, astfel încât acesta sǎ-şi recapete independenţa cât mai repede
posibil.
Asistenta medicalǎ ajutǎ bolnavul sǎ respecte prescripţiile terapeutice
ale medicului. Ea este conştiinţa celui lipsit de conştiinţǎ, dorinţa de a trǎi
pentru cel ce a gândit la suicid, membru pentru cel cǎruia i-a fost amputat,
ochi pentru cel ce a orbit de curând, mijloc de locomoţie pentru copilul mic,
încrederea pentru tânǎra mamǎ, vocea celor slabi pentru a se putea
exprima.”
 CUPRINS

Argument

Capitolul I. Anatomia si fiziologia aparatului digestiv

Capitolul II. Gastrita acuta

 Definitie

 Etiologie

 Factori de risc

 Etiopatogenie

 Tablou clinic

 Simpotomatologie

 Diagnostic

 Evolutie

 Profilaxie

 Tratament

Capitolul III. Rolul asistentei medicale in examenele clinice si paraclinice

Capitolul IV. Ingrijiri specifice acordate pacientului cu gastrita

Capitolul V. Prezentarea cazurilor

Capitolul VI. Educatie sanitara

Bibliografie
CAP. I – Notiuni de anatomie si fiziologie

Anatomia aparatului digesitv

 Aparatul digestiv (și sistemul alimentar) este ansamblul de organe responsabil
cu digestia alimentelor și eliminarea materiilor ce nu au putut fi digerate. Aparatul digestiv
se compune din: tubul digestiv (cavitatea bucală, faringele, esofagul, stomacul, intestinul
subțire, intestinul gros, anusul) și anexele acestui tub (pancreasul, ficatul, căile biliare).
Aparatul digestiv este alcatuit din : Tubul digestiv
Glandele anexe

1. Tractul gastrointestinal superior ( tubul digestiv ) este format din :

- cavitatea bucala - aici alimentele sunt maruntite cu ajutorul dintilor si limbii si sunt
amestecate cu saliva. Cavitatea bucala este delimitata de 5 pereti: unul anterior – buzele,
doi laterali – obrajii, unul inferior – planseul bucal si unul superior – bolta sau valul
palatin;
- faringe –ramuri arteriale din faringiana ascedenta , din palatina ascedenta , sfenopalatina si
cidiana;
- esofag - parte a tractului digestiv, esofagul este un tub musculomucos, lung de 25-30 cm
cu funcţia de transport a hranei si care leaga faringele de stomac. Pereţii săi musculari
produc contracţii ondulatorii, care ajută la transportarea alimentelor.
- stomac- aici hrana este transformata in pasta, cu ajutorul acizilor existenti la nivelul
stomacului
2. Tractul gastrointestinal inferior este format din :

- intestinul subtire - reprezintă segmentul aparatului digestiv, situat între stomac şi intestinul
gros. Aici sunt absorbite majoritatea lichidelor si mineralelor din mancare. Prezinta o serie
de inflexiuni, numite anse intestinale si este format din 3 parti:
 - duoden - segment iniţial al intestinului subţire cu lungime de 25 – 30 de cm si forma de
potcoava deschisa, ce leaga stomacul de jejun. Aici incepe procesul de digestie a mancarii,
rolul duodenului fiind acela de de a neutraliza aciditatea din hrana.
- jejun - partea centrală a intestinului subţire, fiind situat între duoden şi ileon. rolul lui este
de a absorbi substantele nutritive
- ileon - ultima parte a intestinului subtire. Aici are loc absorbţia nutrienţilor rezultaţi în
urma digestiei.
- intestinul gros - parte a aparatului digestiv, cuprins între intestinul subţire şi anus. Aici
are loc absorbţia apei si a mineralelor neabsorbite. Intestinul gros este format din:
- cecum (cecul) - prima parte a intestinului gros, situat între ileon şi colon. De cecum este
ataşat apendicele. În cecum se află flora intestinală.
- colon (colon ascendent, colon transvers, colon descendent, colon sigmoid) - aici este
absorbita apa ramasa in alimente
- rect - canal cu pereti musculosi unde sunt depozitate materiile fecale

- anus - partea finală a rectului, folosit pentru eliminarea materiilor fecale

3. Organe anexe :

- glandele salivare

Glande salivaremici ale mucoasei bucale ( 10 % din secretie )

Glande salivaremari perechi:

o sublinguale

o submandibulare
o parotide

- ficat - produce bila, neutralizeaza toxinele din organism, prelucreaza si

depozitează numeroase vitamine şi o serie de microelemente esenţiale;
- vezica biliara (colecistul) - rezervor temporar al bilei. Este unită cu
ficatul, de unde primeşte bila, şi cu duodenul, unde eliberează bila, necesara digestiei
grasimilor
- pancreas - organ care îndeplineşte două funcţii majore: exocrină
(produce sucul pancreatic care conţine enzime digestive) şi endocrină (produce mulţi
hormoni importanţi,incluzând şi insulina).
STOMACUL – reprezinta un organ intraperitoneal cu proiectie abdominala si toracica
situat in etajul supramezocolic al cavitatii peritoneale si deasemenea un organ mobil
cavitar in forma de cimpoi sau litera „j” , zona cea mai dilatata a tubului digestiv cu rol de
depozitare si digestie a alimentelor

 Predigestia bolului alimentar, în special al proteinelor, care est e

continuată la nivel intestinal.

 In stomac, prin pH-ul acid al sucului gastric are loc distrugerea

majoritatii bacteriilor (cu excepţia anumitor bacterii ca Helicobacter
pylori care se dezvoltă în mucoasa gastrică fiind în mod frecvent
răspunzător de ulcerul gastric)

Functionare
Hrana, care în prealabil este faramitata la nivelul gurii cu ajutorul dinţilor, va fi
amestecată în interiorul compartimentului gastric cu sucul gastric (compus din acid
clorhidric) şi enzime (pepsina) care descompun moleculele mai mari, în special proteinele.
 Pentru digestie este stimulată secretia perstaltismului şi a sucului gastric. Prin
masticatie, miros si gust, creste cantitatea de suc gastric de la la 10 ml/oră în stare de
repaus stomacal, până la 1000 ml/oră. Pentru a realiza digestia, hrana este oprită timp de 2-
4 orein stomac, cu ajutorul pilorului - orificiul de continuare a stomacului cu duodenul.
Dimensiuni

Dimensiunile medii ale unui stomac umplut moderat sunt :

- lungime totala : 25 cm

- latimea de la marginea stanga la cea dreapta, la nivelul corpului

stomacului : 8,5 - 10 cm
- distanta dintre cele doua margini ale canalului piloric : 3 cm

- diametrul anteroposterior: 8 cm

- inaltimea fundului stomacului : 4 cm

- lungimea vestibulului piloric : 7 cm

- lungimea canalului piloric : 3 cm

- capacitatea stomacului: variaza intre 600 – 2000 ml, in functie de

varsta, sex, regimurile alimentare si starile patologice.
Pozitionare

Stomacul se afla in cavitatea abdominala, in partea stanga, in loja gastrica, imediat sub
diafragma. La omul viu are pozitia verticala, iar la cadavru este aproape orizontal.
 Stomacul este mentinut in locul sau datorita tubului digestiv, conexiunilor cu ficatul,
intestinul gros, splina si peretelui posterior al abdomenului

Structura

Părţile anatomice a stomacului

 Cardia (orificiu cardia c) este intrarea în stomac din esofag.

Importanta cardiei este data de rolul sau de sfincter care asigura trecerea bolurilor din
esofagul terminal spre stomac, pe de o parte si

impiedicarea refluxului gastroesofagian, pe de alta parte.

 Mica curbura – este concava, groasa, cu o lungime aproximativa de

15 cm. Incepe de la cardia, prezinta o portiune verticala apoi un unghi

– incizura gastrica si devinde orizontala spre pilor.

Marea curbura – este convexa, subtire, cu o lungime aproximativa de 40 cm.

Contureaza marginea stanga a stomacului, formand cu terminarea esofagului un unghi,
numit incizura cardiaca.
  Fundul stomacului (zona fundica) – reprezinta partea cea mai larga
si mai inalta a stimacului, stomacului situat mai sus de cardie, imdeiat sub diafragm. De
obicei este plin cu gaze si aerul inghitit in timpul

deglutitiei. Se mai numeste si camera cu aer a stomacului.

 Corpul gastric - este partea cea mai mare a stomacului.

 Orificiul piloric (pilorul ) - orificiu inferior al stomacului, care face

legătura intre corpul gastric si o zonă mai dilatată - antrul piloric ,
continuat cu o porţiune îngustată - canalul piloric - care se termină
inspre duoden cu un sfincter muscular numit sfincter piloric.

Din punct de vedere structural, in stomac se pot distinge 4 tunici.

 Tunica seroasa
1. - este reprezentata de peritoneul visceral care

acopera stomacul aproape in intregime

2. Tunica musculara – este formata din fibre musculare netede, dispuse in 3 straturi

concentrice (stratul longitudinal, stratul circular, fibrele oblice).

3.
Tunica submucoasa – este formata dintr-un tesut conjuctiv lax,
vase de sange si limfatice si nervi care constituie un plex secretor
pentru glandele mucoase. Rolul ei este de a captusi musculatura s i
a ajuta la alunecarea mucoasei.

4. Tunica mucoasa – captuseste toata suprafata endogastrica; find

o
mai mare ca intindere decat aceasta, tunica se cuteaza, formand
retea de plici mucoase, ceea ce permite stomacului sa se mareasca
la o dimesniue cu pana la 20 de ori mai mare decat dimensiunea
a

initiala. Tunica mucoasa se continua superior cu mucoas

esofagului si inferior, la nivelul pilorului, cu mucoasa duodenala.
Mucoasa gastrica este alb-cenusie pe stomacul gol si roz-rosiatica
in timpul digestiei.
Vascularizatia si inervatia stomacului - importanta secretiei gastrice si energia necesara
functionarii tunicii musculare explica vascularizatia bogata a stomacului.
1. Arterele stomacului provin din cele trei ramuri care pornesc din trunchiul celiac: artera

hepatica, artera splenica si artera gastrica stanga.

2. Venele stomacului corespund in general arterelor. Ele se formeaza din retele capilare

situate in submucoasa; strabat grosimea peretilor gastrici, se aduna sub seroasa si se arunca
apoi in trunchiuri colectoare.
 Acestea sunt dispuse de-a lungul celor doua curburi, alaturi de arcurile arteriale, si se
varsa in vena porta.
3. Nervii stomacului - sunt nervi vegetativi de origine : -simpatica

-parasimpatica

a) sistemul simpatic participa la inervarea stomacului prin intermediul filetelor nervoase,

plecate din plexul celiac, pe calea ramurilor arteriale ;
b) sistemul parasimpatic este reprezentat de nervul vag drept si stang.

Fiziologia aparatului digestiv

Tractul gastro-intestinal asigura aportul continuu de apa, electroliti si substante nutritive

necesare organismului. in vederea realizarii acestor functii, este necesara:
1. deplasarea alimentelor prin tractul alimentar;

2. secreiia sucurilor digestive si digestia alimentelor;

3. absorbtia produsilor de digestie, a apei si a electrolitilor;

4. circulatia sangelui prin segmentele tubului digestiv in vederea transportului substantelor

absorbite;
5. controlul acestor functii prin intermediul sistemului nervos si endocrin.
Majoritatea substantelor intilnite in alimente au o structura chimica complexa,
diferita de cea a constituientilor organismului, si nu pot fi preluate ca atare din natura. Ea
sufera, in prealabil, transformari mecanice, fizice si chimice. Totalitatea acestora reprezinsi
digestia alimentelor. Prin digestie, principiile alimentare sunt descompuse in molecule
simple, fara
 specificitate biologica, iar acestea pot fi absorbite la nivelul mucoasei intestinale
Digestia reprezinta decompunerea alimentelor si transformarelor fizio- chimice in
elemente in stare de afi absorbite. Poate fi :
_1 Digestia bucala

a) prelucrarea mecanica prin actul masticatiei cu rol de:

- fragmentarea alimentelor

- facilitarea deglutitiei

- amestecarea alimentelor cu produsul de secretie al glandelor salivare

- initierea procesului de digestie a amidonului sub actiunea amilazei salivare
- asigurarea contactului cu receptorii gustative

impregnarea alimentelor cu saliva cu rol de :

- pregatirea mecanica a alimentelor

- solvent ( pentru perceptie de catre receptori)

- curatirea mecanica a mucoasei bucale

- digestiv

- in vorbirea articulate

- excretor

- in mentinearea echilibrului hidric

c) deglutitia cuprinde 3 timpi :

- bucal (in momentul in care alimentele sunt gata pentru a fi inghitite, ele sunt in mod
voluntar impinse in faringe datorita presiunii pe care o exercita limba prin miscarea ei in
sus si posterior asupra palatului moale. De acum incolo, procesul deglutitiei devine in
intregime, sau aproape, un act automat si, in mod obisnuit nu mai poate fi oprit) ;
- faringian (la intrarea in faringe sunt stimulate ariile receptoare de la acest nivel.
Impulsurile de la acest nivel ajung la trunchiul cerebral si initiaza o serie de contractii
faringiene musculare automate ) ;
- esofagian (esofagul are, in principal, rolul de a transporta alimentele din faringe in stomac, iar
miscarile lui sunt organizate specific in vederea acestei functii. in mod normal, esofagul
prezinta doua tipuri de miscari peristaltice: peristaltism primar si peristaltism secundar)
_2 Digestia gastrica

a) functia secretorie a stomacului (Secretiile gastrice continus procesele digestive incepute in

cavitatea bucala; cantitatea secretata zilnic este de aproximativ 2 l)
Fazele secretei gastrice sunt urmatoarele :

faza cefalica ( reflexe neconditionate si conditionate -declansate de vederea sau mirosirea

alimentelor) ;
faza gastrica ( distensia mecanica a stomacului –
mecanism nervos si mecanism umoral- gastrina , histamine) ;
faza intestinala ( efecte stimulatoare si inhibitorii la patrunderea chimului in duoden ) ;
b) functia motorie a stomacului ( mecanism intragastric )
 varsatura = act reflex prin care continutul gastric este evacuat fortat pe gura ( relaxarea
portiunii superioare a corpului si fundului gastric, a cardiei si esofagului i contractie la
nivelul incizurii angulare a stomacului → contractia diafragmului si musculaturii
abdominale anterioare→evacuarea continutului gastric cu epiglota inchisa →la sfarsit
diafragmul se relaxeaza si se contracta muculatura expiratorie si bdominala anterioara ,
rezulatand evacuarea continutului restant al esofagului )
_3 Digestia intestinala si functia de absorbtie

a) secretia pancreatica b ) secretia biliara

o parasimpaticul = excitosecretor si excitomotor

o simpaticul = inhibitor al secretiei si motilitatii

o umoral prin descarcarea de secretina , hepatocrinina , glucagon, gastrina

b) secretia intestinala

c) functia motorie a intestinului

– miscarile intestinului ↓→de amestec ( segmentare , pendulare )

↓→peristaltice
 Capitolul II

Gastrita acuta

Gastrita acuta este inflamatia acuta, reversibila a mucoasei gastrice. Mucoasa gastrica
este tumefiata, prin edem si congestie, iar la nivelul suprafetei mucoasei apar eroziuni
hemoragice si chiar ulcere acute.
Gastrita acuta este cauzata frecvent de:

o -ingestia unor medicamente (aspirina, antiinflamatorii - gastrita postconsum de

antiinflamatoare nesteroidiene )
o de abuzul de bauturi alcoolice ( gastrita etanolica) meselor copioase, condimentelor sau
alimentelor dificil de digerat.
o In unele cazuri se instaleaza secundar ingestiei de substante caustice precum acidul
sulfuric, clorhidric, acetic, substante care provoaca rani pe diferite portiuni ale mucoasei
gastrice - gastrita acuta postingestionala.
o In alte cazuri poate fi provocata de refluxul bilei din duoden in
stomac, in special dupa anumite interventii chirurgicale la nivelul stomacului ce
favorizeaza refluxul bilios.
Gastritele acute pot fi clasificate in:

gastrita acuta simpla,

gastrita acuta coroziva

gastrita acuta alergica.

Evolutia gastritei acute poate fi de scurta durata cu tendinta rapida spre vindecare dupa
administrarea tratamentului adecvat sau dupa
 indepartarea cauzelor. Neglijarea gastritei acute poate duce la cronicizare sau complicatii
severe.
Etiologie
- Agentii infectiosi
- Bacterii: Helicobacter pylori (HP) – cea nai frecventa cauza; Streptococ ±-
hemolitic, stafilococ, clostridium welchii; Proteus; E.coli; Bacilul Koch; Treponema
pallidum.
- Virusuri: Citomegalovirus si herpes virus.
- Fungi: Candida, Histoplasma capsulatum, Criptococcus.
- Paraziti si nematode: Strongiloide, Toxoplasma, Critosporidium,
Leishmania etc.
- Cauze autoimune: gastrita atrofica cu anemia Biermer.
- Agentii medicamentosi: antiinflamatoriile nesteroidine, corticosteroidele.
- Agentii fizico-chimici cu potential eroziv (alcool, produse picante etc.).
- Dereglari motorii (în caz de stres si patologii ale organelor adiacente)
manifestate prin reflux duodenal-gastric.
- Stresul (hipovolemic sau hipoxic).
- Hipertensiunea portala ;

-intoxicatii alimentare

Factorii de risc
- alimentarea haotica si irationala;
- vârsta peste 60 ani;
- fumatul;
- consumul necontrolat de medicamente, alcool, agenti chimici;
- factorii profesionali nocivi;
- dereglarile motorii ale tubului digestiv superior;
- hipovolemie;
- hipoxie (în starile de soc, combustii);
- insuficienta renala.

Etiopatogenie

Factorii etiologici variati actioneaza direct asupra mucoasei gastrice sau indirect, prin
scaderea nivelului prostaglandinelor, sau prin ischemia mucosala. Cele mai frecvente cauze
de gastrita acuta sunt medicamentele (acidul acetilsalicilic si alte AINS), alcoolul, situatiile
de stres si foarte rar de agentii patogeni.

Tabloul clinic

Manifestarile clinice sunt variate în dependenta de factorul etiologic si sunt

reprezentate, în majoritatea cazurilor de sindrom dispeptic (discomfort abdominal, senzatie
de plenititudine postprandiala, senzatie de greata, varsaturi, balonari abdominale, eructatii,
satietate precoce, pirozis, regurgitatii) si de durere epigastrica acuta (uneori severa);
pacienti sunt afebrili.
- hemoragiile digestive în gastrita hemoragica si eroziva;
- Sindrom anemic (anemie megaloblastica) digestiv si neurologic în
gastrita atrofica autoimuna
Simptomatologie
Tranzitul intestinal poate fi nemodificat, dar pot surveni diaree sau constipatie. Ca semne
generale se intalnesc cefaleea, astenia, starea de indispozitie, inapetenta si chiar repulsia
pentru mancare.
Simptomele in gastrita acuta sunt reprezentate de:

stare generala alterata;

dureri epigastrice (in zona dintre plexul solar si ombilic), cu caracter colicativ;
senzatia de plenitudine; greata;
sialoree
varsaturi ( mai intai alimentare, apoi mucoase sau bilioase) diaree;
tahicardie;
hipotensiune arteriala (mai rar);
in cazurile grave, hemoragii digestive superioare

Diagnostic pozitiv
Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe datele clinice, tinand seama de aparitia brusca a
simptomelor curand dupa cauza provocatoare.

Diagnostic diferential
Diagnosticul diferential se face cu gastritele acute din starile septice sau din bolile
infectioase, cu o colecistopatie acuta, o apendicita acuta, cu debutul unei hepatite
epidemice, cu unele intoxicatii, cu varsaturile de natura central- nervoasa. Uneori, prima
manifestare a ulcerului gastro-duodenal poate sa imbrace aspectul gastritei acute. De
asemenea, sa nu uitam manifestarile pe care le poate avea sarcina in primele saptamani.

Evolutie
Evolutia gastritei acute simple dureaza 2-5 zile, mergand spre vindecare.
Gastritele acute neglijate sau repetate pot evolua spre cronicizare.

Tratament profilatic
Tratamentul profilactic consta in evitarea cauzelor care provoaca boala.
Tratamentul gastritei acute depinde de cauza sa. Atunci cand simptomele se
manifesta, medicul poate recomanda o dieta lichida pentru o scurta perioada de
timp, urmand ca aceasta sa fie inlocuita rapid de un regim normal cu trei mese echilibrate
pe zi.

Dieta lichida trebuie prescrisa doar de catre medic si nu poate fi urmata mult timp
fara consecinte grave asupra starii generale de nutritie. Dupa disparitia simptomelor,
alimentatia normala poate fi reluata, excluzand toate alimentele ce pot provoca arsuri la
stomac. Unele medicamente - antiacide - sunt uneori esentiale pentru a reduce intensitatea
simptomelor. Alcoolul si tutunul sunt interzise, iar medicamentele antiinflamatorii trebuie
evitate. În general, gastrita acuta se vindeca cu un tratament adecvat.

Tratament medical
Tratamentul medical in gastrita acuta are la baza, in primul rand, regimul dietetic; in
primele zile se va prescrie un regim hidric cu ceaiuri de menta, musetel, tei si supe de
zarzavat, strecurate. Dupa doua zile se pot introduce piureuri de legume, gris, orez, paste
fainoase, lichide nu prea dulci, mere rase; ulterior, in functie de evolutie, se vor da lactate,
oua fierte, carne slaba fiarta, perisoare in aburi, budinci.
Tratamentul se poate incepe cu incercarea de a provoca o varsatura pentru evacuarea
stomacului. Durerile vor fi calmate prin aplicarea unor comprese umede alcoolizate si prin
injectii cu papaverina sau atropine; in caz de deshidratare se recomanda solutie
clorurosodica izotonica, subcutanat, sau solutii clorurate si glucozate in perfuzii
intravenoase. La nevoie, in starile mai grave, cu hipotensiune, se vor administra analeptice.
Tratamentul gastritei acute se va face in functie de etiologia sa. In cazul unei gastrite acute
hiperacide vor fi utilizate pentru tratament medicamente din clasele:
- antiacide (amestecuri de substante alcaline cu rol in neutralizarea
secretiei acide) : Almagel A , Dicarbocalm , Novalox , Rennie
 - antisecretorii (substante ce au rolul de a inhiba secretia acida
actionind asupra receptorilor histaminici - ranitidina, famotidina, etc. si asupra pompelor
de protoni - omeprazolul) : Scobutil , N-prednison , Uscosin , Priamide , Oxifenoniu
- pansamente gastrice (medicamente ce au rolul de a forma la nivelul
mucoasei gastrice un film protector ce va ajuta la refacerea acesteia);
-antispastice (exercita o actiune specifica antispastica, ce se manifesta asupra
musculaturii netede a tractului gastrointestinal, biliar si urinar) : Buscopan , Ulcogastrin .
Digest Duo . No-Spa forte
- antiemetice
- antialgice
Cind se va evidentia existenta germenului Helicobacter pilory in mucoasa gastrica se va
asocia un tratament antibiotic de eradicare a acestei infectii: amoxicilina asociata cu
metronidazol.
Cu toate aceste modalitati terapeutice, se va impune regim igienodietetic adecvat de
eliminarea a factorilor iritanti gastrici (alcoolul, tutunul, condimentele, etc.).
CAPITOLUL III
Rolul asistentului medical in pregatirea pentru explorari clinice si
paracliniceAnamneza -este metoda prin care asistentul va obtine date de la
pacient(anturaj sau apartinatori) cu privire la starea de sanatate si de boala, precum si
mediul ambiental in care evolueaza acesta.
Asistenta va permite pacintului sa-si exprime suferintele si il va asculta fara sa il
intrerupa, apoi va pune intrebari(inchise si deschise) si in tot acest timp va observa
pacientul, va afla datele biografice a pacientului( varsta, sexul, locul nasterii, conditii de
viata si munca), motivele inernarii( 2-3 simptome de ordin general sau local),
APF(antecedente personale fiziologice) se face la femei si se va urmari: menarha,
succesiune si durata ciclului menstrual, durata fluxului, nr. de nasteri si de avorturi,
tulburari ale ciclului menstrual si menopauza.
APP(antecedente personale patologice) va urmari: boli infectioase, BTS si boli
organice.
AHD(antecedente heredo-colaterale): boli de care au suferit rude de gr. I, decesul rudelor
la varste tinere, boli ereditatre, boli determinate de coabitare si ahd semnificative. Iar la
final se va incheia cu interbari legate de conditiile de viata si munca.
Examenul clinic general
Se realizeaza de catre medic, asistentul medical avand rolul sa asigure foaia de
observatie, instrumentrul necesar, rezultatele de la investicatii si ajuta pacientul sa se
dezbrace si asezarea acestuia in pozitiile cerute de catre medic. Acesta va cuprinde:
- insepectia regiunilor corpului si se termina cu observarea unor miscari
cum ar fi ridicatul din pat si mersul
- palparea ofera informatii despre volumul, suprafata, consistenta,
sensibilitatea si mobilitatea unor organe( piele, strat adipos, muschi, ggl.limfatici, sistem
osteo-articular si organe abdominale) observandu-se mimica pacientului
 - percutia anumitor zone obtinandu-se diferite sunete in functie de
intensitate, tonalitate si timbru
- ascultatia inimii si plamanilor
Examene de laborator
Recoltarea sângelui se face dimineaţa pe nemâncate sau, cel mult după un mic dejun
care să nu fi cuprins nici o formă de grăsime animală sau vegetală (lapte ,unt, ouă,
ciocolată, margarină, etc).
De asemenea, cina din seara precedentă trebuie să fi fost lipsită de grăsimi.
Asistenta medicală pregăteşte materialele necesare pentru manevrele medicale,
pregăteşte psihic pacientul, pregăteşte locul de elecţie, i se explică pacientului tehnica şi
necesitatea ei, se recoltează produsul patologic, se etichetează produsul, se trimite la
laborator si se notează în foaia de observaţie.
Recoltarea hemoleucogramei, se realizeaza prin punctie venoasa sau prin inteparea
pulpei degetului si sunt necesare eprubete mov cu două picături de anticoagulant cu 0,1 ml
EDTA, recoltându-se 2-3 ml în funcţie de eprubetă. Se poate evidenţia hemoglobina,
hematocritul, globulele albe, globulele roşii, trombocitele, formula leucocitară şi indicii
hematologici (VEM,CHEM).
Valori
• Hematii= 4,5–5milioane/mm³
• Leucocite = 5000–9000/mm³
• Trombocite=150.000-300.000/mm³

Formula leucocitară
• neutrofile =60–70%
• bazofile =0,5–1%
• eozinofile =1–4%
• monocite =5–8%
• limfocite =20–27%

Hemoglobina – se recoltează 2 ml sânge pe citrat de sodiu sau EDTA Valori : 12 – 15 % -

femei

Glicemia – se recoltează prin puncţie venoasă aspirând 2 ml sânge, având ca

anticoagulant,fluoruradesodiu–4mg
Valori: 80–120mg/dl

Colesterolul
Valorile normale variaza in functie de virsta, regim alimentar si zona geografica.
Limita superioara admisa este de 200 mg % ml (Europa)
Utilitatea testului : detectarea tulburarilor lipidelor plasmatice in vederea evaluarii
riscului potential al unor afectiuni coronariene aterosclerotice.

Fibrinogenul – se recoltează 4,5 ml sânge prin puncţie venoasă, având drept anticoagulant
citratul de sodiu3,8%-0,5ml
Valori :200-400mg/dl
Pentru recoltarea indicilor de coagulare sunt necesare eprubetele albastre care
conţin 0,5 ml citrat de sodiu recoltându-se 4,5 ml de sânge. Se pot evidenţia timpul de
protrombină, activitatea de protrombină, aPTT, timpi de coagulare, INR,fibrinogen.
Valori normale : TS = 2'- 4' TC = 5'- 8'
Pentru recoltarea VSH-ului se folosesc eprubete negre cu 0,4 ml de anticoagulant
citrat de sodiu, recoltându-se 1,6 ml se sânge.
 Valori normale: 2 – 13mm/1h
Rolul asistentului medical in examene de laborator
- pregateste materialele necesare: manusi sterile, seruri test, ace, seringi
sterile, tavita renala, lame de sticla, stativ si pipete, tampoane, garou, solutii dezinfectante
– alcool 90, pernite si musama
- pregateste psihic pacientul: ii explica scopul si necesitatea tehnicii
- pregateste fizic pacientul: se aseaza pacientul in pozitie confortabila si se
examineaza calitatea si starea venelor, se aseaza bratul pe pernita si musama in aductie si
extensie maxima, dezinfecteaza tegumentele, aplica garoul la o distanta de 7-8 cm
deasupra locului punctiei strangandu-l astfel incat sa opreasca circulatia venoasa fara a
comprima artera si se recomanda sa stranga pumnul
Executie:
- asistentul se spală pe mâini cu apă si săpun, îmbracă mănuşile sterile;
- se fixează vena cu policele mânii stângi la 4-5 cm sub locul puncţiei;
- se fixează seringa, gradaţiile şi acul fiind orientate în sus, în mâna dreapta,
între police şi restul degetelor;
- se pătrunde cu acul trâversând, în ordine tegumentul, apoi peretele venos
până când acul înaintează în gol;
- se schimbă direcţia acului 1-2 cm în lumenul venei;
- se controlează patrunderea acului în venă prin aspiraţie cu seringa;
- se continuă tehnica de recoltare a sângelui;
- se indepartează staza venoasă dupa executarea tehnicii prin desfacerea
garoului şi a pumnului;
- se aplica tamponul îmbibat în soluţie dezinfectantă la locul de patrundere a
acului şi se retrage brusc acul;
- se comprimă 1-3 minute, braţul fiind în poziţie verticală
 Ingrijirea ulterioara: se face toaleta locală a tegumentului, se schimbă lenjeria dacă este
murdară, se asigură o poziţie comodă în pat, se supraveghează pacienta.
Pregătitrea produsului recoltat: eprubetele se etichetează, se completează formularele de
trimitere, se masoară cantitatea.
Reorganizare : materialele refolosibile se dezinfectează, se spală, se pregatesc pentru o
noua sterlizare ; deşeurile se îndepartează.
Accidente si interventii
- hematom (prin infiltrarea sângelui în ţesutul perivenos) /se retrage acul şi
se comprimă locul puncţiei 1-3 minute ;
- străpungerea venei (perforarea peretelui opus) /se retage acul în lumenul venei
- ameţeli, paloare, lipotimie /se întrerupe puncţia, pacienta se asează în
decubit dorsal fără pernă, se anunţă medicul.
Examene de urină – sumar urină

Sumar urină – recoltarea se face din prima urina dimineata in sticlute curate(sterile)
- albumina cu apreciere cantitativ: +, ++, +++

- glucoza

Normal: abumina, glucoza- absent

- sediment urinar: rare leucocite, rare epitelii

Rolul asistentei medicale

 - pregăteşte materialele necesare: urinar (bazinet), muşama, aleză,
materiale pentru toaleta organelor genitale externe, eprubete sterile sau alte recipiente în
funcţie de examenul cerut;
- pregăteşte psihic pacienta: se anunţă şi se instruieşte privind folosirea
bazinetului, să folosească numai recipientul gol şi curat, să urineze fără defecaţie, să verse
imediat urina în vasul colector, să nu urineze în timpul toaletei;
- pregăteşte fizic pacienta: se protejează patul cu muşama şi aleză, se
asează bazinetul sub pacientă, se face toaleta organelor genitale externe, se îndepartează
bazinetul şi se înlocuieşte cu altul curat.
Executie:

- recoltarea urinei pentru examen sumar: din urina obţinută se trimite un

eşantion de 100-150 ml la laborator;
- se recoltează prima urină de dimineaţă sau după cel puţin patru ore de la
micţiunea anterioară;
- recipientul se închide cu capac ermetic, se etichetează şi se trimite către
laborator în maxim o oră de la recoltare.
Examene echografice – echografia abdominala

Echografia este o metodă de diagnosticare ultrasonografică – prin folosirea ultrasunetelor.

Aparatul folosit se numeşte echograf. Metoda se bazează pe proprietatea diferitelor
structuri de a reflecta ultrasunetelor si formează imagini alb-negru pe ecranului
echografului. Echograful asigură o bună evaluare a stării de sănătate a organelor interne.
Echografia abdominală reprezintă metoda prin care se permite examinarea vizuală a
organelor interne pline.
 Rolul asistentei medicale

se pregăteşte pacientul psihic, i se explică necesitatea tehnicii, respectarea unor reguli de

examinare: să nu mănânce cu 6 ore înaintea examinării, trebuie să bea 500 ml de lichid
neacidulat şi neîndulcit, nu trebuie să meargă la toaletă cu o oră înaintea examinării, etc..
ENDOSCOPIA DIGESTIVA SUPERIOARA

Endoscopia digestiva superioara este un procedeu de investigare ce permite medicului

sa exploreze interiorul esofagului, stomacului si a primei parti a intestinului subtire
(duodenul) prin intermediul unui instrument subtire si flexibil, prevazut cu un aparat optic,
ce poarta numele de endoscop.
Cu ajutorul endoscopiei medicul poate vedea ulceratiile, inflamatiile, tumorile, infectiile
sau sangerarile de la nivelul tractului digestiv superior. Se pot preleva tesuturi (biopsie),
pot fi indepartati polipii si se pot trata hemoragiile de la acest nivel al tubului digestiv.
Roulul asistentei medicale

Inainte de efectuarea endoscopiei asistenta va intreba pacinetul daca:

- are alergie la vreun medicament, inclusiv la medicamentele anestezice

- urmeaza un tratament medicamentos
- are probleme cu sangerarea sau daca urmeaza un tratament cu anticoagulante
- are afectiuni cardiace

- exista posibilitatea unei sarcini

-este diabetic si urmeaza un tratament cu insulina.

- pregateste psihic pacientul si il va anunta sa nu ia medicamente antiacide sau

citoprotectoare, pentru reducerea riscului de producere a hemoragiei cu cateva
 zile inainte de endoscopie va evita mai ales aspirina, dar si medicamentele antiinflamatoare
nesteroidiene iar daca pacientul urmeaza un tratament cu anticoagulante, oprirea temporara
a acestuia inaintea examinarii.
- pregateste fizic pacientul si il anunta ca sa nu manance si sa bea cu 6-8 ore
inainte de investigatie pentru evitarea varsaturilor
- se indeparteaza orice obiecte(ochelari, bijuterii sau paca dentara) si se
imbraca cu un halat si este sfatuit sa urineze inainte de procedeura
-pregateste materialele necesare: lubrefiant, manusi sterile, solultii sedative, spray
anestezic/ lichid anestezic, seringi sterile, endoscop steril, instrumente chirurgicale sterile
in caz de prelevarea de tesut, eprubete.
Executie:

- inaintea examinarii gatul pacientului va fi amortit cu un spray anestezic,

prin administrarea unei pastile sau prin gargara cu un lichid anestezic, pentru a usura
patrunderea endoscopului,
- asistenta va prinde o linie venoasa la nivelul bratului pacientului
- pacientul va fi rugat sa se intinda pe partea stanga, cu capul putin inclinat
spre inainte. O piesa bucala va fi introdusa pentru a proteja endoscopul de dintii
pacientului. Apoi, capatul lubrificat al endoscopului va fi introdus incet in gura,. Pacientul
va fi rugat sa inghita pentru a ajuta la o mai buna manevrare a endoscopului.
- in momentul in care endoscopul este in esofag pacientul isi va tine capul
drept pentru a usura patrunderea endoscopului prin esofag.
- in timpul examinarii pacientul nu trebuie sa inghita decat atunci cand i se cere.
-asistenta medicala va indeparta saliva cu ajutorul unui aspirator sau pacientului i se va
permite sa saliveze pe laterala gurii.
- dupa finalizare asistenta va duce pacientul la salon si il va supravegea timp
de 24 de ore

CAPITOLUL IV
Ingrijiri specifice acordate pacientului cu gastrita acuta

Internarea
 Internarea in spital se face pe baza documentelor de identitate ale bolnavului, biletul de
trimitere/internare de la medicul de familie, dovada calitatii de asigurat/neasigurat pe baza
carora se intocmeste foaia de observatie. De la biroul de internari bolnavul este insotit la
garderoba/baie/dus pentru predarea hainelor si pentru imbaiere, apoi se va schimba in
hainele de spital. Dupa prevenirea masurilor specifice pentru prevenirea infectiilor
intraspitalicesti, bolnavul va merge in sectia unde i s-a facut internarea, insotit de
personalul auxiliar si cu foaia de observatie, pe sectie el va fi primit de asistenta sefa,
aceasta il va informa asupra regulamentului spitalului si ii va da primele elemente de
educatie sanitara.
Asigurarea conditiilor de mediu

Saloanule trebuie sa fie luminose si cu o ventilatie ireprosabila, curate si dotate cu

mobilierul stric necesar. Se vor inlatura toti excitantii: auditivi, vizuali, olfactivi sau
gustativi cu efecte negativie asupra sistemului nervos. Asistenta verifica si explica
pacientului cea mai buna pozitie pe care trebuie sa o adopte in pat, va asigura lenjerie de
pat si corp uscata si curata de cate ori este nevoie si va urmari pacientul sa nu apara
complicatii.
Asigurarea igienei

Are scopul de a asigura confortul si igiena pacientului. Aceasta consta in mentinerea

pielii in stare de curatenie perfecta si prevenirea aparitiei leziunilor cutanate, fiind o
conditie esentiala a vindecarii.

Alimentatia bolnavului

Disciplina alimentara nu este o dieta ci un mod de viata sanatos pe care trebuie sa il

insuseasca oricine, de aceea pacientul cu gastrita acuta trebuie sa aiba un
regim alimentar in functie de ceea ce ii permite organismul, dar trebuie sa tina cont de
anumite restrictii pe care asistenta i le va comunica.
Alimente permise
Carne – sortimentele de carne slaba sau curatata de grasime, fiarta sau preparata pe gratar:
carne de pasare (fara pielita) si majoritatea tipurilor de peste proaspat sau la conserva
Oua – cu exceptia omletelor si a ochiurilor prajite in ulei
Produse lactate – lapte, smantana, iaurt (fara fructe), branza de vaci, cas (de vaca sau de
oaie)
Paine alba – de grau sau de secara, eventual veche de o zi
Cereale – gris, arpacas, orez, fulgi de ovaz, paste fainoase, biscuiti
Legume – de preferinta, fierte sau conservate: sparanghel, morcovi, ciuperci, spanac,
fasole, mazare, cartofi (nu prajiti!)
Fructe – fierte sau conservate si banane coapte Grasimi – unt proaspat, ulei (50 – 60
grame/zi)
Alimente interzise
Majoritatea alimentelor ce pot creste producerea de sucuri gastrice sau stagneaza in stomac
trebuie evitate sau consumate cu moderatie, in functie de toleranta persoanei:
» supele grase, prajelile, carnea grasa, sarata sau afumata
» pestele gras, afumat sau marinat
» mezelurile
» ouale prajite
» branzeturile fermentate, sarate, afumate
» alimentele bogate in fibre: painea multicereale, leguminoasele si legumele crude:
brocoli, varza, varza de Bruxelles, castravete, porumb, ceapa, praz, nap, ridichi, gulii,
sfecla, conopida, fasole uscata, mazare uscata, linte, vinete, rosii
» fructele cu coaja si cele care contin seminte – in special strugurii
» fructele uscate: smochine, stafide, curmale,
» condimentele: piper, boia, ardei iute, mustar, hrean, otet, muraturi
» grasimi: untura, slanina, maioneza

Administrarea tratamentului

Tratarea gastritei necesită atât respectarea unui tratament medicametos cât şi adoptarea
unui regim alimentar corespunzător. Medicametele care pot fi indicate au ca principal scop
stoparea secreţiei acide sau inhibarea acesteia. Din clasa acestora fac parte antiacidele sau
antisecretorii. Foarte des utilizate sunt şi pansamentele gastrice, exista si schema de
antibiotice recunoscuta in toata lumea daca gastrita este provocata de infectia Helicobacter
Pylori.
Asistenta va administra tratamentul numai la cerearea medicului si numai dupa ce a
verificat foaia de observatie, continutul flacoanelor si termenul de expirare, in tot acest
timp supraveghind pacientul de eventualele reactii adverse.

Prevenirea gastritei
Pentru a preveni îmbolnavirea de gastrită va trebui sa se respecte un regim alimentar
sănătos şi regulat, din care sa se excluda produsele care pot reprezenta factori de risc
(alcool, aditivi sintetici, condimete, băuturi acidulate, tutun, zahăr, si stresul). Totodată, va
trebui sa se evite utilizarea în exces a unor medicamente de tipul aspirinei , analgeticelor
sau oricăror altor produse farmaceutice
similare care pot determina iritarea mucoasei gastrice.

CAPITOLUL V
Prezentarea cazurilor

Cazul 1
Nume si prenume: B.M. Vârstă: 62 ani
Sexul: Feminin
Stare civilă: căsătorită Religie: ortodoxă Naţionalitate: română Ocupaţia: pensionară
Greutate: 71 kg
Înălţime: 1,68 m
Data internării: 10.03.2010

Diagnostic de trimitere: gastrita acuta Diagnostic la internare: gastrita acuta neiroziva

Anamneza
Motivele internării: senzatie de arsura la nivelul stomacului, dureri in partea superioara a
abdomenului, balonare, greata, varasaturi, inapetenta.
Antecedente heredo-colaterale: mama- H.T.A. Antecedente personale, fiziologice si
patologice:
Menarha: 14 ani, Ultima Menstruatie: 51 ani, Sarcini: 2, Avorturi: 1 Conditii de viata si
munca: locuieste cu sotul intr-un apartament.
Comportament(fumat, alcool): nu fumeaza si nu consuma alcool.

- Istoricul bolii: pacienta, in varsta de 62 de ani acuza debutul insidios al

boli, aceasta prezentand senzatie de arsura la nivelul stomacului, dureri epigastrice,
 balonare, greata, varasaturi, si inapetenta.

Examen clinic general Stare generală: relativ bună, Stare de nutriţie: precară, Tegumente
şi mucoase: palide, Facies:
normal

Sistem ganglionar: superficial nepalpabil

Sistem osteo-articular: liber, mobil, morfofunctional Aparat respirator: normal

Aparat cardiovascular: cord in limite normale, zgomote cardiace ritmice, soc apexian in
spatiul V intercostal, TA=150/75 mmHG
Aparat digestiv: sensibilitate dureroasa a abdomenului

undamentale ale bolnavului după conceptul Virginiei Henderson

Nr. Nevoia fundamentală Manifestări de Sursa de

crt. dependenţă dificultate

1. A respira, a avea o bună Independenta -

circulaţie
2. A bea şi a mânca Inapetenţă, greţuri, Gastrita
vărsături

3. A elimina Tranzit Balonare

intestinal
absent sau
încetinit
4. A se mişca, a avea o bună Ameteli Gastrita
postură
5. A dormi, a se odihni Durere Gastrita

6. A se îmbrăca, a se Independenta -
dezbrăca
7. A menţine temperatura Independenta -
corpului constantă

8. A menţine tegumentele Independenta -

curate şi integre

9. A evita pericolele Anxietate Durerea

10. A comunica Independenta -

11. A acţiona conform propriilor Independenta -

credinţe şi valori

12. A te realiza Pensionară -

13. A te recrea Oboseala Spitalizarea

14. A învăţa Independenta -

PLAN DE INGRIJIRE

Problema Obiective Interventii autonome Evaluare

si delegate

Inapetenta Stimularea poftei de Administrarea de Pacienta a inceput

mancare medicamente la alimenteze
cererea medicului
 pentru stimularea
poftei de mancare
Greturi, varsaturi Combaterea lor si Regim alimentar Diminuarea greturi
hidratare corespunzator, varsaturilor cu
corespunzatoare administrarea de generala relativ bun
medicamente la cererea
medicului,
hidratare cu ser
fiziologic si ser
glucozat 1500 ml.

Balonare Sa prezinte un tranzit Efectuarea de masaj Balonare dimin

intestinal normal usor la nivelul tranzit intes
abdomenului, incetinit
administrea
medicamentelor
prescrise de medic
Ameteli Sa prezinte o buna Repaus la pat cu Pacienta nu
postura administrarea ameteste
tratamentului prescris
de medic
Durere Combaterea si Administrarea de Diminuarea durerii
diminuarea ei antalgice la cererea
medicului, aszarea in
pozitie antalgica pentru
diminuarea durerii

Anxietate Combaterea acesteia Asigurarea linistii si Pacienta nu

repausului, educatie prezinta stari anx
sanitara privind boala si cu o stare generala
factorii daunatori din si valori ale func
viata de zi cu zi vitle in limite norm

Dificultate in recreere Facilitarea mediului Asigurarea linistii in Pacienta se recreea

salon, punerea se
spitalicesc la dispozitie de odihneste
carti, radio si tv acceptabil
Cazul 2
Nume si prenume: S. A. Vârstă: 49 ani
Sexul: masculuin Stare civilă: căsătorit
 Religie: ortodoxă Naţionalitate: română Ocupaţia: salariat Greutate: 68 kg
Înălţime: 1,63 m
Data internării: 19.03.2010 Diagnostic de trimitere: gastrita hemoragica
Diagnostic la internare: gastrita eroziva hemoragica, ciroza hepatica, sindrom anemic
Anamneza
Motivele internării: durere in epigastru, hematemeza usoara, palpitatii, dispnee, anxietate,
greta, varasatura in “zat de cafea”, paliditate, anemie
Antecedente heredo-colaterale: mama- H.T.A.
tatal- Dz
2008: Ciroza hepatica
Comportament(fumat, alcool): fost fumator( aproximativ 30 tigarete pe zi), consuma alcool
doar ocazional
- Istoricul bolii: pacientul in varsta de 49 de ani acuză debutul insidios al
boli( cu accentuare în ultimile zile) cu durere in epigastru, hematemeza usoara, palpitatii,
dispnee, anxietate, greturi si varasatura in “zat de cafea”, paliditate, inapetenta, anemie.
Examen clinic general
Stare generală: relativ bună, Stare de nutriţie: precara Tegumente şi mucoase:palide Facies:
palid
Sistem ganglionar: superficial nepalpabil
Sistem osteo-articular: usor rigid, fara modificari importante
Aparat respirator: pacientul prezinta o usoara jena toracica si dispnee
Aparat cardiovascular: cord in limite normale, zgomote cardiace ritmice, soc apexian in
spatiul V intercostal, TA=150/50 mmHG
Aparat digestiv: durere la palparea abdomenului, usoara hematemeza

Plan cu nevoile fundamentale ale bolnavului după conceptul Virginiei Henderson

Nr. crt. Nevoia fundamentală Manifestări de Sursa de dificultate

dependenţă
1. A respira, a avea o bună Dispnee si Durerea epigastrica
circulaţie palpitatii
2. A bea şi a mânca Inapetenta, greţuri, Gastrita
vărsături
3. A elimina Hematemeza Gastrita

4. A se mişca, a avea o bună Ameteli Gastrita

postură
5. A dormi, a se odihni Durere Gastrita

6. A se îmbrăca, a se Independenta -
dezbrăca

7. A menţine temperatura Afebril Gastrita

corpului constantă
8. A menţine tegumentele Independent -
curate şi integre
9. A evita pericolele Anxietate Durerea

10. A comunica Dificultate in Anxietatea

comunicare
11. A acţiona conform propriilor Independenta -
credinţe şi valori

12. A te realiza Independent -

13. A te recrea Independent -

14. A învăţa Lipsa Lipsa

de acesului la informatii
informatii legate de
boala
PLAN DE INGRIJIRE

Problema Obiective Interventii autonome si Evaluare

delegate

Dispnee Ameliorarea Internare cu repaus la pat, Pacientul prezinta o

dispneei asezarea pacientului in poz. respiratie in limite
semisezanda pentru favorizarea normale
respiratiei, invatarea
pacientului cum sa
 respire
Palpitaii Sa aiba un ritm cardiac Observarea si Puls tahicardic
in limite normale masurarea functilor
vitale, administrrea de
medicamente la
indicatia medicului
Inapetenta Sa aiba pofta deStimularea poftei de Pacientul a inceput sa
mancare mancare se alimenteze
Greturi si varsaturi Combaterea lor si Administrea de Pacientul prezinta o stre
hidratare medicamente si genreala relativ buna cu
corespunzatoare hidratare parenterala cu scaderea numarului de
cu ser fiziologic si ser varsaturi
glucozat 1500 ml la
cererea medicului,
regim alimentar
Hematemeza Combaterea acesteia Administrea de Stare generala buna
medicamente la fara prezenta
indicatia medicului, hematemezei
aplicarea de pungi cu
gheta in zona
epigastrica, aszarea in
pozitie antalgica
Ameteli Combaterea lor Repaus la pat Pacientul nu mai
prezinta ameteli
Durere epigastrica Combaterea acesteia Administrarea de Durere diminuata
antalgice la cererea
medicului
Anxietate Combaterea ei Asigurarea linistii si Pacientul nu mai este
repausului, anxios
educatie sanitara
privind boala si
factorii daunatori
Cazul 3

Nume si prenume: H. I. Vârstă: 70 ani

Sexul: masculuin Stare civilă: căsătorit Religie: ortodoxă Naţionalitate: română
Ocupaţia: pensionar Greutate: 78 kg
Înălţime: 1,63 m
Data internării: 25.03.2010 Diagnostic de trimitere: gastrita Diagnostic la internare:
gastrita acida Anamneza
Motivele internării: durere in epigastru, pirozis, greata, varsaturi, cefalee, inapetenta,
constipatie
Antecedente heredo-colaterale: mama- neaga; tatal- neaga
Comportament(fumat, alcool): fumator( aproximativ 30 tigarete pe zi), consuma alcool
doar ocazional
- Istoricul bolii: pacientul in varsta de 70 de ani acuză debutul relativ brusc al bolii, cu
durere in epigstru, pirozis, greata, varsaturi,constipatie, cefalee si inapetenta
Examen clinic general Stare generală: relativ bună, Stare de nutriţie: buna Tegumente şi
mucoase: normale Facies: normal
Sistem ganglionar: superficial nepalpabil
Sistem osteo-articular: usor rigid, fara modificari importante
Aparat respirator: normal
Aparat cardiovascular: cord in limite normale, zgomote cardiace ritmice, soc apexian in
spatiul V intercostal, TA=140/50 mmHG
Aparat digestiv: durere la palparea abdomenului

Plan cu nevoile fundamentale ale bolnavului după conceptul Virginiei Henderson

Nr. crt. Nevoia fundamentală Manifestări deSursa de dificultate

dependenţă
1. A respira, a avea o bună circulaţie Independent -

2. A bea şi a mânca Inapetenta, greţuri, Gastrita

vărsături

3. A elimina Constipatie Gastrita

4. A se mişca, a avea o bună postură Cefalee Gastrita

5. A dormi, a se odihni Durere Gastrita

6. A se îmbrăca, a se Independent -
dezbrăca

7. A menţine temperatura Independent -

corpului constantă

8. A menţine tegumentele Independent -

curate şi integre
9. A evita pericolele Anxietate Durerea

10. A comunica Dificultate in Anxietatea

comunicare
11. A acţiona conform propriilor Independent -
credinţe şi valori

12. A te realiza Independent -

13. A te recrea Dificultate in Spitalizarea

recreere

14. A învăţa Lipsa Lipsa

de acesului la informatii
informatii legate de
boala
PLAN DE INGRIJIRE

Problema Obiective Interventii autonome Evaluare

si delegate

Inapetenta Sa aiba pofta de mancare Stimularea poftei de Pacientul a inceput

mancare, administrare sa se alimenteze
de medicamente la
indicatia medicului

Greturi, varsaturi Combaterea lor Regim alimentar, Pacientul nu mai

administrarea prezinta greturi si
medicamentelor la varsaturi
cererea medicului si
hidratare parenterala

Constipatie Combaterea ei Masaj abdominal, miscare Stare generala

sub buna cu reluarea
supraveghere si tranzitului
 administrarea de intestinal
laxative la indicatia
medicului

Cefalee Combaterea ei Administrea Pacientul nu mai acuza

tratamentului cefalee
prescris de medic
Durere Diminuarea acesteia Asezarea in pozitie Pacientul acuza dureri
epigastrica confortabila ce epigastrice diminuate cu o
diminuiaza durerea, stare generala buna, afebril
administrarea de
antalgice la cererea
medicului

Anxietate Combaterea ei Administrarea de Anxietate redusa

calmante la cererea
medicului si
evitarea factorilor
excitanti
Dificultate in Sa comunice cu Comunicare Pacintul
cu a inceput sa comunice
comunicare personalul medical pacientul privind
boala, incurajarea
pacientului sa
comunice cu
personalul medical,
explicarea
necesitatii de
comunicare in buna
vindecare a bolii
Dificultate Sa
in se poata recreea Asigurarea linistii Pacientul a inceput sa se
recreere si repausului, recreeze
punerea la
dispozitie a
radioului, tv, carti
Lipsa de Sa aiba cunostinte Educatie sanitara Pacientul a
informatii legata privind boala si dobandit
 de boala suficiente legate factorii daunatori, informatii legate
de boala oferirea de pliante de boala
legate de boala

CAPITOLUL VI

Educatia sanitara a pacientului cu gastrita acuta

Asistenta medicala va informa si va educa pacientul cu gastrita acuta

sa respecte urmatoarele:
- Sa aiba un regim alimentar echilibrat şi complet, bogat în carne, în
verdeţuri, ouă, lactate, fructe;
- Sa evite consumul de alimente ce pot dauna mucoasei gastrice
- Sa evite administrea de medicamente in surplus
- Sa aiba o igiena orala corecta
- Sa evite stresul si factorii daunatori sistemului nervos
- Regim alimentar complet şi bogat, alimentaţie variată şi echilibrată, cu
mese fracţionate, conţinând toate principiile alimentare;
- Pacientul cu gastrita acuta va fi dispensarizat, urmand tratamentul
medicamentos recomandat si prezentandu-se la controale clinice si de
laborator.
- Repaus la pat in perioadele dureroase cu limitarea eforutlui fizic
- Evitarea consumului de bauturi carbogazoase, cafea, alcool
- Evitarea fumatului si a alimentelor afumate
 BIBLIOGRAFIE

1. Albu R.M.,” Anatomia şi fiziologia omului” 1987

2. Belaşcu M., “Tratamentul bolilor cronice în medicina internă”, vol. I, Editura Dacia Cluj-
Napoca, 1985
3. Berceanu Şt.,” Hematologie” 1986
4. Borundel C.,”Manual de medicină internă”, Editura Medicală, Bucureşti, 1979
5. Bruckner I., “Medicină interna” 1980
6. Fodor O.,” Medicină internă” , vol. I, Editura Dacia, Cluj-Napoca,1974
7. C. Mozes, “Anatomia şi fiziologia omului” , Editura Corint, Bucureşti 2001
8. Titircă L.,Gal G.,Seuchea M.,Ddorobanţu E.,Baltă G.,Zamfir M.,Ivan
M.,Ardeleanu M.,Pesek M., “Tehnici de evaluare si îngrijiri acordate de asistenţii
medicali”, Editura Viaţa Românească,Bucureşti, 2001
9. Voiculescu M., “Medicină generala” 2004
10. Titirca L., Dorobantu E., Gal G., Seuchea M., Udma F., “ Ingrijiri speciale
acordate pacientilor de catre asistentii medicali” Editura Viaţa Românească,Bucureşti, 2008