Sunteți pe pagina 1din 76

FUNDAŢIA ECOLOGICĂ GREEN

ŞCOALA POSTLICELĂ SANITARĂ F.E.G.BACĂU


SPECIALIZAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

PROIECT DE DIPLOMĂ

ÎNDRUMĂTORI ‫׃‬
Dr.Popa Oana- Medic medicină generală
Turcu Dana- Asistent medical

ABSOLVENT ‫׃‬
Nunu Maria Lăcrămioara‫׃‬

Bacău 2019
FUNDAŢIA ECOLOGICĂ GREEN
ŞCOALA POSTLICELĂ SANITARĂ F.E.G.BACĂU
SPECIALIZAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

GASTRITA FLEGMONOASĂ

ÎNDRUMĂTORI ‫׃‬
Dr.Popa Oana- Medic medicină generală
Turcu Dana- Asistent medical

ABSOLVENT ‫׃‬
Nunu Maria Lăcrămioara‫׃‬

Bacău 2019

2
Cuprins

Argument 4
CAPITOLUL I – Noțiuni de anatomie și fiziologie 5
1.1. Anatomia aparatului digesitv 5
1.2. Fiziologia aparatului digestiv 12
CAPITOLUL II- Prezentarea teoretică a gastritei flegmonoase 20
2.1. Definiţie 20
2.2. Etiologie 20
2.3. Epidemiologie 20
2.4. Patogeneza 20
2.5. Morfopatologie 20
2.6. Diagnostic 20
2.7. Complicaţii 21
2.8. Evoluţie 21
2.9. Profilaxie 21
2.10. Tratament 22
CAPITOLUL III- Îngrijiri specifice 23
3.1.Rolul asistentei medicale generaliste în îngrijirea pacientului cu gastrită
flegmonoasă 23
3.1.1.Supravegherea funcţiilor vitale şi vegetative 23
3.1.2.Alimentaţia bolnavului 25
3.1.3.Administrarea tratamentului 26
3.1.4.Educaţia pentru sănătate 28
3.2. Prezentarea studiilor de caz 29
3.2.1. Cazul nr. 1- Culegerea datelor 29
3.1.2.Cazul nr. 2 -Culegerea datelor 41
3.1.3.Cazul nr. 3 - Culegerea datelor 52
CONCLUZII 63
BIBLIOGRAFIE 64
ANEXE 65

3
Argument

Gastritele ocupă un loc important în cadrul bolilor digestive. La 25% dintre persoanele
peste 40 de ani şi la 60% din cele peste 60 de ani se constată apariţia acestei boli.
Gastrita flegmonoasă, o formă rară de gastrită bacteriană, este o boală ce ameninţă viaţa
pacientului, cu infiltrarea extensivă a peretelui gastric, necroză tisulară şi manifestări septice
generalizate.
Activitatea noastrǎ, a asistenţilor medicali este ştiinta vieţii şi a morţii, este o întậlnire
dintre „o încredere” şi „o conştiinţă”, cere vocaţie, dǎruire, respect, sacrificii, empatie,
profesionalism.
Scopul final al pregătirii noastre este îmbunătăţirea calitǎţii vieţii pacienţilor noştri,
evidentǎ fiind aplecarea spre latura umanǎ a actului medical, principiul urmat fiind:”noi vindecǎm
oameni şi nu boli”.
Având în vedere, impactul fizic şi psihic al acestei boli, precum şi necesitatea formării
unor deprinderi igieno-dietetice adecvate ale bolnavilor, m-au determinat să analizez, să studiez şi
să aprofundez cunoştinţele legate de această boală, pentru o mai bună educare a bolnavilor aflaţi în
tratament şi sub îngrijirea mea.
Deasemenea, având în vedere că este o boală cu consecinţe grave asupra sănătăţii, am vrut
să cunosc cât mai multe lucruri despre modul de transmitere a infecţiei, despre simptomele care
însoţesc boala, etiopatogenie, tratamentul, dar mai ales proxilaxia acesteia. Alături de medicul care
instituie terapia medicală, asistenta medicală are un rol deosebit de important în îngrijirea
pacientului cu hepatită C. Ea este în permanenţă alături de pacient, îl încurajează şi administrează
medicaţia prescrisă de medic.
Practicarea îngrijirii pacientului necesită multiple abilităţi. Pe lângă cunoştinţele medicale,
asistentul medical trebuie să posede abilitatea de a comunica şi de a stabili relaţii interpersonale
care să promoveze încrederea şi interacţiunea: medic-asistent-pacient-medic. Alături de
examinarea statusului medical general, evaluarea pacientului trebuie să fie completă. Îngrijirile
trebuie să includa orice condiţie medicală manifestă a pacientului precum şi aspectele familiale,
sociale şi psihologice asociate situaţiei acestuia.
Am ales ca proiect de absolvire „Îngrijirea pacientului cu Gastrită acută” deoarece această
afecţiune mi-a stârnit interesul datorită faptului că unuia dintre membrii familiei mele i sa pus acest
diagnostic şi totodată această afecţiune este tot m-ai des întâlnită şi de cele m-ai multe ori
simptomele acesteia sunt tratate cu superficialitate de către pacienţi.Trăim într-o societate în care
stresul este la tot pasul,în care majoritatea persoanelor nu m-ai acordă atenţie modului în care se
alimentează.De cele m-ai multe ori masa este servită în condiţii neprielnice,alimentele nu m-ai sunt
bine mestecate şi alimentaţia raţională,corectă,atât din punct de vedere calitativ cât şi din punct de
vedere cantitativ nu m-ai reprezintă o prioritate şi nu i se acordă atenţia cuvenită.

4
CAP. I – Noțiuni de anatomie și fiziologie

1.1. Anatomia aparatului digesitv


Sistemul digestiv este alcătuit din organe la nivelul cărora se realizează digestia
alimentelor şi ulterior absorţia lor. În acelaşi timp, la nivelul ultimului segment al tubului digestiv,
rectul, se realizează eliminarea resturilor neabsorbite, prin actul defecaţiei.

Fig.1- Anatomia sistemului digestiv


5
Aparatul digestiv (și sistemul alimentar) este ansamblul de organe responsabil cu
digestia alimentelor și eliminarea materiilor ce nu au putut fi digerate. Aparatul digestiv se
compune din: tubul digestiv (cavitatea bucală, faringele, esofagul, stomacul, intestinul subțire,
intestinul gros, anusul) și anexele acestui tub (pancreasul, ficatul, căile biliare).
Aparatul digestiv este alcătuit din :
• Tubul digestiv
• Glandele anexe
1. Tractul gastrointestinal superior ( tubul digestiv ) este format din :
- cavitatea bucală - aici alimentele sunt mărunțite cu ajutorul dinților și limbii și sunt
amestecate cu saliva. Cavitatea bucală este delimitată de 5 pereti: unul anterior – buzele, doi laterali
– obrajii, unul inferior – planseul bucal și unul superior – bolta sau valul palatin;
- faringe– Este un conduct musculo-membranos, dispus de la baza craniului până în
dreptul vertebrei C8 unde se continuă cu esofagul.. Are forma unui jgheab deschis anterior, care se
îngustează de sus în jos, cu lungimea de 15 cm ;
- esofag - parte a tractului digestiv, esofagul este un tub musculomucos, lung de 25-
30 cm cu funcția de transport a hranei și care leagă faringele de stomac. Pereţii săi musculari produc
contracţii ondulatorii, care ajută la transportarea alimentelor.
- stomacul- Stomacul este un organ cavitar toraco-abdominal, situat în etajul
supramezocolic, fiind cea mai dilatată parte a tubului digestiv. Are forma literei “J” sau de cârlig
la omul viu şi de cimpoi la cadavru. Este situat între esofag si duoden, are dimensiuni diferite în
functie de individ, vârstă, constituţie, stări funcţionale şi poziţia corpului. În general, în stare de
umplere, are 25 de centimetri lungime, 12 centimetrii lăţime între cele două curburi, 8 milimetrii
grosime între cei doi pereţi. Stomacul gol are 18 centimetri lungime, 7 centimetri lăţime şi 3
milimetri grosimea pereţilor. Capacitatea stomacului este de 1200 – 2000 cm3.
Stomacului i se descriu o faţă anterioară şi o faţă posterioară, acoperite de peritoneu; două
curburi (una mică şi una mare) şi două orificii (cardia şi pilorul).
Cardia este primul segment, se proiectează la nivelul vertebrelor T10 – T11 şi la 3 cm sub
hiatusul diafragmic; se sprijină de aortă, având anterior lobul hepatic şi în stânga grosimea
retroperitoneală.
Mica curbură are doi versanţi: unul vertical, ce continuă marginea dreaptă a esofagului, şi
unul orizontal, uşor ascendent spre dreapta. Pe aceşti versanţi sunt cele mai frecvente localizări ale
ulcerului gastric.
Marea curbură are formă convexă şi continuă marginea stângă a esofagului.
Porţiunea pilorică se împarte în antru piloric (mai dilatat) şi canal piloric (cilindric, de 3 –
5 cm, cu o direcţie uşor ascendentă spre dreapta şi înapoi).
Pilorul este partea terminală a stomacului, conţinând muşchiul piloric, ca un inel circular.
Pilorul este mobil, situat profund la 2 – 3 cm deasupra ombilicului şi pe linia mediană (când
stomacul este gol) la nivelul vertrebei lombare L1-2.
6
Fundul stomacului ajunge până la a cincea coastă, sub cupola diafragmatică (prin
intermediul căreia are raport cu vârful inimii, pleura şi plămânul stâng).
De la interior spre exterior se găsesc patru straturi:
1. Tunica seroasă – formată din peritoneu (ce acoperă stomacul în cea mai mare parte)
care poate adera la diafragm.
2. Tunica musculară – formată din fibre musculare netede dispuse în trei substraturi:
fibre longitudinale la exterior, circulare la mijloc şi oblice la interior. În stratul muscular există un
plex nervos vegetativ format din fibre simpatice şi parasimpatice (plexul Anerbach).
3. Tunica submucoasă – formată din ţesut conjunctiv lax, ce conţine vase de sânge şi
plexul nervos vegetativ, compus din fibre simpatice si parasimpatice (plexul Meissner).
4. Tunica mucoasă – este cutată cu numeroase pliuri (exceptând mica curbură).
Mucoasa are un epiteliu simplu cilindric. La nivelul cutelor sunt mici zone denumite arii gastrice,
la suprafaţa cărora se află orificii unde se deschid glandele gastrice. Acestea sunt glande tubulare,
simple sau ramificate, ce secretă suc gastric. După localizarea lor avem glande cardiale, fundice,
pilorice şi ale corpului stomacului. Ele secretă mucus sau pepsinogen, (HCI şi mucus).
Vascularizaţia stomacului
Vascularizarea este asigurată de ramuri ale arterelor trunchilui celiac (artera gastrică,
slenică şi hepatică) iar sângele venos ajunge în vena portă. Limfaticele ajung în ganglionii marii şi
micii curburi, apoi înspre canalul toracic.
Inervaţia stomacului
Inervaţia este asigurată de plexul gastric (provenit din plexul celiac) format din fibre
simpatice şi parasimpatice.
Transformările alimentelor în stomac definite ca digestie gastrică se datorează sucului
secretat de glandele gastrice şi motricităţii gastrice, care asigură evacuarea stomacului. După o
serie de transformări, alimentele din stomac sunt evacuate către intestinul subţire. Produsul de
secreţie al glandelor gastrice este sucul gastric, secretat în cantitate de 1,5 litri în două ore. Este un
lichid incolor, cu pH acid (între 1 – 2,5) la adulţi şi mai puţin acid (între 4 – 6) la nou născuţi. În
alcătuirea sucului gastric intră 99% apă şi 1% reziduu uscat. Acesta este, la rândul lui, format din
substanţe anorganice (ca HCl) în proporţie de 0,6% şi substanţe organice (ca mucine, enzime –
pepsină, lipază, labferment, etc – şi factorul intrinsec) în proporţie de 0,4%.
Procesul gastrosecretor se desfăşoară în trei etape, astfel:
a) Faza cefalică – realizată prin mecanisme nervoase. Mecanismul nervos reflex
necondiţionat este declanşat prin excitarea receptorilor tactili sau gustativi de către alimentele
introduse în cavitatea bucală. Acetilcolina şi mediatorul chimic al fibrelor parasimpatice stimulează
secreţia de acid clorhidric, elaborată de celulele antrale ale stomacului. Declanşarea secreţiei se
poate face prin mecanism reflex condiţionat. Simpla vedere a alimentelor sau mirosul lor poate
declanşa secreţia gastrică, în urma formării unei legături temporale între proiecţia corticală a
centrului gastrosecretor bulbar şi aria corticală receptoare a analizatorilor vizual şi olfactiv.

7
b) Faza gastrică – controlată prin mecanisme nervoase şi umorale. Acestea se declanşează
la pătrunderea alimentelor în stomac. Secreţia este declanşată atât prin distensia pereţilor gastrici
cât şi prin excitarea chimică a celulelor mucoasei gastrice.
c) Faza intestinală – realizată prin mecanisme umorale, în urma pătrunderii chimunului
gastric în duoden. Contactul grăsimilor sau al soluţiilor concentrate de glucoză cu mucoasa
duodenală stimulează producerea enterogastronei care, pe cale umorală, inhibă secreţia gastrică.
La nivelul stomacului, bolul alimentar suferă o serie de modificări sub influenţa acidului clorhidric
şi a componentelor enzimatice ale sucului gastric, transformându-se în chim gastric.
Rolul principal al stomacului este acela de rezervor, din care evacuarea alimentelor se face
ritmic. Prezenţa alimentelor în stomac declanşează contracţii peristaltice şi contracţii tonice.
Mobilitatea gastrică este reglată atât pe cale nervoasă cât şi pe cale umorală.
Funcţiile stomacului sunt de două tipuri:
a) Funcţie secretoare – constă din secreţia sucului gastric, produs de glandele gastrice;
b) Funcţie motorie – constă din depozitarea temporară a alimentelor ingerate,
amestecul lor cu sucul gastric până se formează chimul şi evacuarea lentă şi fracţionată a chimului
în duoden.
Vascularizație și inervație

Artere : Cercul arterial al micii curburi este format din : artera gastrică stângă numită și
coronară gastrica si artera gastrica dreapta sau artera pilorica .
Artera gastrica stânga , originara din trunchiul celiac , descrie o crosa în regiunea
subcardiala , coboara apoi pe mica curbura împartindu-se în doua ramuri : anterioara si posterioara
ce se anastomozeaza cu ramuri similare în artera gastrica dreapta .
În prima sa portiuni , înainte de a se diviza , da nastere la una sau mai multe ramuri care
vascularizeaza jonctiunea eso – gastrica .
Artera gastrica dreapta de calibru mai mic , ia nastere din artera hepatica comuna ,
abordând stomacul pe marginea superioara a regiunii pilorice . Ea se divide în doua ramuri care se
anastomozeaza cu ramuri similare ale arterei gastrice stângi la nivelul micii curburi .
Cercul arterial al marii curburi este format din arterele gastro – epiplooice stânga si dreapta
. Artera gastro – epiplooica stânga ia nastere din artera gastro- duodenala la marginea inferioara
primei portiuni a duodenului dupa care intra în ligamentul gastro – colic , realizând anastomoza cu
artera gastro – epiplooica stânga .
Polul gastric superior primeste sânge din artera diafragmatica inferioara (origine în artera
aorta) vasele scurte si artera cardio – tuberozitara posterioara , ramuri din artera splinica . Regiunea
antropilorica primeste ramuri suplimentare din artera mizenterica superioara prin intermediul
arterei pancreatico – duodenale inferioare , arterei pancreatice inferioare sau transverse si ramuri
din artera hepatica prin artera supraduodenala si din artera gastroduodenala prin artera pancreatico
– duodenala superioara , artera retroduodenala .
Vene :
8
Vena gastro – epiploica stânga se varsa în vena splenica , vena gastro – epiploica –
dreapta în vena mizenterica superioara .
Venele gastrice stânga si dreapta se varsa direct în vena porta .
La nivelul cardiei , plexul venos submucos tributar venei gastrice stângi se anastomozeaza
porto – cava , sediul de dezvoltare al varicelor esofagiene în sindromul de hipertensiune portala .
Limfatice :
Limfaticele stomacului proximal se anastomozeaza cu cele ale esofagului distal .
Exista comunicari si între limfaticele stomacului si cele ale duodenului .
Se disting patru zone gastrice de drenaj limfatic :
• Zona I – cuprinde regiunea superioara a micii curburi , limfa fiind drenata în ganglionul
din jurul arterei gastrice stângi
• Zona II – regiunea distata , antrala a micii curburi este drenata în ganglionii suprapilorici
• Zona III – cuprinde portiunea proximala a marii curburi , cu drenaj în ganglionii grupati
în jurul arterei gastro – epiploice stângi
• Zona IV – cuprinde regiunea antrala a marii curburi ; dreneaza limfa în ganglionii gastro
– epiploici drepti si cei subpilorici
Inervația stomacului

Inervatia stomacului este autonoma si dubla , parasimpatica si simpatica .


Inervatia parasimpatica se face prin cei doi nervi vagi fibrele având originea în nucleul
dorsal al vagului din planseul ventriculului IV . Vagul drept sau posterior este situat profund pe
fata posterioara a esofagului între acestea si arata , iar vagul stâng sau anterior este situat sub
peritoneu , pe fata anterioara a esofagului abdominal .
Inervatia simpatica îsi are originea în segmentele medulare T5-T10 . Sistemul nervos
intrinsec , este o retea autonoma , complexa de neuroni , interconectati , care controleaza activitatea
locala , secretorie si motorie .

Fiziologia stomacului

Stomacul are o intensa activitate functionala , motorie si secretorie , exocrina si endocrina


Functia motorie a stomacului cuprinde capacitatea de prelucrare si depozitare , de
framântare si amestecare cu sucurile digestive a lobului alimentar ca si evacuarea intermitenta a
continutului digestiv , devenit chim gastric în duoden .
Stomacul proximal are o activitate motorie de tip tonic aflata sub control vagal . Dupa
patrunderea bolului alimentar în stomac , dispozitivul anatomic si functional al jonctiunii eso-
gastrice , împiedica în mod normal refluxul gastro-esofagian . În acest mecanism sunt implicati o
serie de factori :
• Existenta la nivelul esofagului distal a unei zone cu presiune crescuta careia nu-i
corespunde un sfincter anatomic propriu-zis .
9
• Mecanismul valvular al unghiului cardio-tuberozitar Hiss careia îi corespunde în interior
valvula Gubaroff a carei închidere este favorizata de umplerea , deschiderea fornixului gastric .
• Dispozitia pilierului diafragmatic drept care intervine în mentinerea angulatiei eso-
gastrice .
Stomacul distal denumit si ,,pompa antropilorica'' este sediul unor unde peristaltice
(3/min) cu rolul de a mesteca si micsora partile componente ale continutului gastric si de a propulsa
în final chimul gastric rezultat (masa semilichida cu reactie acida) prin pilor în duoden . Activitatea
peristaltica antrala este simulata de distensia peretelui gastric si inhibata de mecanisme cu punct de
plecare duodenal . Coordonarea motilitatii antrale , pilorice si duodenale , asigura evacuarea ritmica
a continutului gastric , prin închiderea sfincterului piloric .
Mobilitatea gastrica este influentata astfel :
• Pe cale nervos-vegetativa (vagul este nervul stimulant al peristalticii , simpaticul este
inhibitor)
• Pe cale umorala prin actiunea unor hormoni (adrenalina , insulina , enterogastronul) .
Durata evacuarii gastrice este medie de 3-4 ori fiind în functie de calitatea alimentelor
ingerate (lichide si alimentele semisolide parasesc rapid stomacul , alimentele solide sunt evacuate
mai lent) .
Functia secretorie : Secretia exocrina a stomacului este rezultatul activitatii secretorii a
mucoasei gastrice care are o suprafata de 800 cmp.
Sucul gastric este un lichid incolor , limpede sau usor opalescent , cu pH acid cuprins între
0,8 – 1,5 si contine apa , electroliti , HCl , fermenti , mucus , factor intrinsec . Cantitatea secretata
în 24 ore este între 1,5 – 3 l .
Secretia acida a stomacului este reprezentata de HCl un constituient fiziologic al sucului
gastric , cu rol important în desfasurarea digestiei .
Rolul HCl: activeaza pepsinogenul ; contribuie la formarea de acid-albumine usor
digerabile ; solubilizeaza colagenul si nucleo-proteinele ; precipita cazeinogenul din lapte ;
stimuleaza secretiile digestive ; împiedica dezvoltarea germenilor adusi cu alimentele în stomac .
Fermenti : Pepsina este principalul ferment al sucului gastric secretata de celulele
principale ale glandelor gastrice sub forma inactiva de pepsinogen si activata în mediul activ al
stomacului sau de pepsina însasi printr-un mecanism autocatalitic . Rolul pepsinei : realizeaza
degradarea partial a proteinelor pâna la stadiul de polipeptide (peptone) ; rol în stimularea secretiei
de gastrina si colecistochinina ; în digestia si coagularea laptelui la om
Lipaza gastrica determina hidroliza grasimilor emulsionate , are activitate redusa la adult
(pH optim 4-5) , este activa însa la sugar .
Mucusul gastric este secretat de epiteliul de învelis si de celule mucoide ale glandelor
pilorice si cardiale .
Are o structura glicoproteica si formeaza pe suprafata mucoasei gastrice un strat cu o
grosime de 1 – 1,5 mm cu rol de protectie fata de agresiune mecanice , termice , chimice si de
autodigestie clorhidropeptica .
10
Capacitatea mucoasei de a mentine o diferenta importanta de p H între mediul puternic ,
acid al sucului gastric si mediul tisular , usor alcalin al mucoasei gastrice poarta numele de ,,bariera
mucoasa”.
La constituirea barierei mucoase contribuie :
• Stratul de mucus de la suprafata mucoasei impregnat cu HCO 3 secretat de celulele
epiteliului de învelis .
• Stratul celulelor epiteliului de suprafata .
• Microcirculatia foarte activa din mucoasa gastrica .
Factorul intrinsec este o mucoproteina , secretat de celulele parietale ale glandelor fundice
care împreuna cu vitamina B 12 adusa prin alimente (factor extrinsec) formeaza un complex care ,
ajuns în ileonul terminal elibereaza vitamina B 12 , care este resorbita .
Secretia endocrina : Gastrina este cel mai cunoscut dintre hormoni si este produsa în
regiunea antrala . Actiunea gastrinei consta în stimularea secretiei clorhidropeptice , stimularea
motilitatii gastrice si o actiune trofica asupra mucoasei corpului si fornixului gastric .
Stamatostatina este un hormon cu actiune inhibitorie , scazând aciditatea si eliberarea de
gastrine .
Cea mai importanta functie gastrica a stomatostatinei este reglarea secretiei acide si
secretiei de gastrine .
Reglarea secretiei gastrice : se realizeaza sub actiunea a doi factori :
• Nervosi (stimuli nervosi centrali si periferici)
• Umorali (îndeosebi gastrina)
Sunt cunoscute trei faze ale secretiei gastrice :
• Faza cefalica , mediata vagal si declansata de o serie de excitanti , cum sunt vederea ,
mirosul , gustatul alimentelor , prin declansarea de reflexe conditionate (vagul actioneaza prin
stimularea directa a celulelor parietale si a secretiei de gastrina) , aceasta faza încetând odata cu
umplerea stomacului .
• Faza gastrica este umorala prin eliberarea gastrinei în principal prin excitatia mecanica
si chimica a antrului gastric de catre continutul stomacului .
• Faza intestinala începe la 2-3 h dupa ingestia alimentelor odata cu ajungerea chimului
proximal . Stimularea secretiei gastrice în aceasta faza se face prin intermediul unor hormoni care
nu sunt înca bine individualizati.
2. Tractul gastrointestinal inferior este format din :
- intestinul subțire - reprezintă segmentul aparatului digestiv, situat între stomac și
intestinul gros. Aici sunt absorbite majoritatea lichidelor si mineralelor din mancare. Prezintă o
serie de inflexiuni, numite anse intestinale și este format din 3 părți:
duoden - segment iniţial al intestinului subţire cu lungime de 25 – 30 de cm și forma
de potcoava deschisa, ce leaga stomacul de jejun. Aici începe procesul de digestie a mâncării, rolul
duodenului fiind acela de de a neutraliza aciditatea din hrana.

11
jejun - partea centrală a intestinului subţire, fiind situat între duoden și ileon, rolul
lui este de a absorbi substantele nutritive
ileon - ultima parte a intestinului subtire. Aici are loc absorbţia nutrienţilor rezultaţi
în urma digestiei.
- intestinul gros - parte a aparatului digestiv, cuprins între intestinul subţire şi anus.
Aici are loc absorbţia apei și a mineralelor neabsorbit.
Intestinul gros este format din:
o cecum (cecul) - prima parte a intestinului gros, situat între ileon și colon. De cecum
este ataşat apendicele. În cecum se află flora intestinală.
o colon (colon ascendent, colon transvers, colon descendent, colon sigmoid) - aici este
absorbita apa rămasă în alimente.

1.2. Fiziologia aparatului digestiv


Tractul gastro-intestinal asigură aportul de apă, elictroliţi şi substanţe nutritive necesare
organismului.
Digestia bucală
La nivelul cavităţi bucale, cât şi al altor organe digestive, există o activitate motorie şi una
secretorie. Activitatea motorie a cavităţi bucale constă din masticaţie şi timpul bucal al deglutiţiei.
Masticaţia este un act reflex involuntar, ce se poate desfăşura şi sub controlul voluntar.
Organele masticaţiei sunt oasele maxilare, mandibulare şi dinţii (organe pasive), precum muşchii
masticatori ai limbii şi ai obrajilor (organr active). Prin masticaţie, alimentele introduse în cavitatea
bucală sunt tăiate şi transformate în fragmente mai mici.
Reflexul masticator este coordonat de centri nervoşi din trunchiul cerebral, care determină
mişcările de ridicare şi coborâre ale mandibulei .
La deschiderea gurii, receptorii de întindere din muşchii mandibulei intiaza contracţia
reflexă muşchilor maseter pterigoid medial cu receptori bucali determinând închiderea cavităţi
bucale. La închiderea gurii, alimentele în contact cu receptori bucali, determină contracţia reflexă
a muşchilor digastric şi perigoid lateral ceea ce duce la deschiderea cavităţii bucale.
Rolurile masticaţiei:
Fragmentarea alimentelor;
Amestecarea alimentelor cu produsul de secreţie al glandelor salivare;
Asigurarea contactului cu receptori gustativi şi eliberarea substantilor ordonate care
vor stimula receptori olfactivi.
Salivă este secretată, în principal de trei perechi glande salivare: parotide (localizate lângă
unghiul mandibulei; sunt cele mai mari şi produc o secreţie aposa), sublinguale şi submandibulare
(ultimile două secretă o salivă ce conţine o cantitate mai mare de proteine, deci secreţia va fi mai
vâscoasă).

12
Compoziţia salivei. Zilnic se secretă 800-1500 ml salivă,soluţie apoasă ce conţin
electroliţi şi proteine. Concentraţia electrolitilor şi osmolalitatea variază cu debitul secreţiei, dar,
în general, comparativ plasmă, salivă este hipotonica;
În salivă se găsesc două tipuri de proteine:
Enzime: a amilază salivara (ptialină) şi linguoala;
Mucină, glicoproteină ce lubrifiază alimentele .
Saliva mai conţine substanţe bactericide (lizozim) şi unii produşi de catabolism (uree, acid
uric); reprezintă şi o cale de eliminare din organism a unor virusuri.
Controlul secretiei salivare. Este în totalitate realizat prin reflexe ale sistemului nervos
vegetativ. Activitatea parasimpatică stimulează celulele glandelor salivare să secrete o cantitate
mare de salivă apoasă, cu conţinut mare de electroliţi şi redus de proteine. Activitatea simpatică
stimulează glandele salivare să secrete un volum mic de salivă, mucus în cantitate mare.
Reflexele salivare sunt declanşate de gândul la alimentare, mirosul sau gustul lor.
Metabolismul glandelor salivare şi creşterea secreţiilor lor sunt stimulate atunci când activitatea
sistemului nervos vegetativ este crescută.Secreţia salivara este influenţa de activitate unor
hormonii:
Funcţile salivei:
Protecţia mucoasei prin răcirea alimentelor ferbinţi diluarea eventualului HCl;
Digestiv saliva începe procesul de digestie al amidonului lipidelor;
Lubrifierea alimentelor uşurează deglutiţia; umectarea
mucosei bucale faforizează vorbirea;
Escreţia unor substanţe endogene şi exogene;
Elaborarea senzaţiei gustative prin dizolvarea substanţelor cu gust specific şi
suprafaţa receptivă a analizatorului gustativ.
Deglutiţi cuprinde totalitatea activităţilor motorii ce asigură transportul bolului alimentar
din cavitatea bucală în stomac. Este un act reflex ce se desfăşoară în trei timpi.
Timpul bucal (voluntar).În momentul în care alimentele sunt gata pentru a fi înghiţite, ele
sunt în mod voluntar împinse în faringe datorită presiunii pe care o exercită limbă prin mişcarea ei
în sus şi posterior asupra platului moale. De acum încolo, procesul deglutiţiei devine în întregime,
sau aproape, un act automat şi, în mod obişnui nu mai pote fi oprit.
Timpul faringian la intrarea în faringe sunt stimulate ariile receptoare de la acest
nivel.Impulsurile de la acest nivel ajung la trunchiul cerebral şi inţiază o serie de contracţii
faringiene musculare automate, după cum urmează:
palatul moale este împins în sus, inchizand coanele;
Plicile palato-faringiene de pe fiecare parte a faringelui sunt trase medial,
apropiindu-se unele de celalate. Formând o deschizătură sagitală prin care alimentele trec în
faringele posterior;
Corzile vocale sunt puternic apropiate iar laringele este împins în sus şi anterior de
către muşchii gâtului;
13
Deplasarea superioară a laringelui măreşte deschiderea esofagului; Peristalitismul.
Contracţiile peristalitice, iniţiate la granuta dintre fundusul şi corpul gastric se deplasează caudal
determind propulsia alimentelor către pilor, şi sunt produse prin modificări periodice ale
potenţialului membranei fibrelar musculare netede longitudinale; se numesc unde lente sau ritm
electri de bază. Acestea de sunt responsabile de frecvenţă şi forţă contracţiilor gastrice. Forţă
contracţiilor persalitice este crescută de acetilocolina şi gastrină.
Retropulsia. Cuprinde miţcările de dute vino alchimului, determinate de propulsia
puternică a conţinutului gastric către scfincterul piloric închis. Are rol important în amestecul
alimentelor cu secreţiile gastrice.
Concomitent cu ridicarea laringelui şi relaxarea sfincterului faringo-esofagian are
loc contracţia întregului perete muscular faringian, începând cu porţiunea superioară a faringelui
contracţiei ce se propagă în jos ca o undă peristalitică rapidă, ce antrenează sucesiv muşchii
faringieni mijlocii şi inferiori şi în continuare, esofagul propusând astfel alimentele în esofag.
Timpul esofagian esofagul este principal, rolul de atrasporta alimentele din faringe
stomac, iar mişcările lui organizate specific vederea acestei funcţii. mod normal ,esofagul prezintă
de mişcări peristalitice:peristalism primar peristlism secundar. Perstalismul primar este declasat de
deglutiţie începe când alimentele trec din faringe esofag;este coordonat vagal. Peristalismul
secundar se datorează alimentelor esofag când alimentele propulsate stomac; este coordonat de
sitemul nervos enteric esofagului.
Relaxarea receptiva a stomacului. Pe măsură ce undă perisalistica se deplasează spre
stomac, o unde de relaxare transmisă prin neuroni mienterici inhibitori percede contracţia. Întreg
stomacul şi într-o măsură mai mică, chiar şi duodenul se relaxează când acesta undă ajunge la
nivelul esofagului inferior, pregătind astfel cavităţile respective pentru primirea alimentelor.
Sfincterul esofagian inferior (gastro-esofagian) la capătul terminal al esofagului , pe o
porţiune de 2-5 cm deasupra junctiunii cu stomacul , musculatură circulară esofagiana este
îngroşată, funţionând ca un sfincter.Acest sfincter prezintă o contracţie tonică şi este relaxată prin
relaxarea receptivă.Contracţia acestuia sfincter contribuie la prevenirea uni reflux gastro-
esofagian.
Digestia gastrică
În stomac alimentele suferă consecinţa activităţilor motori şi secretori ale acestuia, care
produc transformarea bolului alimentar într-o pastă omogenă, numită chim gastric.
Relaxarea receptiva. Când alimentele trec din esofag în stomac, activitatea fundului
gastric este inhibată, permiţând depozitarea a 1- 21 conţinut.Acest proces are la baza reflexe
vagovgale.
Evacuarea conţinutului gastric apare atunci când particulele chimului sunt suficient de
mici pentru a străbate scfincterul piloric. De fiecare dată chimul este împins spre scfincterul piloric,
2-7 ml chim trec în duoden. Lichidele trec mai repede decât solide, proporţional cu presiunea
intragastrică.

14
Complexul motor migrator este o undă peristalitică ce începe în esofag şi parcurge întreg
tractul gastro-intestinal, la fiecare 60-90 minute, în timpul perioadei interdigestive; îndepartează
resturile de alimente din stomac.
Contracţiile de foame apar atunci când stomacul este gol de mai multe ore. Sunt contracţii
peristalitice ritmice ale corpului stomacului. Sunt foarte intense la adultul tânăr, cu tonus
gastrointestinal crescut; sunt amplificate de hipoglicemie.
Activitatea secretorie a stomacului. Secreţiile gastrice continuă procesele digestive
începute în cavitatea bucală; cantitatea secretată zilnic este de aproximativ 2 l .
Fazele secetiei gastrice sunt următoarele:
Faza cefalicăeste declanşată de gândul, vederea, gustul sau mirosul mâncării. Este
dependentă de integritatea fibrelor vagale ce inervează stomacul;
Faza gastrică se declanşează la intrarea alimentelor în stomac; acest fapt determină
tamponarea acidităţii gastrice, crescând pH-ul hgastric, şi permite altor stimuli (de exemplu,vag,
gastrică) să elibereze acid;
Faza intenstinalăîncepe odată cu intrarea chimului în duoden; cantitativ, secreţia
este foarte redusă în timpul acestei faze.
Celulele secretotii gastrice se află la nivelul glandelor gastrice, situate în mucoasa
gastrică.Există 2 tipuri de glande gastrice :
Oxintce, localizate la nivelul fundului şi corpului gastric; conţin 3 tipuri de celule;
parietale-secretăHCl peptice (principale) secretă pepsinogen, precursorul enzimei proteolitice;
mucoase-secretă mucus;
Pilorice, localizate în regiunile antrală şi pilorică. Conţin celule G (ce eliberează
gastrină) şi celulele mucoase.
Secreţia HCl este necesar pentru digestia proteinelor, asigurarea unui pH optim pentru
acţiunea pepsinei, activarea pepsinogenului, împiedicarea proliferării intragastrice a unor bacterii
patogene.
Secreţia de a pepsinogen. Pepsina, forma activă a pepsinogenul, este o enzimă proteolitică,
activă în mediu acid în (pH optim 1,8-3,5) care începe procesul de digestie al proteinelor la valori
ale pH-ului mai mari de 5,activitatea sa proteolitica scade , devenind în scurt timp inactiv.
Labfermentul este secretat numai la copilul mic, în perioada de alaptare.Rolul sau este de
a coagula lapte, pregătindu-l pentru digestia ulterioară.
Lipaza gastricăeste o enzimă lipolitică cu activitate slabă (o-tributiraza) hidrolizând numai
lipide ingerate sub forma de emulsie, pe care le separă în acizi graşi şi gligerină.
Gelatinaza hidrolizeaza gelatina.
Mucina este o glicoproteină secretată de celulele mucoase; are rol în protecţia mucoasei
gastrice, atât mecanic cât şi chimic .
Digestia la nivelul intestinului subţire

15
Mişcările de la nivelul intestinului subţire sunt contracţii de amestec şi contracţii
propulsive totuşi mişcările intestinului subţire determină în proporţii diferite, atât amestec cât şi
propulsiei.
Contracţiile de amestec (contracţiile segmentare). Când o porţiune a intestinului subţire
este destinsă de chim, întinderea pereţilor intestinali determină apariţia în lungul intestinului a unor
contracţii concentrice localizate, separate prin anumite intervale .
Frecvenţa maximă a contracţiilor segmentare ale intestinului subţire este determinată
undelor lente din peretele intestinului (12 pe minut în duoden şi jejun proximal 8-9 ileonul
terminal).
Mişcările de propulsie chimul este propulsat la acest nivel de undele peristalitice ce apar
în orice parte a intestinului subţire ci se adaptează în direcţie anală cu o viteza de 0,5-2 cm pe
secundă, mult mai rapid în intestinul proximal şi mai lent în intestinul terminal.
Activitatea peristalitica a intestinului subţire creşte postprandial, fapt determinat parţial
de începerea pătrunderii chimului în duoden, dar şi de reflexul gastroenteric care este intiat de
distensia stomacului şi transmis în special prin plexul mienteric de la peretele stomacului la cel a
intestinului subţire.
Secreţia pancreatica. Pancreasul conţine celule endocrine, exocrine şi ductale.Celulele
endocrine grupate în insule, secretă direct în circulaţia sangvina insulină, glucagon,somatostatina
şi polipeptidul pancreatic. Celulele exocrine, organizate în acini, produc 4 tipuri de enzime
digestive: peptidaze, lipaze şi nucleaze, care răspund de digestia proteinelor, respectiv al lipidelor,
glucidelor şi acizelor nucleici.
Compoziţia secreţiei pancreatice.
Electroliţi: Na si K se găsesc în acceaşi concentraţie ca şi în plasmă; HCO3 se găsesc în
cantitae mult mai mare; sucul pancreatic, în cantităţi mici, Ca, Mg., Zn, sulfaţi, fosfoţi. Secreţia de
HCO3din celule ductale se face printr-un mecanism ce implică cel puţin un transport activ.
Enzime: trei tipuri majore: amilaze, lipaze şi proteaze‫׃‬
amilaza pancreatică se secretă în forma sa activă;
lipaze (lipaza, colesterolul lipaza , fosfolipaza), secretate în forma lui activă;
proeteaze (tripsina şi chimotripsina), secretate în forma lor inactivă.
Controlul secretiei pancreatice. Secreţia pancreatică cuprinde trei faze‫׃‬
Cefalică: gândul, văzul, mirosul sau gustul alimentelor produc aceasta fază;
Gastrică: stimulată prin distensie gastrică (efector-vagul) şi prezenţa produşilor de
digestie mai ales aminoacizi şi peptide;
Intestinală: stimulii majori ai secreţiei pancreatice sunt hormonii colecistkinia
(stimulează secreţia pancreatică enzimatică) şi secreţia ( stimulează secreţia de bicarbonat ), care
sunt eliberaţi din celule endocrine ale duodenului şi jejunului în timpul acestei faze ca răspuns la
intrarea chimului în intestinul subţire.
Secreţia biliară. Bila este necesară pentru digestie şi absorţia lipidelor şi pentru excreţia
unor substante insolubile în apă cum sunt colesterolul şi bilirurbina.
16
Compoziţia bilei‫׃‬
Acizi biliari: primari-sunt sintetizaţi în hepatocitice din colesterolul şi conjuncţi cu
taurină şi glicină, rezultând sărurile biliare secretate activ în canaluiculele biliare; secundari - se
formează din cei primari sub acţiunea bacteriilor intestinale;
Pigmenti biliari: bilirubina şi biliverdina sunt metaboliti ai hemoglobinei ce sunt
conjugaţi în hepatocite şi excretaţi biliar, conferind bilei culoarea sa galbenă;
Fosfolipidele intră în alcătuirea miceliilor;
Colesterolul;
Electroliti.
Circuitul enterohepatic. Este recircularea sărurilor biliare din intestinul subţire înapoi în
ficat.
Depozitarea bilei la nivelul vezicei biliare. În perioadele interdigestive, bila se depozitează
la nivelul vezicei biliare care are o capacitate de 20-60 ml.
Controlul secreţiei biliare. Volumul secreţiei biliare şi conţinutul ei în săruri biliare se
reglează separat. Partea bila-independentă a secreţiei biliare se referă la cantitatea de apă şi
electroliţi secretă zilnic de ficat şi care este stimulată de secretină.
Secreţiile intestinului subţire conţin:
Mucus, cu rol de protecţie a mucoasei intestinale;
Enzime asociate cu microvlilii celulelor epiteliale intestinale;
Apa şi elictroloţi secretaţi de celulele epiteliale intestinale.
Reglarea secreţiei intestinului subţire se face în principal, prin reflexe locale, initiate de
stimuli tactivi sau iritanţi; cea mai mare parte a secreţiei este declanşată de prezenţa chimului, cu
cât volumul acestuia este mai mare cu atat secreţia intestinală va fi mai mare.
Absorţia intestinalăse realizează prin cele mai multe mecanisme, în funcţie de substanţă
absorbită. Glucidele cele trei glucide majore ale dietei sunt dizaharidele -sucroză şi lactoză şi
polizaharidul amidon, fie sub formă de amilocpectina, fie sub formă de amiloză. Produşi finali ai
digestiei glucidelor sunt: glucoză, fructoză şi galactoză. Glucoză şi galactroza se absorb printr-un
mecanism comun, un sistem de transport activ. Fructoză se absoarbe prin difuziuni facilitată.
Proteinele dietă protelica zilnică necesară uni adult este de 0,5-0,7 g/kg corp. Proteinele
ajunse în intestin provin din două surse: endogena (30-40 g/zi, sunt proteinele secretorii şi
componetele, proteice ale celulelor descoamate ) şi exogena( proteinele din dietă).
Lipidele aportul zilnic de lipide variază între 25-100 g. Spre deosebire de glucide şi de
proteine, lipidelele se absorb din tractul gastro-intestinal prin difuzie pasivă. Pentru a putea fi
absorbite, ele trebuie să devină solubile în apă.
Apa şi electoliţii. În intestinul subţire, apa se absoarbe pasiv, izoosmotic, că urmare a
gradientului osmotic creat prin absorbţia electrolitilor şi a substanţelor nutritive.
Vitaminele şi mineralele. Vitaminele liposolubile (A,B,K,E ) intră în alcătuirea micilor şi
se absorb împreună cu celelalte lipide în intetestinul proximal. Vitaminele hidrosolubile se absorb
prin transport facilitat printr-un sistem de transport activ Na- dependent, proximal, în intestinul
17
subţire. Calciu se absoarbe cu ajutorul unui transport legat membrană celulară şi activat de vitamină
D.
Digestia la nivelul intestinului gros
Rolurile principale ale colonului sunt absorbţia apei şi a electrolitilor (jumătatea
proximală) şi depozitarea materiilor fecale până la eliminarea lor (jumătatea distala). Datorită
acestor roluri,mişcările de la nivelul colonului sunt lente.
Mişcările de amestec. Într-o manieră similară cu a mişcărilor de segmentare ale
intestinului subţire, la nivelul colonului apăr contracţiile circulare mari. Concomitent, musculatură
longitudinală a colonului agregată în trei benzi longitudinale, denumite tenii, se contracta şi ea. De
obicei, aceste contracţii, odată iniţiate, ating maximum de intensitate în aproximativ 30 de secunde
şi dispar la următoarele 60 de secunde.
Mişcările propulsive (mişcările în masă). Unde peristalitice identice cu cele întâlnite în
intestinul subţire pot fi cu greu observate în colon. În schimb, propulsia rezultată în principal prin
contracţii haustrale în direcţie anala, deja discutate, şi mişcări în masă. În colonul transvers şi
sigmoid, mişcările în masă au îndeosebi rol propulsiv. Aceste mişcări apăr de obicei de câteva ori
pe zi;cele mai numeroase durează aproximativ 15 minute în prima oră de la micul dejun.
Absorbţia şi secreţia la nivelul colonului. Colonul nu poate absorbi mai mult de 2-3 litri
de apa pe zi. Colonul absoarbe cea mai mare parte a sodiului şi clorului care nu au fost absorbite
în intestinul subţire. Potasiul este secretat de către colon. Aceste procese sunt controlate de către
aldosteron. Există trei surse de gaz intestinal: înghiţit, format sub acţiunea basteriilor de ileon şi
colon şi difuzat din tronetul sangvin.
La nivelul colonului se produc zilnic 7-10 litri de gaze, mai ales prin degretarea produşilor
de digestie ce au ajuns la acest nivel. Componentele principale sunt dioxidul de carbon, hidrogen,
azot. Cu excepţia azotului celelalte pot difuză prin mucoasă colonului astfel încât volumul eliminat
este de 600 ml pe zi .
Defecaţia. Reprezintă procesul de eliminare a materiilor fecale din intestin. Unele mişcări
în masă propulsează fecalele în rect, iniţiind dorinţă de defecaţie. Ulterior se produce contracţia
musculaturii netede ale colonului distal şi a rectului, propulsând fecalele în canalul anal. Urmează
relaxarea sfingterelor anale intern şi extern (ultimul conţinând fibre musculare striate aflate sub
control voluntar). Evacuarea fecalelor este favorizată suplimentar de creşterea presiunii
intraabdominale prin contracţia diafragmului şi a muşchilor abdominali.
Când sunt stimulate terminaţiile nervoase de la nivelul rectului, sunt transmise semnale
spre măduva spinării şi de aici, prin fobre eferente parasimpatice aparţinând nervilor plevici,
pornesc comenzi contracţiile spre colonul decendent, sigmoid, rect şi anus închizându-se astfel
reflexul. Semnalele aferente iniţiază şi alte efecte:inspiri profund, închiderea glotei, contracţia
muşchilor abdominali, determinând în acelaşi timp şi coborârea planşeului pelvin pentru a ajută la
expulzarea fecalelor.
o rect - canal cu pereti musculosi unde sunt depozitate materiile fecale.
o anus - partea finală a rectului, folosit pentru eliminarea materiilor fecale.
18
3. Organe anexe :
- glandele salivare
Glande salivare mici ale mucoasei bucale ( 10 % din secretie )
Glande salivare mari perechi:
o sublinguale
o submandibulare
o parotide
- ficat - produce bila, neutralizează toxinele din organism, prelucrează și depozitează
numeroase vitamine și o serie de microelemente esenţiale;
- vezica biliară (colecistul) - rezervor temporar al bilei. Este unită cu ficatul, de unde
primeşte bila, și cu duodenul, unde eliberează bila, necesara digestiei grasimilor
- pancreas - organ care îndeplineşte două funcţii majore: exocrină (produce sucul
pancreatic care conţine enzime digestive) și endocrină (produce mulţi hormoni
importanţi,incluzând şi insulina).

19
CAPITOLUL II- Prezentarea teoretică a gastritei flegmonoase

2.1. Definiţie
Gastrita flegmonoasă este o formă destul de rară, dar extrem de periculoasă a gastritei
acute. Ea se caracterizează prin inflamaţia supurativa şi prin deteriorarea pereţilor stomacului.
Această formă a gastritei este specifică persoanelor cu un sistem imunitar slăbit. Simptomele
gastritei flegmonoase pot include febră, vomă puternică, dureri abdominale. În cazul apariţiei
acestor simptome este necesară asistentă medicală de specialitate.
Este o entitate rară, ce apare mai fregvent la bolnavi cu imunodeficienţă (SIDA, trataţi cu
citostatice, transplant de organe, alcoolici, vârstnici, trataţi cu antiinflamatoare nonsteroidiene).

2.2. Etiologie
Boala apare mai frecvent după rezecţii gastrice, traumatisme (în timpul gastroscopiei,
sondajului gastric aspirativ, polipectomiei etc.). Deseori este precedată de o infecţie respiratorie.
Bacteriile asociate gastritei flegmonoase sunt: streptococul alfa-hemolitic, pneumococi,
stafilococi, E. coli, Proteus vulgaris, Clostridium perfringens.

2.3. Epidemiologie
Prelevanţa creşte cu vârsta. După 55 de ani peste 50% din populaţie prezintă gastrite de
diferite forme.Epidemiologia în gastrită flegmonoasă este foarte rară.

2.4. Patogeneza
Inflamaţia purulentă interesează mai frecvent submucoasa. În condiţii de malnutriţie, boli
debilitante ,procesul inflamator se poate extinde la toate straturile stomacului. Când agentul
etiologic este Clostridium perfringens, din cauza gazelor formate, apare o entitate particulară -
gastrita emfizematoasă.

2.5. Morfopatologie
Stomacul este dilatat, iar peretele gastric îngroşat. Uneori este afectat numai stomacul
distal. Îngroşarea peretelui gastric poate conduce la confuzia cu neoplasmul infiltrativ. Histologic,
apare o infiltraţie difuză cu puroi, vasele gastrice sunt trompozate şi pot apărea zone de necroză.

2.6. Diagnostic
Diagnostic clinic
Pacienţii cu gastrită flegmonoasă au stările clinice ale abdomenului acut.Durerea este
iniţial localizată în epigastru, iar ulterior difuză. Greţurile şi vărsăturile completează tabloul clinic.
Febră este aproape nelipsită şi îmbracă aspectul septicemic.Uneori poate fi prezenţa hematemeză.

20
Din punct de vedere clinic, gastrită acută poate fi „tacută″, fără nicio manifestare, dar cu
leziuni endoscopice prezente, chiar severe şi se poate manifestă brusc prin hemoragie digestivă
superioară fără durere sau chiar cu durere, greaţă şi vărsături, dureri epigastrice (în capul pieptului)
de intensitate variabilă, care apar de obicei după mesele mai condimentate sau mai greu digerabile,
senzaţia de balonare.
Diagnostic paraclinic
Examenul radiologic pune în evidenţă prezenţa aerului în grosimea peretelui gastric
(gastrită emfizematoasă). În caz de perforaţie apare imaginea pneumoperitoneului. Ecografic,
peretele gastric apare îngroşat.
La determinările bacteriologice (hemocultură, examen bacteriologic din aspiratul gastric),
se poate evidenţia agentul etiologic.
Diagnostic pozitiv
Diagnosticul pozitiv se bazează pe datele clinice, ţinând seama de apariţia bruscă a
simptomelor curând după cauza provocatoare.
Diagnostic diferenţial
Diagnosticul diferential se face cu gastritele acute din stările septice sau din bolile
infecţioase, cu o colecistopatie acută, o apendicită acută, cu debutul unei hepatite epidemice, cu
unele intoxicaţii, cu vărsăturile de natură central-nervoasă. Uneori, prima manifestare a ulcerului
gastro-duodenal poate să îmbrace aspectul gastritei acute. De asemenea, să nu uitam manifestarile
pe care le poate avea sarcina în primele săptămâni.

2.7. Complicaţii
Dintre complicaţiile mai frecvente, menţionăm: peritonita, septicemia şi hemoragia
digestivă superioară.

2.8. Evoluţie
Este severă.

2.9. Profilaxie
Pentru prevenirea gastritei, există câteva principii de alimentaţie ce pot fi aplicate şi
adaptate necesităţilor fiecăruia. Este utilă eliminarea zaharului şi alimentelor cu aditivi sintetici -
explozia de cazuri de gastrită din ultimii ani este cauzată în bună măsură şi de alimentele îmbogăţite
cu „E"-uri, întrucât ele pot afecta digestia, favorizează (în special zahărul) dezvoltarea bacteriei
Helicobacter Pylori în stomac, sensibilizează, în timp, întreg sistemul digestiv şi produc perturbări
digestive în lanţ.
Cei care au predispoziţie sau suferă deja de gastrită trebuie să evite strict zahărul şi
alimentele cu aditivi sintetici (în primul rând cei pentru gust, aroma şi coloranţii).Se recomanda
renunţarea la consumul de alcool - indiferent de provenienţă sau de tărie - acesta alături de tutun
21
este marele inamic al stomacului. Gustul dulce, picant, acru sau amar puternic poate să declanţeze
pusee de gastrită printr-un mecanism simplu: stimularea gustativă intensă produce o secreţie
puternică de sucuri gastrice care nu sunt suportate de stomacul sensibilizat. Fumatul joacă un rol
extrem de important în etiologia gastritei şi ulcerului - se recomandă renunţarea cît mai rapidă la
fumat în cazul suferinţei gastrice.

2.10. Tratament
Tratamentul variază foarte mult în funcţie de cauza exactă de apariţie
a bolii.Tratamentul trebuie adminsitrat doar dacă investigaţiile paraclinice susţin diagnosticul.
Gastrita acută nu are un tratament specific cu excepţia cazurilor determinate de Helicobacter pylori,
însă poate include, măsuri generale de rehidratare dacă pacientul suferă din cauza
deshidratării; întreruperea adminsitrării antiinflamatoarelor nesteroidiene,
corticosteroizilor sau altor substanţe cu efect nociv asupra mucoasei; adminstrarea deantiacide - în
special cele pe bază de aluminiu şi magneziu (care neutralizează acidul gastric), blocante de H2
(inhibă receptorii de histamină, aceasta fiind o substanţă care are un rol imoprtant în stimularea
secreţiei acide bazale), inhibitori de pompă de protoni (ei pot bloca complet, pentru o lungă
perioadă de timp secreţia acidă a stomacului şi sunt consideraţi cei mai eficienţi compuşi din
această clasă). În cazul în care etiologia este infecţioasă se recomandă tratamentul cu antibiotice.
Există o serie de scheme terapeutice foarte eficiente în combaterea Helicobacter pylori care este
germenele cel mai frecvent incriminat.
Pentru eradicarea completă a infecţiei Helicobacter pylori şi pentru tratamentul efectiv al
gastritei, actualmente, se recomandă cure combinate, în care concomitent se administrează 3 sau 4
medicamente.
Infecţia H. pylori (cauza principală a gastritei) poate fi înlăturată numai printr-o
administrare complexă şi îndelungată a antibioticelor. Cercetările arată că cele mai eficiente
împotriva H.pylori sunt următoarele antibiotice: claritromicina, amoxicilina, metronidazolul,
furazolidonul, tetraciclina. Din cauză că tratamentul doar cu un singur antibiotic, de regulă, este
ineficient, schemele moderne de tratament al gastritei, asociate cu helicobacterioză, includ 2
antibiotice, care se administrează concomitent.
Schema tratamentului cu 3 medicamente include: un medicament din grupulinhibitorilor
pompei de protoni (de exemplu, Omeprazol) + Claritromicina + Metronidazol sau Amoxicilina.
Durata curei poate fi de 10-14 zile.
Schema tratamentului cu 4 medicamente include: un medicament care micşorează secreţia
sucului gastric (Omeprazol, Ranitidina etc.) + 2 antibiotice (de exemplu,
Claritromicina+Metronidazol)+ preparat cu bismut. Această schemă se aplică în cazurile în care
tratamentul cu 3 medicamente nu a fost eficient.

22
CAPITOLUL III- Îngrijiri specifice

3.1.Rolul asistentei medicale generaliste în îngrijirea pacientului cu gastrită


flegmonoasă

Responsabilităţile asistentului medical sunt importante şi pe baza lor se pot structura


metode şi indiferent de definiţii, strategii, opinii, mentalităţi stau la baza standardelor pentru un
comportament etic.
În procesul de îngrijire se impune necondiţionat parteneriatul cu pacientul, echipa de
îngrijire (medic, asistent medical, infirmieră etc.).
Rolul autonom:
Liniştesc pacientul;
Asigur condiții bune de spitalizare;
Comunic în permanenţă cu pacientul;
Monitorizez pacientului în permanenţă;
Asigur un climat corespunzător;
Favorizez vizita familiei;
Protejez, menţin, restaurarea şi promovarea sănătăţii sau autonomiei individului;
Uşurez suferinţa şi asist individul în ultimele momente de viaţă;
Stabilesc procesului de îngrijire;
Favorizez integrarea şi reintegrarea în familie sau societate;
Îndeplinirea rolului necesită deprinderi şi capacităţi profesionale;
Din punct de vedere al procesului de îngrijire, intervenţiile aplicate sunt de natură
tehnică, relaţională şi educativă, în funcţie de informaţiile fizice, psihice, sociale, economice,
culturale sau spirituale ce privesc individul.

3.1.1.Supravegherea funcţiilor vitale şi vegetative


a) Respiraţia se măsoară în scopul evaluării funcţiei respiratorii a pacientului, fiind
indiciu al evoluţiei bolii, al apariţiei unor complicaţii şi al prognosticului.
Elemente de apreciat sunt:
tipul respiraţiei
amplitudinea mişcărilor respiratorii
ritmul, frecvenţa
Asistenta aşează pacientul în decubit dorsal, fără a explica tehnica ce urmează a fi
executat. Plasează mâna cu faţa palmară pe suprafaţa toracelui şi numără inspiraţiile timp de un
minut.Respiraţia se notează cu verde. Fiecare linie orizontală corespunde la două respiraţii.
23
Valorile normale a respiraţiei sunt :
la nou-născut 30-50 respiraţii/minut
la 2 ani 25-35 respiraţii/minut
la adulţi 16-18 respiraţii/minut
la vârstnici 15-25 respiraţii/minut
b) Temperatura este rezultatul proceselor oxidative din organele generatoare de
căldura prin dezintegrarea alimentelor energetice. Măsurarea temperaturii în axilă: se aşează
pacientul în decubit dorsal sau şezând. Se ridică braţul bolnavului, se şterge axila prin tamponare
cu prosopul pacientului. Se aşează termometrul cu rezervorul de mercur în centrul axilei paralel cu
toracele. Se apropie braţul pe trunchi cu braţul flectat pe suprafaţa anterioarăa toracelui.
Termometrul se menţine timp de zece minute.
În foaia de temperatură, temperatura se notează cu pix de culoare albastră. Pentru fiecare
linie orizontală a foii de temperatură corespund două diviziuni de grad.
Valorile normale a temperaturii:
copil 36-37,8°C
adult 36-37°C
vârstnic 35-36°C
c) Pulsul trebuie săurmeze curba temperaturii. Cu cât temperatura este mai mare cu
atât pulsul este mai accelerat, până la valoarea de 100 bătăi / minut dar dacă acest ritm se menţine
şi în zilele următoare, bolnavul trebuie ţinut sub supraveghere permanentă.
Factori care influenţează pulsul sunt: factori biologici (vârsta, înalţimea, greutatea,
somnul, alimentaţia, efortul fizic), factori psihologici (emoţiile, plânsul, mânia), factori sociali
(mediul ambiant). Pulsul poate fi luat la orice arteră accesibilă palpaţiei care poate fi comprimat pe
un plan osos : radială, temporală superficială, carotida, humerală, brahială, femurală. În practica
curentă pulsul se ia la nivelul arterei radiale.
Fixarea degetelor se realizează cu ajutorul policelui, cu care se îmbraţişează antebraţul la
nivelul respectiv.Notarea pulsului se face cu pix sau creion roşu, fiecare linie orizontală a foii de
temperatură corespunde la patru pulsaţii.
Valorile normale a pulsului sunt:
la nou-născut 130-140 pulsaţii/minut
la copil mic 100-120 pulsaţii/minut
la adult 90-100 pulsaţii/minut
la vârstnic 80-90 pulsaţii/minut.
d) Tensiunea arterială trebuie controlată la toţi bolnavii postoperator şi în special la cei
hipertensivi. Scăderea tensiunii arteriale asociată cu alte semne poate indica o complicaţie
hemoragică. Scopul măsurării tensiunii arteriale este evaluarea funcţiei cardiovasculare (forţa de
contracţie a inimii, rezistenţă determinată de elasticitatea şi calibrul vaselor).

24
Se notează pe foaia de temperatură valorile obţinute cu o linie orizontală de culoare roşie
sau albastră, socoţându-se pentru fiecare linie a foii o unitate de coloană de mercur. Se unesc liniile
orizontale cu liniile verticale şi se hasurează spaţiul rezultat.
Valorile normale ale tensiunii arteriale sunt:
la copil între 1-3 ani 75/90-50/60 mmHg
la copil între 4-11 ani 90/100-60/65 mmHg
la copil şi la adolescenţi 12-15 ani 100/120-60/75 mmHg
la adult 115/140-75/90 mmHg
la vârstnici >150/>90 mmHg
e) Diureza este procesul de formare şi de eliminare a urinei. În condiţiile obişnuite
omul matur elimină în 24 de ore 1000 – 1800 ml de urina, din care ¾ - în orele de zi.
Diureza depinde de efortul fizic, temperatură şi umiditatea mediului extern, cantitatea de
lichid consumat (împreuna cu alimentele şi cu diverse băuturi), precum şi de cantitatea de apă
eliminate de el prin piele, cu sudoare, plămâni şi prin tractul gastrointestinal.
Urmărirea diurezei este importantă în vederea stabilirii bilanţului hidric. Mai ales în cazul
hemoragiilor masive este importantă rehidratarea organismului. Pentru măsurarea diurezei urina se
colectează pe 24 de ore în recipiente cilindrice, gradate, cu gât larg, spălate şi clătite cu apă distilată.
Colectarea se începe dimineaţa la o anumită oră şi se termină a doua zi la aceeaşi oră. Pentru
prevenirea fermentaţiei se vor adăuga la urina cristale de timol.
Diureza se notează în foaia de temperatură prin haşurarea pătratelelor corespunzătoare
cantităţii de urina şi zilei respective. Spaţiul dintre două linii orizontale a foii de temperatură
corespunde la 100 ml de urina. Cantitatea de urină eliminată în 24 de ore în mod normal este de
aproximativ 1500 ml.

3.1.2.Alimentaţia bolnavului
Alimentaţia este una dintre cele mai importante probleme ale îngrijirii
bolnavului.Asigurarea raportului caloric, stabilirearegimului alimentar adecvat şi administrarea
alimentelor pe cale naturală sau artificială constituie sarcini elementare ale îngrijirii pacientului
acasă sau la domiciliu.
Alimentaţia urmăreşte:
să acopere cheltuieliile energetice;
să asigure aportul de vitamine şi minerale necesaremetabolismului, creşterii şi
altele;
să favorizeze procesul de vindecare, protejândorganele îmbolnavite şi asigurând
aportul de substanţe necesare organismului normal;
să împiedice transformarea boliilor acute în cronice şi apariţia recidivelor
25
Regimul în gastrită flegmonoasă
Regimul alimentar în cazul gastritei, fără a fi restrictiv, asigură atât un control mai bun al
simptomelor, cât şi favorizarea scăderii inflamaţiei mucoasei gastrice şi a rezolvării afecţiunii.
Regimul alimentar specific gastritei, aşa cum apare el astăzi, este uşor diferit de cel pe
care îl cunoşteau bunicii sau părinţii noştri. Unele alimente recomandate cu larghete în trecut pentru
afecţiunile stomacale, de exemplu pâinea prăjită, sunt astăzi interzise, deoarece s-a dovedit că
amplifică secreţia agresivă de suc gastric şi înrăutăţesc gastrita.
Recomandari în regimul alimentar al persoanelor cu gastrită
Evitaţi condimentele iuţi (inclusiv ceapa şi usturoiul); de asemenea anumite mirodenii,
cum sunt scorţişoara sau cuisoarele.Înlăturaţi băuturile acide (mai ales de tip "cola"), cafeaua,
cacaua fierbinte, băuturile alcoolice şi fumatul. Eliminaţi cerealele integrale, inclusiv pâinea
neagră, preferându-se (până la vindecare) pâinea albă veche de o zi (puţin uscată, nu prăjită), orezul
decorticat, mămăliguţa pripită din mălai fin, pastele fierte bine.
Evitaţi leguminoasele (fasolea, mazărea, lintea) care conţin fibre şi produc balonare.
Evitaţi legumele şi fructele crude (temporar, până la soluţionarea problemei), îndeosebi dacăeste
vorba de produse cu o aciditate ridicată sau foarte bogate în fibre cu acţiune agresivă (varză,
broccoli, roşii sau suc de roşii, castraveţi, vinete, ardei graşi sau gogosari).Este de preferat ca
fructele, dacă sunt tolerate, să fie cojite înainte de consum.Bananele sunt în general bine
suportate.Sucurile de fructe acide (portocale, lămâi) sunt interzise.Pentru a nu se renunţa la aceste
alimente nutritive se recomandă soteurile, supele-crème cu adaos de ulei sau unt, compoturile.
Eliminaţi dulciurile concentrate care cresc secreţia de acid clorhidric (gemuri, bomboane,
ciocolata).Se pot consuma crème cu lapte şi sufleuri.Un aliment sănătos şi deloc agresiv este oul,
dar fiert moale. El se poate adăuga şi în compoziţia supelor.Dintre preparatele lactate, în funcţie de
toleranţă, se recomandă laptele dulce, brânza de vaci şi în special urda.Se preferă carnea slabă, fără
zgârciuri, eventual tocată (necondimentată) şi preparată sub forma de perişoare.
Evitaţi alimentele afumate de orice fel (compuşii din fum solicită secreţia gastrică
clorhidropeptica), brânzeturile tari, maturate, conservele, prăjelile, rântaşurile. Metodele
gastrotehnice de bază rămân fierberea şi sotarea. Mâncaţi des, de 3 ori pe zi, cu 2 gustări între
mesele principale, dar volumul acestora să fie redus. Înainte de culcare se recomandă o mică
gustare.
Orarul meselor trebuie să fie regulat, iar mâncarea mestecata bine. Temperatura
mâncărurilor şi a băuturilor trebuie să fie apropiată de temperatura camerei.
Dieta alimentară în cazul gastritei reprezintă numai o parte a tratamentului acestei
afecţiuni. Sub îndrumarea medicului curant şi respectând regulile simple de viaţă şi alimentaţie,
cele mai multe gastrite evoluează pozitiv şi se rezolvă fără complicaţii majore.

3.1.3.Administrarea tratamentului

26
Medicamentele sunt produsede origine minerală, vegetală, animală sau chimică,
transformate într-o formă de administrare,preparate solide sau soluţii, prescrise de medic. Căile de
administrare sunt‫׃‬
calea digestivă – orală, sublinguală, gastrică, intestinală, rectală
local – pe tegumente şi mucoase
respiratorie
urinară
parenterală – sub formă injecţiilor intradermice, subcutanate, intamusculare,
intravenoase.
Prescierea medicamentelor este făcută de către medic, în scris. Asistenta respectă
medicamentul prescris de medic, identifică medicamentul prescris după etichetă, forma de
prezentare, culoare, miros, consistenţă, verifică calitatea medicamentelor, observând integritatea,
culoarea medicamentelor solide, sedimentarea, tulburarea.
Respectă căile de adimistrare prescrise de medic, orarul şi ritmul de administrare a
medicamentelor pentru a se menţine concentraţia constantă în sânge, având în vedere timpul şi
căile de eliminare a medicamentelor. Respectă doza de medicament, doza unică şi doza/24 de ore,
respectă somnul fiziologic al pacientului, se trezeşte pecientul în cazul administrării antibioticelor,
chimioterapeuticelor cu ore fixe de administrare. Respectă măsurile de asepsie, de igienă, pentru a
preveni infecţiile intraspitaliceşti.
Administrarea medicamentelor pe cale orală
Calea orală este calea naturală de administrare a medicamentelor, acestea putându-se
reabsorbi la nivelul mucoasei bucale şi a intestinului subţire sau gros.
Obţinerea efectelor locale sau generale ale medicamentelor‫׃‬
efecte locale – favorizează cicatrizarea ulceraţiilor mucoasei digestive, protejează
mucoasa gastrointestinală, înlocuieşte fermenţii digestivi
efecte generale – medicamentele administrate pe cale orală se reasorb la nivelul
mucoasei digestive, pătrund în sânge şi apoi acţionează asupra unor organe, sisteme, aparate,
antibiotice, sedative.
Medicamentele lichide se pot dilua cu ceai, apă sau se administrează ca atare, apoi
pacientul bea apă, ceai. Tabletele solide se reasorb la nivelul mucoasei sublinguale, se aşază sub
limbă, unele pulberi se dizolvă în apă, ceai şi apoi se administrează sub formă de soluţii, granulele
se măsoară cu linguriţa.
Administrarea medicamentelor pe cale rectală
Calea rectală reprezintă uina din căile digestive de administrare a medicamentelor. Se pot
administra pacienţilor cu tulburări de deglutiţie, pacienţii operaţi pe tubul digestiv superior sau cu
intoleranţă digestivă, vărsături, greţuri, hemoragii.
Obţinerea unor efecte locale şi generale ale medicamentelor‫ ׃‬efecte locale – golirea
rectului, efect purgativ, supozitoare cu glicerină, calmarea durerilor

27
afecte generale – prin absorţia medicamentelor la nivelul mucoasei rectale pot
acţiona asupra unor organe sau sisteme.
Supozitoarele – forme solide conice sau ovale, cu o extremitate ascuţită, substanţa activă
înglobată în unt de cacao, care se topeşte la temeratura corpului. Clisme medicametoase –
madicamentele se dizolvă în apă distilată pentru a obţine concentraţii cât mai apropiate de soluţiile
izotone, se pot face microclisme.
Administrarea medicamentelor pe cale respiratorie
Calea respiratorie se pretează la administrarea medicamentelor, având în vedere suprafaţa
de peste 100 m a alveolelor pulmonare şi vascularizaţia lor bogată. Se administrează gaze sau
substanţe gazeificate, lichide fin pulverizate sau sub formă de vapori, sau prin injecţie intratraheală.
Inhalaţia reprezintă introducerea substanţelor medicamentoase în căile respiratorii,
antrenate de vapori de apă.
Administrarea medicamentelor pe suprafaţa tegumentelor
Pe suprafaţa tegumentelor se aplică medicamentele care au efect local la acest nivel. Sub
formă lichidă se administrează prin badijonare, compresă medicamentoasă, pudre, unguente,
mixturi, săpunuri medicinale, băi medicinale.
Badijonarea constă în întinderea unei soluţii medicamentoase cu ajutorul unui tampon
montat pe porttampon. Compresa medicamentoasă constă în îmbinarea soluţiei medicamentoase
într.un strat textil mai gros, care apoi se aplică pe tegumentul bolnav. Are acţiune sicativă,
antipruriginoasă, antiinflamatoare.
Pudrajul reprezintă presărarea medicamentelor sub formă de pudră pe piele cu ajutorul
tampoanelor sau cutiilor cu capac perforat. Acţiunea pudrelor poate fi de combatere a pruritului,
de absorbţie a grăsimilor, de uscare şi răcorire a pielii.
Adminisitrarea medicamentelor pe suprafaţa mucoaselor
Se pot administra medicamente pe mucoasa mazală, conjunctivă, bucală, în conductul
auditiv extern, pe mucoasa vaginală.
Instilaţia reprezintă tehnica de administrare a soluţiilor medicamentoase pe o mucoasă sau
un organ cavitar, nas, ureche, ochi, vezică urinară. Soluţiile se instilează cu ajutorul pipetei, sticlei
picurătoe sau cu seringa.
Administrarea unguentelor se pot aplica unguente în fundul de sac conjunctival, pe
marginea pleoapelor, în vestibului nazal, în conductul auditiv extern.
Administrarea pulberilor, pulberile medicamentoase se pot aplica în sacul conjunctival cu
ajutorul unor tampoane de vată montate pe o baghetă de sticlă.
Badijonarea mucoasei bucale reprezintă îmtinderea unei soluţii medicamentoase pe
suprafaţa mucoasei bucale, total sau parţial, cu ajutorul unui tamponmontat pe porttampon.
Administrarea medicamentelor pe cale parenterală
Calea parenterală, este calea care ocoleşte tubul digestiv. A fost reconsiderată, păstrând în
sfera ei numai calea injectabilă de administrare a medicamentelor. Injecţia constă în introducerea

28
substanţelor medicamentoase lichide în organism, prin intermediul unor ace care traversează
ţesuturile. Asistenta efectuează injecţiile intradermică, subcutanată, intramusculară şi intravenoasă.

3.1.4.Educaţia pentru sănătate


Veriga principală pe care ar trebui să acţioneze serviciile de sănătate şi cele educaţionale
pentru a avea rezultate bune, pe termen scurt şi lung, privind îmbunătăţirea stării de sănătate a
populaţiei, este educaţia pentru sănătate.
După Ch. Gernez-Rieux şi M. Gervois, educaţia pentru sănătate îndeplineşte trei roluri, în
funcţie de scopul urmărit:
a. Preventiv – temele de educaţie conţinând elemente de instrucţie a populaţiei pentru
prevenirea îmbolnăvirilor;
b. Constructiv – de realizare a adeziunii opiniei publice în favoarea sănătăţii;
c. Curativ – pentru educarea şi convingerea pacienţilor de a urma prescripţiile medicale.
Putem considera educaţia pentru sănătate ca fiind o componentă a instrucţiei generale, o
ramură a culturii umane, una din bazele sănătăţii, cu rol în influenţarea modului de viaţă modern
spre conţinut favorabil sănătăţii, în realizarea de generaţii care să aibă un comportament sanogen
şi în formarea voinţei politice pentru acordarea de către forurile decidente a adevăratului rol ce se
cuvine sănătăţii.
Educaţia pentru sănătate, la fel ca în celelalte ramuri ale culturii, trebuie să deţină un fond
material, fizic, care să stea la baza cuvântului cu rol educativ, ea având viabilitate doar atunci când
exprimarea teoretică este susţinută de un material adecvat cu caracter educativ şi cu aplicabilitate
practică. Educaţia pentru sănătate presupune acceptabilitate, respect reciproc, informare, mijloace
pentru deprinderea diferitelor obiceiuri sanogene, cooperarea receptorilor, ea fiind totodată şi un
drept al omului şi o obligaţie a societăţii, concretizată printr-o programă analitică şcolară anuală
integrată programei tuturor treptelor de instrucţie (bazate pe mesaj educativ de cultură sanitară,
imagini de exemplificare şi demonstraţii practice). Educaţia pentru sănătate implică, obligatoriu,
cunoaşterea şi aplicarea continuă a tehnicilor de comunicare, ca element fundamental.
Se va face educaţie sanitară adresată în special personalului didactic, părinţilor, copiilor
şi angajaţilor din sectorul alimentar, privind modalităţile de transmitere a scarlatinei şi riscul
afecţiunilor poststreptococice.

29
Pentru a preveni îmbolnavirea de gastrită va trebui sa respecţi un regim alimentar sănătos
şi regulat, din care să excluzi produsele care pot reprezenta factori de risc (alcool, aditivi sintetici,
condimete, băuturi acidulate, tutun, zahăr). Totodată, va trebui să eviţi utilizarea în exces a unor
medicamente de tipul aspirinei , analgeticelor sau oricăror altor produse farmaceutice similare care
pot determina iritarea mucoasei gastrice.

3.2. Prezentarea studiilor de caz


3.2.1. Cazul nr. 1- Culegerea datelor

Pacientul S. D. în vârstă de 47 ani, sex M., născut la 27.03.1972, cu domiciliul în judeţul


Bacău, localitatea Bacău, a fost internat în data de 12.01.2019, la Spitalul Judeţean Bacău, Secţia
Gastroenterologie cu următoarea simptomatologie: durere abdominală de intensitate extremă,
greaţă, vărsături, febră moderată, stare generală alterată.
În urma investigaţiilor clinice şi paraclinice se pune diagnosticul de Gastrită flegmonoasă.
Din discuţiile purtate cu pacientul am aflat că este divorţat şi are 2 copii. Locuieşte cu una
din fiicele sale într-un apartament cu 3 camere, confortabil, având ocupaţia de factor poştal. Nu
prezintă alergii alimentare sau medicamentoase. Pacientul este fumător, obişnuieşte să fumeze
circa 1 pachet de ţigări pe zi şi să bea 2 cafele. El are o viaţă foarte activă, îi plac excursiile, să
citească şi să asculte muzică. Nu consumă alte substanţe, iar din relatările pacientului acesta
prezintă ca şi antecedente personale: rujeolă la vârsta de 8 ani, hepatită virală A la vârsta de 17 ani,
în urmă cu 4 ani pacientul a seferit o fractură de gambă în urma unui accident rutier.
Din istoricul medical al familiei am aflat că mama acestuia are hepatită B, iar tatăl este
clinic sănătos.
Pacientul prezintă o greutate de 76 kg şi o înălţime de 1,74 m, grupa sanguină OI cu
Rh+.
Din istoricul medical al familiei am aflat că mama acestuia este hipertensivă, iar tatăl a
murit în urma unui infarct miocardic.
Motivele pentru care pacientul s-a prezentat la Unitatea de Primiri Urgenţe Bacău, la data
de 12.05.2015 au fost următoarele manifestări de dependenţă:
durere abdominală de intensitate extremă,
greţuri, vărsături, inapetenţă
anxiatate;
insomnie;
tahicardie;
constipaţie;
alterarea statusului mental; pacientul prezentând confuzie;
febră moderată 38,70C, frisoane, transpiraţii;
eructaţii, pirozis.
30
Pacientul afirmă că simptomele enumerate mai sus au apărut în urmă cu o săptămână. A
încercat să-şi amelioreze simptomele luând Omeprazol 20 mg, 1 capsulă/zi şi Ranitidină 150 mg,
1 comprimat la 12 ore. În cursul nopţii a început să se simtă din ce în ce mai rău, durerea devenind
extremă, ceea ce a determinat-o pe soţia acestuia să solicite o ambulanţă pentru a-l transporta pe
pacient la U.P.U. Bacău.
Problemele pacientului:
Alterarea funcţiei circulatorii manifestată prin tahicardie.
Dificultatea de a se alimenta şi hidrata manifestată prinvărsături şi greaţă.
Dificultate în a se odihni
Stare generală alterată;
Febră moderată
Dificultatea de a comunica;
Disconfort
În urma evaluării funcţiilor vitale s-au constatat următoarele valori:
Respiraţia: creşterea frecvenţei respiratorii 23 respiraţii/min;
Puls: tahicardic 95 pulsaţii/min;
T.A. = 120/80 mmHg;
Temperatură: febră moderată 38,80C.
Pe lângă evaluarea funcţiilor vitale s-au efectuat şi examenul sângelui (hemoleucogramă,
hemoglobină, VSH, ASLO, fibrinogen), exudat faringian, examen sumar de urină, pe baza
rezultatelor acestor examene s-a decis internarea pe Secţia de Gastroenterologiea Spitalului
Judeţean Bacău, pentru investigaţii şi tratament.

Plan de îngrijire a pacientului


S. D. internat de la data de 12.01.2019
la data de 16.03.2019
Nevoia Obiective Intervenţii Evaluare
afectată
Rol autonom Rol delegat
Diagnostic de
nursing
Nevoia de a Pacientul să
- asigur poziţia cea mai La recomandarea 12.01.2019
respira şi a prezinte o favorabilă circulaţiei şi medicului conform Pacientul
avea o bună circulaţie respiraţiei prin foii de observaţie menţine
circulaţie adecvată, cu modificarea geometriei administrez tahicardia;
Circulaţie valori ale patului (poziţie antialgice uşoare de 13.01.2019-
inadecvată pulsului semişezând); tipul Algocalmin 1 Starea
datorită în - asigur şi supraveghez fiolă dizolvată în ser pacientului s-a
stresului psihic regimul alimentar fiziologic 100 ml şi îmbunătăţit,

31
dat de boală limitele hiposodat şi administrat PEV 80 pulsul tinde
manifestată corespunzăto administrarea de pic/min. spre valori cât
printahicardie, are vârstei alimente în 5 mese Echilibrez mai apropiate
puls=95 sale, fracţionate; hidroelectrolitic de cele normale
pulsaţii/min. respectiv 80-- aplic tehnici de pacientul vârstei
90 favorizarea circulaţiei: hidratându-l cu pacientului:P=8
pulsaţii/min. exerciţii active, pasive; 500ml NaCl 0,9% 5pulsaţii/min
Pacientul să- conţientizez pacientul +250ml Ringer, 14.01-
fie echilibrat asupra stadiului bolii P.E.V. 70 Pacientul îşi
din punct de sale, asupra gradului de picături/min, timp de menţine pulsul
vedere efort pe care poate să-l 2 ore. în limitele
psihic. depună, asupra La indicaţia normale:
importanţei continuării medicului P=75pulsaţii/m
tratamentului administrez: in
medicamentos; Claritromicină 15.01-
- monitorizez pulsul şi 500 mg,1 comprimat P=72pulsaţii/m
notez valoarea acestora la 12 ore; in 16.01- P=71
în foaia de temperatură; Omeprazol 20 mg, pulsaţii/min
- urmăresc efectul 1 capsulă/zi;
medicamentelor; Metronidazol 250
mg. 2 comprimate la
8 ore;

Nevoia Obiective Intervenţii Evaluare


afectată
Rol autonom Rol delegat
Diagnostic de
nursing
Nevoia de a Pacientul să - asigur mese mici La indicaţia 12.01.2019-
bea şi a prezinte cantitativ şi la medicului Persistă
mânca o stare de intervale scurte de timp administrez: simptomele
bine fizică enumerate;
Alimentaţie şi psihică. - fracţionez necesarul Metoclopramid 13-14.01.2019
caloric în trei Pacientul
inadecvată 10 mg, 1
prin deficit Pacientul mese principale şi două comprimat de 3 îşi recapătă
datorită bolii gustări, astfel ori pe zi, treptat pofta
să se
manifestată alimenteze încât să evit consumul Omeprazol 20 mg, de mâncare;
prin dureri în de alimente în 1 capsulă/zi; simptomele
avecvat

32
epigastru,gust cantitativ şi cantităţi mari la o Metronidazol 250 s-au diminuat
amar, calitativ. singură masă; - aerisesc mg, 2 comprimate 15-
inapetenţă, bine salonul înainte de la 8 ore; 16.01.2019-
fiecare Claritromicină Pacientul
greaţă şi
masă; supraveghez 500 mg, 1 se
vărsături,
pacientul în timpul comprimat la 12 alimentează
pirozis, corect şi
servirii mesei; ore;
eructaţii. respectă
regimul
indicat
de medic..
Nevoia de a Pacientul - asigur alimentaţie La indicaţia 12.01.2019-
elimina hidrică, în primele medicului Persistă
să aibă
Alterarea Tranzit 48 ore; servesc administrez:Claritr simptomele
Nevoii de a intestinal în pacientul cu omicină enumerate.
ceai
500
Elimina limite neîndulcit (mentă, mg, 1 comprimat la 13-
Datorită bolii fiziologice. coarne,) supă de 12 ore; 14.01.2019-

Pacientul
manifestată Pacientul morcov, zeamă de orez; Omeprazol 20 mg, prezintă o
1 capsulă/zi; diminuare a
prin să fie
vărsătură, echilibrat - treptat, introduc mici Ranitidină 150 mg, simptomelor;
cantităţi de carne 1 comprimat
constipaţie, hidro-
pirozis. electrolitic. slabă, fiartă, brânză de la 12 ore; 15-
vaci, pâine 16.01.2019-
Pacientul
Pacientul prăjită; - la indicaţia are un tranzit
medicului se susţine intestinal
să fie
echilibrat - după 4-5 zile, trec la o nutritional pacientul în limite
psihic. alimentaţie mai cu soluţie de fiziologice.
completă glucoză 5% 500 ml.

33
Nevoia afectată Obiective Intervenţii Evaluare
Diagnostic de
Rol autonom Rol delegat
nursing
Nevoia de a Pacientul să - asigur liniştea nocturnă La recomandarea 12.01.2019
dormi şi a se aibă un şi condiţiile de confort medicului Obiectiv
odihni somn termic; administrez nerealizat.
Dificultate în liniştit, - învăţ pacientul să - Sedative: Persistă
a se odihni odihnitor pe tractice tehnici de insomnia
Diazepam10 mg 1
datorită perioada relaxare, exerciţii nocturnă şi
comprimat seara la
durerii, internării; să respiratorii câteva trezirile
ora 21 per os.
manifestată doarmă 5-6 minute înăinte de repetate pe
- Antialgice:
prin ore de ore pe culcare; timpul
odihnă noapte fără - aerisesc salonul înaintea Algocalmin1 fiolă nopţii datorită
insuficiente, treziri; somnului nocturn; (2 ml) i.m. durerii
insomnie, - planific îngrijirile şi intense;
- Antibiotice:
epuizare cu intervenţii delegate 13-
Pacientul
treziri repetate astfel încât să evit Claritromicină 14.01.2019
prezinte o
pe parcursul trezirea pacientului între Odată cu
stare de bine 500 mg, 1
nopţii. orele 22-06 dimineaţa. diminuarea
fizică şi comprimat la 12
- solicit pacientului şi îl durerii
psihică. ore;
ajut să evite aţipirile din pacientul
Metronidazol
cursul zilei, antrenându- reuşeşte să
l în activităţi de relaxare 250 mg aibă un somn
- observ şi notez calitatea nocturn
orarului de somn, gradul 2 comprimate la 8 odihnitor şi
de satisfacere a ore; fără
celorlalte nevoi, întreruperi,
- observ efectul timp de 7 ore
tratamentului (în intervalul
medicamentos asupra 22:00
pacientului. – 06:00).
15-
16.01.2019-
Pacientul
prezintă
somn liniştit
fără
întreruperi;
doarme
8 ore pe
noapte, (în
intervalul 22–
06).
34
Nevoia Obiective Intervenţii Evaluare
afectată
Diagnostic de Rol autonom Rol delegat
nursing
Nevoia de a Pacientul să - pregătesc pacientul La recomandarea 12.01.2019-
evita nu mai acuze pentru spitalizare; medicului conform Pacientul
pericolele durere în foii de observaţie menţine
- conduc pacientul într-un
Alterarea stării următoarele administrez simptomele
salon, ferit de factori
generale 24 de ore şi antialgice uşoare enumerate.
perturbatori cu un
datorită bolii să prezinte de tipul 13.01.2019
microclimat constant,
manifestată dispariţia Algocalmin 1 fiolă Durerea a
prevăzut cu aparatură
prin durere acesteia în dizolvată în ser scăzut în
necesară monitorizării
abdominală cel mai scurt fiziologic 100 ml şi intensiatate,
funcţiilor vitale;
intensă, timp. administrat PEV dar mai
- deservesc pacietul la pat
anxiatate, 80pic/min. persistă.
cu absolut tot ceea cei
teamă de La indicaţia Pacientul face
Pacientul să este necesar şi indicat de
moarte. medicului progrese
comunice către medic.
administrez remarcabile
neliniştea - limitez efortul
tratament de la o zi la
echipei de pacientului pentru a
medicamentos de alta în ceea ce
îngrijire; combate riscul apariţiei
tipul‫׃‬ priveşte
diferitelor tiputi de
Antidepresive‫׃‬ îndepărtarea
complicaţii;
Pacientul să Doxepina25 stării de
- monitorizez intensitatea
fie liniştit şi mg anxietate şi
durerii şi frecvenţa
convins de nelinişte.
acesteia;
prezenţa 2 comprimate/zi 14.01-
- încurajez pacientul şi îi
personalului oral, Tranchilizante‫ ׃‬15.01.2019-
insuflu încredere în
medical care Diazepam2 mg 1 Durerea a
echipa medicală; îi
are menirea comprimate/zi oral. dispărut;
explic necesitatea
de ai fi pacientul este
intervenţiei chirurgicale
alături, de al liniştit,anxiet
şi îl asigur că va fi însoţit
sprijini şi atea s-a
şi ajutat;
ajuta în diminuat
- ajut pacientul
momentele semnificativ.
să-şi recunoască
dificile. 16.01.2019-
anxietatea; Starea
pacientului s-
a îmbunătăţit
considerabil.

Nevoia Obiective Intervenţii Evaluare


afectată Rol autonom Rol delegat
Diagnostic de
35
nursing
Nevoia de a-şi Pacientul să - asigur condiţiile de La indicaţia 12.01.2019-
menţine nu confort termic în medicului Obiectiv
temperatura Prezinte salon; administrez nerealizat.
următorul Febra
Febră în
corpului tratament: a scăzut, dar
mai persistă,
în limitele decurs de 24 - asigur lenjeria -Ibuprofen200mg,
pacientul
normale ore. adecvată pe care o 1 tabletă la 8
prezintă
Febră schimb după fiecare val ore; subfebrilitate
moderată de transpiraţie; T=37,30C
datorită 13.01.2019
procesului Pacientul - şterg tegumentele -Paracetamol1 Pacientul
pacientului după flacon de 1000 răspunde
inflamator să-şi favorabil la
manifestată Menţină fiecare val de mg, 100 ml soluţie tratament.
temperatura transpiraţie; perfuzabilă Pacientul
prin prezintă
valori ale
Creşterea corpului în - asigur hidratarea administrat în
temperaturii
temperaturii limitele corespunzătoare a puseul febril în
normale
corporale fiziologice pacientului după bilanţ ritm de 40 pic/min. pentru vârsta
peste valorile administrând sa acesta
corespunzăto
având o
normale(T = are lichidele în cantităţi
temperatura
38,80C), fracţionate;
de 36,80C
deshidratare, vârstei sale - calculez bilanţul 14.01.2019
transpitaţii, (T=36– ingestie-excreţie pe Pacientul îşi
frisoane. 370C) 24 ore; menţine
starea de
- servesc pacientul cu afebrilitate T
cantităţi mari de = 36,50C
Pacientul lichide; 15.01.2019
-T = 36,40C
să fie 16.01.2019
echilibrat - menţin igiena -T = 36,60C
tegumentelor;
Hidroelectrol - aplic comprese reci,
itic şi împachetări reci,
acido-bazic. pungă cu gheaţă,
fricţiuni.
- pregătesc psihic
pacientul, înaintea
36
tehnicilor de recoltare
şi examinare

Nevoia Obiective Intervenţii Evaluare


afectată Rol autonom Rol delegat
Diagnostic de
nursing
Nevoia de a Pacientul să - îi furnizez pacientului - la indicaţia 12-
comunica comunica suficiente date despre medicului 13.01.2019-
Comunicare eficient cu afecţiunea pe care o pacientul este Comunicare
la nivel personalul are; consiliat deficitară,persi
verbal medical şi - educ şi motivez psihologic de către stă
inadecvată să accepte pacientul cu privire la specialistul din simptomele
datorită rolul de regimul de viaţă pe cadrul secţiei de 2 enumerate.
necunoaşterii bolnav în care trebuie să-l adopte ori pe săptămână. 14.01-
prognosticulu cel mai scurt şi să-l respecte pentru 15.01.2019-
i bolii şi timp. păstrarea şi
- la indicaţia
neadaptării la consolidarea sănătăţii; În urma
medicului se
mediului - explorez nivelul de
Pacientul să continuă discuţiilor
spitalicesc cunoştinţe a
cunoască tratamentul deschise
manifestată pacientului privind
toate datele antidepresiv purtate cu
prin boala şi modul ei de
despre boala amintit anterior cu pacientul,
îngrijorare, manifestare;
sa în limita Doxepină 25 mg - acesta
teamă, frică - stimulez pacientului
capacităţii 2 comprimate/zi acceptă rolul
de moarte, dorinţa de cunoaştere
sale de a oral. de bolnav.
imposibilitate explicându-i
înţelege. Pacientul este
a de a-şi importanţa acumulării
atras pe zi ce
exprima de noi cunoştinţe
trece să
sentimentele Pacientul despre boală; identific
descopere şi
şi emoţiile, obiceiurile şi
să cunoască
comunicare să deprinderile greşite ale
mai multe,
ineficientă cu pacientului;
îndepărteze citeşte foarte
personalul - corectez deprinderile
îngrijorarea mult şi este
medical şi cu dăunătoare sănătăţii:
şi teama foarte
colegii de sedentarismul,
privind receptiv la
salon. alimentaţia;
prognosticul informaţiile
- facilitez accesul
bolii să-şi noi despre
familiei lângă pacient
recapete boala sa.
în orele programului
încrederea 16.01.2019 -
de vizită şi ori de
în sine. Îngrijorarea
câte ori acesta se simte
şi teama
singur şi izolat.
37
referitoare s-
au dimunuat
odată cu
acumularea
de noi
cunoştinţe.

Nevoia Obiective Intervenţii Evaluare


afectată
Rol autonom Rol delegat
Diagnostic de
nursing
Nevoia de a fi Pacientul să-- ascult activ pacientul - la indicaţia 12.01.2019-
preocupat în şi recapete pentru a-i permite să-şi medicului conduc Pacientul nu
vederea încrederea şi exprime sentimentele pacientul către ascultă
realizării stima de privind dificultatea de cabinetul de sfaturile date;
Incapacitatea sine. a se realiza. psihologie pentru persistă
de a-şi - identific, prin susţinere simptomele
îndeplini observaţie şi psihologică; enumerate;
Pacientul să
funcţiile conversaţie cu 13.01-
poată
legate de pacientul, cauza 14.01.2019-
realiza - administrez la
rolul său neputinţei sale şi Simptomele s-
indicaţia medicului
specific situaţiile care îi au diminuat.
şiaprecia Alprazolam 0,25
datorită provoacă sentimental Pacientul are
obiectiv mg 1 comprimat
imposibilităţii de inutilitate; încredere în
activităţile seara la culcare la
de a merge la - câştig încrederea echipa
sale. ora 20 per os.
serviciu pacientului prin modul medicală de
manifestată meu de comportare şi îngrijire că îşi
prin sentiment Pacientul să prin discuţiile purtate; va recupera în
de inutilitate, fie conştient- îl ajut în cunoaşterea şi totalitate
depresie, de propria sa reevaluarea capacitatea de
diminuarea valoare şi capacităţilor sale; îl muncă.
motivaţiei, competenţă. consult în planificarea 15.01-
interesului, activităţilor propuse 16.01.2019-
concentrării, - explic pacientului că Pacientul este
incapacitatea după externare, dacă conştient de
de a face ceea va respecta indicaţiile propria sa
38
ce-i place, medicului şi va avea valoare şi a
obsedare de un regim de viaţă început sa- şi
problemele echilibrat îşi va putea recapete
sale relua activitatea fără interesul faţă
financiare. probleme, îşi va putea de sine şi faţă
întreţine familia ca şi de activitatea
până acum. pe care o
presta înainte
de spitalizare.

Nevoia Obiective Intervenţii Evaluare


afectată
Diagnostic de Rol autonom Rol delegat
nursing
Nevoia de a Pacientul să- explorez ce activităţi La indicaţia 12.01.2019-
se recrea prezinte o recreative îi produc mediculu Pacientul nu
Neplăcerea stare de pacientului plăcere; i administrez: se poate
de a efectua bună - analizez şi stabilesc - Antidepresive recrea
activităţi dispoziţie; dacă acestea sunt în datorită dureii
Doxepina 25
recreative concordanţă cu starea intense;
mg -1
datorită sa psihică şi fizică; 13.01-
Pacientul comprimate/zi
durerii - planific activităţile 14.01.2019-
oral;
intense dată recreative împreună cu Odată cu
să-şi - Antialgice:
de boală pacientul; antrenez diminuarea
recapete
manifestată pacientul în activităţi şi Algocalmin1 fiolă durerii
încrederea
prin îl ajut; asigur mediul (2 ml) i.m. paientul
în forţele
inactivitate, corespunzător în care prezintă şi o
proprii. - Antibiotice:
plictiseală, pacientul să-şi exprime ameliorare a
emoţiile şi Claritromicină simptomelor.
tristeţe, Pacientul să sentimentele; 500 mg, 1
15.01-
apatie. nu mai- câştig încrederea comprimat la 12
16.01.2019-
prezinte pacientului şi-l ajut să ore;
durere în cel depăşească momentele Metronidazol
În urma
mai scurt dificile; am în vedere ca
250 mg 2 discuţiilor şi
timp. activităţile să nu-l
comprimate la 8 activităţilor
suprasolicite, să nu-l
ore; avute cu
obosească, ci să-l
la indicaţia pacientul
creeze stare de bună
medicului acesta prezintă
dispoziţie;
pacientul o stare de bună
- notez reacţiile
continuă dispoziţie şi
pacientului cu referire
şedinţele de încredere în
la starea de plictiseală
psihoterapie. forţele proprii
şi tristeţe;
înlăturând
- perseverz în
progresiv
39
desfăşurarea apatia şi
activităţilor tristeţea.
recreative care
corespund constituţiei
psihosomatice a
bolnavului;

EVALUARE FINALĂ

Pacientul a fost internat la Spitalul Judeţean Bacău Secţia de Gastroenterologiedata de


12.01.2019, cu următoarele simptome:durere abdominală de intensitate extremă, greţuri,
vărsături, inapetenţă, anxiatate; insomnie; tahicardie; constipaţie; alterarea statusului mental;
pacientul prezentând confuzie; febră moderată 38,70C, frisoane, transpiraţii; eructaţii, pirozis.

În urma investigaţiilor efectuate: evaluarea funcţiilor vitale, examenul sângelui


(hemoleucogramă, hemoglobină, VSH, ASLO, fibrinogen), ecografie abdominală, examen
sumar de urină, pacientul este transportat pe Secţia de Gastroenterologie stabilindu-i-se
diagnosticul de gastrită flegmonoasă.
Pe toată durata spitalizării pacientul a primit tratament cu:
 Claritromicină 500 mg, 1 comprimat la 12 ore;
 Metronidazol 250 mg 2 comprimate la 8 ore;
 Omeprazol 20 mg, 1 capsulă/zi;
 Ranitidină 150 mg, 1 comprimat la 12 ore;
 Doxepina 25 mg - 1 comprimate/zi oral;
 Algocalmin 1 fiolă (2 ml) i.m
 Alprazolam 0,25 mg 1 comprimat seara la culcare la ora 20 per os.
 Ibuprofen 200 mg, 1 tabletă la 8 ore;
 Paracetamol 1 flacon de 1000 mg, 100 ml soluţie perfuzabilă administrat în puseul
febril în ritm de 40 pic/min.
 Algocalmin 1 fiolă dizolvată în ser fiziologic 100 ml şi administrat PEV 80 pic/min.
În urma tratamentului şi a îngrijirilor medicale pacientul se externează în data de
16.03.2019 în stare vindecată cu următoarele recomandări:
40
 evitarea meselor în cantitate mare şi la intervale mari
 evitarea alimentelor greu digerabile, iritante pentru stomac (condimente, prăjeli, sosuri,
cafea, conserve)
 respectarea regimului alimentar – consumul de mese în cantităţi mici şi dese(5-7 mese
pe zi)
 evitarea efortului fizic, a stresului

Din discuţia avută cu pacienta, reiese că aceste simptome au apărut în urmă cu o


săptămână, iar de 2 zile aceasta a început să se simtă din ce în ce mai rău,ceea ce a determinat-o să
solicite o ambulanţă pentru a-o transporta la U.P.U. Bacău.
În urma evaluării funcţiilor vitale s-au constatat următoarele valori:
Respiraţia: creşterea frecvenţei respiratorii 20 respiraţii/min;
Puls: 78 pulsaţii/min;
T.A. 120/70 mmHg;
Temperatură: 36,80C.
Problemele pacientei:
Perturbarea constantelor biologice manifestată prin variaţii ale valorilor
acestora;
Alimentaţie şi hidratare inadecvată prin deficit cantitativ şi calitativ;
Disconfort;
Eliminare inadecvată manifestată prin diaree, meteorism şi crampe abdominale;
Perturbarea somnului;
Anxietate;
Comunicare ineficientă la nivel afectiv;

Pe lângă evaluarea funcţiilor vitale s-au efectuat şi examenul sângelui (hemoleucogramă,


hemoglobină, VSH, ASLO, fibrinogen), exudat faringian, examen sumar de urină, pe baza
rezultatelor acestor examene s-a decis internarea pe Secţia de Gastroenterologiea Spitalului
Judeţean Bacău, pentru tratament.

3.1.2.Cazul nr. 2 -Culegerea datelor

Pacienta V. S. în vârstă de 35 ani, sex F., născut la 27.02.1980, cu domiciliul în judeţul

41
Bacău, localitatea Bacău, a fost internată în data de 08.09.2018, la Spitalul Judeţean Bacău,
Secţia de Gastroenterologie cu următoarea simptomatologie: dureri epigastrice violente, crampe
abdominale, greaţă, vărsături, diaree, anxietate, insomnie.
În urma investigaţiilor clinice şi paraclinice s-a pus diagnosticul de Gastrită
flegmonoasă.
Din discuţiile purtate cu pacientul şi cu familia sa am aflat că este căsătorită şi are 1 copil.
Locuieşte împreună cu soţul şi copilul într-un apartament cu 2 camere, confortabil. Condiţiile de
viaţă şi de muncă sunt bune, este o persoană retrasă, cu obiceiuri de viaţă adecvate fără abuzuri.
Nu fumează, nu consumă băuturi alcoolice, îi place să citească, să asculte muzică şi să
călătorească. Este de religie ortodoxă.
Pacienta prezintă o greutate de 57 kg şi o înălţime de 1,55 m, grupa sanguină O I cu
Rh+.
Pacienta prezintă următoarele antecedente personale: în 2008 a fost diagnosticată cu
hepatită virală A pentru care a urmat tratament ambulatoriu, cu evoluţie favorabilă. Din istoricul
medical al familiei am aflat că mama acesteia este hipertensivă, iar tatăl este diagnosticat cu
diabet zaharat tip I.
Motivele pentru care pacienta s-a prezentat la Unitatea de Primiri Urgenţe Bacău, la data
de 18.06.2015 au fost următoarele manifestări de dependenţă:
 dureri epigastrice violente,
 greaţă,
 vărsături,
 diaree
 anxiatate;
 insomnie;
 deshidratare;
 inapetenţă; pirozis;
 nelinişte;
 crampe abdominale;
 dureri spastice;
 meteorism abdominal
42
Din discuţia avută cu pacienta, reiese că aceste simptome au apărut în urmă cu o săptămână, iar de
2 zile aceasta a început să se simtă din ce în ce mai rău,ceea ce a determinat-o să solicite o
ambulanţă pentru a-o transporta la U.P.U. Bacău.
În urma evaluării funcţiilor vitale s-au constatat următoarele valori:
Respiraţia: creşterea frecvenţei respiratorii 20 respiraţii/min;
Puls: 78 pulsaţii/min;
T.A. 120/70 mmHg;
Temperatură: 36,80C.
Problemele pacientei:
Perturbarea constantelor biologice manifestată prin variaţii ale valorilor
acestora;
Alimentaţie şi hidratare inadecvată prin deficit cantitativ şi calitativ;
Disconfort;
Eliminare inadecvată manifestată prin diaree, meteorism şi crampe abdominale;
Perturbarea somnului;
Anxietate;
Comunicare ineficientă la nivel afectiv;

Pe lângă evaluarea funcţiilor vitale s-au efectuat şi examenul sângelui (hemoleucogramă,


hemoglobină, VSH, ASLO, fibrinogen), exudat faringian, examen sumar de urină, pe baza
rezultatelor acestor examene s-a decis internarea pe Secţia de Gastroenterologiea Spitalului
Judeţean Bacău, pentru tratament.

Plan de îngrijire a pacientei V. S. internată de la data de 08.09.2018


la data de 13.09.2018

43
Nevoia Obiective Intervenţii Evaluare
afectată
Rol autonom Rol delegat
Diagnostic de
nursing
Nevoia de a Determinare - pregătesc psihic La indicaţia 08.09.2018-Constantele
respira şi a a pacienta şi îi explic medicului recoltez biologice au următoarele
avea o bună constantelo necesitatea efectuării sânge prin puncţie valori:TGO=25U/L;TGP=21
circulaţie r biologice. tehnicii astfel venoasă, în U/L;
Modificarea Pacienta să încât să existe o bună vederea efectuării
constantelor aibă o comunicare şi analizelor: Creatinină=2,8mg%;
biologice, stare de colaborare; Hemoleucogramă Uree=49mg/dl
datorită bine, de - obţin consinţământul completă, VSH = 78 mm/h; Glicemie
boli confort şi scris al pacientei hemoglobină; =98 mg%;
manifestată securitate. pentru efectuarea hematocrit;VEM,T Hemoglobină=11,3g/dl
prin valori Pacienta recoltării de sânge; GO, TGP, GGT, Hematocrit=47%
patologice. să fie - pregătesc Proteinograma, Trombocite=478*103/μL;
echilibrată materialele Transaminaze, VEM=98fL;
psihic. necesare colesterol, Colesterol=146mg%;
Pacienta recoltării produselor HDL LDH, Trigliceride=257mg%;
să nu biologice; LDL, calcemie, 12.09.2018
Devină - respect măsurile fibrinogen, VSH = 48 mm/h;
sursă de de asepsie şi glicemie, uree, Creatinină=0,8mg%;
infecţii antisepsie pentru a evita acid uric, Trombocite=428*103/μL;
nosocomiale infecţiile. - corectez creatinină, Trigliceride=147mg%;
Pacienta tulburările electrolitice şi trigliceride.
să-şi rezerva alcalină, fac
satisfacă bilanţul lichidelor
celel intrate şi eliminate;
alte - informez şi explic
nevoi pacientei posibilele
fundamental Accidente şi incidente
e ale puncţiei
venoase;

Nevoia afectată Obiective Intervenţii Evaluare

44
Diagnostic de Rol autonom Rol delegat
nursing
Nevoia de a Pacienta să- fac bilanţul lichidelor La indicaţia 08.09.2018-
bea şi a prezinte o ingerate şi eliminate; medicului Pacienta se
mânca stare de- asigur mese mici echilibrez alimentează
Alimentaţie şi bine fizică cantitativ şi la intervale hidroelectrolitic insuficient
hidratare şi psihică. scurte de timp pacienta, cantitativ şi
inadecvată - fracţionez necesarul administrând: calitativ.
prin deficit caloric în trei mese Ser fiziologic 09.09-
Pacienta
cantitativ şi principale şi două 0,9%, 1 flacon 250 10.09.2018-
calitativ gustări, astfel încât să ml soluţie Pacienta
să fie
datorită bolii evit consumul de perfuzabilă; ascultă sfaturile
manifestată alimentată alimente în cantităţi mari Glucoză10% 2 date cu privire
prin scădere la o singură masă; flacoane a câte la regimul
ponderală. şi hidratată - aerisesc bine salonul alimetar pe
250 ml; i.v., ritm
corespuzato înainte de fiecare masă; care
de 50- 60p/min.
r cantitativ supraveghez pacienta în trebuie
La indicaţia
şi calitativ timpul servirii mesei; să-l urmeze;
medicului
în decurs - conştientizez pacienta simptomele s-
administrez:
de 2 zile. asupra impotanţei au diminuat.
- complex de
regimului alimentar în 11.09-
vitamine:
menţinerea sănătăţii; 13.09.2019-
Pacienta
urmăresc perfuzia şi Vitamax 1 capsulă Pacienta se
să fie
efectul medicamentelor /zi. alimentează
echilibrată
administrate; corespunzător
nutriţional. - Controloc 40 mg
- asigur regimul alimentar cantitativ şi
1 tabletă/zi;
impus de boală: ceai, calitativ.
Pacienta să compot, legume si carne - Cimetidină 200 Pacienta este
fie de pasăre sau peşte fierte, mg 1 tabletă/zi; conştientă de
echilibrată iaurt - Claritromicină importanţa
din punct 500 mg, 1 noului regim
de vedere comprimat la 12 alimentar şi îşi
psihic. ore; să tot interesul
- Amoxiciclină pentru a urma
Forte 500 mg, regimul
alimentar
1 comprimat la 8
impus de boală.
ore;

45
Nevoia afectată Obiective Intervenţii Evaluare
Diagnostic de Rol autonom Rol delegat
nursing
Nevoia de a bea Pacienta să - aşez pacienta în poziţie La indicaţia 08.09.2018-
şi a mânca aibă o stare semişezând, şezând sau medicului suprim Obiectiv
Alterarea de bine, fără în decubit dorsal, cu alimetaţia per-os. nerealizat:
confortului greţuri şi capul într-o parte; La indicaţia persistă
cauzată de vărsături; - protejez lenjeria de pat medicului simptomele.
greaţă Pacienta cu muşama şi aleză, în administrez 09.09.2018-
manifestată funcţie de poziţia Simptomele
să fie pacientei; următorul tratament: s-au diminuat,
prin vărsătură, echilibrată - ajut pacienta în timpul Metoclopramid10 dar mai persistă.
pirozis. hidroelectroli vărsăturilor sprijinind-o; mg,1 comprimat de 10.09.2019-
tic şi - o învăţ să inspire 3 ori pe zi; Pacienta nu mai
acidobazic. profund; încurajez Domperidon 10 prezintă greaţă şi
pacienta; ofer pacientei mg 1 vărsături.
Pacienta un pahar cu apă să-şi comprimat 3 ori/zi Pacienta este
clătească gura după De-Nol 2 tablete de echilibrată din
să fie vărsătură; ori pe zi; La punct de vedere
echilibrată - fac bilanţul lichidelor indicaţia medicului psihic.
nutriţional. ingerate şi eliminate; alimentez parenteral 11.09-
- monitorizez funcţiile pacienta, instituind 13.09.2018-
Pacienta să vitale şi vegetative; perfuzii cu glucoză Pacienta se
fie echilibrată- urmăresc perfuzia şi 10% 500 ml în ritm alimentează
din punct de efectul medicamentelor de 40 picături/min, corespunzător;
vedere psihic. administrate; hidrolizante de starea pacientei
- rehidratarea orală se va proteine şi s-a îmbunătăţit
începe încet, cu cantităţi amestecuri de considerabil;
mici de lichide reci, aminoacizi Pacienta este
oferite cu linguriţa. Vitamina B6 o echilibrată

46
fiolă, Vitamina C o hidroelectrolitic
fiolă, 500 şi acidobazic.
mg.

Nevoia Obiective Intervenţii Evaluare


afectată
Rol autonom Rol
Diagnostic de
delegat
nursing
Nevoia de a Pacienta să - asigur alimentaţie La indicaţia 08.09-
elimina aibă tranzit hidrică, în primele 48 medicului 09.09.2018-
Eliminare intestinal în ore; servesc pacienta cu administrez Obiectiv
inadecvat limite ceai neîndulcit (mentă, nerealizat;
ă datorită bolii fiziologice. coarne,) supă de morcov, următorul tratament: persistă
manifestată prin zeamă de orez; asigur - Antidiareice: simptomele
diaree, hidratarea pacientei (2 l Hidrasec30 mg, 2 enumerate.
Pacienta să fie
meteoris apă/zi) plicuri de 3 ori pe 10.09-
echilibrată
m abdominal şi - treptat, introduc mici zi; 11.09.2018-
hidro-
crampe cantităţi de carne slabă, - Antispastice Pacienta
electrolitic.
abdominale. fiartă, brânză de vaci, Scobutil10 mg, 1 răspunde
pâine prăjită; supe comprimat de 3 ori favorabil la
Pacienta strecurate din legume; pe zi. tratament, aceasta
- după 4 zile administrez - Antibiotice: prezintă un
să-şi pacientei o alimentaţie Claritromicină tranzit intestinal
mai completă; 500 mg, 1în limite
satisfacă
monitorizez funcţiile comprimat la 12 fiziologice.
c
vitale şi vegetative şi le ore; Amoxiciclină În urma
elelalte nevoi
notez în foaia de Forte 500 mg, 1 bilanţului
fundamenatale.
observaţie a pacientului. comprimat la 8 ore; ingestie-excreţie
- calculez cantitatea de La indicaţia am obţinut
Pacienta să fie lichide ingerate şi medicului combat următoarele
echilibrat perfuzate şi cantitatea de meteorismul valori : Intrări =
psihic. lichide eliminată; abdominal prin 3000 ml; Ieşiri =
- liniştesc pacienta, o administrare de 2400 ml;
încurajez să-şi exprime Carbocit200 mg 1 Pacienta nu mai
emoţiile şi sentimentele comprimat/zi prezintă
în legătură cu starea sa; meteorism
suplinesc pacienta abdominal.
în satisfacerea nevoilor 12.09-13.09.2019
fundamentale;
Pacienta este
echilibrată hidro-
electrolitic şi
psihic.
47
Nevoia Obiective Intervenţii Evaluare
afectată Rol autonom Rol delegat
Diagnostic de
nursing
Nevoia de a Pacienta - asigur liniştea nocturnă La indicaţia 08.09.2018-
dormi şi a se şi condiţiile de confort medicului Pacienta
odihni să termic; creez o senzaţie administrez doarme 5 ore
Perturbarea de bine pacienteiprintr- pe noapte, cu
beneficieze
orelor de o atmosferă următorul treziri repetate;
de un somn
somn datorită corespunzatoare tratament: 09.09.2018-
corespunză
stării - învăţ pacienta să Diazepam 2 ml Pacienat
tor
generale practice tehnici de (10 mg) o fiolă doarme 6 ore
cantitativ
relaxare; recomand o seara la ora 21 pe noapte fără
şi calitativ,
alterate baie caldă înainte de i.m. întrerupere;
respectiv,
manifestată culcare; explic Algocalmin1 simpromele s-
pacienta să
pacientei rolul fiolă (2 ml) i.m. au diminuat,
doarmă 7-8
somnului şi odihnei dar mai
ore pe Motilium
prin insomnii, pentru refacerea persistă;
noapte fără (Domperidona)
fatigabilitate, organismului; 10.09-
treziri; 10
somn agitat şi - sfătuiesc pacienta că 11.09.2018-
treziri evite mesele copioase şi mg 1 comprimat Pacienta
frecvente. Pacienta să stimulentele(cafea, la 8 ore. beneficiază de
cola) înainte de culcare; un somn
diminueze Claritromicină
- solicit pacientei şi o corespunzător
starea de 500
ajut să evite aţipirile din cantitativ şi
fatigabilita mg,
cursul zilei, calitativ;
te 1 comprimat la
antrenându-o în pacienta
12 ore;
activităţi de relaxare doarme 7 ore
Amoxiciclină
- observ şi notez calitatea pe noapte fără
Forte 500 mg, 1
orarului de somn, treziri;
comprimat la 8
gradul de satisfacere a simptomele au
ore;
celorlalte nevoi; dispărut.
De-Nol 2 tablete
întocmesc cu paceinta 12.09-
de ori pe zi
un program de odihnă. 13.09.2018-
Pacienta
prezintă o stre
generală bun
Şi se
odihneşte
corespunzător
(8 ore pe
48
noapte)

Nevoia Obiective Intervenţii Evaluare


afectată
Rol autonom Rol
Diagnostic delegat
de nursing

49
Nevoia de Pacienta să - favorizez adaptarea La indicaţia 08.09.2018-
a evita fie pacientei la noul său medicului Persistă
pericolele echilibrată mediu cel spitalicesc, administrez anxietatea şi
Anxietate din punct aerisesc salonul, asigur următorul dezorientare în
datorită stării de vedere liniştea în salon; tratament timp şi spaţiu.
generale psihic. - comunic în permanenţă medicamentos: 09.09-
alterate şi cu pacienta, îi ofer Bromazepam 10.09.2018-
necunoaşterii lenjerie de pat curată, 1,5 mg 2 Pacientase
Pacienta să
prognosticulu creez un mediu optim comprimate/zi acomodează cu
se poată
i bolii pentru pacientă ca oral; greu situaţiei;
orienta
Manifestată aceasta să-şi poată Doxepina 25mg- nu
temporo-
prin exprima emoţiile şi 1 comprimate/zi se simte
spaţial.
dezorientare nevoile, oral; confortabil în
în timp şi - îi explic clar şi deschis spital; anxiatatea
spaţiu. Pacienta să despre îngrijiri şi s-a diminuat, dar
La indicaţia
fie liniştită investigaţiile ce mai persistă.
medicului conduc
şi convinsă urmează a fi efectuate, 11.09-
pacienta către
de prezenţa - asigur legătura pacientei 13.09.2018-
cabinetul de
personalulu cu familia prin vizite Simptomele au
psihologie pentru
i medical frecvente, dispărut odată
susţinere
care are - îi explic importanţa cu
psihologică;
menirea de cooperări sale cu cadrele îmbunătăţirea
ai fi alături, medicale. stării generale.
de a o - ajut pacienta Pacienta este
sprijini şi să-şi recunoască convinsă de
ajuta în anxietatea; disponibilitatea
momentele - ajut pacienta echipei de
dificile. să-şi recunoască îngrijire.
capacităţile şi
preferinţele;
- las pacienta să facă tot
ceeace poate cu
propriile sale mijloace.

Nevoia Obiective Intervenţii evaluare


afectată Rol autonom Rol delegat
Diagnostic
50
de nursing
Nevoia de a Pacienta să - preiau pacienta în La indicaţia 08.09.2018-
comunica se poată momentul internării şi medicului Pacienta refuză
Comunicare afirma, să mă prezint cu numele, pacienta este să comunice cu
ineficientă la aibă funcţia şi rolul meu în consiliat colegii de salon
nivel afectiv percepţie echipa de îngrijire; psihologic de şi personalul
datorită bolii pozitivă de - liniştesc pacienta cu către specialistul medical;
manifestată sine; privire la starea sa; din cadrul secţiei 09.09-
prin de 3 ori pe 10.09.2018-
- cercetez posibilităţile
dificultatea de săptămână. Pacienta se
Pacienta să de comunicare a
a se afirma, acomodează cu
bolnavei; ascult
de a-şi comunice greu situaţiei,
pacienta fără a o La indicaţia
exprima neliniştea comunică puţin
întrerupe; manifest medicului
sentimentele, echipei de cu colegii de
foarte multă răbdare şi administrez -
ideile, îngrijire; salon, începe
înţelegere; Xanax0,25 mg 1
opiniile, să coopereze
- creez condiţii optime în tabletă per os
dificultatea de cu personalul
Pacienta să salon, de confort şi seara la ora 20.
a medical.
fie ferită de intimitate, permiţând
stabili 11.09-
pericole accesul persoanelor
legături 13.09.2018-
interne sau strict necesare acordării
comunicative Pacienta
externe. îngrijirilor;mângâi
cu semenii, comunică bine
bolnava în timp ce mă
depresie, cu personalul
adresez ei şi o asigur de
apatie, medical şi cu
prezenţa mea în toate
tristeţe. colegii de
momentele dificile;
salon;
- antrenez bolnava în
simptomele au
diferite activităţi care
dispărut.
să-i dea sentimentul de
utilitate.
- învăţ pacienta tehnici de
afirmare de sine; tehnici
de relaxare şi de
comunicare;

51
Nevoia Obiective Intervenţii Evaluare
afectată
Diagnostic de Rol autonom Rol delegat
nursing
Nevoia de a Pacienta să- exploreaz nivelul de La indicaţia 08.09-
învăţa cum cunoştinţe al pacientei medicului 09.09.2018-
acumuleze
să-ţi păstrezi privind boala, modul de pacienta continua Pacienta nu are
noi
sănătatea manifestare, măsurile şedinţele de suficiente
cunoştinţe
Deficit de preventive şi curative, psihoterapie de cunoştinţe
referitor la
cunoştinţe din modul de participare la trei ori pe despre boală.
boala sa.
cauza lipsei de procesul de recuperare; săptămână. 10.09.2018-
Pacienta să
informaţii - sfătuesc pacienta să Pacienta
despre dobândeasc vorbească cu alte ascultă cu
Întreaga echipă
evoluţia bolii, ă atitudini, mămici: să se sfătuiescă, atenţie toate
medicală este
manifesta prin obiceiuri şi să facă schimb de recomandările
alături de
cunoştinţe deprinderi experienţe; şi sfaturile date.
pacientă
insuficiente noi. - stimulez dorinţa de Este interesată
susţinându-o din
despre boală, Pacienta să cunoaştere a pacientei; să afle mai
punct de vedere
prognostic, cunoască - motiveaz importanţa multe
moral.
tratament, toate datele acumulării de noi informaţii
complicaţii, despre cunoştinţe şi verific dacă despre boala sa.
recuperare. boala sa în pacienta a înţeles corect 11.09-
limita informaţiile date; 13.09.2018-
capacităţii - constientizez pacienta Pacienta este
sale de a asupra propriei sănătăţi; atrasă pe zi ce
înţelege. - identific obiceiurile şi trece să
deprinderile greşite ale descopere şi să
pacientei, iar pe cele cunoască mai
dăunătoare multe, citeşte
sănătăţii sale încerc sa le foarte mult şi
corectez; este foarte
receptivă la
informaţiile noi
despre boala sa.

52
EVALUARE FINALĂ

Pacienta V. S. a fost internată la Spitalul Judeţean Bacău Secţia de Gastroenterologiedata


de 08.09.2018, cu următoarele simptome:dureri epigastrice violente, greaţă,vărsături, diaree,
anxiatate; insomnie; deshidratare; inapetenţă; pirozis; nelinişte; crampe abdominale; dureri
spastice; meteorism abdominal.
În urma investigaţiilor efectuate: evaluarea funcţiilor vitale, examenul sângelui
(hemoleucogramă completă, biochimieă, VSH, fibrinogen), ecografie abdominală, examen
sumar de urină, pacientul este transportat pe Secţia de Gastroenterologie stabilindu-i-se
diagnosticul de gastrită flegmonoasă.
Pe toată durata spitalizării pacientul a primit tratament cu:
 Ser fiziologic 0,9%, 1 flacon 250 ml soluţie perfuzabilă;
 Glucoză 10% 2 flacoane a câte 250 ml; i.v., ritm de 50-60 p/min.
 complex de vitamine: Vitamax 1 capsulă /zi.
 Controloc 40 mg 1 tabletă/zi;
 Cimetidină 200 mg 1 tabletă/zi;
 Claritromicină 500 mg, 1 comprimat la 12 ore;
 Amoxiciclină Forte 500 mg, 1 comprimat la 8 ore;
 Xanax 0,25 mg 1 tabletă per os seara la ora 20
 Bromazepam 1,5 mg 2 comprimate/zi oral;
 Doxepina 25 mg - 1 comprimate/zi oral;
 Diazepam 2 ml (10 mg) o fiolă seara la ora 21 i.m.
 Algocalmin 1 fiolă (2 ml) i.m.
 Motilium (Domperidona) 10 mg 1 comprimat la 8 ore.
 Hidrasec 30 mg, 2 plicuri de 3 ori pe zi;
 Scobutil 10 mg, 1 comprimat de 3 ori pe zi.
 Carbocit 200 mg 1 comprimat/zi; De-Nol 2 tablete de ori pe zi
În urma tratamentului şi a îngrijirilor medicale pacientul se externează în data de

53
13.09.2018 în stare vindecată cu următoarele recomandări:
 evitarea meselor în cantitate mare şi la intervale mari
 evitarea alimentelor greu digerabile, iritante pentru stomac (condimente, prăjeli, sosuri,
cafea, conserve)
 respectarea regimului alimentar – consumul de mese în cantităţi mici şi dese(5-7 mese
pe zi)
 evitarea efortului fizic, a stresului

3.1.3.Cazul nr. 3 - Culegerea datelor

Pacientul B.G., de sex masculin, în vârstă de 57 ani, cu domiciliul în Bacău, a fost internat
de urgenţă în data de 15.05.2019 la Spitalul Judeţean Bacău, Secţia de Gastroenterologie cu
următoarea simptomatologie:senzaţie de arsură la nivelul stomacului, dureri în partea superioară
a abdomenului, balonare, greaţă, vărasături, inapetenţă, hematemeză uşoară, palpitaţii,
dispnee,anxietate, paliditate, stare generală alterată.
În urma investigaţiilor clinice şi paraclinice s-a pus diagnosticul de Gastrită
flegmonoasă.
Din discuţiile purtate cu soţia pacientului, am aflat că este căsătorit şi are 2 copii.
Locuieşte împreună cu soţia într-un apartament cu 3 camere, confortabil, având ocupaţia de
inginer mecanic. Condiţiile de viaţă şi de muncă sunt bune. Pacientul este un mare fumător,
fumează 2 pachete de ţigări pe zi şi consumă alcool periodic. Este de religie ortodoxă.
Pacientul prezintă o greutate de 78 kg şi o înălţime de 1,81 m, grupa sanguină OI cu
Rh+.
Antecedente personale: în urmă cu 10 ani a fost diagnosticat cu hipertensiune arterială
pentru care respectă regim hiposodat şi urmează tratament cu: Tertensif 1,5 mg, 1 comprimat/zi;
Metoprolol 100 mg 1 comprimat de 2 ori pe zi. În urmă cu 2 ani a fost diagnosticat cu ulcer
duodenal, pentru care a urmat tratament ambulatoriu, cu evoluţie favorabilă. Antecedente
heredocolaterale: mama-hipertensiune arterială, tatăl diabet zaharat.
Motivele pentru care pacientul s-a prezentat la Unitatea de Primiri Urgenţe Bacău, la data

54
de 15.06.2015 au fost următoarele manifestări de dependenţă:
 senzaţie de arsură la nivelul stomacului, dureri în partea superioară a abdomenului,
 greaţă,
 vărsături,
 inapetenţă,
 hematemeză uşoară,
 palpitaţii,
 dispnee,
 anxietate,
 paliditate,
 insomnie, epuizare fizică
 stare generală alterată.
Problemele paceintului:
- Respiraţie superficială manifestată prin tahipnee;
- Posibilă alterare a activităţii cardiace datorită bolii
- Alterarea nutriţiei – deficit
- Stare generală alterată
- Anxietate
În urma evaluării funcţiilor vitale s-au constatat următoarele valori:
- Respiraţia: creşterea frecvenţei respiratorii 26 respiraţii/min;
- Puls: bradicardie 48 pulsaţii/min;
- T.A. hipertensiune arterială 170/90 mmHg;
- Temperatură: febră moderată 38,50C.
Pe lângă evaluarea funcţiilor vitale s-au efectuat şi examenul sângelui (hemoleucogramă,
hemoglobină, VSH, fibrinogen), examen sumar de urină, radiografie abdominală, ecografie
abdominală, computer tomograf, iar pe baza rezultatelor acestor examene s-a decis să se intervină
chirurgical de urgenţă.

55
Plan de îngrijire a pacientului A.G.
internat de la data de 15.05.2019 la
data de 20.05.2019
Diagnostic de Obiective Evaluare
Intervenţii
îngrijire
Rol propriu Rol
delegat
Nevoia de a Pacientul să - umezesc aerul din Administrez la 15.05.2019
respira şi nu mai încăpere, asigurând o indicaţia -În urma
îngrijirilor
a avea o bună Prezinte umiditate de 60%; medicului: acordate
modificări pacientul
prezintă
circulaţie Ale - învăţ pacientul să facă - O2 cu debit de 2-4 o uşoară
frecvenţei gimnastică l/minut. În ameliorare a
Respiraţie
stării
superficială respiratorii. respiratorie; cazul în care
oxigenoterapia se generale.
cauzată de - monitorizez în dovedeşte Pacientul
durere permanenţă funcţiile vitale prezintă valori
şi vegetative. ineficientă
manifestată Pacientul - asigurarea repaosului administrez sulfat ale respiraţiei
absolut la pat înpoziţie de magneziu cât mai
prin să prezinte o semişezândă sau decubit injectat i.v. lent (10 Apropiate de
tahipnee respiraţieîn dorsal cu – 20 ml); limitele normale
limitele capul într-o parte. - aplic o -Claritromicină 500 pentru vârsta lui,
(26 normale pungă de gheaţă pe mg, 1 Acesta având 20
respiraţii/min). Pentu vârsta abdomen;
comprimat la 12 respiraţii/min.
lui, - realizez un ore; 16.05.2019-
respectiv climat liniştit, calm, - Amoxiciclină R=17respiraţii/m
asigurând pacientul de Forte 500 mg, in
16-18 întreaga disponibilitate în 1 comprimat la 8 17.05.2019-
r/min. acordarea îngrijirilor- mă ore; R=18respiraţii/m
Pacientul să adresez cu calm -Gastrozepin 50 in 18.06-
fie pacientului şifamili R=16respiraţii/m
mg 1
asigurându-ică
echilibrat comprimat de 2 ori in.
echipa de îngrijire va face
56
psihic tot posibilul pentru o pe zi 19.05.2019-
evoluţie bună, fără R=17respiraţii/m
complicaţii in.
20.05.2019-
R=17respiraţii/m
in
Nevoia Obiective Intervenţii Evaluare
afectată
Rol autonom Rol delegat
Diagnostic
de nursing
Nevoia de a Pacientul să -Asigur repausul absolut la La indicaţia 15.05.2019-
respira şi a prezinte o pat până la intervenţia medicului Pacientul
avea o bună bună chirurgicalăîn poziţie cât administrez: -O24-6 răspunde
circulaţie circulaţie cu mai comodă. l prin sondă nazală favorabil la
Posibilă valori ale -Monitorizez T.A şi pulsul - Preductal 35 mg 2 tratament, TA
alterarea tensiunii ori decâte ori este nevoie; capsule/zi tinde spre valori
Activităţii Arteriale şi -Tertensif 1,5 mg, 1 normale
cardiace ale - Explic pacientului comprimat/zi; T.A=150/90mm
datorită bolii pulsului fiecaretehnică pe care -Metoprolol Hg
manifestată cuprinse în o execut pentrua evita 100 mg 1 16.05.2019-
prin limitele stresul. comprimat de 2 ori Pacientul
hipertens -Ajut pacientul în pe zi prezintă o
iune normale satisfacerea nevoilor La indicaţia circulaţie
arterială corespunzăt fundamentale pentru a medicului adecvată
(TA=170/90m oare vârstei: evita oboseala. echilibrez T.A=140/80mm
mHg) şi TA max = hidroelectrolitic Hg
brahicardie - conţientizez pacientul pacientul 17.05.2019-
(pulsul = 115-140/ TA asupra stadiului hidratându-l cu 500 T.A=130/80mm
48/min), min =75-90 bolii sale, asupra gradului ml NaCl 0,9% Hg
palpitaţii. mmHg; de efort pe care P.E.V. 70 18.05.2019-
puls= poate să-l depună, asupra picături / min. T.A=130/60mm
importanţei Hg
60-80 continuării tratamentului 19.05.2019-
pulsaţii/min. medicamentos; T.A=120/70mm
monitorizez TA, pulsul şi Hg
notez valoarea 20.05.2019-
Pacientul să acestora în foaia de T.A=120/80mm
fie temperatură; urmăresc Hg
echilibrat efectul
hidroelectrol medicamentelor;învăţ
itic. pacientul să
reducă grăsimile şi clorura
de sodiu din
57
alimentaţie; să renunţe la
fumat

Nevoia Obiective Intervenţii Evaluare


afectată
Rol autonom Rol delegat
Diagnostic
de nursing
Nevoia de a Pacientul - asigur mese în La indicaţia 15.05.2019-
bea şi a să fie concentraţii mici şi dese medicului Pacientul
mânca alimentat şi (5-7 mese pe zi). administrez: menţine greaţa
Alterarea hidratat - administrez pacientului- Metoclopramid – şi vărsătura;
nutriţiei – corespuzăto un regim uşor digerabil 2 ml 2 fiole/zi – 16.05.2019-
deficit r cantitativ evitând alimentele care intramuscular la Simptomele s-
datorită şi calitativ produc balonări,greu interval de 8 ore; au diminuat, dar
prezenţei în decurs de digerabile; - Claritromicină mai persistă.
greţurilor şi 2 zile. - explic pacientului 500 mg, 1 Pacientul este
vărsăturilor regimul corespunzator comprimat la 12 conştient de
manifestată bolii sale: lactate, carne ore; importanţa
Pacientul să
prin slabă fiartă, legume, - Amoxiciclină noului regim
fie
inapetenţă, făinoase, fructe coapte; Forte 500 mg, 1 alimentar şi îşi
echilibrat
scădere - învăţ pacientul valoarea comprimat la 8 dă tot interesul
din punct de
ponderală. energetică a alimentelor ore; pentru a urma
vedere
şi necesarul de calorii în - Gastrozepin 50 regimul
nutriţional.
funcţie de activităţile mg 1 comprimat alimentar impus
fizice şi de vârstă; de 2 ori pe zi; de boală.
Pacientul să - servesc pacientul cu - Omeprazol 20 17.05-
conştientize alimente la o temperatură mg, 1 capsulă/zi; 20.05.2019-
importanţa optimă, la ore regulate şi Senzaţia de
regimului prezentate atrăgător; greaţă a
impus de - fracţionez necesarul dispărut.
boală. caloric în 3 mese Pacientul se
principale şi 2 gustări, alimentează şi
astfel încât să evit hidratează
consumul de alimente în corespuzător
cantităţi mari la cantitativ şi
o singură masă; calitativ.

58
Nevoia Obiect Intervenţii Evaluare
afectată ive
Rol autonom Rol delegat
Diagnostic
de nursing
Nevoia de a Pacientul - administrez medicaţia La indicaţia 15.05-
se mişca şi a să prezinte recomandată de medic; medicului 16.05.2019
avea o bună o stare de - suplinesc pacientul, la continui - În urma
postură bine fizică nevoie, pentru administrarea
tratamentului
Vertij intens şi psihică; satisfacerea nevoilor tratamentului
administrat
datorită stării sale, îl servesc la pat cu amintit anterior şi
starea
generale cele necesare; acord urmăresc efectul
Pacientul pacientului s-a
alterate sprijin pacientului în medicamentelor:
să-şi îmbunătăţit,
manifestate ridicarea la marginea - Claritromicină
păstreze o dar solicită
prin patului şi în deplasarea 500 mg, 1
bună totuşi ajutor
imposibilitat pentru satisfacerea comprimat la 12
poziţie şi să pentru unele
ea menţinerii nevoilor fiziologice; ore;
se nevoi.
îndelungate a - recomand bolnavului - Amoxiciclină
deplaseze 17.05-
poziţie repaus la pat şi asigur în Forte 500 mg, 1
fără 18.05.2019-
ortostatice. salon condiţii optime de comprimat la 8
probleme Pacientul se
lumină şi linişte; ore;
deplasează
- asigur o alimentaţie - Gastrozepin 50
singur la sala
Pacientul normocalorică şi mg 1 comprimat
de mese şi îşi
să fie hiposodată; de 2 ori pe zi;
satisfice
echilibrat - însoţesc pacientul în - Omeprazol 20
singur
psihic. micile deplasări prin mg, 1 capsulă/zi;
necesităţile
salon şi îl ajut în La indicaţia
fiziologice.
satisfacerea unor nevoi medicului se
19.05-
pentru a preveni susţine nutritional
20.05.2019-
eventualele accidentări; pacientul cu
Pacientul
- învăţ pacientul să nu se soluţie de glucoză
prezintă stare
ridice brusc din 10% 500 ml
general bună;
pat şi să stea în poziţie + vitamina B6 2
se deplasează
şezând câteva minute fiole + vitamina C
şi îşi satisfice
înainte de a se ridica. 2 fiole în ritm de
singur nevoile.
59
70 pic/sec;

Nevoia Obiecti Intervenţii Evalua


afectată ve re
Rol autonom Rol
Diagnostic de delegat
nursing

60
Nevoia de a Pacientul - aerisesc salonul înaintea La indicaţia 15.05.2019
dormi şi a se somnului nocturn;creez un medicului -Obiectiv
odihni să climat de încredere, administrez soluţie nerealizat.
Somn beneficieze încurajez şi liniştesc perfuzabilă NaCl Pacientul
superficial de un pacientul pentru a- şi 0.9%, 500 ml +
număr de recăpăta echilibrul psihic; Glucoză menţine
datorită bolii
ore de - elaborez împreună cu 5%, 500 ml, i.v. simptomele
manifestată prin
somncoresp pacientul un program de enumerate.
insomnie,
unzător activitate care să 16.05-
oboseală şi
vârstei sale. corespundă stării La recomandarea 17.05.2019
inactivitate.
Pacientul să pacientului şi medicului conform -Pacientul
doarmă 7-8 posibilităţilor foii de observaţie prezintă o
ore pe noapte organismului şi solicit administrez diminuare a
fără pacientului şi îl ajut să antialgice uşoare de oboselii şi
întrerupere. evite aţipirile din cursul tipul Algocalmin 1 insomniei.
Pacientul să zilei, antrenându-l în astfel fiolă dizolvată în Pacientul nu mai
fie activ, de activităţi de relaxare 100 ml ser aţipeşte în
cooperant. - planific îngrijirile şi fiziologic timpul zilei şi
Pacientul să intervenţii delegate astfel administrat reuşeşte să
nu mai încât să evit trezirea intravenos în ritm doarmă 7 ore pe
prezinte pacientului între orele 22- de 80 pic/min. noapte fără
somnolenţă 06 dimineaţa. întrerupere.
şi oboseală. - observ şi notez calitatea 18.05-
orarului de somn, gradul 20.05.2019-
de satisfacere a celorlalte Pacientul are un
nevoi,observ efectul somn
tratamentului corespunzător
medicamentos asupra vârstei, acesta
pacientului; evit dorme 8 ore pe
vizitele lungi noapte, în
intervalul 22-
06. Simptomele
au dispărut;
pacientul este
odihnit.

Nevoia Obiecti Intervenţii Evaluare


afectată ve
Rol autonom Rol
61
delegat
Diagnostic de
nursing
Nevoia de a Pacientul să - realizez un climat liniştit, La indicaţia 15.05-
evita comunice în calm,asigurând medicului se 16.05.2019-
pericolele orice pacientului întreaga continuă Pacientul
Alterarea stării moment disponibilitate în tratamentul menţine
generale neliniştea sa acordarea îngrijirilor. antidepresiv cu: simptomele
datorită bolii echipei de - mă adresez cu calm Doxepina 25 mg - 17.05-18.05.2019-
manifestată îngrijire. pacientului şi familiei 2 comprimate/zi Starea de anxietate
prin anxietate, Pacientul să asigurându-i că echipa de oral. s-a diminuat
nelinişte. fie convins îngrijire va face tot semnificativ, dar
de prezenţa posibilul pentru o evoluţie mai persistă.
personalului bună, fără complicaţii. 19.05-20.05.2019-
medical care- asigur pacientul de Pacientul este
este prezenţa mea în toate liniştit, anxietatea
disponibil momentele dificile. a dispărut.
să-l sprijine
mereu
Nevoia de a fi Pacientul să- - câştig încrederea - la indicaţia 15.05-16.05.2019-
preocupat în şi recapete pacientului prin modul medicului conduc Obiectiv
vederea încrederea şi meu de comportare şi prin pacientul către nerealizat.
realizării. stima de discuţiile purtate;îl cabinetul de Simptomele
Sentiment de sine. conving de importanţa sa psihologie pentru persistă.
inutilitate în cadrul familiei şi de susţinere 17.05-20.05.2019-
datorită responsabilitatea ce- i psihologică; Pacientul a înţeles
incapacităţii revine; că strea lui este
Pacientul să
de a-şi - ajut pacientul să cunoască una trecătoare, că
poată realiza
îndeplini rolul şi să-şi însuşească daca va respecta
şi aprecia
său specific criteriile de control care-l tratamentul
obiectiv
manifestat ajută în aprecierea recomandat va
activităţile
prin activităţii sale zilnice, a putea lucra şi va
sale.
descurajare, obiectivelor realizate. ajut putea să-şi
depresie, pacientul să întreţină
dezolare. realizeze o percepere justă familia.
a realităţii,

62
Nevoia Obiective Intervenţii Evalua
afectată re
Diagnostic Rol autonom Rol
de delegat
nursing
Nevoia de Pacientul să nu - încurajez pacientul şi îi La indicaţia 15.05-
a fi mai prezinte explic că în acest stadiu medicului se 16.05.2019-
preocupat stare de stres al bolii reacţiile pe care continuuă Apatia,
în vederea pe parcursul le are sunt normale şi tratamentul
tristeţea persist.
realizării. spitalizării. vor dispărea odată cu antidepresiv
Diminuare ameliorarea. indicat anterior 17.05-
a puterii de - sfătuiesc echipa de cu: 18.05.2019
Pacientul să
concentrar îngrijire să abordeze o Doxepina 25 mg
comunice -Ȋn urma
e datorită atitudine ce presupune - 1 comprimate/zi
neliniştea sa
bolii şi multă răbdare şi oral; discuţiilor şi
echipei de
preocupări înţelegere; La indicaţia activităţilor
îngrijire;
i cu privire - asigur pacientul de medicului avute cu
la evoluţia prezenţa mea în toate pacientul continuă pacientul acesta
bolii şi momentele dificile pe şedinţele de prezintă o stare
posibilele Pacientul să toată perioada psihoterapie de bună
complicaţii fie liniştit şi spitalizării; dispoziţie şi
manifestat convins că - liniştesc bolnavul cu încredere în
ă prin prezenţa privire la starea sa, forţele proprii
deficit de personalului explicându-i scopul şi înlăturând
atenţie, medical are natura intervenţiilor; progresiv apatia
apatie, menirea de ai - familiarizez bolnavul cu şi tristeţea.
tristeţe. fi alături, de a mediul său ambiant; 19.05-
o ajuta - notez orice modificare în 20.05.2019-
şisprijini în comportamentul sau Pacientul
momentele starea pacientului. ascultă cu
dificile. atenţie toate
recomandările
şi sfaturile date.
Este interesat să
afle mai multe
informaţii
despre boala
sa

63
EVALUARE FINALĂ

Pacientul a fost internat la Spitalul Judeţean Bacău Secţia de Gastroenterologieîn


perioada 15.05.2016-20.05.2019, cu următoarele simptome:senzaţie de arsură la nivelul
stomacului, dureri în partea superioară a abdomenului, greaţă, vărsături, inapetenţă,
hematemeză uşoară, palpitaţii, dispnee, anxietate, paliditate, insomnie, epuizare fizică, stare
generală alterată.
În urma investigaţiilor efectuate: evaluarea funcţiilor vitale, examenul sângelui
(hemoleucogramă, hemoglobină, VSH, ASLO, fibrinogen), ecografie abdominală, examen
sumar de urină, pacientul este transportat pe Secţia de Gastroenterologie stabilindu-i-se
diagnosticul de gastrită flegmonoasă.
Pe toată durata spitalizării pacientul a primit tratament cu:
 O2 cu debit de 2-4 l/minut
 Doxepina 25 mg - 2 comprimate/zi oral.
 Claritromicină 500 mg, 1 comprimat la 12 ore;
 Amoxiciclină Forte 500 mg, 1 comprimat la 8 ore;
 Gastrozepin 50 mg 1 comprimat de 2 ori pe zi;
 Omeprazol 20 mg, 1 capsulă/zi;
 Metoclopramid – 2 ml 2 fiole/zi – intramuscular la interval de 8 ore;
 Preductal 35 mg 2 capsule/zi
 Tertensif 1,5 mg, 1 comprimat/zi;
 Metoprolol 100 mg 1 comprimat de 2 ori pe zi
În urma tratamentului şi a îngrijirilor medicale pacientul se externează în data de
16.05.2015 în stare vindecată cu următoarele recomandări:
 evitarea meselor în cantitate mare şi la intervale mari
 evitarea alimentelor greu digerabile, iritante pentru stomac (condimente, prăjeli,
sosuri, cafea, conserve)
 respectarea regimului alimentar – consumul de mese în cantităţi mici şi dese(5-7 mese
pe zi)

64
 evitarea efortului fizic, a stresului

CONCLUZII

Gastrita flegmonoasă este o formă destul de rară, dar extrem de periculoasă a gastritei
acute. Ea se caracterizează prin inflamaţia supurativă şi prin deteriorarea pereţilor stomacului.
Această formă a gastritei este specifică persoanelor cu sistemul imun slăbit.
Datoritǎ metodelor noi de tratament, pacienţii cu gastrită pot duce o viaţǎ normalǎ, fǎrǎ sǎ
li se impunǎ modificarea stilului de viaţǎ sau restricţii dietetice.
Rolul esenţial al meu ca asistentă medicală constă în a ajuta persoana bolnavă sau
sănătoasă, să-şi menţină sau recâştige sănătatea (sau să-l asiste în ultimele sale clipe) prin
îndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi îndeplinit singur dacă ar fi avut forţa, voinţa sau
cunoştiinţele necesare. Asistenta medicală trebuie să îndeplinească aceste funcţii astfel încât
pacientul să-şi recâştige independenţa cât mai repede posibil.
Ȋngrijirea bolnavului este o muncă de mare răspundere care reclamă cunoştiinţe
profesionale temeinice şi calităţi morale deosebite. Bolnavul, când se internează în spital sau se
supune unui tratament ambulatoriu, îşi încredinţează sănătatea şi chiar viaţa în mâinile acelora
care îl îngrijesc. Ȋngrijirea bolnavului, faţă de societate, dar în special faţă de conştiinţa noastră
personală. Din acest motiv avem datoria de a consacra toata ştiinţa şi energia noastră pentru
îngrijirea bolnavului. După terminarea serviciului trebuie reverificată activitatea întregii zile de
muncă, pentru a nu scăpa nimic din tratamentul bolnavului.
Conduita esenţială pentru a depune o muncă de calitate este dragostea faţă de profesiune
şi muncă.
Valoarea unei asistente este determinată de cunoştiintele ei profesionale precum şi de
volumul cunoştiinţelor pe care le aplică creator la patul bolnavului. Ȋn centrul atenţiei ei trebuie
să fie bolnavul, în a cărei stare sufleteacă trebuie să se transpună, pentru a se putea apropia de el
şi a-i câştiga încrederea. Asistenta trebuie să stăruie să amelioreze starea bolnavului, să-i asigure
confortul maxim în cursul îngrijirilor şi să ajute bolnavul să recâştige încrederea şi capacitatea de
a duce o viaţă normală după externare.
65
BIBLIOGRAFIE

1. Borundel Corneliu - Medicină internă. Pentru cadre medii, Editura All, Bucureşti 2009;
2. Marceanu Crin - Tratat de nursing. Îngrijirea omului sănătos şi bolnav, Editura Medicală,
Bucureşti 2010,
3. Martin Elizabeth A. - Dicţionar de nursing, Editura All, Bucureşti 2011,
4. Niculescu Cezar Th. –Anatomia şi fiziologia omului, Editura Corint, Bucureşti 2009,
5. Titircă Lucreţia - Ghid de nursing, Editura Viaţa Medicală Românească, Bucureşti 2008;
6. Titircă Lucreţia - Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţi medicali, Editura
Viaţa Medicală Românească, Bucureşti 2009;
7. Titircă Lucreţia – Breviar – Explorări funcţionale şi îngrijiri special acordate bolnavului,
Editura Viaţa Medicală Românească, Bucureşti 2009;
8. Titircă Lucreţia – Urgenţe medico-chirurgicale, Editura Viaţa Medicală Românească,
Bucureşti 2008;
9. http://anatomie.romedic.ro/sistemul-digestiv
10. http://www.linkmania.ro/topic/456244-anatomia-corpului-uman/
11. http://sistemuldigestivlaom.blogspot.ro/
12. www.cursurimedicina.ro
13. www.boli-medicina.com
14. http://www.mediculmeu.com/
15. http://www.emedic.ro/

66
ANEXE

1. Fişa tehnologică privind puncţia venoasă

Puncţia venoasă reprezintă crearea unei căi de acces într-o venă prin intermediul unui ac de puncţie.
Scop:
 explorator recoltarea sângelui pentru examene de laborator : biochimice, hematologice,
serologice şi bacteriologice;
 terapeutic:
- administrarea unor medicamente sub forma injecţiei şi perfuziei intravenoase;
- recoltarea sângelui în vederea transfuzării sale;
- executarea transfuziei de sânge sau derivate ale sângelui;
- sângerare 300-500 ml în edem pulmonar acut, hipertensiune arterială.

Fig.Nr. 1.- Puncţia venoasă

venele de la plica cotului (bazilică şi cefalică), unde se formează un M venos prin anastomozarea
lor;
venele antebraţului;
venele de pe faţa dorsală a mâinii;
venele subclaviculare;
venele femurale;
venele maleolare interne;
venele jugulare şi epicraniene (mai ales la sugar şi copilul mic);

67
Pregătirea puncţiei:
- pregătirea materialelor:
- de protecţie: pernă elastică pentru sprijinirea braţului, muşama, aleză;
- pentru dezinfecţia tegumentului tip I;
- instrumentar şi materiale sterile: ace de 25-30 mm, seringi de capacitate (în funcţie de scop),
pense, mănuşi chirurgicale, tampoane;
- alte materiale: garou sau bandă Esmarch, eprubete uscate şi etichetate, cilindru gradat, fiole cu
soluţii medicamentoase, soluţii perfuzabile, tăviţă renală (materialele se vor pregăti în funcţie de
scopul puncţiei)
- pregătirea pacientului:
- pregătirea psihică: se informează asupra scopului puncţiei;
- pregătirea fizică: pentru puncţia la venele braţului, antebraţului:

Fig. Nr.2. -Puncţie venoasă


- se aşează într-o poziţie confortabilă atât pentru pacient cât şi pentru persoana care execută
puncţia (decubit dorsal);
- se examinează calitatea şi strea venelor având grijăca hainele să nu împiedice circulaţia de
întoarcere la nivelul braţului ;
- se aşează braţul pe perniţă şi muşama în abducţie şi extensie maximă;
- se dezinfectează tegumentele;
- se aplică garoul la o distanţă de 7-8 cm deasupra locului puncţiei, strângându-l astfel încât să
oprească circulaţia venoasă fără a comprima artera;
- se recomandă pacientului să strângă pumnul, venele devenind astfel turgescente;

Execuţia puncţiei:
68
Asistenta îmbracă mănuşile sterile şi se aşează vizavi de bolnav:
se fixează vena cu policele mâinii stângi, la 4-5 cm sub locul puncţiei, exercitând o uşoară
compresiune şi tracţiune în jos asupra ţesuturilor vecine;
se fixează seringa, gradaţiile fiind în sus, acul ataşat cu bizoul în sus, în mâna dreaptă, între
police şi restul degetelor;
se pătrunde cu acul traversând, în ordine tegumentul – în direcţie oblică (unghi de 300), apoi
peretele venos – învingându-se o rezistenţă elastică, până când acul înaintează în gol.
se schimbă direcţia acului 1-2 cm în lumenul venei;
se controlează tehnica, în funcţie de scopul puncţiei venoase: injectarea medicamentelor,
recoltarea sângelui, perfuzie;
în caz de sângerare, se prelungeşte acul de puncţie cu un tub din polietilenă care se introduce în
vasul colector, garoul rămânând legat de braţ;
se îndepărtează staza venoasă după executarea tehnicii prin desfacerea garoului şi a punmului;
se aplică tamponul îmbibat în soluţie dezinfectantă la locul de pătrundere a acului şi se retrage
brusc acul;
se comprimă locul puncţiei 1-3 minute, braţul fiind în poziţie verticală;
Îngrijirea ulterioară a pacientului:
se face toaleta locală a tegumentului;
se schimbă lenjeria dacă este murdară;
se asigură o poziţie comodă în pat;
se supraveghează pacientul;
Pregătirea sângelui pentru trimiterea la laborator:
pentru examenele de laborator, eprubetele se etichetează, se completează formularele de
trimitere;
Reorganizarea locului de muncă: se strâng materialele folosite conform precauţiilor universale;
Accidente:
puncţia albă (imposibilitatea de cateterizare a venei);
introducerea paravenos a substanţei cu formarea unui edem sau hematom sau chiar a necrozei
ulterioare;
embolie gazoasa= introducerea de aer în cantitate mare duce la decesul pacientului;
hematom şi revărsări sanguine= prin străpungerea venei sau retragerea acului menţinând staza
venoasă datorită garoului nedesfacut. Interzis a se puncţiona din nou vena după formarea
hematomului; vom comprima cu un tampon steril 3-5 minute;
tumefierea bruscă a ţesutului perivenos şi paravenos= revarsarea substanţei în afara venei; pot
rezulta necroze în regiunea injectării;
flebalgia= injectarea rapidă sau efectul iritativ al soluţiei injectate asupra endovenei; se
manifestă prin durere vie;
valuri de căldură şi senzaţia de uscăciune în faringe=soluţii injectabile ca, Ca,Mg vor fi
introduse foarte lent;
hipotensiunea pe cale reflexă=injecftarea prea rapidă a soluţiei medicamentoase;
ameţeli, lipotimie,colaps=întrerupem imediat injectarea şi se anunţă medicul;
69
embolie grasoasă=injectarea de soluţie uleioasă duce la decesul pacientului;
paralizia nervului median=consecinţa injectării paravenoase a substanţelor cu acţiune
neurolitică;
puncţionarea şi injectarea unei artere produce necroza totală a extremităţilor cu următoarea
simptomatologie: durere exacerbată până la albirea mâinii şi degete cianotice-se întrerupe de
urgenţă injectarea;
dacă sângele nu este aspirat în tub, controlăm ca acesta să fie corect împins în holder;
dacă sângele nu curge, nu am puncţionat corect vena şi împingem sau retragem acul fără a-l
scoate din venă;
atât timp cât acul se găseştesub piele, tubul este vidat, iar sângele va fi aspirat imediat ce am
puncţionat corect vena.

Fig.Nr. 3.- Recoltarea sângelui cu sistem vacuntainer

2. Fişa tehnologică privind hidratarea prin perfuzie

Definiţie‫׃‬
Perfuzia reprezintă introducerea pe cale parenterală (intravenoasă) picătură cu picătură a unor
substanţe medicamentoase pentru reechilibrarea hidroelectrolitică şi volemică a organismului.

Scop‫׃‬

70
Fig. Nr 4. -Hidratarea prin perfuzie

hidratarea şi mineralizarea organismului prelungit,


administrarea medicamentelor la care se urmăreşte efectul prelungit,
depurativ – duliând şi favorizând excreţia din organism a produşilor toxici,
completarea proteinelor sau a unor componente.

Materiale necesare‫׃‬
dezinfectante, alcool iodat,
mănuşi, garou, muşma, aleză,
ac de puncţie, branulă, perfuzator stril,
o pernuţă, tampoane de vată,
tăviţă renală, stativ, romplast.
Pregătitrea pacientului:
se informează pacientul asupra scopului puncţiei, pentru puncţia de la venele braţului şi antebraţ
se informează pacientul asupra scopului puncţiei. Se aşază pacientul într-o poziţie confortabilă atât
pentru el cât şi pentru asistentă.
Executarea tehnicii‫׃‬
asistenta medicală se spală pe mâini cu apă şi săpun, îmbracă mănuşile chirurgicale,
pregătesc materialele necesare,
pregătesc fizic pacientu, decubit dorsal cu braţul în extensie, sub cot pernuţa protejată de
muşama şi aleză,
verific valabilitatea perfuzorului, desfac perfuzorul din ambalaj,
verific soluţia de perfuzat (dacă e cea indicată, dacă e valabilă, observ aspectul soluţiei),
desigilez flaconul, punga, dacă este cazul dezinfectez dopul de cauciuc,

71
pătrund cu trocarul perfuzorului în flacon, deschid prestubul, menţin picurtorul la orizontală
până când acesta se umple pe jumătate, apoi aşez picurătorul vertical şi elimin aerul de pe tubul
perfuzorului, învhid prestubul,
se alege vena, se aplică garoul, se dezinfectează locul de la centru în afară, se introduce acul sau
branula în venă, se scoate garoul, se ataşează tuburile, se deschide prestubul şi se fixează rata de
flux la 60 de picături/min,

Fig. Nr.5. Introducerea branulei


când constat că perfuzia este corect instalată fixez acul cu romplast şi supraveghez bolnavul în
timpul perfuziei,
adimistrarea unei perfuzii se termină când în pungă sau în flacon au mai rămas 10 ml de soluţie,
se menţine locul perfuziei, branula, acoperindu-se cu comprese steriile, se schimbă pansamentul
la 24 de ore şi se inspectează zona pentru a depista o eventuală inflamaţie,
la sfârşitul perfuziei se exercită o presiune asupra venei cu un tampon şi se retrage acul in
direcţia axului venos.
Reorganizez locul de muncă şi notez tehnica în foaia de observaţie.

Accidente‫׃‬
Hiperhidratarea prin perfuzie în exces, la cardiaci, poate determina edem pulmonar acut: tuse,
expectoraţie, polipnee, creşterea T.A. Se reduce ritmul perfuziei sau chiar se întrerupe complet, se
injectează cardiotonice.
Embolie gazoasă prin pătrunderea aerului în curentul circulator. Se previne prin eliminarea
aerului din tub înainte de instalarea perfuziei, întreruperea ei înainte de golirea completă a
flaconului şi prin neutilizarea perfuziilor cu presiune (prin pere de cauciuc).
Nerespectarea regulilor de asepsie poate determina infectarea şi apariţia de frisoane.
Revărsarea lichidului în ţesuturile perivenoase poate da naştere la flebite, necroze;
Coagularea sângelui pe ac sau canulă – se previne prin perfuzarea lichidului cu soluţie de
heparină.
72
Fig. Nr.6.- Set perfuzie

Consideraţii speciale:

terapia intravenoasă produce de cele mai multe ori anxietate bolnavului. Pentru a-i reduce teama
şi a ne asigura de cooperarea sa, procedura trebuie explicată pacientului în detali. Astfel, se va
explica pacientului că va rămâne la locul puncţionării un cateter de plastic la care se va ataşa un
perfuzor pentru perfuzarea diferitelor soluţii indicate de medic sau o seringă pentru adminstrarea
antibioticelor sau altor substanţe prescrise. Se va explica pacientului că aceasta îl scuteşte de
inteparea repetată pentru adminstrarea tramentului
i se va explica, de asemenea, că durata şi tipul tratamentului vor fi indicate de medic
se aduce la cunoştinţa pacientului orice modificare survenită în schema de tratament

3. Fişa tehnologică privind injecţia intramusculară

Definiţie‫׃‬
Injecţia intramusculară constituie introducerea unor soluţii izotonice,uleioase sau a unei substanţe
coloidale în stratul muscular prin intermediul unui ac ataşat la seringă.
Scop:
terapeutic – introducerea în organism de substanţe medicamentoase;

73
Fig. Nr.7-.Injecţie intramusculară

Soluţii administrate:
soluţii izotone;
soluţii uleioase
soluţii coloidale cu densitate mare.
Resorbţia:
începe imediat după administrare;
se termină în 3-5 min;
mai lentă pentru soluţiile uleioase.
Locul puncţiei:muşchii voluminoşi, lipsiţi de trunchiuri importante de vase şi nervi:
regiunea supero-externă a fesei;
faţa externă a coapsei în treimea mijlocie;
faţa externă a braţului, în muşchiul deltoid.
Locul injecţei îl constituie muşchii voluminoşi, lipsiţi de trunchiuri importante de vase şi nervi, a
căror lezare ar putea provoca accidente. În muşchii fesieri se evită lezarea nervului sciatic:
cadranul superoextern fesier - rezultă din întretăierea unei linii orizontale,care trece prin
marginea superioară a marelui trohanter, până deasupra şanţului interfesier, cu alta verticală
perpendiculară pe mijlocul celei orizontale;
când pacientul e culcat se caută ca repere punctuale Smirnov şi Barthelmy (punctul Smirnov
este situat la un lat de deget deasupra şi înapoia marelui trohanter;punctul Barthelmy este situatla
unirea treimii externe cu cele două treimi interne a unei linii care uneşte splina iliaca
anteroposterioară cu extremitatea şanţului interfesier)
când pacientul este în poziţie şezând, injecţia se poate face în toată regiunea
fesieră,deasupraliniei de sprijin;
Materiale necesare:
tăviţă renala
seringi sterile de capacităţi corespunzătoare volumului de injectat;
ace sterile etalon de 19-22 mm. grosime, lungi de 5-10 cm.;
soluţii antiseptice;
comprese de tifon / tampoane de vată;
74
mănuşi de unică folosinţă (opţional);
containere speciale pentru colectarea materialelor.
medicamentul de injectat,
Pregătirea echipamentului:
se verifică medicaţia prescrisă ca data de expirare, coloraţie, aspect
se testează pacientul să nu fie alergic, în special înaintea administrării primei doze
dacă medicaţia este în fiolă, aceasta se dezinfectează, se sparge şi se trage doza indicată, scoţând
aerul din seringă.
apoi se schimbă acul cu unul potrivit pentru injectare intramusculară
dacă medicamentul este în flacon sub formă de pulbere, se dezinfectează capacul de cauciuc, se
reconstituie lichidul, se trage doza indicată, se scoate aerul şi se schimbă acul cu cel pentru injecţia
intramusculară.
Pregătirea bolnavului:
se anunţă şi i se explică tehnica;
se obţine consinţământul scris;
se aşează în funcţie de regiunea aleasă în: decubit ventral sau lateral: şezând (nu se va face în
ortostatism)
Etapele execuţiei:
se spală mâinile, se pun mănuşile,
se va avea în vedere să se rotească locul de injectare dacă pacientul a mai făcut recent injecţii
intramusculare,
la adulţi, deltoidul se foloseşte pentru injectare de cantitati mici, locul de administrare uzulă
fiind faţa superoexternă a fesei, iar la copil faşa antero laterală a coapsei,
se poziţionează pacientul şi se descoperă zona aleasă pentru injectare,
se invită bolnavul să-şi relaxeze musculatura şi să stea liniştit,
se dezinfectează locul injecţiei prin mişcări circulare,
se lasă pielea să se usuce,
se întinde pielea între policele şi indexul sau mediul mâinii stângi.
se poziţionează seringa cu acul la 90 de grade, se atenţionează pacientul că urmează să simtă o
înţepătură, se recomandă să nu îşi încordeze muşchiul,

Fig. Nr.8.- Injecţie intramusculară


se înţeapă perpendicular pielea, pătrunzând (4 – 7 cm) cu rapiditate şi siguranţă cu acul montată
la seringă,
75
se susţine seringa cu cealaltă mână, se aspiră pentru a verifica daca nu vine sânge,
dacă apare sânge, se va retrage acul şi se va relua tehnica,
dacă la aspirare nu apare sânge, se va injecta substanţa lent pentru a permite muşchiului să se
destindă şi să absoarbă gradat medicaţia, după injectare se retrage acul ptrintr-o singură mişcare,
bruscă, sub acelaşi unghi sub care a fost introdus,
se acoperă locul puncţionării cu un tampon de vată şi se masează uşor pentru a ajuta distribuirea
medicamentului ( masajul nu se va efectua atunci când este contraindicat, cum ar fi la administrarea
de fier), se îndepartează padul cu alcool şi se inspectează locul puncţionării pentru a observa
eventualele sângerări sau reacţii locale, dacă sângerarea continuă se va aplica compresie locală sau
gheaţă în caz de echimoze,
se va reveni şi inspecta locul injecţiei la 10 minute şi la 30 de minute de la ora administrării,
vom arunca materialele folosite în recipientele specifice de colectare.
Incidente şi accidente:
durere vie, prin atingerea nervului sciatic sau a unor ramuri ale sale:retagerea acului, efectuarea
injecţiei în altă zonă, injecţiei,
paraliziaprin lezarea nervului sciatic: se evită prin respectarea zonelor de elecţie a injecției
hematom prin lezarea unui vas,
ruperea acului: extragerea manuală sau chirurgicală,
supuraţie septică-prin nerespectarea asepsiei: se previne prin folosirea unor ace suficient de
lungi pentru a pătrunde în masa musculară, respectarea asepsiei,
embolie prin injectarea accidentală într-un vas a soluţiilor uleioase: se previne prin verificarea
poziţiei acului.

76