CUPRINS

ARGUMENT 1
CAPITOLUL I. ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV 2
CAPITOLUL II. GASTRITA ACUTA 8
2.1. Definitie 8
2.2. Etiologie 8
2.3. Simptomatologie 9
2.4. Diagnostic 10
2.5. Tratament 10
2.6. Evolutie. Profilaxie 11
2.7. Rolul asistentei medicale in examenele clinice si paraclinice 11
CAPITOLUL III. CAZURI CLINICE 13
CAZ CLINIC I 13
CAZ CLINIC II 19
CAZ CLINIC III 24
CONCLUZII 29
BIBLIOGRAFIE 30
ANEXE

1
 ARGUMENT
Bolile digestive ocupa un rol important in patologia medicala, ocupand locul al II-
lea in morbiditatea generala si locul II-III in morbiditatea cu incapacitate de munca si
invaliditate.
Frecvent, incidenta generala a gastritei este de 2-3% daca luam in considerare si
formele subclinice, acest procentaj este mai mare.
Boala se intalneste la orice varsta, dar mai ales intre 30 - 70 ani, cu usoara
predominanta la femei.
Influentele nervoase (viata neregulata, stres, trauma psihice), abuzurile alimentare,
ratia alimentara incorect alcatuita, orarul neregulat al meselor, tahifagia, alimentele
nespalate, nespalatul mainilor inainte de masa, lipsa de igiena in timpul mesei, detintia
deficitara, sunt factori obisnuiti de risc in aparitia bolilor digestive.
Parazitii, virusurile, microbii pot genera boli care lasa adesea urme sau sechele
(hepatita acuta, febra tifoida, dizenteria). Absenta igienei defecatiei duce la constipatie
habituala cu urmari ulterioare pe toata viata (constipatie, enterocolite cronice).
Gastrita acuta este inflamatia acuta, reversibila a mucoasei gastrice. Mucoasa
gastrica este tumefiata, prin edem si congestie, iar la nivelul suprafetei mucoasei apar
eroziuni hemoragice si chiar ulcere acute.
Imbunatatirea metodelor de diagnostic si cresterea adresabilitatii au dus la sporirea
cazurilor depistate.
Fixarea termenului de gastrita acută a fost realizata in sensul ca, sub acest nume sunt
cuprinse toate formele anatomo-clinice de la cele mai simple, la cele mai grave, chiar si
atunci cand sunt insotite de alte afectiuni, in special gastrice.
Frecventa mare si in continua crestere a morbiditatii si invaliditatii prin boli
digestive, interesarea cu precadere a persoanelor tinere, in plina activitate profesionala,
cheltuielile sociale mari, care le implica spitalizarea lor indelungata si frecventa,
justifica orice eforturi materiale si spirituale pentru limitarea intinderilor.
In randul acestor eforturi se situeaza educatia sanitara a populatiei si dotarea
unitatilor sanitare cu instrumentar de inalta tehnicitate si cadre bine calificate care sa
previna imbolnavirile.

2
 CAPITOLUL I. NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIA APARATULUI
DIGESTIV

Aparatul digestiv (canalul alimentar sau tractul gastrointestinal), reprezinta ansamblul

de organe cu rol de a transforma fizic si chimic alimentele, in scopul asimilarii lor si de a
elimina reziduurile ce nu au putut fi digerate.
Aparatul digestiv este alcatuit din (FIGURA 1, ANEXA 1):
- Tubul digestiv
- Glandele anexe
1. Tractul gastrointestinal superior (tubul digestiv) este format din:
- cavitatea bucala - aici alimentele sunt maruntite cu ajutorul dintilor si limbii si sunt
amestecate cu saliva. Cavitatea bucala este delimitata de 5 pereti: unul anterior – buzele, doi
laterali – obrajii, unul inferior – planseul bucal si unul superior – bolta sau valul palatin;
- faringe – ramuri arteriale din faringiana ascedenta , din palatina ascedenta , sfenopalatina si
cidiana;
- esofag - parte a tractului digestiv, esofagul este un tub musculomucos, lung de 25-30 cm cu
funcţia de transport a hranei si care leaga faringele de stomac. Pereţii săi musculari produc
contracţii ondulatorii, care ajută la transportarea alimentelor.
- stomac - aici hrana este transformata in pasta, cu ajutorul acizilor existenti la nivelul
stomacului
2. Tractul gastrointestinal inferior este format din:
- intestinul subtire - reprezintă segmentul aparatului digestiv, situat între stomac şi
intestinul gros. Aici sunt absorbite majoritatea lichidelor si mineralelor din mancare.
Prezinta o serie de inflexiuni, numite anse intestinale si este format din 3 parti:
- duoden - segment iniţial al intestinului subţire cu lungime de 25 – 30 de cm si forma de
potcoava deschisa, ce leaga stomacul de jejun. Aici incepe procesul de digestie a mancarii,
rolul duodenului fiind acela de de a neutraliza aciditatea din hrana.
- jejun - partea centrală a intestinului subţire, fiind situat între duoden şi ileon. rolul lui este de
a absorbi substantele nutritive
- ileon - ultima parte a intestinului subtire. Aici are loc absorbţia nutrienţilor rezultaţi în urma
digestiei.
- intestinul gros - parte a aparatului digestiv, cuprins între intestinul subţire şi anus. Aici are
loc absorbţia apei si a mineralelor neabsorbite. Intestinul gros este format din:

3
- cecum (cecul) - prima parte a intestinului gros, situat între ileon şi colon. De cecum este
ataşat apendicele. În cecum se află flora intestinală.
- colon (colon ascendent, colon transvers, colon descendent, colon sigmoid) - aici este
absorbita apa ramasa in alimente
- rect - canal cu pereti musculosi unde sunt depozitate materiile fecale
- anus - partea finală a rectului, folosit pentru eliminarea materiilor fecale
3. Organe anexe:
- glandele salivare
● Glande salivaremici ale mucoasei bucale ( 10 % din secretie )
● Glande salivaremari perechi:
● sublinguale
● submandibulare
● parotide
- ficat - produce bila, neutralizeaza toxinele din organism, prelucreaza si depozitează
numeroase vitamine şi o serie de microelemente esenţiale;
- vezica biliara (colecistul) - rezervor temporar al bilei. Este unită cu ficatul, de unde primeşte
bila, şi cu duodenul, unde eliberează bila, necesara digestiei grasimilor
- pancreas - organ care îndeplineşte două funcţii majore: exocrină (produce sucul pancreatic
care conţine enzime digestive) şi endocrină (produce mulţi hormoni importanţi,incluzând şi
insulina).
STOMACUL – reprezinta un organ intraperitoneal cu proiectie abdominala si toracica situat
in etajul supramezocolic al cavitatii peritoneale si deasemenea un organ mobil cavitar in
forma de cimpoi sau litera „j” , zona cea mai dilatata a tubului digestiv cu rol de depozitare si
digestie a alimentelor
● Predigestia bolului alimentar, în special al proteinelor, care este continuată la nivel
intestinal.
● In stomac, prin pH-ul acid al sucului gastric are loc distrugerea majoritatii bacteriilor
(cu excepţia anumitor bacterii ca Helicobacter pylori care se dezvoltă în mucoasa gastrică
fiind în mod frecvent răspunzător de ulcerul gastric)
Părţile anatomice a stomacului (FIGURA 2, ANEXA 2)
● Cardia (orificiu cardiac) este intrarea în stomac din esofag. Importanta cardiei
este data de rolul sau de sfincter care asigura trecerea bolurilor din esofagul terminal spre
stomac, pe de o parte si impiedicarea refluxului gastroesofagian, pe de alta parte.

4
● Mica curbura – este concava, groasa, cu o lungime aproximativa de 15 cm. Incepe de
la cardia, prezinta o portiune verticala apoi un unghi – incizura gastrica si devinde orizontala
spre pilor.
● Marea curbura – este convexa, subtire, cu o lungime aproximativa de 40 cm.
Contureaza marginea stanga a stomacului, formand cu terminarea esofagului un unghi, numit
incizura cardiaca.
● Fundul stomacului (zona fundica) – reprezinta partea cea mai larga si mai inalta a
stimacului, stomacului situat mai sus de cardie, imdeiat sub diafragm. De obicei este plin cu
gaze si aerul inghitit in timpul deglutitiei. Se mai numeste si camera cu aer a stomacului.
● Corpul gastric - este partea cea mai mare a stomacului.
● Orificiul piloric (pilorul) - orificiu inferior al stomacului, care face legătura intre
corpul gastric si o zonă mai dilatată - antrul piloric, continuat cu o porţiune îngustată -
canalul piloric - care se termină inspre duoden cu un sfincter muscular numit sfincter piloric.
Din punct de vedere structural, in stomac se pot distinge 4 tunici.
1. Tunica seroasa - este reprezentata de peritoneul visceral care acopera stomacul
aproape in intregime.
2. Tunica musculara – este formata din fibre musculare netede, dispuse in 3 straturi
concentrice (stratul longitudinal, stratul circular, fibrele oblice).
3. Tunica submucoasa – este formata dintr-un tesut conjuctiv lax, vase de sange si limfatice si
nervi care constituie un plex secretor pentru glandele mucoase. Rolul ei este de a captusi
musculatura si a ajuta la alunecarea mucoasei.
4. Tunica mucoasa – captuseste toata suprafata endogastrica; find mai mare ca intindere decat
aceasta, tunica se cuteaza, formand o retea de plici mucoase, ceea ce permite stomacului sa se
mareasca la o dimesiune cu pana la 20 de ori mai mare decat dimensiunea initiala. Mucoasa
gastrica este alb - cenusie pe stomacul gol si roz - rosiatica in timpul digestiei.
Fiziologia aparatului digestiv
Tractul gastro - intestinal asigura aportul continuu de apa, electroliti si substante
nutritive necesare organismului. in vederea realizarii acestor functii, este necesara:
1. deplasarea alimentelor prin tractul alimentar;
2. secreiia sucurilor digestive si digestia alimentelor;
3. absorbtia produsilor de digestie, a apei si a electrolitilor;
4. circulatia sangelui prin segmentele tubului digestiv in vederea transportului substantelor
absorbite;

5
5. controlul acestor functii prin intermediul sistemului nervos si endocrin.
Majoritatea substantelor intilnite in alimente au o structura chimica complexa, diferita de cea
a constituientilor organismului, si nu pot fi preluate ca atare din natura. Ea sufera, in prealabil,
transformari mecanice, fizice si chimice. Totalitatea acestora reprezinsi digestia alimentelor.
Prin digestie, principiile alimentare sunt descompuse in molecule simple, fara specificitate
biologica, iar acestea pot fi absorbite la nivelul mucoasei intestinale
Digestia reprezinta decompunerea alimentelor si transformarelor fizio- chimice in elemente in
stare de afi absorbite. Poate fi:
1. Digestia bucala
a) prelucrarea mecanica prin actul masticatiei cu rol de:
- fragmentarea alimentelor
- facilitarea deglutitiei
- amestecarea alimentelor cu produsul de secretie al glandelor salivare
- initierea procesului de digestie a amidonului sub actiunea amilazei salivare
- asigurarea contactului cu receptorii gustative
b) impregnarea alimentelor cu saliva cu rol de:
- pregatirea mecanica a alimentelor solvent ( pentru perceptie de catre receptori)
- curatirea mecanica a mucoasei bucale
- digestiv
- in vorbirea articulate
- excretor
- în menținerea echilibrului hidric
c) deglutiția cuprine 3 timpi:
- bucal (in momentul in care alimentele sunt gata pentru a fi inghitite, ele sunt in mod voluntar
impinse in faringe datorita presiunii pe care o exercita limba prin miscarea ei in sus si
posterior asupra palatului moale. De acum incolo, procesul deglutitiei devine in intregime, sau
aproape, un act automat si, in mod obisnuit nu mai poate fi oprit) ;
- faringian (la intrarea in faringe sunt stimulate ariile receptoare de la acest nivel. Impulsurile
de la acest nivel ajung la trunchiul cerebral si initiaza o serie de contractii faringiene
musculare automate ) ;
- esofagian (esofagul are, in principal, rolul de a transporta alimentele din faringe in stomac,
iar miscarile lui sunt organizate specific in vederea acestei functii. in mod normal, esofagul
prezinta doua tipuri de miscari peristaltice: peristaltism primar si peristaltism secundar)

6
2. Digestia gastrica
a) functia secretorie a stomacului (Secretiile gastrice continus procesele digestive incepute in
cavitatea bucala; cantitatea secretata zilnic este de aproximativ 2 l)
Fazele secretei gastrice sunt urmatoarele:
- faza cefalica (reflexe neconditionate si conditionate - declansate de vederea sau mirosirea
alimentelor) ;
- faza gastrica (distensia mecanica a stomacului);
- faza intestinala ( efecte stimulatoare si inhibitorii la patrunderea chimului in duoden );
b) functia motorie a stomacului ( mecanism intragastri).
- varsatura = act reflex prin care continutul gastric este evacuat fortat pe gura ( relaxarea
portiunii superioare a corpului si fundului gastric, a cardiei si esofagului i contractie la nivelul
incizurii angulare a stomacului → contractia diafragmului si musculaturii abdominale
anterioare→evacuarea continutului gastric cu epiglota inchisa →la sfarsit diafragmul se
relaxeaza si se contracta muculatura expiratorie si bdominala anterioara , rezulatand evacuarea
continutului restant al esofagului )
3. Digestia intestinala si functia de absorbtie
a) secretia pancreatica
b) secretia biliara
● parasimpaticul = excitosecretor si excitomotor
● simpaticul = inhibitor al secretiei si motilitatii
● umoral prin descarcarea de secretina , hepatocrinina , glucagon, gastrina
b) secretia intestinala
c) functia motorie a intestinului
– miscarile intestinului ↓→de amestec ( segmentare , pendulare ) ↓→peristaltice

7
 CAPITOLUL II GASTRITA ACUTA
2.1. Definiție (FIGURA 3, ANEXA 3)
Gastrita acuta este inflamatia acuta, reversibila a mucoasei gastrice. Mucoasa gastrica este
tumefiata, prin edem si congestie, iar la nivelul suprafetei mucoasei apar eroziuni hemoragice si
chiar ulcere acute.
Gastrita acuta este cauzata frecvent de:
- ingestia unor medicamente (aspirina, antiinflamatorii - gastrita postconsum de antiinflamatoare
nesteroidiene )
- de abuzul de bauturi alcoolice (gastrita etanolica) meselor copioase, condimentelor sau
alimentelor dificil de digerat.
In alte cazuri poate fi provocata de refluxul bilei din duoden in stomac, in special dupa anumite
interventii chirurgicale la nivelul stomacului ce favorizeaza refluxul bilios.
Gastritele acute pot fi clasificate in:
- gastrita acuta simpla,
- gastrita acuta coroziva
- gastrita acuta alergica.
Evolutia gastritei acute poate fi de scurta durata cu tendinta rapida spre vindecare dupa
administrarea tratamentului adecvat sau dupa indepartarea cauzelor. Neglijarea gastritei acute
poate duce la cronicizare sau complicatii severe.
2.2. Etiologie (FIGURA 4, ANEXA 4)
- Agentii infectiosi
- Bacterii: Helicobacter pylori (HP) – cea nai frecventa cauza; Streptococ ±- hemolitic,
stafilococ, clostridium welchii; Proteus; E.coli; Bacilul Koch; Treponema pallidum.
- Virusuri: Citomegalovirus si herpes virus.
- Fungi: Candida, Histoplasma capsulatum, Criptococcus.
- Paraziti si nematode: Strongiloide, Toxoplasma, Critosporidium, Leishmania etc.
- Cauze autoimune: gastrita atrofica cu anemia Biermer.
- Agentii medicamentosi: antiinflamatoriile nesteroidine, corticosteroidele.
- Agentii fizico-chimici cu potential eroziv (alcool, produse picante etc.).
- Dereglari motorii (în caz de stres si patologii ale organelor adiacente) manifestate prin reflux
duodenal-gastric.
- Stresul (hipovolemic sau hipoxic).
- Hipertensiunea portala ;

8
-intoxicatii alimentare
Factorii de risc
- alimentarea haotica si irationala;
- vârsta peste 60 ani;
- fumatul;
- consumul necontrolat de medicamente, alcool, agenti chimici;
- factorii profesionali nocivi;
- dereglarile motorii ale tubului digestiv superior;
- hipovolemie;
- hipoxie (în starile de soc, combustii);
- insuficienta renala.
Etiopatogenie
Factorii etiologici variati actioneaza direct asupra mucoasei gastrice sau indirect, prin scaderea
nivelului prostaglandinelor, sau prin ischemia mucosala. Cele mai frecvente cauze de gastrita
acuta sunt medicamentele (acidul acetilsalicilic si alte AINS), alcoolul, situatiile de stres si
foarte rar de agentii patogeni.
2.3. Simptomatologie (FIGURA 5, ANEXA 5)
Manifestarile clinice sunt variate în dependenta de factorul etiologic si sunt reprezentate, în
majoritatea cazurilor de sindrom dispeptic (discomfort abdominal, senzatie de plenititudine
postprandiala, senzatie de greata, varsaturi, balonari abdominale, eructatii, satietate precoce,
pirozis, regurgitatii) si de durere epigastrica acuta (uneori severa); pacienti sunt afebrili.
- hemoragiile digestive în gastrita hemoragica si eroziva;
- Sindrom anemic (anemie megaloblastica) digestiv si neurologic în gastrita atrofica autoimuna
Tranzitul intestinal poate fi nemodificat, dar pot surveni diaree sau constipatie. Ca semne
generale se intalnesc cefaleea, astenia, starea de indispozitie, inapetenta si chiar repulsia pentru
mancare.
Simptomele in gastrita acuta sunt reprezentate de:
● stare generala alterata;
● dureri epigastrice (in zona dintre plexul solar si ombilic), cu caracter colicativ;
● senzatia de plenitudine;
● greata;
● sialoree
● varsaturi ( mai intai alimentare, apoi mucoase sau bilioase)

9
● diaree;
● tahicardie;
● hipotensiune arteriala (mai rar);
● in cazurile grave, hemoragii digestive superioare.
2.4. Diagnostic pozitiv (FIGURA 6, ANEXA 6)
Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe datele clinice, tinand seama de aparitia brusca a simptomelor
curand dupa cauza provocatoare.
Diagnostic diferential
Diagnosticul diferential se face cu gastritele acute din starile septice sau din bolile infectioase,
cu o colecistopatie acuta, o apendicita acuta, cu debutul unei hepatite epidemice, cu unele
intoxicatii, cu varsaturile de natura central- nervoasa. Uneori, prima manifestare a ulcerului
gastro-duodenal poate sa imbrace aspectul gastritei acute. De asemenea, sa nu uitam
manifestarile pe care le poate avea sarcina in primele saptamani.
2.5. Tratament
Tratament profilatic
Tratamentul profilactic consta in evitarea cauzelor care provoaca boala. Tratamentul gastritei
acute depinde de cauza sa. Atunci cand simptomele se manifesta, medicul poate recomanda o
dieta lichida pentru o scurta perioada de timp, urmand ca aceasta sa fie inlocuita rapid de un
regim normal cu trei mese echilibrate pe zi.
Dieta lichida trebuie prescrisa doar de catre medic si nu poate fi urmata mult timp fara
consecinte grave asupra starii generale de nutritie. Dupa disparitia simptomelor, alimentatia
normala poate fi reluata, excluzand toate alimentele ce pot provoca arsuri la stomac. Unele
medicamente - antiacide - sunt uneori esentiale pentru a reduce intensitatea simptomelor.
Alcoolul si tutunul sunt interzise, iar medicamentele antiinflamatorii trebuie evitate. În general,
gastrita acuta se vindeca cu un tratament adecvat.
Tratament medical
Tratamentul medical in gastrita acuta are la baza, in primul rand, regimul dietetic; in primele
zile se va prescrie un regim hidric cu ceaiuri de menta, musetel, tei si supe de zarzavat,
strecurate. Dupa doua zile se pot introduce piureuri de legume, gris, orez, paste fainoase, lichide
nu prea dulci, mere rase; ulterior, in functie de evolutie, se vor da lactate, oua fierte, carne slaba
fiarta, perisoare in aburi, budinci.
Tratamentul se poate incepe cu incercarea de a provoca o varsatura pentru evacuarea
stomacului. Durerile vor fi calmate prin aplicarea unor comprese umede alcoolizate si prin

10
injectii cu papaverina sau atropine; in caz de deshidratare se recomanda solutie clorurosodica
izotonica, subcutanat, sau solutii clorurate si glucozate in perfuzii intravenoase. La nevoie, in
starile mai grave, cu hipotensiune, se vor administra analeptice.
Tratamentul gastritei acute se va face in functie de etiologia sa. In cazul unei gastrite acute
hiperacide vor fi utilizate pentru tratament medicamente din clasele:
- antiacide (amestecuri de substante alcaline cu rol in neutralizarea secretiei acide) : Almagel A ,
Dicarbocalm , Novalox , Rennie
- antisecretorii (substante ce au rolul de a inhiba secretia acida actionind asupra receptorilor
histaminici - ranitidina, famotidina, etc. si asupra pompelor de protoni - omeprazolul) :
Scobutil , N-prednison , Uscosin , Priamide , Oxifenoniu
- pansamente gastrice (medicamente ce au rolul de a forma la nivelul mucoasei gastrice un film
protector ce va ajuta la refacerea acesteia);
-antispastice (exercita o actiune specifica antispastica, ce se manifesta asupra musculaturii
netede a tractului gastrointestinal, biliar si urinar) : Buscopan , Ulcogastrin . Digest Duo . No-
Spa forte
- antiemetice
- antialgice
Cind se va evidentia existenta germenului Helicobacter pilory in mucoasa gastrica se va asocia
un tratament antibiotic de eradicare a acestei infectii: amoxicilina asociata cu metronidazol.
Cu toate aceste modalitati terapeutice, se va impune regim igienodietetic adecvat de eliminarea
a factorilor iritanti gastrici (alcoolul, tutunul, condimentele, etc.).
2.6. Evolutie. Prevenirea gastritei
Evolutia gastritei acute simple dureaza 2-5 zile, mergand spre vindecare. Gastritele acute
neglijate sau repetate pot evolua spre cronicizare.
Pentru a preveni îmbolnavirea de gastrită va trebui sa se respecte un regim alimentar sănătos şi
regulat, din care sa se excluda produsele care pot reprezenta factori de risc (alcool, aditivi
sintetici, condimete, băuturi acidulate, tutun, zahăr, si stresul). Totodată, va trebui sa se evite
utilizarea în exces a unor medicamente de tipul aspirinei , analgeticelor sau oricăror altor
produse farmaceutice similare care pot determina iritarea mucoasei gastrice.
2.7. Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacientului cu gastrita acuta
Internarea
Internarea in spital se face pe baza documentelor de identitate ale bolnavului, biletul de
trimitere/internare de la medicul de familie, dovada calitatii de asigurat/neasigurat pe baza

11
carora se intocmeste foaia de observatie. De la biroul de internari bolnavul este insotit la
garderoba/baie/dus pentru predarea hainelor
si pentru imbaiere, apoi se va schimba in hainele de spital. Dupa prevenirea masurilor specifice
pentru prevenirea infectiilor intraspitalicesti, bolnavul va merge in sectia unde i s-a facut
internarea, insotit de personalul auxiliar si cu foaia de observatie, pe sectie el va fi primit de
asistenta sefa, aceasta il va informa asupra regulamentului spitalului si ii va da primele elemente
de educatie sanitara.
Asigurarea conditiilor de mediu
Saloanule trebuie sa fie luminose si cu o ventilatie ireprosabila, curate si dotate cu mobilierul
stric necesar. Se vor inlatura toti excitantii: auditivi, vizuali, olfactivi sau gustativi cu efecte
negativie asupra sistemului nervos. Asistenta verifica si explica pacientului cea mai buna pozitie
pe care trebuie sa o adopte in pat, va asigura lenjerie de pat si corp uscata si curata de cate ori
este nevoie si va urmari pacientul sa nu apara complicatii.
Asigurarea igienei
Are scopul de a asigura confortul si igiena pacientului. Aceasta consta in mentinerea pielii in
stare de curatenie perfecta si prevenirea aparitiei leziunilor cutanate, fiind o conditie esentiala a
vindecarii.
Alimentatia bolnavului
Disciplina alimentara nu este o dieta ci un mod de viata sanatos pe care trebuie sa il insuseasca
oricine, de aceea pacientul cu gastrita acuta trebuie sa aiba un regim alimentar in functie de ceea
ce ii permite organismul, dar trebuie sa tina cont de anumite restrictii pe care asistenta i le va
comunica.
Alimente permise
Carne – sortimentele de carne slaba sau curatata de grasime, fiarta sau preparata pe gratar: carne
de pasare (fara pielita) si majoritatea tipurilor de peste proaspat sau la conserva
Oua – cu exceptia omletelor si a ochiurilor prajite in ulei
Produse lactate – lapte, smantana, iaurt (fara fructe), branza de vaci, cas (de vaca sau de oaie)
Paine alba – de grau sau de secara, eventual veche de o zi
Cereale – gris, arpacas, orez, fulgi de ovaz, paste fainoase, biscuiti
Legume – de preferinta, fierte sau conservate: sparanghel, morcovi, ciuperci, spanac, fasole,
mazare, cartofi (nu prajiti!)
Fructe – fierte sau conservate si banane coapte
Grasimi – unt proaspat, ulei (50 – 60 grame/zi)

12
Alimente interzise
Majoritatea alimentelor ce pot creste producerea de sucuri gastrice sau stagneaza in stomac
trebuie evitate sau consumate cu moderatie, in functie de toleranta persoanei:
» supele grase, prajelile, carnea grasa, sarata sau afumata
» pestele gras, afumat sau marinat
» mezelurile
» ouale prajite
» branzeturile fermentate, sarate, afumate
» alimentele bogate in fibre: painea multicereale, leguminoasele si legumele crude: brocoli,
varza, varza de Bruxelles, castravete, porumb, ceapa, praz, nap, ridichi, gulii, sfecla, conopida,
fasole uscata, mazare uscata, linte, vinete, rosii
» fructele cu coaja si cele care contin seminte – in special strugurii
» fructele uscate: smochine, stafide, curmale,
» condimentele: piper, boia, ardei iute, mustar, hrean, otet, muraturi
» grasimi: untura, slanina, maioneza
Administrarea tratamentului
Tratarea gastritei necesită atât respectarea unui tratament medicametos cât şi adoptarea unui
regim alimentar corespunzător. Medicametele care pot fi indicate au ca principal scop stoparea
secreţiei acide sau inhibarea acesteia. Din clasa acestora fac parte antiacidele sau antisecretorii.
Foarte des utilizate sunt şi pansamentele gastrice, exista si schema de antibiotice recunoscuta in
toata lumea daca gastrita este provocata de infectia Helicobacter Pylori.
Asistenta va administra tratamentul numai la cerearea medicului si numai dupa ce a verificat
foaia de observatie, continutul flacoanelor si termenul de expirare, in tot acest timp
supraveghind pacientul de eventualele reactii adverse.

13
 CAPITOLUL III CAZURI CLINICE
CAZ CLINIC I

Nume si prenume: B.M.

Vârstă: 62 ani
Ocupaţia: pensionară
Greutate: 71 kg
Înălţime: 1,68 m
Data internării: 10.03.2022
Diagnostic la internare: gastrita acuta
Motivele internării: senzatie de arsura la nivelul stomacului, dureri in partea superioara a
abdomenului, balonare, greata, varasaturi, inapetenta.
Antecedente heredo-colaterale: mama - H.T.A.
Antecedente personale, fiziologice si patologice:
- Menarha - 14 ani, Ultima Menstruatie: - 51 ani, Sarcini - 2, Avorturi - 1
Conditii de viata si munca: locuieste cu sotul intr-un apartament.
Comportament (fumat, alcool): nu fumeaza si nu consuma alcool.
Istoricul bolii: pacienta, in varsta de 62 de ani acuza debutul insidios al boli, aceasta prezentand
senzatie de arsura la nivelul stomacului, dureri epigastrice, balonare, greata, varasaturi, si
inapetenta.
Date la internare:
TA=150/75 mm HG
Puls = 82 pulsații/minut
Respirație = 19 respirații/minut
Temperatură = 36,5 grade C.
Nevoile afectate:
1. Neoia de a bea și a mânca.
2. Nevoia e a se mișca și a avea o bună postură.
3. Nevoia de a evita pericolele.
4. Nevoia de a se recreea.

14
NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTII INTERVENTII EVALUARE
AFECTAT DE NURSING AUTONOME DELEGATE
Ă
NEVOIA Inapetenta Stimularea Administrarea -administrez Pacienta a
DE A BEA Balonare poftei de de medicatia inceput sa se
ȘI A mancare medicamente prescrisă de alimenteze
MÂNCA Sa prezinte un la cererea catre medic: Balonare
tranzit intestinal medicului vit. K, Vit. B1, diminuata,
normal Efectuarea de B6; glucoză tranzit
Combaterea lor masaj usor la 5%- 1500ml, intestinal
si hidratare nivelul Solutie Ringer- incetinit.
corespunzatoare abdomenului. 1000 ml Diminuarea
-pun pacienta Ser fiziologic- greturilor si
in repauz 500 ml varsaturilor
alimentar Metoclopramid cu stare
absolut timp de 3 f/zi generala
3 zile. -o educ despre relativ buna.
-ajut pacienta importanta
în timpul scăderii in
vărsăturilor, il greutate,
intorc in pentru a
decubit lateral respecta
-după reluarea regimul
treptată a alimentar
alimentatiei -cântaresc
intocmez zilnic pacienta
pacientei un si notez in F.O.
regim
alimentar
echilibrat.

15
NEVOIA DIAGNOSTI OBIECTIVE INTERVENTII INTERVENTII EVALUARE
AFECTATĂ C DE AUTONOME DELEGATE
NURSING
NEVOIA Ameteli Sa prezinte o Repaus la pat. Administrarea Pacienta nu
DE A SE Durere buna postura -informez de antalgice la mai
MIȘCA ȘI Combaterea pacientul cererea ameteste.
A AVEA O si despre medicului, Diminuarea
BUNĂ diminuarea importanta aszarea in durerii.
POSTURĂ ei păstrării unei pozitie
posture antalgica
adegvate, il pentru
ajut sa-si diminuarea
asigure o durerii.
pozitie - administrăm
adecvată în pat la indicatia
si în timpul medicului
mersului. analgezice
- acord sprijin Algocalmin
pacientului în 2f /zi
ridicarea la
Refen 2ml 2f/zi
marginea
patului şi acord
sprijin
la deplasarea
acestuia pentru
satisfacerea
nevoilor
fiziologice.

16
NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIV INTERVENTII INTERVENTII EVALUARE
AFECTATĂ DE NURSING E AUTONOME DELEGATE
NEVOIA DE Anxietate Combaterea Asigurarea - asezam Pacienta nu
A EVITA acesteia linistii si pacienta intr-o mai prezinta
PERICOLELE repausului, pozitie stari
educatie antalgica anxioase cu
sanitara privind -masuram o stare
boala si factorii functiile vitale generala
daunatori din -discut cu buna si
viata de zi cu zi pacienta pentru valori ale
- asigur un inlaturarea functiilor
climat anxietatii. vitle in limite
favorabil in normale
salon 20°C,
camera aerisita,
lenjerie curata
de pat si de
corp.

17
NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIV INTERVENTII INTERVENTII EVALUARE
AFECTATĂ DE NURSING E AUTONOME DELEGATE
NEVOIA DE Dificultate in Facilitarea Asigurarea -recoltez sange Pacienta se
A SE recreere mediului linistii in salon, pt examene de recreeaza si
RECREEA spitalicesc punerea la laborator: se odihneste
dispozitie de HLG, glicemie, acceptabil
carti, radio si tv TQ, TH, VSH,
TGO, TGP,
uree,
creatinina;
-Pregatesc
pacienta pentru
ecografie și
computer
tomograf.

18
 CAZUL CLINIC 2
Nume si prenume: S. A.
Vârstă: 49 ani
Ocupaţia: salariat
Greutate: 68 kg
Înălţime: 1,63 m
Data internării: 19.03.2022
Diagnostic la internare: gastrita hemoragica
Motivele internării: durere in epigastru, hematemeza usoara, palpitatii, dispnee, anxietate, greata,
varasatura in “zat de cafea”, paliditate, anemie
Antecedente heredo-colaterale: mama - H.T.A. tatal – Diabet zaharat
Antecedente fiziologice și patologice: 2008 - ciroza hepatica
Comportament (fumat, alcool): fost fumator (aproximativ 30 tigari pe zi), consuma alcool doar
ocazional
Istoricul bolii: pacientul in varsta de 49 de ani acuză debutul insidios al bolii (cu accentuare în
ultimile zile) cu durere in epigastru, hematemeza usoara, palpitatii, dispnee, anxietate, greturi si
varasatura in “zat de cafea”, paliditate, inapetenta, anemie.
Date la internare:
TA=150/50 mmHG
Puls = 80 pulsații/minut
Respirație = 20 respirații/minut
Temperatură = 36,3 grade C.
Nevoi afectate
1. Nevoia de a respira și a avea o bună respirație.
2. Nevoia de a bea și a mânca.
3. Nevoia de a evita pericolele.
4. Nevoia de a se recrea.

19
NEVOIA DIAGNOSTI OBIECTIVE INTERVENTII INTERVENTII EVALUARE
AFECTATĂ C DE AUTONOME DELEGATE
NURSING
NEVOIA DE Dispnee Ameliorarea Internare cu Observarea si Pacientul
A RESPIRA Palpitații dispneei repaus la pat, masurarea prezinta o
ȘI A AVEA O Sa aiba un asezarea functilor vitale, respiratie in
BUNĂ ritm cardiac pacientului in administrarea limite
CIRCULAȚIE in limite poziție de normale
normale semisezanda medicamente și puls
pentru la indiația tahicardic
favorizarea medicului
respiratiei,
invatarea
pacientului cum
sa respire.
- urmăresc
funcțiile vitale
și
comportamentu
l pcientului
înainte și dupa
administrarea
tratamentului.
- recoltez
produce
biologice pentru
examene de
laborator.

20
NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTI INTERVENTII EVALUARE
AFECTAT DE NURSING I DELEGATE
Ă AUTONOME
NEVOIA Inapetenta Sa aiba pofta de Stimularea Administrea de Pacientul a
DE A BEA Greturi si mancare poftei de medicamente si inceput sa se
ȘI A varsaturi Combaterea lor mancare hidratare alimenteze
MÂNCA Hematemeza si hidratare Administrea de parenterala cu Pacientul
corespunzatoare medicamente cu ser prezinta o
Combaterea la indicatia fiziologic si ser stre genreala
hematemezei medicului, glucozat 1500 relativ buna
aplicarea de ml la cererea cu scaderea
pungi cu medicului, numarului de
gheata in zona regim varsaturi
epigastrica, alimentar Stare
aszarea in generala
pozitie buna fara
antalgica. prezenta
ajut pacienta în hematemezei.
timpul
vărsăturilor, il
intorc in
decubit lateral
-după reluarea
treptată a
alimentatiei
intocmez
pacientei un
regim
alimentar
echilibrat.

21
NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIV INTERVENTII INTERVENTII EVALUARE
AFECTATĂ DE NURSING E AUTONOME DELEGATE
NEVOIA DE Anxietate Combaterea Asigurarea Asigurarea Pacienta nu
A EVITA Amețeli acesteia și a linistii si linistii si mai prezinta
PERICOLELE amețelilor repausului, repausului, stari
educatie educatie anxioase cu
sanitara privind sanitara privind o stare
boala si factorii boala si factorii generala
daunatori din dăunători. buna si
viata de zi cu zi valori ale
Repaus la pat. functiilor
- asigur un vitale in
climat limite
favorabil in normale.
salon 20°C, Nu mai
camera aerisita, prezintă
lenjerie curata amețeli.
de pat si de
corp.

22
NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIV INTERVENTII INTERVENTII EVALUARE
AFECTATĂ DE NURSING E AUTONOME DELEGATE
NEVOIA DE Dificultate in Facilitarea Asigurarea -recoltez sange Pacienta se
A SE recreere mediului linistii in salon, pt examene de recreeaza si
RECREEA spitalicesc punerea la laborator: se odihneste
dispozitie de HLG, glicemie, acceptabil
carti, radio si tv TQ, TH, VSH,
TGO, TGP,
uree,
creatinina;
-Pregatesc
pacienta pentru
ecografie și
computer
tomograf.

23
 CAZUL CLINIC 3
Nume si prenume: H. I.
Vârstă: 70 ani
Ocupaţia: pensionar
Greutate: 78 kg
Înălţime: 1,63 m
Data internării: 25.03.2022
Diagnostic la internare: gastrita
Motivele internării: durere in epigastru, pirozis, greata, varsaturi, cefalee, inapetenta, constipatie
Antecedente heredo-colaterale: mama - neaga; tatal - neaga
Comportament: fumator (aproximativ 30 tigari pe zi), consuma alcool doar ocazional
Istoricul bolii: pacientul in varsta de 70 de ani acuză debutul relativ brusc al bolii, cu durere in
epigstru, pirozis, greata, varsaturi, constipatie, cefalee si inapetenta.
Date la internare:
TA=145/55 mmHG
Puls = 83 pulsații/minut
Respirație = 22 respirații/minut
Temperatură = 36,7 grade C.
Nevoi afectate
1. Nevoia de a învăța să îți păstrezi sănătatea.
2. Nevoia de a bea și a mânca.
3. Nevoia de a comunica.
4. Nevoia de a se recreea.

24
NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTII INTERVENTII EVALUARE
AFECTATĂ DE NURSING AUTONOME DELEGATE
NEVOIA DE Lipsa de Sa aiba Educatie Informez Pacientul a
A ÎNVĂȚA informatii cunostinte sanitara privind pacientul despre dobandit
SĂ ÎȚI legata de boala suficiente boala si factorii efectele informatii
PĂSTREZI legate de daunatori, tratamentului, a legate de
SĂNĂTATEA boala oferirea de dietei si boala
pliante legate urmarile dacă nu
de boala le respectă cu
- evaluez strictete
nivelul de -educ pacientul
cunoştinte al să efectueze
pacientului. controale
− furnizez periodice la
pacientului medic.
cunoştinţele − informez
necesare pacientul
îngrijirii la privind regimul
domiciliu. de viaţă,
evitarea
factorilor de risc
precum şi despre
tratamentul
ce trebuie
continuat și la
dimiciliu.

25
NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENTI INTERVENTII EVALUARE
AFECTAT DE NURSING I DELEGATE
Ă AUTONOME
NEVOIA Inapetenta Sa aiba pofta de - în timpul Administrea de Pacientul a
DE A BEA Greturi si mancare vărsăturilor medicamente si inceput sa se
ȘI A varsaturi Combaterea lor vom susține hidratare alimenteze
MÂNCA Costipație si hidratare capul parenterala cu Pacientul
corespunzatoare bolnavului, îi cu ser prezinta o stre
Combaterea ei vom oferi fiziologic si ser genreala
tavița renală, glucozat 1500 relativ buna cu
- protejăm ml la cererea scaderea
lenjeria de pat medicului, numarului de
și de corp cu o regim varsaturi
mușama și o alimentar Stare generala
aleză, Masaj buna cu
- bolnavului i abdominal, reluarea
se vor da mese miscare sub tranzitului
fracționate de supraveghere si intestinal.
5-6 ori pe zi în administrarea
cantitate mică de laxative la
și la ore fixe, indicatia
- dacă este medicului
posibil
bolnavul va
servi alimente
preferate care
nu sunt
interzise de
medic.

26
NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIV INTERVENTII INTERVENTI EVALUARE
AFECTATĂ DE NURSING E AUTONOME I
DELEGATE
NEVOIA DE Dificultate in Sa comunice Comunicare cu Comunic cu Pacientul a
A comunicare cu pacientul pacientul, il inceput sa
COMUNICA personalul privind boala, sfatuiesc să comunice
medical incurajarea vorbească cu
pacientului sa cadrele
comunice cu medicale si
personalul bolnvii din
medical, salon despre
explicarea boala sa,
necesitatii de sentimentele si
comunicare in ideile sale
buna vindecare -educ pacientul
a bolii in vederea
Voi nota zilnic dezvoltării
schimbări capacitătii de
survenite in ascultare, de
dispozitia aschimba idei
bolnavului, cu ceilalti.
stabilirea de
legături cu
bolnavii si
comportamentul
acestuia.

27
NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIV INTERVENTII INTERVENTII EVALUARE
AFECTATĂ DE NURSING E AUTONOME DELEGATE
NEVOIA DE Dificultate in Facilitarea Asigurarea -recoltez sange Pacienta se
A SE recreere mediului linistii in salon, pt examene de recreeaza si
RECREEA spitalicesc punerea la laborator: se odihneste
dispozitie de HLG, glicemie, acceptabil
carti, radio si tv TQ, TH, VSH,
TGO, TGP,
uree,
creatinina;
-Pregatesc
pacienta pentru
ecografie și
computer
tomograf.

28
 CONCLUZII
Gastrita reprezinta inflamarea mucoasei stomacului ca urmare a afectarii acesteia.
Gastrita este o afectiune frecventa care are numeroase etiologii (cauze). In majoritatea
cazurilor, gastrita nu este o problema severa si se amelioreaza rapid daca este tratata – in
lipsa tratamentului, poate dura ani.
Simptomele gastritei
Majoritatea persoanelor cu gastrita provocata de o infectie bacteriana nu prezinta
simptome. In alte cazuri, gastrita poate determina urmatoarele simpome:
- indigestie, durere de stomac sub forma de arsura, greata si varsaturi, senzatie de
preaplin dupa masa.
Daca mucoasa stomacului a fost afectata/lezata (gastrita eroziva) si expusa acidului
gastric, simptomele pot include: durere, hemoragie sau ulcer gastric (ulcer de stomac).
Simptomele gastritei pot sa apara brusc si sa se manifeste sever (gastrita acuta) sau sa
dureze mult timp (gastrita cronica).
Medicul poate recomanda una (sau mai multe) din urmatoarele investigatii:
Examen coprocultura – pentru a depista o infectie sau o hemoragie de la nivelul
stomacului
Depistarea antigenului Helicobacter pylori din materii fecale – pentru a evidentia
infectia cu bacteria H. pylori
Endoscopie digestiva superioara – medicul introduce un tub flexibil (endoscopul,
prevazut in capat cu o mini-camera video) prin esofag in stomac pentru a observa daca
prezinta semne ale inflamatiei
Radiografie cu bariu – ti se da sa bei o solutie cu bariu, iar medicul urmareste pe monitor
traseul acestei solutii de-a lungul tractului digestiv.
Cauze posibile ale gastritei
Gastrita este de obicei determinata de:
Infectia cu bacteria H. pylori
Consumul excesiv de alcool
Administrarea regulata de aspirina, ibuprofen sau alte analgezice din clasa
antiinflamatoarelor nonsteroidiene (AINS)
Un eveniment stresant – un traumatism sever, o boala grava sau o interventie
chirurgicala majora

29
Mai putin frecvent, o reactie autoimuna – cand sistemul imun considera, in mod
eronat, celulele si tesuturile organismului ca agresori si le ataca (in acest caz, mucoasa
stomacului).

BIBLIOGRAFIE

1. Albu R.M.,” Anatomia şi fiziologia omului” 1987

2. Belaşcu M., “Tratamentul bolilor cronice în medicina internă”, vol. I, Editura Dacia
Cluj-Napoca, 1985
3. Berceanu Şt.,” Hematologie” 1986
4. Borundel C.,”Manual de medicină internă”, Editura Medicală, Bucureşti, 1979
5. Bruckner I., “Medicină interna” 1980
6. Fodor O.,” Medicină internă” , vol. I, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1974
7. C. Mozes, “Anatomia şi fiziologia omului” , Editura Corint, Bucureşti 2001
8. Titircă L.,Gal G.,Seuchea M.,Ddorobanţu E.,Baltă G.,Zamfir M.,Ivan M.,Ardeleanu
M.,Pesek M., “Tehnici de evaluare si îngrijiri acordate de asistenţii medicali”, Editura
Viaţa Românească,Bucureşti, 2001
9. Voiculescu M., “Medicină generala” 2004
10. Titirca L., Dorobantu E., Gal G., Seuchea M., Udma F., “ Ingrijiri speciale acordate
pacientilor de catre asistentii medicali” Editura Viaţa Românească,Bucureşti, 2008

30
 ANEXA 1

FIGURA 1

31
 ANEXA 2

FIGURA 2

32
 ANEXA 3

FIGURA 3

33
 ANEXA 4

FIGURA 4

34
 ANEXA 5

FIGURA 5

35
 ANEXA 6

FIGURA 6

36