ŞCOALA POSTLICELĂ SANITARĂ CAROL DAVILA

SPECIALIZAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

PROIECT DE DIPLOMĂ
EXAMEN DE CERTIFICARE A CALIFICĂRII PROFESIONALE
NIVEL 5
DOMENIUL: SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ PEDAGOGICĂ

ÎNDRUMĂTORI ‫׃‬
Avram Mirela Mărioara

ABSOLVENT ‫׃‬
Ungureanu Ana Maria

București
2023
 ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL
ÎN ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU
GASTRITA ACUTA

‫׃‬

2
Cuprins
Argument 4
CAPITOLUL I – Noțiuni de anatomie și fiziologie 5
1.1. Anatomia aparatului digesitv 5
1.2. Fiziologia aparatului digestiv 12
CAPITOLUL II- Prezentarea teoretică a gastritei acute 20
2.1. Definiţie 20
2.2. Etiologie 20
2.3. Epidemiologie 20
2.4. Patogeneza 20
2.5. Morfopatologie 20
2.6. Diagnostic 20
2.7. Complicaţii 21
2.8. Evoluţie 21
2.9. Profilaxie 21
2.10. Tratament 22
CAPITOLUL III- Îngrijiri specifice 23

3.1.Rolul asistentei medicale generaliste în îngrijirea pacientului cu gastrită acuta

23
3.1.1.Supravegherea funcţiilor vitale şi vegetative 23
3.1.2.Alimentaţia bolnavului 25
3.1.3.Administrarea tratamentului 26
3.1.4.Educaţia pentru sănătate 28
CAPITOLUL IV-. Prezentarea studiilor de caz 29
4 .1. Cazul nr. 1- Culegerea datelor 29
4 .2.Cazul nr. 2 -Culegerea datelor 41
4 .3.Cazul nr. 3 - Culegerea datelor 52
CONCLUZII 63
BIBLIOGRAFIE 64
ANEXE 65

3
Argument

Gastritele ocupă un loc important în cadrul bolilor digestive. La 25% dintre persoanele
peste 40 de ani şi la 60% din cele peste 60 de ani se constată apariţia acestei boli.
Gastrita flegmonoasă, o formă rară de gastrită bacteriană, este o boală ce ameninţă viaţa
pacientului, cu infiltrarea extensivă a peretelui gastric, necroză tisulară şi manifestări septice
generalizate.
Activitatea noastrǎ, a asistenţilor medicali este ştiinta vieţii şi a morţii, este o întậlnire
dintre „o încredere” şi „o conştiinţă”, cere vocaţie, dǎruire, respect, sacrificii, empatie,
profesionalism.
Scopul final al pregătirii noastre este îmbunătăţirea calitǎţii vieţii pacienţilor noştri,
evidentǎ fiind aplecarea spre latura umanǎ a actului medical, principiul urmat fiind:”noi
vindecǎm oameni şi nu boli”.
Având în vedere, impactul fizic şi psihic al acestei boli, precum şi necesitatea formării
unor deprinderi igieno-dietetice adecvate ale bolnavilor, m-au determinat să analizez, să studiez
şi să aprofundez cunoştinţele legate de această boală, pentru o mai bună educare a bolnavilor
aflaţi în tratament şi sub îngrijirea mea.
Deasemenea, având în vedere că este o boală cu consecinţe grave asupra sănătăţii, am
vrut să cunosc cât mai multe lucruri despre modul de transmitere a infecţiei, despre simptomele
care însoţesc boala, etiopatogenie, tratamentul, dar mai ales proxilaxia acesteia. Alături de
medicul care instituie terapia medicală, asistenta medicală are un rol deosebit de important în
îngrijirea pacientului cu hepatită C. Ea este în permanenţă alături de pacient, îl încurajează şi
administrează medicaţia prescrisă de medic.
Practicarea îngrijirii pacientului necesită multiple abilităţi. Pe lângă cunoştinţele
medicale, asistentul medical trebuie să posede abilitatea de a comunica şi de a stabili relaţii
interpersonale care să promoveze încrederea şi interacţiunea: medic-asistent-pacient-medic.
Alături de examinarea statusului medical general, evaluarea pacientului trebuie să fie completă.
Îngrijirile trebuie să includa orice condiţie medicală manifestă a pacientului precum şi aspectele
familiale, sociale şi psihologice asociate situaţiei acestuia.
Am ales ca proiect de absolvire „Îngrijirea pacientului cu Gastrită acută” deoarece
această afecţiune mi-a stârnit interesul datorită faptului că unuia dintre membrii familiei mele i sa
pus acest diagnostic şi totodată această afecţiune este tot m-ai des întâlnită şi de cele m-ai multe
ori simptomele acesteia sunt tratate cu superficialitate de către pacienţi.Trăim într-o societate în
care stresul este la tot pasul,în care majoritatea persoanelor nu m-ai acordă atenţie modului în
care se alimentează.De cele m-ai multe ori masa este servită în condiţii neprielnice,alimentele nu
m-ai sunt bine mestecate şi alimentaţia raţională,corectă,atât din punct de vedere calitativ cât şi
din punct de vedere cantitativ nu m-ai reprezintă o prioritate şi nu i se acordă atenţia cuvenită.

4
CAP. I – Noțiuni de anatomie și fiziologie

1.1. Anatomia aparatului digesitv

Sistemul digestiv este alcătuit din organe la nivelul cărora se realizează digestia
alimentelor şi ulterior absorţia lor. În acelaşi timp, la nivelul ultimului segment al tubului
digestiv, rectul, se realizează eliminarea resturilor neabsorbite, prin actul defecaţiei.

Fig.1- Anatomia sistemului digestiv

5
 Aparatul digestiv (și sistemul alimentar) este ansamblul de organe responsabil cu
digestia alimentelor și eliminarea materiilor ce nu au putut fi digerate. Aparatul digestiv se
compune din: tubul digestiv (cavitatea bucală, faringele, esofagul, stomacul, intestinul subțire,
intestinul gros, anusul) și anexele acestui tub (pancreasul, ficatul, căile biliare).
Aparatul digestiv este alcătuit din :
• Tubul digestiv
• Glandele anexe
1. Tractul gastrointestinal superior ( tubul digestiv ) este format din :
- cavitatea bucală - aici alimentele sunt mărunțite cu ajutorul dinților și limbii și
sunt amestecate cu saliva. Cavitatea bucală este delimitată de 5 pereti: unul anterior – buzele, doi
laterali – obrajii, unul inferior – planseul bucal și unul superior – bolta sau valul palatin;
- faringe– Este un conduct musculo-membranos, dispus de la baza craniului până în
dreptul vertebrei C8 unde se continuă cu esofagul.. Are forma unui jgheab deschis anterior, care
se îngustează de sus în jos, cu lungimea de 15 cm ;
- esofag - parte a tractului digestiv, esofagul este un tub musculomucos, lung de 25-
30 cm cu funcția de transport a hranei și care leagă faringele de stomac. Pereţii săi musculari
produc contracţii ondulatorii, care ajută la transportarea alimentelor.
- stomacul- Stomacul este un organ cavitar toraco-abdominal, situat în etajul
supramezocolic, fiind cea mai dilatată parte a tubului digestiv. Are forma literei “J” sau de cârlig
la omul viu şi de cimpoi la cadavru. Este situat între esofag si duoden, are dimensiuni diferite în
functie de individ, vârstă, constituţie, stări funcţionale şi poziţia corpului. În general, în stare de
umplere, are 25 de centimetri lungime, 12 centimetrii lăţime între cele două curburi, 8 milimetrii
grosime între cei doi pereţi. Stomacul gol are 18 centimetri lungime, 7 centimetri lăţime şi 3
milimetri grosimea pereţilor. Capacitatea stomacului este de 1200 – 2000 cm3.
Stomacului i se descriu o faţă anterioară şi o faţă posterioară, acoperite de peritoneu;
două curburi (una mică şi una mare) şi două orificii (cardia şi pilorul).
Cardia este primul segment, se proiectează la nivelul vertebrelor T10 – T11 şi la 3 cm
sub hiatusul diafragmic; se sprijină de aortă, având anterior lobul hepatic şi în stânga grosimea
retroperitoneală.
Mica curbură are doi versanţi: unul vertical, ce continuă marginea dreaptă a esofagului,
şi unul orizontal, uşor ascendent spre dreapta. Pe aceşti versanţi sunt cele mai frecvente localizări
ale ulcerului gastric.
Marea curbură are formă convexă şi continuă marginea stângă a esofagului.
Porţiunea pilorică se împarte în antru piloric (mai dilatat) şi canal piloric (cilindric, de 3
– 5 cm, cu o direcţie uşor ascendentă spre dreapta şi înapoi).
Pilorul este partea terminală a stomacului, conţinând muşchiul piloric, ca un inel
circular. Pilorul este mobil, situat profund la 2 – 3 cm deasupra ombilicului şi pe linia mediană
(când stomacul este gol) la nivelul vertrebei lombare L1-2.
6
 Fundul stomacului ajunge până la a cincea coastă, sub cupola diafragmatică (prin
intermediul căreia are raport cu vârful inimii, pleura şi plămânul stâng).
De la interior spre exterior se găsesc patru straturi:
1. Tunica seroasă – formată din peritoneu (ce acoperă stomacul în cea mai mare
parte) care poate adera la diafragm.
2. Tunica musculară – formată din fibre musculare netede dispuse în trei substraturi:
fibre longitudinale la exterior, circulare la mijloc şi oblice la interior. În stratul muscular există un
plex nervos vegetativ format din fibre simpatice şi parasimpatice (plexul Anerbach).
3. Tunica submucoasă – formată din ţesut conjunctiv lax, ce conţine vase de sânge şi
plexul nervos vegetativ, compus din fibre simpatice si parasimpatice (plexul Meissner).
4. Tunica mucoasă – este cutată cu numeroase pliuri (exceptând mica curbură).
Mucoasa are un epiteliu simplu cilindric. La nivelul cutelor sunt mici zone denumite arii gastrice,
la suprafaţa cărora se află orificii unde se deschid glandele gastrice. Acestea sunt glande tubulare,
simple sau ramificate, ce secretă suc gastric. După localizarea lor avem glande cardiale, fundice,
pilorice şi ale corpului stomacului. Ele secretă mucus sau pepsinogen, (HCI şi mucus).
Vascularizaţia stomacului
Vascularizarea este asigurată de ramuri ale arterelor trunchilui celiac (artera gastrică,
slenică şi hepatică) iar sângele venos ajunge în vena portă. Limfaticele ajung în ganglionii marii
şi micii curburi, apoi înspre canalul toracic.
Inervaţia stomacului
Inervaţia este asigurată de plexul gastric (provenit din plexul celiac) format din fibre
simpatice şi parasimpatice.
Transformările alimentelor în stomac definite ca digestie gastrică se datorează sucului
secretat de glandele gastrice şi motricităţii gastrice, care asigură evacuarea stomacului. După o
serie de transformări, alimentele din stomac sunt evacuate către intestinul subţire. Produsul de
secreţie al glandelor gastrice este sucul gastric, secretat în cantitate de 1,5 litri în două ore. Este
un lichid incolor, cu pH acid (între 1 – 2,5) la adulţi şi mai puţin acid (între 4 – 6) la nou născuţi.
În alcătuirea sucului gastric intră 99% apă şi 1% reziduu uscat. Acesta este, la rândul lui, format
din substanţe anorganice (ca HCl) în proporţie de 0,6% şi substanţe organice (ca mucine, enzime
– pepsină, lipază, labferment, etc – şi factorul intrinsec) în proporţie de 0,4%.
Procesul gastrosecretor se desfăşoară în trei etape, astfel:
a) Faza cefalică – realizată prin mecanisme nervoase. Mecanismul nervos reflex
necondiţionat este declanşat prin excitarea receptorilor tactili sau gustativi de către alimentele
introduse în cavitatea bucală. Acetilcolina şi mediatorul chimic al fibrelor parasimpatice
stimulează secreţia de acid clorhidric, elaborată de celulele antrale ale stomacului. Declanşarea
secreţiei se poate face prin mecanism reflex condiţionat. Simpla vedere a alimentelor sau mirosul
lor poate declanşa secreţia gastrică, în urma formării unei legături temporale între proiecţia
corticală a centrului gastrosecretor bulbar şi aria corticală receptoare a analizatorilor vizual şi
olfactiv.
7
 b) Faza gastrică – controlată prin mecanisme nervoase şi umorale. Acestea se
declanşează la pătrunderea alimentelor în stomac. Secreţia este declanşată atât prin distensia
pereţilor gastrici cât şi prin excitarea chimică a celulelor mucoasei gastrice.
c) Faza intestinală – realizată prin mecanisme umorale, în urma pătrunderii chimunului
gastric în duoden. Contactul grăsimilor sau al soluţiilor concentrate de glucoză cu mucoasa
duodenală stimulează producerea enterogastronei care, pe cale umorală, inhibă secreţia gastrică.
La nivelul stomacului, bolul alimentar suferă o serie de modificări sub influenţa acidului
clorhidric şi a componentelor enzimatice ale sucului gastric, transformându-se în chim gastric.
Rolul principal al stomacului este acela de rezervor, din care evacuarea alimentelor se
face ritmic. Prezenţa alimentelor în stomac declanşează contracţii peristaltice şi contracţii tonice.
Mobilitatea gastrică este reglată atât pe cale nervoasă cât şi pe cale umorală.
Funcţiile stomacului sunt de două tipuri:
a) Funcţie secretoare – constă din secreţia sucului gastric, produs de glandele
gastrice;
b) Funcţie motorie – constă din depozitarea temporară a alimentelor ingerate,
amestecul lor cu sucul gastric până se formează chimul şi evacuarea lentă şi fracţionată a
chimului în duoden.
Vascularizație și inervație

Artere : Cercul arterial al micii curburi este format din : artera gastrică stângă numită și
coronară gastrica si artera gastrica dreapta sau artera pilorica .
Artera gastrica stânga , originara din trunchiul celiac , descrie o crosa în regiunea
subcardiala , coboara apoi pe mica curbura împartindu-se în doua ramuri : anterioara si
posterioara ce se anastomozeaza cu ramuri similare în artera gastrica dreapta .
În prima sa portiuni , înainte de a se diviza , da nastere la una sau mai multe ramuri care
vascularizeaza jonctiunea eso – gastrica .
Artera gastrica dreapta de calibru mai mic , ia nastere din artera hepatica comuna ,
abordând stomacul pe marginea superioara a regiunii pilorice . Ea se divide în doua ramuri care
se anastomozeaza cu ramuri similare ale arterei gastrice stângi la nivelul micii curburi .
Cercul arterial al marii curburi este format din arterele gastro – epiplooice stânga si
dreapta . Artera gastro – epiplooica stânga ia nastere din artera gastro- duodenala la marginea
inferioara primei portiuni a duodenului dupa care intra în ligamentul gastro – colic , realizând
anastomoza cu artera gastro – epiplooica stânga .
Polul gastric superior primeste sânge din artera diafragmatica inferioara (origine în
artera aorta) vasele scurte si artera cardio – tuberozitara posterioara , ramuri din artera splinica .
Regiunea antropilorica primeste ramuri suplimentare din artera mizenterica superioara prin
intermediul arterei pancreatico – duodenale inferioare , arterei pancreatice inferioare sau
transverse si ramuri din artera hepatica prin artera supraduodenala si din artera gastroduodenala
prin artera pancreatico – duodenala superioara , artera retroduodenala .
8
 Vene :
Vena gastro – epiploica stânga se varsa în vena splenica , vena gastro – epiploica –
dreapta în vena mizenterica superioara .
Venele gastrice stânga si dreapta se varsa direct în vena porta .
La nivelul cardiei , plexul venos submucos tributar venei gastrice stângi se
anastomozeaza porto – cava , sediul de dezvoltare al varicelor esofagiene în sindromul de
hipertensiune portala .
Limfatice :
Limfaticele stomacului proximal se anastomozeaza cu cele ale esofagului distal .
Exista comunicari si între limfaticele stomacului si cele ale duodenului .
Se disting patru zone gastrice de drenaj limfatic :
• Zona I – cuprinde regiunea superioara a micii curburi , limfa fiind drenata în
ganglionul din jurul arterei gastrice stângi
• Zona II – regiunea distata , antrala a micii curburi este drenata în ganglionii
suprapilorici
• Zona III – cuprinde portiunea proximala a marii curburi , cu drenaj în ganglionii
grupati în jurul arterei gastro – epiploice stângi
• Zona IV – cuprinde regiunea antrala a marii curburi ; dreneaza limfa în ganglionii
gastro – epiploici drepti si cei subpilorici
Inervația stomacului

Inervatia stomacului este autonoma si dubla , parasimpatica si simpatica .

Inervatia parasimpatica se face prin cei doi nervi vagi fibrele având originea în nucleul
dorsal al vagului din planseul ventriculului IV . Vagul drept sau posterior este situat profund pe
fata posterioara a esofagului între acestea si arata , iar vagul stâng sau anterior este situat sub
peritoneu , pe fata anterioara a esofagului abdominal .
Inervatia simpatica îsi are originea în segmentele medulare T5-T10 . Sistemul nervos
intrinsec , este o retea autonoma , complexa de neuroni , interconectati , care controleaza
activitatea locala , secretorie si motorie .

Fiziologia stomacului

Stomacul are o intensa activitate functionala , motorie si secretorie , exocrina si

endocrina
Functia motorie a stomacului cuprinde capacitatea de prelucrare si depozitare , de
framântare si amestecare cu sucurile digestive a lobului alimentar ca si evacuarea intermitenta a
continutului digestiv , devenit chim gastric în duoden .
Stomacul proximal are o activitate motorie de tip tonic aflata sub control vagal . Dupa
patrunderea bolului alimentar în stomac , dispozitivul anatomic si functional al jonctiunii eso-
9
gastrice , împiedica în mod normal refluxul gastro-esofagian . În acest mecanism sunt implicati o
serie de factori :
• Existenta la nivelul esofagului distal a unei zone cu presiune crescuta careia nu-i
corespunde un sfincter anatomic propriu-zis .
• Mecanismul valvular al unghiului cardio-tuberozitar Hiss careia îi corespunde în
interior valvula Gubaroff a carei închidere este favorizata de umplerea , deschiderea fornixului
gastric .
• Dispozitia pilierului diafragmatic drept care intervine în mentinerea angulatiei eso-
gastrice .
Stomacul distal denumit si ,,pompa antropilorica'' este sediul unor unde peristaltice
(3/min) cu rolul de a mesteca si micsora partile componente ale continutului gastric si de a
propulsa în final chimul gastric rezultat (masa semilichida cu reactie acida) prin pilor în duoden .
Activitatea peristaltica antrala este simulata de distensia peretelui gastric si inhibata de
mecanisme cu punct de plecare duodenal . Coordonarea motilitatii antrale , pilorice si duodenale ,
asigura evacuarea ritmica a continutului gastric , prin închiderea sfincterului piloric .
Mobilitatea gastrica este influentata astfel :
• Pe cale nervos-vegetativa (vagul este nervul stimulant al peristalticii , simpaticul este
inhibitor)
• Pe cale umorala prin actiunea unor hormoni (adrenalina , insulina , enterogastronul) .
Durata evacuarii gastrice este medie de 3-4 ori fiind în functie de calitatea alimentelor
ingerate (lichide si alimentele semisolide parasesc rapid stomacul , alimentele solide sunt
evacuate mai lent) .
Functia secretorie : Secretia exocrina a stomacului este rezultatul activitatii secretorii a
mucoasei gastrice care are o suprafata de 800 cmp.
Sucul gastric este un lichid incolor , limpede sau usor opalescent , cu pH acid cuprins
între 0,8 – 1,5 si contine apa , electroliti , HCl , fermenti , mucus , factor intrinsec . Cantitatea
secretata în 24 ore este între 1,5 – 3 l .
Secretia acida a stomacului este reprezentata de HCl un constituient fiziologic al sucului
gastric , cu rol important în desfasurarea digestiei .
Rolul HCl: activeaza pepsinogenul ; contribuie la formarea de acid-albumine usor
digerabile ; solubilizeaza colagenul si nucleo-proteinele ; precipita cazeinogenul din lapte ;
stimuleaza secretiile digestive ; împiedica dezvoltarea germenilor adusi cu alimentele în stomac .
Fermenti : Pepsina este principalul ferment al sucului gastric secretata de celulele
principale ale glandelor gastrice sub forma inactiva de pepsinogen si activata în mediul activ al
stomacului sau de pepsina însasi printr-un mecanism autocatalitic . Rolul pepsinei : realizeaza
degradarea partial a proteinelor pâna la stadiul de polipeptide (peptone) ; rol în stimularea
secretiei de gastrina si colecistochinina ; în digestia si coagularea laptelui la om
Lipaza gastrica determina hidroliza grasimilor emulsionate , are activitate redusa la adult
(pH optim 4-5) , este activa însa la sugar .
10
 Mucusul gastric este secretat de epiteliul de învelis si de celule mucoide ale glandelor
pilorice si cardiale .
Are o structura glicoproteica si formeaza pe suprafata mucoasei gastrice un strat cu o
grosime de 1 – 1,5 mm cu rol de protectie fata de agresiune mecanice , termice , chimice si de
autodigestie clorhidropeptica .
Capacitatea mucoasei de a mentine o diferenta importanta de p H între mediul puternic ,
acid al sucului gastric si mediul tisular , usor alcalin al mucoasei gastrice poarta numele
de ,,bariera mucoasa”.
La constituirea barierei mucoase contribuie :
• Stratul de mucus de la suprafata mucoasei impregnat cu HCO 3 secretat de celulele
epiteliului de învelis .
• Stratul celulelor epiteliului de suprafata .
• Microcirculatia foarte activa din mucoasa gastrica .
Factorul intrinsec este o mucoproteina , secretat de celulele parietale ale glandelor
fundice care împreuna cu vitamina B 12 adusa prin alimente (factor extrinsec) formeaza un
complex care , ajuns în ileonul terminal elibereaza vitamina B 12 , care este resorbita .
Secretia endocrina : Gastrina este cel mai cunoscut dintre hormoni si este produsa în
regiunea antrala . Actiunea gastrinei consta în stimularea secretiei clorhidropeptice , stimularea
motilitatii gastrice si o actiune trofica asupra mucoasei corpului si fornixului gastric .
Stamatostatina este un hormon cu actiune inhibitorie , scazând aciditatea si eliberarea de
gastrine .
Cea mai importanta functie gastrica a stomatostatinei este reglarea secretiei acide si
secretiei de gastrine .
Reglarea secretiei gastrice : se realizeaza sub actiunea a doi factori :
• Nervosi (stimuli nervosi centrali si periferici)
• Umorali (îndeosebi gastrina)
Sunt cunoscute trei faze ale secretiei gastrice :
• Faza cefalica , mediata vagal si declansata de o serie de excitanti , cum sunt vederea ,
mirosul , gustatul alimentelor , prin declansarea de reflexe conditionate (vagul actioneaza prin
stimularea directa a celulelor parietale si a secretiei de gastrina) , aceasta faza încetând odata cu
umplerea stomacului .
• Faza gastrica este umorala prin eliberarea gastrinei în principal prin excitatia mecanica
si chimica a antrului gastric de catre continutul stomacului .
• Faza intestinala începe la 2-3 h dupa ingestia alimentelor odata cu ajungerea chimului
proximal . Stimularea secretiei gastrice în aceasta faza se face prin intermediul unor hormoni care
nu sunt înca bine individualizati.
2. Tractul gastrointestinal inferior este format din :

11
 - intestinul subțire - reprezintă segmentul aparatului digestiv, situat între stomac și
intestinul gros. Aici sunt absorbite majoritatea lichidelor si mineralelor din mancare. Prezintă o
serie de inflexiuni, numite anse intestinale și este format din 3 părți:
 duoden - segment iniţial al intestinului subţire cu lungime de 25 – 30 de cm și
forma de potcoava deschisa, ce leaga stomacul de jejun. Aici începe procesul de digestie a
mâncării, rolul duodenului fiind acela de de a neutraliza aciditatea din hrana.
 jejun - partea centrală a intestinului subţire, fiind situat între duoden și ileon, rolul
lui este de a absorbi substantele nutritive
 ileon - ultima parte a intestinului subtire. Aici are loc absorbţia nutrienţilor
rezultaţi în urma digestiei.
- intestinul gros - parte a aparatului digestiv, cuprins între intestinul subţire şi anus.
Aici are loc absorbţia apei și a mineralelor neabsorbit.
Intestinul gros este format din:
o cecum (cecul) - prima parte a intestinului gros, situat între ileon și colon. De
cecum este ataşat apendicele. În cecum se află flora intestinală.
o colon (colon ascendent, colon transvers, colon descendent, colon sigmoid) - aici
este absorbita apa rămasă în alimente.

1.2. Fiziologia aparatului digestiv

Tractul gastro-intestinal asigură aportul de apă, elictroliţi şi substanţe nutritive necesare
organismului.
Digestia bucală
La nivelul cavităţi bucale, cât şi al altor organe digestive, există o activitate motorie şi
una secretorie. Activitatea motorie a cavităţi bucale constă din masticaţie şi timpul bucal al
deglutiţiei.
Masticaţia este un act reflex involuntar, ce se poate desfăşura şi sub controlul voluntar.
Organele masticaţiei sunt oasele maxilare, mandibulare şi dinţii (organe pasive), precum muşchii
masticatori ai limbii şi ai obrajilor (organr active). Prin masticaţie, alimentele introduse în
cavitatea bucală sunt tăiate şi transformate în fragmente mai mici.
Reflexul masticator este coordonat de centri nervoşi din trunchiul cerebral, care
determină mişcările de ridicare şi coborâre ale mandibulei .
La deschiderea gurii, receptorii de întindere din muşchii mandibulei intiaza contracţia
reflexă muşchilor maseter pterigoid medial cu receptori bucali determinând închiderea cavităţi
bucale. La închiderea gurii, alimentele în contact cu receptori bucali, determină contracţia reflexă
a muşchilor digastric şi perigoid lateral ceea ce duce la deschiderea cavităţii bucale.
Rolurile masticaţiei:
 Fragmentarea alimentelor;
 Amestecarea alimentelor cu produsul de secreţie al glandelor salivare;

12
  Asigurarea contactului cu receptori gustativi şi eliberarea substantilor ordonate
care vor stimula receptori olfactivi.
Salivă este secretată, în principal de trei perechi glande salivare: parotide (localizate
lângă unghiul mandibulei; sunt cele mai mari şi produc o secreţie aposa), sublinguale şi
submandibulare (ultimile două secretă o salivă ce conţine o cantitate mai mare de proteine, deci
secreţia va fi mai vâscoasă).
Compoziţia salivei. Zilnic se secretă 800-1500 ml salivă,soluţie apoasă ce conţin
electroliţi şi proteine. Concentraţia electrolitilor şi osmolalitatea variază cu debitul secreţiei, dar,
în general, comparativ plasmă, salivă este hipotonica;
În salivă se găsesc două tipuri de proteine:
 Enzime: a amilază salivara (ptialină) şi linguoala;
 Mucină, glicoproteină ce lubrifiază alimentele .
Saliva mai conţine substanţe bactericide (lizozim) şi unii produşi de catabolism (uree,
acid uric); reprezintă şi o cale de eliminare din organism a unor virusuri.
Controlul secretiei salivare. Este în totalitate realizat prin reflexe ale sistemului nervos
vegetativ. Activitatea parasimpatică stimulează celulele glandelor salivare să secrete o cantitate
mare de salivă apoasă, cu conţinut mare de electroliţi şi redus de proteine. Activitatea simpatică
stimulează glandele salivare să secrete un volum mic de salivă, mucus în cantitate mare.
Reflexele salivare sunt declanşate de gândul la alimentare, mirosul sau gustul lor.
Metabolismul glandelor salivare şi creşterea secreţiilor lor sunt stimulate atunci când activitatea
sistemului nervos vegetativ este crescută.Secreţia salivara este influenţa de activitate unor
hormonii:
Funcţile salivei:
 Protecţia mucoasei prin răcirea alimentelor ferbinţi diluarea eventualului HCl;
 Digestiv saliva începe procesul de digestie al amidonului lipidelor;
 Lubrifierea alimentelor uşurează deglutiţia; umectarea
mucosei bucale faforizează vorbirea;
 Escreţia unor substanţe endogene şi exogene;
 Elaborarea senzaţiei gustative prin dizolvarea substanţelor cu gust specific şi
suprafaţa receptivă a analizatorului gustativ.
Deglutiţi cuprinde totalitatea activităţilor motorii ce asigură transportul bolului alimentar
din cavitatea bucală în stomac. Este un act reflex ce se desfăşoară în trei timpi.
Timpul bucal (voluntar).În momentul în care alimentele sunt gata pentru a fi înghiţite,
ele sunt în mod voluntar împinse în faringe datorită presiunii pe care o exercită limbă prin
mişcarea ei în sus şi posterior asupra platului moale. De acum încolo, procesul deglutiţiei devine
în întregime, sau aproape, un act automat şi, în mod obişnui nu mai pote fi oprit.
Timpul faringian la intrarea în faringe sunt stimulate ariile receptoare de la acest
nivel.Impulsurile de la acest nivel ajung la trunchiul cerebral şi inţiază o serie de contracţii
faringiene musculare automate, după cum urmează:
13
  palatul moale este împins în sus, inchizand coanele;
 Plicile palato-faringiene de pe fiecare parte a faringelui sunt trase medial,
apropiindu-se unele de celalate. Formând o deschizătură sagitală prin care alimentele trec în
faringele posterior;
 Corzile vocale sunt puternic apropiate iar laringele este împins în sus şi anterior de
către muşchii gâtului;
Deplasarea superioară a laringelui măreşte deschiderea esofagului; Peristalitismul.
Contracţiile peristalitice, iniţiate la granuta dintre fundusul şi corpul gastric se deplasează caudal
determind propulsia alimentelor către pilor, şi sunt produse prin modificări periodice ale
potenţialului membranei fibrelar musculare netede longitudinale; se numesc unde lente sau ritm
electri de bază. Acestea de sunt responsabile de frecvenţă şi forţă contracţiilor gastrice. Forţă
contracţiilor persalitice este crescută de acetilocolina şi gastrină.
Retropulsia. Cuprinde miţcările de dute vino alchimului, determinate de propulsia
puternică a conţinutului gastric către scfincterul piloric închis. Are rol important în amestecul
alimentelor cu secreţiile gastrice.
 Concomitent cu ridicarea laringelui şi relaxarea sfincterului faringo-esofagian are
loc contracţia întregului perete muscular faringian, începând cu porţiunea superioară a faringelui
contracţiei ce se propagă în jos ca o undă peristalitică rapidă, ce antrenează sucesiv muşchii
faringieni mijlocii şi inferiori şi în continuare, esofagul propusând astfel alimentele în esofag.
Timpul esofagian esofagul este principal, rolul de atrasporta alimentele din faringe
stomac, iar mişcările lui organizate specific vederea acestei funcţii. mod normal ,esofagul
prezintă de mişcări peristalitice:peristalism primar peristlism secundar. Perstalismul primar este
declasat de deglutiţie începe când alimentele trec din faringe esofag;este coordonat vagal.
Peristalismul secundar se datorează alimentelor esofag când alimentele propulsate stomac; este
coordonat de sitemul nervos enteric esofagului.
Relaxarea receptiva a stomacului. Pe măsură ce undă perisalistica se deplasează spre
stomac, o unde de relaxare transmisă prin neuroni mienterici inhibitori percede contracţia. Întreg
stomacul şi într-o măsură mai mică, chiar şi duodenul se relaxează când acesta undă ajunge la
nivelul esofagului inferior, pregătind astfel cavităţile respective pentru primirea alimentelor.
Sfincterul esofagian inferior (gastro-esofagian) la capătul terminal al esofagului , pe o
porţiune de 2-5 cm deasupra junctiunii cu stomacul , musculatură circulară esofagiana este
îngroşată, funţionând ca un sfincter.Acest sfincter prezintă o contracţie tonică şi este relaxată prin
relaxarea receptivă.Contracţia acestuia sfincter contribuie la prevenirea uni reflux gastro-
esofagian.
Digestia gastrică
În stomac alimentele suferă consecinţa activităţilor motori şi secretori ale acestuia, care
produc transformarea bolului alimentar într-o pastă omogenă, numită chim gastric.

14
 Relaxarea receptiva. Când alimentele trec din esofag în stomac, activitatea fundului
gastric este inhibată, permiţând depozitarea a 1- 21 conţinut.Acest proces are la baza reflexe
vagovgale.
Evacuarea conţinutului gastric apare atunci când particulele chimului sunt suficient de
mici pentru a străbate scfincterul piloric. De fiecare dată chimul este împins spre scfincterul
piloric, 2-7 ml chim trec în duoden. Lichidele trec mai repede decât solide, proporţional cu
presiunea intragastrică.
Complexul motor migrator este o undă peristalitică ce începe în esofag şi parcurge întreg
tractul gastro-intestinal, la fiecare 60-90 minute, în timpul perioadei interdigestive; îndepartează
resturile de alimente din stomac.
Contracţiile de foame apar atunci când stomacul este gol de mai multe ore. Sunt
contracţii peristalitice ritmice ale corpului stomacului. Sunt foarte intense la adultul tânăr, cu
tonus gastrointestinal crescut; sunt amplificate de hipoglicemie.
Activitatea secretorie a stomacului. Secreţiile gastrice continuă procesele digestive
începute în cavitatea bucală; cantitatea secretată zilnic este de aproximativ 2 l .
Fazele secetiei gastrice sunt următoarele:
 Faza cefalicăeste declanşată de gândul, vederea, gustul sau mirosul mâncării. Este
dependentă de integritatea fibrelor vagale ce inervează stomacul;
 Faza gastrică se declanşează la intrarea alimentelor în stomac; acest fapt determină
tamponarea acidităţii gastrice, crescând pH-ul hgastric, şi permite altor stimuli (de exemplu,vag,
gastrică) să elibereze acid;
 Faza intenstinalăîncepe odată cu intrarea chimului în duoden; cantitativ, secreţia
este foarte redusă în timpul acestei faze.
Celulele secretotii gastrice se află la nivelul glandelor gastrice, situate în mucoasa
gastrică.Există 2 tipuri de glande gastrice :
 Oxintce, localizate la nivelul fundului şi corpului gastric; conţin 3 tipuri de celule;
parietale-secretăHCl peptice (principale) secretă pepsinogen, precursorul enzimei proteolitice;
mucoase-secretă mucus;
 Pilorice, localizate în regiunile antrală şi pilorică. Conţin celule G (ce eliberează
gastrină) şi celulele mucoase.
Secreţia HCl este necesar pentru digestia proteinelor, asigurarea unui pH optim pentru
acţiunea pepsinei, activarea pepsinogenului, împiedicarea proliferării intragastrice a unor bacterii
patogene.
Secreţia de a pepsinogen. Pepsina, forma activă a pepsinogenul, este o enzimă
proteolitică, activă în mediu acid în (pH optim 1,8-3,5) care începe procesul de digestie al
proteinelor la valori ale pH-ului mai mari de 5,activitatea sa proteolitica scade , devenind în scurt
timp inactiv.
Labfermentul este secretat numai la copilul mic, în perioada de alaptare.Rolul sau este
de a coagula lapte, pregătindu-l pentru digestia ulterioară.
15
 Lipaza gastricăeste o enzimă lipolitică cu activitate slabă (o-tributiraza) hidrolizând
numai lipide ingerate sub forma de emulsie, pe care le separă în acizi graşi şi gligerină.
Gelatinaza hidrolizeaza gelatina.
Mucina este o glicoproteină secretată de celulele mucoase; are rol în protecţia mucoasei
gastrice, atât mecanic cât şi chimic .
Digestia la nivelul intestinului subţire
Mişcările de la nivelul intestinului subţire sunt contracţii de amestec şi contracţii
propulsive totuşi mişcările intestinului subţire determină în proporţii diferite, atât amestec cât şi
propulsiei.
Contracţiile de amestec (contracţiile segmentare). Când o porţiune a intestinului subţire
este destinsă de chim, întinderea pereţilor intestinali determină apariţia în lungul intestinului a
unor contracţii concentrice localizate, separate prin anumite intervale .
Frecvenţa maximă a contracţiilor segmentare ale intestinului subţire este determinată
undelor lente din peretele intestinului (12 pe minut în duoden şi jejun proximal 8-9 ileonul
terminal).
Mişcările de propulsie chimul este propulsat la acest nivel de undele peristalitice ce apar
în orice parte a intestinului subţire ci se adaptează în direcţie anală cu o viteza de 0,5-2 cm pe
secundă, mult mai rapid în intestinul proximal şi mai lent în intestinul terminal.
Activitatea peristalitica a intestinului subţire creşte postprandial, fapt determinat parţial
de începerea pătrunderii chimului în duoden, dar şi de reflexul gastroenteric care este intiat de
distensia stomacului şi transmis în special prin plexul mienteric de la peretele stomacului la cel a
intestinului subţire.
Secreţia pancreatica. Pancreasul conţine celule endocrine, exocrine şi ductale.Celulele
endocrine grupate în insule, secretă direct în circulaţia sangvina insulină, glucagon,somatostatina
şi polipeptidul pancreatic. Celulele exocrine, organizate în acini, produc 4 tipuri de enzime
digestive: peptidaze, lipaze şi nucleaze, care răspund de digestia proteinelor, respectiv al
lipidelor, glucidelor şi acizelor nucleici.
Compoziţia secreţiei pancreatice.
Electroliţi: Na si K se găsesc în acceaşi concentraţie ca şi în plasmă; HCO3 se găsesc în
cantitae mult mai mare; sucul pancreatic, în cantităţi mici, Ca, Mg., Zn, sulfaţi, fosfoţi. Secreţia
de HCO3din celule ductale se face printr-un mecanism ce implică cel puţin un transport activ.
Enzime: trei tipuri majore: amilaze, lipaze şi proteaze‫׃‬
 amilaza pancreatică se secretă în forma sa activă;
 lipaze (lipaza, colesterolul lipaza , fosfolipaza), secretate în forma lui activă;
 proeteaze (tripsina şi chimotripsina), secretate în forma lor inactivă.
Controlul secretiei pancreatice. Secreţia pancreatică cuprinde trei faze‫׃‬
 Cefalică: gândul, văzul, mirosul sau gustul alimentelor produc aceasta fază;
 Gastrică: stimulată prin distensie gastrică (efector-vagul) şi prezenţa produşilor de
digestie mai ales aminoacizi şi peptide;
16
  Intestinală: stimulii majori ai secreţiei pancreatice sunt hormonii colecistkinia
(stimulează secreţia pancreatică enzimatică) şi secreţia ( stimulează secreţia de bicarbonat ), care
sunt eliberaţi din celule endocrine ale duodenului şi jejunului în timpul acestei faze ca răspuns la
intrarea chimului în intestinul subţire.
Secreţia biliară. Bila este necesară pentru digestie şi absorţia lipidelor şi pentru excreţia
unor substante insolubile în apă cum sunt colesterolul şi bilirurbina.
Compoziţia bilei‫׃‬
 Acizi biliari: primari-sunt sintetizaţi în hepatocitice din colesterolul şi conjuncţi cu
taurină şi glicină, rezultând sărurile biliare secretate activ în canaluiculele biliare; secundari - se
formează din cei primari sub acţiunea bacteriilor intestinale;
 Pigmenti biliari: bilirubina şi biliverdina sunt metaboliti ai hemoglobinei ce sunt
conjugaţi în hepatocite şi excretaţi biliar, conferind bilei culoarea sa galbenă;
 Fosfolipidele intră în alcătuirea miceliilor;
 Colesterolul;
 Electroliti.
Circuitul enterohepatic. Este recircularea sărurilor biliare din intestinul subţire înapoi în
ficat.
Depozitarea bilei la nivelul vezicei biliare. În perioadele interdigestive, bila se
depozitează la nivelul vezicei biliare care are o capacitate de 20-60 ml.
Controlul secreţiei biliare. Volumul secreţiei biliare şi conţinutul ei în săruri biliare se
reglează separat. Partea bila-independentă a secreţiei biliare se referă la cantitatea de apă şi
electroliţi secretă zilnic de ficat şi care este stimulată de secretină.
Secreţiile intestinului subţire conţin:
 Mucus, cu rol de protecţie a mucoasei intestinale;
 Enzime asociate cu microvlilii celulelor epiteliale intestinale;
 Apa şi elictroloţi secretaţi de celulele epiteliale intestinale.
Reglarea secreţiei intestinului subţire se face în principal, prin reflexe locale, initiate de
stimuli tactivi sau iritanţi; cea mai mare parte a secreţiei este declanşată de prezenţa chimului, cu
cât volumul acestuia este mai mare cu atat secreţia intestinală va fi mai mare.
Absorţia intestinalăse realizează prin cele mai multe mecanisme, în funcţie de substanţă
absorbită. Glucidele cele trei glucide majore ale dietei sunt dizaharidele -sucroză şi lactoză şi
polizaharidul amidon, fie sub formă de amilocpectina, fie sub formă de amiloză. Produşi finali ai
digestiei glucidelor sunt: glucoză, fructoză şi galactoză. Glucoză şi galactroza se absorb printr-un
mecanism comun, un sistem de transport activ. Fructoză se absoarbe prin difuziuni facilitată.
Proteinele dietă protelica zilnică necesară uni adult este de 0,5-0,7 g/kg corp. Proteinele
ajunse în intestin provin din două surse: endogena (30-40 g/zi, sunt proteinele secretorii şi
componetele, proteice ale celulelor descoamate ) şi exogena( proteinele din dietă).

17
 Lipidele aportul zilnic de lipide variază între 25-100 g. Spre deosebire de glucide şi de
proteine, lipidelele se absorb din tractul gastro-intestinal prin difuzie pasivă. Pentru a putea fi
absorbite, ele trebuie să devină solubile în apă.
Apa şi electoliţii. În intestinul subţire, apa se absoarbe pasiv, izoosmotic, că urmare a
gradientului osmotic creat prin absorbţia electrolitilor şi a substanţelor nutritive.
Vitaminele şi mineralele. Vitaminele liposolubile (A,B,K,E ) intră în alcătuirea micilor
şi se absorb împreună cu celelalte lipide în intetestinul proximal. Vitaminele hidrosolubile se
absorb prin transport facilitat printr-un sistem de transport activ Na- dependent, proximal, în
intestinul subţire. Calciu se absoarbe cu ajutorul unui transport legat membrană celulară şi activat
de vitamină D.
Digestia la nivelul intestinului gros
Rolurile principale ale colonului sunt absorbţia apei şi a electrolitilor (jumătatea
proximală) şi depozitarea materiilor fecale până la eliminarea lor (jumătatea distala). Datorită
acestor roluri,mişcările de la nivelul colonului sunt lente.
Mişcările de amestec. Într-o manieră similară cu a mişcărilor de segmentare ale
intestinului subţire, la nivelul colonului apăr contracţiile circulare mari. Concomitent,
musculatură longitudinală a colonului agregată în trei benzi longitudinale, denumite tenii, se
contracta şi ea. De obicei, aceste contracţii, odată iniţiate, ating maximum de intensitate în
aproximativ 30 de secunde şi dispar la următoarele 60 de secunde.
Mişcările propulsive (mişcările în masă). Unde peristalitice identice cu cele întâlnite în
intestinul subţire pot fi cu greu observate în colon. În schimb, propulsia rezultată în principal prin
contracţii haustrale în direcţie anala, deja discutate, şi mişcări în masă. În colonul transvers şi
sigmoid, mişcările în masă au îndeosebi rol propulsiv. Aceste mişcări apăr de obicei de câteva
ori pe zi;cele mai numeroase durează aproximativ 15 minute în prima oră de la micul dejun.
Absorbţia şi secreţia la nivelul colonului. Colonul nu poate absorbi mai mult de 2-3 litri
de apa pe zi. Colonul absoarbe cea mai mare parte a sodiului şi clorului care nu au fost absorbite
în intestinul subţire. Potasiul este secretat de către colon. Aceste procese sunt controlate de către
aldosteron. Există trei surse de gaz intestinal: înghiţit, format sub acţiunea basteriilor de ileon şi
colon şi difuzat din tronetul sangvin.
La nivelul colonului se produc zilnic 7-10 litri de gaze, mai ales prin degretarea
produşilor de digestie ce au ajuns la acest nivel. Componentele principale sunt dioxidul de
carbon, hidrogen, azot. Cu excepţia azotului celelalte pot difuză prin mucoasă colonului astfel
încât volumul eliminat este de 600 ml pe zi .
Defecaţia. Reprezintă procesul de eliminare a materiilor fecale din intestin. Unele
mişcări în masă propulsează fecalele în rect, iniţiind dorinţă de defecaţie. Ulterior se produce
contracţia musculaturii netede ale colonului distal şi a rectului, propulsând fecalele în canalul
anal. Urmează relaxarea sfingterelor anale intern şi extern (ultimul conţinând fibre musculare
striate aflate sub control voluntar). Evacuarea fecalelor este favorizată suplimentar de creşterea
presiunii intraabdominale prin contracţia diafragmului şi a muşchilor abdominali.
18
 Când sunt stimulate terminaţiile nervoase de la nivelul rectului, sunt transmise semnale
spre măduva spinării şi de aici, prin fobre eferente parasimpatice aparţinând nervilor plevici,
pornesc comenzi contracţiile spre colonul decendent, sigmoid, rect şi anus închizându-se astfel
reflexul. Semnalele aferente iniţiază şi alte efecte:inspiri profund, închiderea glotei, contracţia
muşchilor abdominali, determinând în acelaşi timp şi coborârea planşeului pelvin pentru a ajută
la expulzarea fecalelor.
o rect - canal cu pereti musculosi unde sunt depozitate materiile fecale.
o anus - partea finală a rectului, folosit pentru eliminarea materiilor fecale.
3. Organe anexe :
- glandele salivare
 Glande salivare mici ale mucoasei bucale ( 10 % din secretie )
 Glande salivare mari perechi:
o sublinguale
o submandibulare
o parotide
- ficat - produce bila, neutralizează toxinele din organism, prelucrează și depozitează
numeroase vitamine și o serie de microelemente esenţiale;
- vezica biliară (colecistul) - rezervor temporar al bilei. Este unită cu ficatul, de
unde primeşte bila, și cu duodenul, unde eliberează bila, necesara digestiei grasimilor
- pancreas - organ care îndeplineşte două funcţii majore: exocrină (produce sucul
pancreatic care conţine enzime digestive) și endocrină (produce mulţi hormoni
importanţi,incluzând şi insulina).

19
CAPITOLUL II- Prezentarea teoretică a gastritei acute

2.1. Definiţie
Gastrita flegmonoasă este o formă destul de rară, dar extrem de periculoasă a gastritei
acute. Ea se caracterizează prin inflamaţia supurativa şi prin deteriorarea pereţilor stomacului.
Această formă a gastritei este specifică persoanelor cu un sistem imunitar slăbit. Simptomele
gastritei flegmonoase pot include febră, vomă puternică, dureri abdominale. În cazul apariţiei
acestor simptome este necesară asistentă medicală de specialitate.
Este o entitate rară, ce apare mai fregvent la bolnavi cu imunodeficienţă (SIDA, trataţi
cu citostatice, transplant de organe, alcoolici, vârstnici, trataţi cu antiinflamatoare
nonsteroidiene).

2.2. Etiologie
Boala apare mai frecvent după rezecţii gastrice, traumatisme (în timpul gastroscopiei,
sondajului gastric aspirativ, polipectomiei etc.). Deseori este precedată de o infecţie respiratorie.
Bacteriile asociate gastritei flegmonoase sunt: streptococul alfa-hemolitic, pneumococi,
stafilococi, E. coli, Proteus vulgaris, Clostridium perfringens.

2.3. Epidemiologie
Prelevanţa creşte cu vârsta. După 55 de ani peste 50% din populaţie prezintă gastrite de
diferite forme.Epidemiologia în gastrită flegmonoasă este foarte rară.

2.4. Patogeneza
Inflamaţia purulentă interesează mai frecvent submucoasa. În condiţii de malnutriţie,
boli debilitante ,procesul inflamator se poate extinde la toate straturile stomacului. Când agentul
etiologic este Clostridium perfringens, din cauza gazelor formate, apare o entitate particulară -
gastrita emfizematoasă.

2.5. Morfopatologie

20
 Stomacul este dilatat, iar peretele gastric îngroşat. Uneori este afectat numai stomacul
distal. Îngroşarea peretelui gastric poate conduce la confuzia cu neoplasmul infiltrativ.
Histologic, apare o infiltraţie difuză cu puroi, vasele gastrice sunt trompozate şi pot apărea zone
de necroză.

2.6. Diagnostic
Diagnostic clinic
Pacienţii cu gastrită flegmonoasă au stările clinice ale abdomenului acut.Durerea este
iniţial localizată în epigastru, iar ulterior difuză. Greţurile şi vărsăturile completează tabloul
clinic. Febră este aproape nelipsită şi îmbracă aspectul septicemic.Uneori poate fi prezenţa
hematemeză.
Din punct de vedere clinic, gastrită acută poate fi „tacută″, fără nicio manifestare, dar cu
leziuni endoscopice prezente, chiar severe şi se poate manifestă brusc prin hemoragie digestivă
superioară fără durere sau chiar cu durere, greaţă şi vărsături, dureri epigastrice (în capul
pieptului) de intensitate variabilă, care apar de obicei după mesele mai condimentate sau mai
greu digerabile, senzaţia de balonare.
Diagnostic paraclinic
Examenul radiologic pune în evidenţă prezenţa aerului în grosimea peretelui gastric
(gastrită emfizematoasă). În caz de perforaţie apare imaginea pneumoperitoneului. Ecografic,
peretele gastric apare îngroşat.
La determinările bacteriologice (hemocultură, examen bacteriologic din aspiratul
gastric), se poate evidenţia agentul etiologic.
Diagnostic pozitiv
Diagnosticul pozitiv se bazează pe datele clinice, ţinând seama de apariţia bruscă a
simptomelor curând după cauza provocatoare.
Diagnostic diferenţial
Diagnosticul diferential se face cu gastritele acute din stările septice sau din bolile
infecţioase, cu o colecistopatie acută, o apendicită acută, cu debutul unei hepatite epidemice, cu
unele intoxicaţii, cu vărsăturile de natură central-nervoasă. Uneori, prima manifestare a ulcerului
gastro-duodenal poate să îmbrace aspectul gastritei acute. De asemenea, să nu uitam manifestarile
pe care le poate avea sarcina în primele săptămâni.

2.7. Complicaţii
Dintre complicaţiile mai frecvente, menţionăm: peritonita, septicemia şi hemoragia
digestivă superioară.

2.8. Evoluţie
Este severă.
21
2.9. Profilaxie
Pentru prevenirea gastritei, există câteva principii de alimentaţie ce pot fi aplicate şi
adaptate necesităţilor fiecăruia. Este utilă eliminarea zaharului şi alimentelor cu aditivi sintetici -
explozia de cazuri de gastrită din ultimii ani este cauzată în bună măsură şi de alimentele
îmbogăţite cu „E"-uri, întrucât ele pot afecta digestia, favorizează (în special zahărul) dezvoltarea
bacteriei Helicobacter Pylori în stomac, sensibilizează, în timp, întreg sistemul digestiv şi produc
perturbări digestive în lanţ.
Cei care au predispoziţie sau suferă deja de gastrită trebuie să evite strict zahărul şi
alimentele cu aditivi sintetici (în primul rând cei pentru gust, aroma şi coloranţii).Se recomanda
renunţarea la consumul de alcool - indiferent de provenienţă sau de tărie - acesta alături de tutun
este marele inamic al stomacului. Gustul dulce, picant, acru sau amar puternic poate să declanţeze
pusee de gastrită printr-un mecanism simplu: stimularea gustativă intensă produce o secreţie
puternică de sucuri gastrice care nu sunt suportate de stomacul sensibilizat. Fumatul joacă un rol
extrem de important în etiologia gastritei şi ulcerului - se recomandă renunţarea cît mai rapidă la
fumat în cazul suferinţei gastrice.

2.10. Tratament
Tratamentul variază foarte mult în funcţie de cauza exactă de apariţie
a bolii.Tratamentul trebuie adminsitrat doar dacă investigaţiile paraclinice susţin diagnosticul.
Gastrita acută nu are un tratament specific cu excepţia cazurilor determinate de Helicobacter
pylori, însă poate include, măsuri generale de rehidratare dacă pacientul suferă dincauza
deshidratării; întreruperea adminsitrării antiinflamatoarelor nesteroidiene,
corticosteroizilor sau altor substanţe cu efect nociv asupra mucoasei; adminstrarea deantiacide -
în special cele pe bază de aluminiu şi magneziu (care neutralizează acidul gastric), blocante de
H2 (inhibă receptorii de histamină, aceasta fiind o substanţă care are un rol imoprtant în
stimularea secreţiei acide bazale), inhibitori de pompă de protoni (ei pot bloca complet, pentru o
lungă perioadă de timp secreţia acidă a stomacului şi sunt consideraţi cei mai eficienţi compuşi
din această clasă). În cazul în care etiologia este infecţioasă se recomandă tratamentul cu
antibiotice. Există o serie de scheme terapeutice foarte eficiente în combaterea Helicobacter
pylori care este germenele cel mai frecvent incriminat.
Pentru eradicarea completă a infecţiei Helicobacter pylori şi pentru tratamentul efectiv al
gastritei, actualmente, se recomandă cure combinate, în care concomitent se administrează 3 sau
4 medicamente.
Infecţia H. pylori (cauza principală a gastritei) poate fi înlăturată numai printr-o
administrare complexă şi îndelungată a antibioticelor. Cercetările arată că cele mai eficiente
împotriva H.pylori sunt următoarele antibiotice: claritromicina, amoxicilina, metronidazolul,
furazolidonul, tetraciclina. Din cauză că tratamentul doar cu un singur antibiotic, de regulă, este

22
ineficient, schemele moderne de tratament al gastritei, asociate cu helicobacterioză, includ 2
antibiotice, care se administrează concomitent.
Schema tratamentului cu 3 medicamente include: un medicament din grupulinhibitorilor
pompei de protoni (de exemplu, Omeprazol) + Claritromicina + Metronidazol sau Amoxicilina.
Durata curei poate fi de 10-14 zile.
Schema tratamentului cu 4 medicamente include: un medicament care micşorează
secreţia sucului gastric (Omeprazol, Ranitidina etc.) + 2 antibiotice (de exemplu,
Claritromicina+Metronidazol)+ preparat cu bismut. Această schemă se aplică în cazurile în care
tratamentul cu 3 medicamente nu a fost eficient.

CAPITOLUL III- Îngrijiri specifice

3.1.Rolul asistentei medicale generaliste în îngrijirea pacientului cu gastrită

acută

Responsabilităţile asistentului medical sunt importante şi pe baza lor se pot structura

metode şi indiferent de definiţii, strategii, opinii, mentalităţi stau la baza standardelor pentru un
comportament etic.
În procesul de îngrijire se impune necondiţionat parteneriatul cu pacientul, echipa de
îngrijire (medic, asistent medical, infirmieră etc.).
Rolul autonom:
 Liniştesc pacientul;
 Asigur condiții bune de spitalizare;
 Comunic în permanenţă cu pacientul;
 Monitorizez pacientului în permanenţă;
 Asigur un climat corespunzător;
 Favorizez vizita familiei;
 Protejez, menţin, restaurarea şi promovarea sănătăţii sau autonomiei individului;
 Uşurez suferinţa şi asist individul în ultimele momente de viaţă;
 Stabilesc procesului de îngrijire;
 Favorizez integrarea şi reintegrarea în familie sau societate;
 Îndeplinirea rolului necesită deprinderi şi capacităţi profesionale;
 Din punct de vedere al procesului de îngrijire, intervenţiile aplicate sunt de natură
tehnică, relaţională şi educativă, în funcţie de informaţiile fizice, psihice, sociale, economice,
culturale sau spirituale ce privesc individul.
23
3.1.1.Supravegherea funcţiilor vitale şi vegetative
a) Respiraţia se măsoară în scopul evaluării funcţiei respiratorii a pacientului, fiind
indiciu al evoluţiei bolii, al apariţiei unor complicaţii şi al prognosticului.
Elemente de apreciat sunt:
 tipul respiraţiei
 amplitudinea mişcărilor respiratorii
 ritmul, frecvenţa
Asistenta aşează pacientul în decubit dorsal, fără a explica tehnica ce urmează a fi
executat. Plasează mâna cu faţa palmară pe suprafaţa toracelui şi numără inspiraţiile timp de un
minut.Respiraţia se notează cu verde. Fiecare linie orizontală corespunde la două respiraţii.
Valorile normale a respiraţiei sunt :
 la nou-născut 30-50 respiraţii/minut
 la 2 ani 25-35 respiraţii/minut
 la adulţi 16-18 respiraţii/minut
 la vârstnici 15-25 respiraţii/minut
b) Temperatura este rezultatul proceselor oxidative din organele generatoare de
căldura prin dezintegrarea alimentelor energetice. Măsurarea temperaturii în axilă: se aşează
pacientul în decubit dorsal sau şezând. Se ridică braţul bolnavului, se şterge axila prin tamponare
cu prosopul pacientului. Se aşează termometrul cu rezervorul de mercur în centrul axilei paralel
cu toracele. Se apropie braţul pe trunchi cu braţul flectat pe suprafaţa anterioarăa toracelui.
Termometrul se menţine timp de zece minute.
În foaia de temperatură, temperatura se notează cu pix de culoare albastră. Pentru fiecare
linie orizontală a foii de temperatură corespund două diviziuni de grad.
Valorile normale a temperaturii:
 copil 36-37,8°C
 adult 36-37°C
 vârstnic 35-36°C
c) Pulsul trebuie săurmeze curba temperaturii. Cu cât temperatura este mai mare cu
atât pulsul este mai accelerat, până la valoarea de 100 bătăi / minut dar dacă acest ritm se menţine
şi în zilele următoare, bolnavul trebuie ţinut sub supraveghere permanentă.
Factori care influenţează pulsul sunt: factori biologici (vârsta, înalţimea, greutatea,
somnul, alimentaţia, efortul fizic), factori psihologici (emoţiile, plânsul, mânia), factori sociali
(mediul ambiant). Pulsul poate fi luat la orice arteră accesibilă palpaţiei care poate fi comprimat
pe un plan osos : radială, temporală superficială, carotida, humerală, brahială, femurală. În
practica curentă pulsul se ia la nivelul arterei radiale.

24
 Fixarea degetelor se realizează cu ajutorul policelui, cu care se îmbraţişează antebraţul la
nivelul respectiv.Notarea pulsului se face cu pix sau creion roşu, fiecare linie orizontală a foii de
temperatură corespunde la patru pulsaţii.
Valorile normale a pulsului sunt:
 la nou-născut 130-140 pulsaţii/minut
 la copil mic 100-120 pulsaţii/minut
 la adult 90-100 pulsaţii/minut
 la vârstnic 80-90 pulsaţii/minut.
d) Tensiunea arterială trebuie controlată la toţi bolnavii postoperator şi în special la
cei hipertensivi. Scăderea tensiunii arteriale asociată cu alte semne poate indica o complicaţie
hemoragică. Scopul măsurării tensiunii arteriale este evaluarea funcţiei cardiovasculare (forţa de
contracţie a inimii, rezistenţă determinată de elasticitatea şi calibrul vaselor).
Se notează pe foaia de temperatură valorile obţinute cu o linie orizontală de culoare roşie
sau albastră, socoţându-se pentru fiecare linie a foii o unitate de coloană de mercur. Se unesc
liniile orizontale cu liniile verticale şi se hasurează spaţiul rezultat.
Valorile normale ale tensiunii arteriale sunt:
 la copil între 1-3 ani 75/90-50/60 mmHg
 la copil între 4-11 ani 90/100-60/65 mmHg
 la copil şi la adolescenţi 12-15 ani 100/120-60/75 mmHg
 la adult115/140-75/90 mmHg
 la vârstnici >150/>90 mmHg
e) Diureza este procesul de formare şi de eliminare a urinei. În condiţiile obişnuite
omul matur elimină în 24 de ore 1000 – 1800 ml de urina, din care ¾ - în orele de zi.
Diureza depinde de efortul fizic, temperatură şi umiditatea mediului extern, cantitatea de
lichid consumat (împreuna cu alimentele şi cu diverse băuturi), precum şi de cantitatea de apă
eliminate de el prin piele, cu sudoare, plămâni şi prin tractul gastrointestinal.
Urmărirea diurezei este importantă în vederea stabilirii bilanţului hidric. Mai ales în
cazul hemoragiilor masive este importantă rehidratarea organismului. Pentru măsurarea diurezei
urina se colectează pe 24 de ore în recipiente cilindrice, gradate, cu gât larg, spălate şi clătite cu
apă distilată. Colectarea se începe dimineaţa la o anumită oră şi se termină a doua zi la aceeaşi
oră. Pentru prevenirea fermentaţiei se vor adăuga la urina cristale de timol.
Diureza se notează în foaia de temperatură prin haşurarea pătratelelor corespunzătoare
cantităţii de urina şi zilei respective. Spaţiul dintre două linii orizontale a foii de temperatură
corespunde la 100 ml de urina. Cantitatea de urină eliminată în 24 de ore în mod normal este de
aproximativ 1500 ml.

25
3.1.2.Alimentaţia bolnavului
Alimentaţia este una dintre cele mai importante probleme ale îngrijirii
bolnavului.Asigurarea raportului caloric, stabilirearegimului alimentar adecvat şi administrarea
alimentelor pe cale naturală sau artificială constituie sarcini elementare ale îngrijirii pacientului
acasă sau la domiciliu.
Alimentaţia urmăreşte:
 să acopere cheltuieliile energetice;
 să asigure aportul de vitamine şi minerale necesaremetabolismului, creşterii şi
altele;
 să favorizeze procesul de vindecare, protejândorganele îmbolnavite şi asigurând
aportul de substanţe necesare organismului normal;
 să împiedice transformarea boliilor acute în cronice şi apariţia recidivelor
Regimul în gastrită flegmonoasă
Regimul alimentar în cazul gastritei, fără a fi restrictiv, asigură atât un control mai bun al
simptomelor, cât şi favorizarea scăderii inflamaţiei mucoasei gastrice şi a rezolvării afecţiunii.
Regimul alimentar specific gastritei, aşa cum apare el astăzi, este uşor diferit de cel pe
care îl cunoşteau bunicii sau părinţii noştri. Unele alimente recomandate cu larghete în trecut
pentru afecţiunile stomacale, de exemplu pâinea prăjită, sunt astăzi interzise, deoarece s-a dovedit
că amplifică secreţia agresivă de suc gastric şi înrăutăţesc gastrita.
Recomandari în regimul alimentar al persoanelor cu gastrită
Evitaţi condimentele iuţi (inclusiv ceapa şi usturoiul); de asemenea anumite mirodenii,
cum sunt scorţişoara sau cuisoarele.Înlăturaţi băuturile acide (mai ales de tip "cola"), cafeaua,
cacaua fierbinte, băuturile alcoolice şi fumatul. Eliminaţi cerealele integrale, inclusiv pâinea
neagră, preferându-se (până la vindecare) pâinea albă veche de o zi (puţin uscată, nu prăjită),
orezul decorticat, mămăliguţa pripită din mălai fin, pastele fierte bine.
Evitaţi leguminoasele (fasolea, mazărea, lintea) care conţin fibre şi produc balonare.
Evitaţi legumele şi fructele crude (temporar, până la soluţionarea problemei), îndeosebi dacăeste
vorba de produse cu o aciditate ridicată sau foarte bogate în fibre cu acţiune agresivă (varză,
broccoli, roşii sau suc de roşii, castraveţi, vinete, ardei graşi sau gogosari).Este de preferat ca
fructele, dacă sunt tolerate, să fie cojite înainte de consum.Bananele sunt în general bine
suportate.Sucurile de fructe acide (portocale, lămâi) sunt interzise.Pentru a nu se renunţa la aceste
alimente nutritive se recomandă soteurile, supele-crème cu adaos de ulei sau unt, compoturile.
Eliminaţi dulciurile concentrate care cresc secreţia de acid clorhidric (gemuri,
bomboane, ciocolata).Se pot consuma crème cu lapte şi sufleuri.Un aliment sănătos şi deloc
agresiv este oul, dar fiert moale. El se poate adăuga şi în compoziţia supelor.Dintre preparatele
lactate, în funcţie de toleranţă, se recomandă laptele dulce, brânza de vaci şi în special urda.Se
preferă carnea slabă, fără zgârciuri, eventual tocată (necondimentată) şi preparată sub forma de
perişoare.

26
 Evitaţi alimentele afumate de orice fel (compuşii din fum solicită secreţia gastrică
clorhidropeptica), brânzeturile tari, maturate, conservele, prăjelile, rântaşurile. Metodele
gastrotehnice de bază rămân fierberea şi sotarea. Mâncaţi des, de 3 ori pe zi, cu 2 gustări între
mesele principale, dar volumul acestora să fie redus. Înainte de culcare se recomandă o mică
gustare.
Orarul meselor trebuie să fie regulat, iar mâncarea mestecata bine. Temperatura
mâncărurilor şi a băuturilor trebuie să fie apropiată de temperatura camerei.
Dieta alimentară în cazul gastritei reprezintă numai o parte a tratamentului acestei
afecţiuni. Sub îndrumarea medicului curant şi respectând regulile simple de viaţă şi alimentaţie,
cele mai multe gastrite evoluează pozitiv şi se rezolvă fără complicaţii majore.

3.1.3.Administrarea tratamentului
Medicamentele sunt produsede origine minerală, vegetală, animală sau chimică,
transformate într-o formă de administrare,preparate solide sau soluţii, prescrise de medic. Căile
de administrare sunt‫׃‬
 calea digestivă – orală, sublinguală, gastrică, intestinală, rectală
 local – pe tegumente şi mucoase
 respiratorie
 urinară
 parenterală – sub formă injecţiilor intradermice, subcutanate, intamusculare,
intravenoase.
Prescierea medicamentelor este făcută de către medic, în scris. Asistenta respectă
medicamentul prescris de medic, identifică medicamentul prescris după etichetă, forma de
prezentare, culoare, miros, consistenţă, verifică calitatea medicamentelor, observând integritatea,
culoarea medicamentelor solide, sedimentarea, tulburarea.
Respectă căile de adimistrare prescrise de medic, orarul şi ritmul de administrare a
medicamentelor pentru a se menţine concentraţia constantă în sânge, având în vedere timpul şi
căile de eliminare a medicamentelor. Respectă doza de medicament, doza unică şi doza/24 de ore,
respectă somnul fiziologic al pacientului, se trezeşte pecientul în cazul administrării
antibioticelor, chimioterapeuticelor cu ore fixe de administrare. Respectă măsurile de asepsie, de
igienă, pentru a preveni infecţiile intraspitaliceşti.
Administrarea medicamentelor pe cale orală
Calea orală este calea naturală de administrare a medicamentelor, acestea putându-se
reabsorbi la nivelul mucoasei bucale şi a intestinului subţire sau gros.
Obţinerea efectelor locale sau generale ale medicamentelor‫׃‬
 efecte locale – favorizează cicatrizarea ulceraţiilor mucoasei digestive, protejează
mucoasa gastrointestinală, înlocuieşte fermenţii digestivi

27
  efecte generale – medicamentele administrate pe cale orală se reasorb la nivelul
mucoasei digestive, pătrund în sânge şi apoi acţionează asupra unor organe, sisteme, aparate,
antibiotice, sedative.
Medicamentele lichide se pot dilua cu ceai, apă sau se administrează ca atare, apoi
pacientul bea apă, ceai. Tabletele solide se reasorb la nivelul mucoasei sublinguale, se aşază sub
limbă, unele pulberi se dizolvă în apă, ceai şi apoi se administrează sub formă de soluţii,
granulele se măsoară cu linguriţa.
Administrarea medicamentelor pe cale rectală
Calea rectală reprezintă uina din căile digestive de administrare a medicamentelor. Se
pot administra pacienţilor cu tulburări de deglutiţie, pacienţii operaţi pe tubul digestiv superior
sau cu intoleranţă digestivă, vărsături, greţuri, hemoragii.
 Obţinerea unor efecte locale şi generale ale medicamentelor‫ ׃‬efecte locale –
golirea rectului, efect purgativ, supozitoare cu glicerină, calmarea durerilor
 afecte generale – prin absorţia medicamentelor la nivelul mucoasei rectale pot
acţiona asupra unor organe sau sisteme.
Supozitoarele – forme solide conice sau ovale, cu o extremitate ascuţită, substanţa activă
înglobată în unt de cacao, care se topeşte la temeratura corpului. Clisme medicametoase –
madicamentele se dizolvă în apă distilată pentru a obţine concentraţii cât mai apropiate de
soluţiile izotone, se pot face microclisme.
Administrarea medicamentelor pe cale respiratorie
Calea respiratorie se pretează la administrarea medicamentelor, având în vedere
suprafaţa de peste 100 m a alveolelor pulmonare şi vascularizaţia lor bogată. Se administrează
gaze sau substanţe gazeificate, lichide fin pulverizate sau sub formă de vapori, sau prin injecţie
intratraheală.
Inhalaţia reprezintă introducerea substanţelor medicamentoase în căile respiratorii,
antrenate de vapori de apă.
Administrarea medicamentelor pe suprafaţa tegumentelor
Pe suprafaţa tegumentelor se aplică medicamentele care au efect local la acest nivel. Sub
formă lichidă se administrează prin badijonare, compresă medicamentoasă, pudre, unguente,
mixturi, săpunuri medicinale, băi medicinale.
Badijonarea constă în întinderea unei soluţii medicamentoase cu ajutorul unui tampon
montat pe porttampon. Compresa medicamentoasă constă în îmbinarea soluţiei medicamentoase
într.un strat textil mai gros, care apoi se aplică pe tegumentul bolnav. Are acţiune sicativă,
antipruriginoasă, antiinflamatoare.
Pudrajul reprezintă presărarea medicamentelor sub formă de pudră pe piele cu ajutorul
tampoanelor sau cutiilor cu capac perforat. Acţiunea pudrelor poate fi de combatere a pruritului,
de absorbţie a grăsimilor, de uscare şi răcorire a pielii.
Adminisitrarea medicamentelor pe suprafaţa mucoaselor

28
 Se pot administra medicamente pe mucoasa mazală, conjunctivă, bucală, în conductul
auditiv extern, pe mucoasa vaginală.
Instilaţia reprezintă tehnica de administrare a soluţiilor medicamentoase pe o mucoasă
sau un organ cavitar, nas, ureche, ochi, vezică urinară. Soluţiile se instilează cu ajutorul pipetei,
sticlei picurătoe sau cu seringa.
Administrarea unguentelor se pot aplica unguente în fundul de sac conjunctival, pe
marginea pleoapelor, în vestibului nazal, în conductul auditiv extern.
Administrarea pulberilor, pulberile medicamentoase se pot aplica în sacul conjunctival
cu ajutorul unor tampoane de vată montate pe o baghetă de sticlă.
Badijonarea mucoasei bucale reprezintă îmtinderea unei soluţii medicamentoase pe
suprafaţa mucoasei bucale, total sau parţial, cu ajutorul unui tamponmontat pe porttampon.
Administrarea medicamentelor pe cale parenterală
Calea parenterală, este calea care ocoleşte tubul digestiv. A fost reconsiderată, păstrând
în sfera ei numai calea injectabilă de administrare a medicamentelor. Injecţia constă în
introducerea substanţelor medicamentoase lichide în organism, prin intermediul unor ace care
traversează ţesuturile. Asistenta efectuează injecţiile intradermică, subcutanată, intramusculară şi
intravenoasă.

3.1.4.Educaţia pentru sănătate

Veriga principală pe care ar trebui să acţioneze serviciile de sănătate şi cele educaţionale
pentru a avea rezultate bune, pe termen scurt şi lung, privind îmbunătăţirea stării de sănătate a
populaţiei, este educaţia pentru sănătate.
După Ch. Gernez-Rieux şi M. Gervois, educaţia pentru sănătate îndeplineşte trei roluri, în
funcţie de scopul urmărit:
a. Preventiv – temele de educaţie conţinând elemente de instrucţie a populaţiei pentru
prevenirea îmbolnăvirilor;
b. Constructiv – de realizare a adeziunii opiniei publice în favoarea sănătăţii;
c. Curativ – pentru educarea şi convingerea pacienţilor de a urma prescripţiile medicale.
Putem considera educaţia pentru sănătate ca fiind o componentă a instrucţiei generale, o
ramură a culturii umane, una din bazele sănătăţii, cu rol în influenţarea modului de viaţă modern
spre conţinut favorabil sănătăţii, în realizarea de generaţii care să aibă un comportament sanogen
şi în formarea voinţei politice pentru acordarea de către forurile decidente a adevăratului rol ce se
cuvine sănătăţii.

29
 Educaţia pentru sănătate, la fel ca în celelalte ramuri ale culturii, trebuie să deţină un fond
material, fizic, care să stea la baza cuvântului cu rol educativ, ea având viabilitate doar atunci
când exprimarea teoretică este susţinută de un material adecvat cu caracter educativ şi cu
aplicabilitate practică. Educaţia pentru sănătate presupune acceptabilitate, respect reciproc,
informare, mijloace pentru deprinderea diferitelor obiceiuri sanogene, cooperarea receptorilor, ea
fiind totodată şi un drept al omului şi o obligaţie a societăţii, concretizată printr-o programă
analitică şcolară anuală integrată programei tuturor treptelor de instrucţie (bazate pe mesaj
educativ de cultură sanitară, imagini de exemplificare şi demonstraţii practice). Educaţia pentru
sănătate implică, obligatoriu, cunoaşterea şi aplicarea continuă a tehnicilor de comunicare, ca
element fundamental.
Se va face educaţie sanitară adresată în special personalului didactic, părinţilor, copiilor
şi angajaţilor din sectorul alimentar, privind modalităţile de transmitere a scarlatinei şi riscul
afecţiunilor poststreptococice.
Pentru a preveni îmbolnavirea de gastrită va trebui sa respecţi un regim alimentar
sănătos şi regulat, din care să excluzi produsele care pot reprezenta factori de risc (alcool, aditivi
sintetici, condimete, băuturi acidulate, tutun, zahăr). Totodată, va trebui să eviţi utilizarea în
exces a unor medicamente de tipul aspirinei , analgeticelor sau oricăror altor produse
farmaceutice similare care pot determina iritarea mucoasei gastrice.

CAPITOLUL IV . Prezentarea studiilor de caz

4.1. Cazul nr. 1- Culegerea datelor

Pacientul S. D. în vârstă de 47 ani, sex M., născut la 27.03.1972, cu domiciliul în judeţul

Bacău, localitatea Bacău, a fost internat în data de 12.01.2019, la Spitalul Judeţean Bacău, Secţia
Gastroenterologie cu următoarea simptomatologie: durere abdominală de intensitate extremă,
greaţă, vărsături, febră moderată, stare generală alterată.
În urma investigaţiilor clinice şi paraclinice se pune diagnosticul de Gastrită
flegmonoasă.
Din discuţiile purtate cu pacientul am aflat că este divorţat şi are 2 copii. Locuieşte cu
una din fiicele sale într-un apartament cu 3 camere, confortabil, având ocupaţia de factor poştal.
Nu prezintă alergii alimentare sau medicamentoase. Pacientul este fumător, obişnuieşte să fumeze
circa 1 pachet de ţigări pe zi şi să bea 2 cafele. El are o viaţă foarte activă, îi plac excursiile, să
citească şi să asculte muzică. Nu consumă alte substanţe, iar din relatările pacientului acesta
prezintă ca şi antecedente personale: rujeolă la vârsta de 8 ani, hepatită virală A la vârsta de 17
ani, în urmă cu 4 ani pacientul a seferit o fractură de gambă în urma unui accident rutier.
30
 Din istoricul medical al familiei am aflat că mama acestuia are hepatită B, iar tatăl este
clinic sănătos.
Pacientul prezintă o greutate de 76 kg şi o înălţime de 1,74 m, grupa sanguină OI cu
Rh+.
Din istoricul medical al familiei am aflat că mama acestuia este hipertensivă, iar tatăl a
murit în urma unui infarct miocardic.
Motivele pentru care pacientul s-a prezentat la Unitatea de Primiri Urgenţe Bacău, la
data de 12.05.2015 au fost următoarele manifestări de dependenţă:
 durere abdominală de intensitate extremă,
 greţuri, vărsături, inapetenţă
 anxiatate;
 insomnie;
 tahicardie;
 constipaţie;
 alterarea statusului mental; pacientul prezentând confuzie;
 febră moderată 38,70C, frisoane, transpiraţii;
 eructaţii, pirozis.

Pacientul afirmă că simptomele enumerate mai sus au apărut în urmă cu o săptămână. A

încercat să-şi amelioreze simptomele luând Omeprazol 20 mg, 1 capsulă/zi şi Ranitidină 150 mg,
1 comprimat la 12 ore. În cursul nopţii a început să se simtă din ce în ce mai rău, durerea
devenind extremă, ceea ce a determinat-o pe soţia acestuia să solicite o ambulanţă pentru a-l
transporta pe pacient la U.P.U. Bacău.
Problemele pacientului:
 Alterarea funcţiei circulatorii manifestată prin tahicardie.
 Dificultatea de a se alimenta şi hidrata manifestată prinvărsături şi greaţă.
 Dificultate în a se odihni
 Stare generală alterată;
 Febră moderată
 Dificultatea de a comunica;
 Disconfort
În urma evaluării funcţiilor vitale s-au constatat următoarele valori:
 Respiraţia: creşterea frecvenţei respiratorii 23 respiraţii/min;
 Puls: tahicardic 95 pulsaţii/min;
 T.A. = 120/80 mmHg;
 Temperatură: febră moderată 38,80C.
Pe lângă evaluarea funcţiilor vitale s-au efectuat şi examenul sângelui (hemoleucogramă,
hemoglobină, VSH, ASLO, fibrinogen), exudat faringian, examen sumar de urină, pe baza

31
rezultatelor acestor examene s-a decis internarea pe Secţia de Gastroenterologiea Spitalului
Judeţean Bacău, pentru investigaţii şi tratament.

Plan de îngrijire a pacientului

S. D. internat de la data de 12.01.2019
la data de 16.03.2019
Nevoia Obiective Intervenţii Evaluare
afectată
Rol autonom Rol delegat
Diagnostic de
nursing
Nevoia de a Pacientul să - asigur poziţia cea mai La recomandarea 12.01.2019
respira şi a prezinte o favorabilă circulaţiei şi medicului conform Pacientul
avea o bună circulaţie respiraţiei prin foii de observaţie menţine
circulaţie adecvată, cu modificarea geometriei administrez tahicardia;
Circulaţie valori ale patului (poziţie antialgice uşoare de 13.01.2019-
inadecvată pulsului în semişezând); tipul Algocalmin 1 Starea
datorită limitele - asigur şi supraveghez fiolă dizolvată în ser pacientului s-a
stresului psihic corespunzăto regimul alimentar fiziologic 100 ml şi îmbunătăţit,
dat de boală are vârstei hiposodat şi administrat PEV 80 pulsul tinde
manifestată sale, administrarea de pic/min. spre valori cât
printahicardie, respectiv 80- alimente în 5 mese Echilibrez mai apropiate
puls=95 90 fracţionate; hidroelectrolitic de cele
pulsaţii/min. pulsaţii/min.- aplic tehnici de pacientul normale vârstei
Pacientul să favorizarea circulaţiei: hidratându-l cu pacientului:P=8
fie echilibrat exerciţii active, pasive; 500ml NaCl 0,9% 5pulsaţii/min
din punct de - conţientizez pacientul +250ml Ringer, 14.01-
vedere asupra stadiului bolii P.E.V. 70 Pacientul îşi
psihic. sale, asupra gradului de picături/min, timp menţine pulsul
efort pe care poate să-l de 2 ore. în limitele
depună, asupra La indicaţia normale:
importanţei continuării medicului P=75pulsaţii/m
tratamentului administrez: in
medicamentos; Claritromicină 15.01-
- monitorizez pulsul şi 500 mg,1 comprimat P=72pulsaţii/
notez valoarea acestora la 12 ore; min 16.01-
în foaia de temperatură; Omeprazol 20 mg, P=71
-urmăresc efectul 1 capsulă/zi; pulsaţii/min
medicamentelor; Metronidazol 250
mg. 2 comprimate la
8 ore;

32
 Nevoia Obiective Intervenţii Evaluare
afectată Rol autonom Rol delegat
Diagnostic de
nursing
Nevoia de a Pacientul să - asigur mese mici La indicaţia 12.01.2019-
bea şi a prezinte cantitativ şi la medicului Persistă
mânca o stare de intervale scurte de timp administrez: simptomele
bine fizică enumerate;
Alimentaţie şi psihică. - fracţionez necesarul Metoclopramid 13-14.01.2019
caloric în trei Pacientul
inadecvată 10 mg, 1
prin deficit Pacientul mese principale şi două comprimat de 3 îşi recapătă
datorită bolii să se gustări, astfel ori pe zi, treptat pofta
manifestată alimenteze încât să evit consumul Omeprazol 20 mg, de mâncare;
prin dureri în avecvat de alimente în 1 capsulă/zi; simptomele
epigastru,gust cantitativ şi cantităţi mari la o Metronidazol 250 s-au diminuat
amar, calitativ. singură masă; - aerisesc mg, 2 comprimate 15-
inapetenţă, bine salonul înainte de la 8 ore; 16.01.2019-
fiecare Claritromicină Pacientul
greaţă şi
masă; supraveghez 500 mg, 1 se
vărsături,
pacientul în timpul comprimat la 12 alimentează
pirozis, corect şi
servirii mesei; ore;
eructaţii. respectă
regimul
indicat
de medic..
Nevoia de a Pacientul - asigur alimentaţie La indicaţia 12.01.2019-
elimina hidrică, în primele medicului Persistă
să aibă
Alterarea Tranzit 48 ore; servesc administrez:Claritr simptomele
Nevoii de a intestinal în pacientul cu omicină enumerate.
ceai 500
Elimina limite neîndulcit (mentă, mg, 1 comprimat la 13-
Datorită bolii fiziologice. coarne,) supă de 12 ore; 14.01.2019-
Pacientul
manifestată Pacientul morcov, zeamă de orez; Omeprazol 20 mg, prezintă o
prin să fie 1 capsulă/zi; diminuare a
vărsătură, echilibrat - treptat, introduc mici Ranitidină 150 mg, simptomelor;
hidro- cantităţi de carne 1 comprimat
constipaţie,

33
 pirozis. electrolitic. slabă, fiartă, brânză de la 12 ore; 15-
vaci, pâine 16.01.2019-
Pacientul
Pacientul prăjită; - la indicaţia are un tranzit
să fie medicului se susţine intestinal
echilibrat - după 4-5 zile, trec la o nutritional pacientul în limite
psihic. alimentaţie mai cu soluţie de fiziologice.
completă glucoză 5% 500 ml.

Nevoia afectată Obiective Intervenţii Evaluare

Diagnostic de
Rol autonom Rol delegat
nursing
Nevoia de a Pacientul să - asigur liniştea nocturnă La recomandarea 12.01.2019
dormi şi a se aibă un şi condiţiile de confort medicului Obiectiv
odihni somn termic; administrez nerealizat.
Dificultate în liniştit, - învăţ pacientul să - Sedative: Persistă
a se odihni odihnitor pe tractice tehnici de insomnia
Diazepam10 mg 1
datorită perioada relaxare, exerciţii nocturnă şi
comprimat seara la
durerii, internării; respiratorii câteva trezirile
ora 21 per os.
manifestată să doarmă minute înăinte de repetate pe
- Antialgice:
prin ore de 5-6 ore pe culcare; timpul
odihnă noapte fără - aerisesc salonul înaintea Algocalmin1 fiolă nopţii
insuficiente, treziri; somnului nocturn; (2 ml) i.m. datorită
insomnie, - planific îngrijirile şi durerii
- Antibiotice:
epuizare cu Pacientul intervenţii delegate intense;
treziri prezinte o astfel încât să evit Claritromicină 13-
repetate pe stare de trezirea pacientului 14.01.2019
500 mg, 1
parcursul bine fizică între orele 22-06 Odată cu
comprimat la 12
nopţii. şi psihică. dimineaţa. diminuarea
ore;
- solicit pacientului şi îl durerii
Metronidazol
ajut să evite aţipirile din pacientul
cursul zilei, antrenându- 250 mg reuşeşte să
l în activităţi de relaxare aibă un somn
- observ şi notez calitatea 2 comprimate la 8 nocturn
orarului de somn, ore; odihnitor şi
gradul de satisfacere a fără
celorlalte nevoi, întreruperi,
- observ efectul timp de 7 ore
tratamentului (în intervalul
medicamentos asupra 22:00

34
 pacientului. – 06:00).
15-
16.01.2019-
Pacientul
prezintă
somn liniştit
fără
întreruperi;
doarme
8 ore pe
noapte, (în
intervalul 22–
06).

Nevoia Obiective Intervenţii Evaluare

afectată
Diagnostic de Rol autonom Rol delegat
nursing
Nevoia de a Pacientul să - pregătesc pacientul La recomandarea 12.01.2019-
evita nu mai acuze pentru spitalizare; medicului conform Pacientul
pericolele durere în foii de observaţie menţine
- conduc pacientul într-un
Alterarea următoarele administrez simptomele
salon, ferit de factori
stării generale 24 de ore şi antialgice uşoare enumerate.
perturbatori cu un
datorită bolii să prezinte de tipul 13.01.2019
microclimat constant,
manifestată dispariţia Algocalmin 1 fiolă Durerea a
prevăzut cu aparatură
prin durere acesteia în dizolvată în ser scăzut în
necesară monitorizării
abdominală cel mai scurt fiziologic 100 ml intensiatate,
funcţiilor vitale;
intensă, timp. şi administrat PEV dar mai
- deservesc pacietul la pat
anxiatate, 80pic/min. persistă.
cu absolut tot ceea cei
teamă de Pacientul să La indicaţia Pacientul
este necesar şi indicat
moarte. comunice medicului face progrese
de către medic.
neliniştea administrez remarcabile
- limitez efortul
echipei de tratament de la o zi la
pacientului pentru a
îngrijire; medicamentos de alta în ceea
combate riscul apariţiei
tipul‫׃‬ ce priveşte
Pacientul să diferitelor tiputi de
Antidepresive‫׃‬ îndepărtarea
fie liniştit şi complicaţii;
Doxepina25 mg stării de
convins de - monitorizez intensitatea
2 comprimate/zi anxietate şi
prezenţa durerii şi frecvenţa
oral, Tranchilizante‫׃‬ nelinişte.
personalului acesteia;
Diazepam2 mg 1 14.01-
medical care - încurajez pacientul şi îi
comprimate/zi oral. 15.01.2019-
are menirea insuflu încredere în
Durerea a
de ai fi echipa medicală; îi
dispărut;
35
 alături, de al explic necesitatea pacientul este
sprijini şi intervenţiei chirurgicale liniştit,anxiet
ajuta în şi îl asigur că va fi atea s-a
momentele însoţit şi ajutat; diminuat
dificile. - ajut pacientul semnificativ.
să-şi recunoască 16.01.2019-
Starea
anxietatea;
pacientului s-
a îmbunătăţit
considerabil.

Nevoia Obiective Intervenţii Evaluare

afectată Rol autonom Rol delegat
Diagnostic de
nursing
Nevoia de a-şi Pacientul să - asigur condiţiile de
La indicaţia 12.01.2019-
menţine nu confort termic în medicului Obiectiv
temperatura Prezinte salon; administrez nerealizat.
corpului Febră în următorul
tratament: Febra
a
în limitele decurs de 24 - asigur lenjeria -Ibuprofen200mg,
scăzut, dar
normale ore. adecvată pe care o 1 tabletă la 8
mai persistă,
Febră schimb după fiecare val ore; pacientul
moderată de transpiraţie;
datorită prezintă
procesului Pacientul - şterg tegumentele -Paracetamol1 subfebrilitate
inflamator să-şi pacientului după flacon de 1000 T=37,30C
manifestată Menţină fiecare val de mg, 100 ml soluţie 13.01.2019
prin temperatura transpiraţie; perfuzabilă Pacientul
răspunde
Creşterea corpului în - asigur hidratarea administrat în
favorabil la
temperaturii limitele corespunzătoare a puseul febril în
tratament.
corporale fiziologice
pacientului după bilanţ ritm de 40 pic/min.
peste valorile administrând Pacientul
corespunzăto
prezintă
normale(T = are lichidele în cantităţi
valori ale
38,80C), fracţionate;
temperaturii
deshidratare, vârstei sale - calculez bilanţul
transpitaţii, (T=36– ingestie-excreţie pe normale
frisoane. 370C) 24 ore; pentru vârsta
sa acesta
- servesc pacientul cu având o
cantităţi mari de

36
 Pacientul lichide; temperatura
să fie de 36,80C
14.01.2019
echilibrat - menţin igiena
Pacientul îşi
tegumentelor;
menţine
Hidroelectrol - aplic comprese reci, starea de
itic şi împachetări reci, afebrilitate T
acido-bazic. pungă cu gheaţă, = 36,50C
fricţiuni. 15.01.2019
- pregătesc psihic -T = 36,40C
pacientul, înaintea 16.01.2019
-T = 36,60C
tehnicilor de recoltare
şi examinare

Nevoia Obiective Intervenţii Evaluare

afectată Rol autonom Rol delegat
Diagnostic de
nursing
Nevoia de a Pacientul să - îi furnizez pacientului - la indicaţia 12-
comunica comunica suficiente date despre medicului 13.01.2019-
Comunicare eficient cu afecţiunea pe care o pacientul este Comunicare
la personalul are; consiliat deficitară,persi
nivel verbal medical şi - educ şi motivez psihologic de stă
inadecvată să accepte pacientul cu privire la către specialistul simptomele
datorită rolul de regimul de viaţă pe din cadrul secţiei enumerate.
necunoaşterii bolnav în care trebuie să-l de 2 ori pe 14.01-
prognosticulu cel mai adopte şi să-l respecte săptămână. 15.01.2019-
i bolii şi scurt timp. pentru păstrarea şi În urma
neadaptării la consolidarea sănătăţii; - la indicaţia
discuţiilor
mediului Pacientul să - explorez nivelul de medicului se
deschise
spitalicesc cunoască cunoştinţe a continuă
purtate cu
manifestată toate datele pacientului privind tratamentul
pacientul,
prin despre boala şi modul ei de antidepresiv
acesta
îngrijorare, boala sa în manifestare; amintit anterior cu
acceptă rolul
teamă, frică limita - stimulez pacientului Doxepină 25 mg -
de bolnav.
de moarte, capacităţii dorinţa de cunoaştere 2 comprimate/zi
Pacientul este
imposibilitate sale de a explicându-i oral.
atras pe zi ce
a de a-şi înţelege. importanţa acumulării
trece să
exprima de noi cunoştinţe
Pacientul descopere şi
sentimentele despre boală; identific
să să cunoască
şi emoţiile, obiceiurile şi
mai multe,
comunicare deprinderile greşite ale
37
 ineficientă cu pacientului;
îndepărteze citeşte foarte
personalul - corectez deprinderile
îngrijorarea mult şi este
medical şi cu dăunătoare sănătăţii:
şi teama foarte
colegii de sedentarismul,
privind receptiv la
salon. alimentaţia;
prognosticul informaţiile
- facilitez accesul
bolii să-şi noi despre
familiei lângă pacient
recapete boala sa.
în orele programului
încrederea 16.01.2019 -
de vizită şi ori de
în sine. Îngrijorarea
câte ori acesta se simte
şi teama
singur şi izolat.
referitoare s-
au dimunuat
odată cu
acumularea
de noi
cunoştinţe.

Nevoia Obiective Intervenţii Evaluare

afectată
Rol autonom Rol delegat
Diagnostic de
nursing
Nevoia de a Pacientul să-- ascult activ pacientul - la indicaţia 12.01.2019-
fi preocupat şi recapete pentru a-i permite să-şi medicului conduc Pacientul nu
în vederea încrederea şi exprime sentimentele pacientul către ascultă
realizării stima de privind dificultatea de cabinetul de sfaturile date;
Incapacitatea sine. a se realiza. psihologie pentru persistă
de a-şi - identific, prin observaţie susţinere simptomele
îndeplini Pacientul să şi conversaţie cu psihologică; enumerate;
funcţiile poată realiza pacientul, cauza 13.01-
legate de şiaprecia neputinţei sale şi - administrez la 14.01.2019-
rolulsău obiectiv situaţiile care îi indicaţia medicului Simptomele s-
specific activităţile provoacă sentimental Alprazolam 0,25 au diminuat.
datorită sale. de inutilitate; mg 1 comprimat Pacientul are
imposibilităţii - câştig încrederea seara la culcare la încredere în
de amerge la Pacientul să pacientului prin modul ora 20 per os. echipa
serviciu fie conştient meu de comportare şi medicală de
manifestată de propria prin discuţiile purtate; îngrijire că îşi
prin sentiment sa valoare şi- îl ajut în cunoaşterea şi va recupera în
de inutilitate, competenţă. reevaluarea totalitate
depresie, capacităţilor sale; îl capacitatea de
diminuarea consult în planificarea muncă.
motivaţiei, activităţilor propuse 15.01-
interesului, - explic pacientului că 16.01.2019-
concentrării, după externare, dacă Pacientul este
38
incapacitatea va respecta indicaţiile conştient de
de a face ceea medicului şi va avea propria sa
ce-i place, un regim de viaţă valoare şi a
obsedare de echilibrat îşi va putea început sa- şi
problemele relua activitatea fără recapete
sale probleme, îşi va putea interesul faţă
financiare. întreţine familia ca şi de sine şi faţă
până acum. de activitatea
pe care o
presta înainte
de spitalizare.

Nevoia Obiective Intervenţii Evaluare

afectată
Diagnostic de Rol autonom Rol delegat
nursing
Nevoia de a Pacientul să- explorez ce activităţi La indicaţia 12.01.2019-
se recrea prezinte o recreative îi produc medicului Pacientul nu
Neplăcerea stare de pacientului plăcere; administrez: se poate
de a efectua bună - analizez şi stabilesc - Antidepresive recrea
activităţi dispoziţie; dacă acestea sunt în datorită
Doxepina 25
recreative concordanţă cu starea dureii
mg -1
datorită Pacientul sa psihică şi fizică; intense;
comprimate/zi
durerii să-şi - planific activităţile 13.01-
oral;
intense dată recapete recreative împreună cu 14.01.2019-
- Antialgice:
de boală încrederea pacientul; antrenez Odată cu
manifestată în forţele pacientul în activităţi şi Algocalmin1 fiolă diminuarea
prin proprii. îl ajut; asigur mediul (2 ml) i.m. durerii
inactivitate, corespunzător în care paientul
Pacientul să - Antibiotice:
plictiseală, pacientul să-şi exprime prezintă şi o
tristeţe, nu mai emoţiile şi Claritromicină ameliorare a
apatie. prezinte sentimentele; simptomelor.
durere în- câştig încrederea 500 mg, 1
cel mai pacientului şi-l ajut să comprimat la 12 15.01-
scurt timp. 16.01.2019-
depăşească momentele ore;
În urma
dificile; am în vedere Metronidazol
discuţiilor şi
ca activităţile să nu-l
250 mg 2 activităţilor
suprasolicite, să nu-l
comprimate la 8 avute cu
obosească, ci să-l
ore; pacientul
creeze stare de bună
la indicaţia acesta prezintă
dispoziţie;
medicului o stare de bună
- notez reacţiile
pacientul continuă dispoziţie şi
pacientului cu referire
şedinţele de încredere în
la starea de plictiseală
psihoterapie. forţele proprii
39
 şi tristeţe;
înlăturând
- perseverz în
progresiv
desfăşurarea
apatia şi
activităţilor
tristeţea.
recreative care
corespund constituţiei
psihosomatice a
bolnavului;

EVALUARE FINALĂ

Pacientul a fost internat la Spitalul Judeţean Bacău Secţia de Gastroenterologiedata de

12.01.2019, cu următoarele simptome:durere abdominală de intensitate extremă, greţuri,
vărsături, inapetenţă, anxiatate; insomnie; tahicardie; constipaţie; alterarea statusului mental;
pacientul prezentând confuzie; febră moderată 38,70C, frisoane, transpiraţii; eructaţii, pirozis.

În urma investigaţiilor efectuate: evaluarea funcţiilor vitale, examenul sângelui

(hemoleucogramă, hemoglobină, VSH, ASLO, fibrinogen), ecografie abdominală, examen
sumar de urină, pacientul este transportat pe Secţia de Gastroenterologie stabilindu-i-se
diagnosticul de gastrită flegmonoasă.
Pe toată durata spitalizării pacientul a primit tratament cu:
 Claritromicină 500 mg, 1 comprimat la 12 ore;
 Metronidazol 250 mg 2 comprimate la 8 ore;
 Omeprazol 20 mg, 1 capsulă/zi;
 Ranitidină 150 mg, 1 comprimat la 12 ore;
 Doxepina 25 mg - 1 comprimate/zi oral;
 Algocalmin 1 fiolă (2 ml) i.m
 Alprazolam 0,25 mg 1 comprimat seara la culcare la ora 20 per os.
 Ibuprofen 200 mg, 1 tabletă la 8 ore;
 Paracetamol 1 flacon de 1000 mg, 100 ml soluţie perfuzabilă administrat în puseul
febril în ritm de 40 pic/min.
 Algocalmin 1 fiolă dizolvată în ser fiziologic 100 ml şi administrat PEV 80 pic/min.

40
 În urma tratamentului şi a îngrijirilor medicale pacientul se externează în data de
16.03.2019 în stare vindecată cu următoarele recomandări:
 evitarea meselor în cantitate mare şi la intervale mari
 evitarea alimentelor greu digerabile, iritante pentru stomac (condimente, prăjeli, sosuri,
cafea, conserve)
 respectarea regimului alimentar – consumul de mese în cantităţi mici şi dese(5-7 mese
pe zi)
 evitarea efortului fizic, a stresului

Din discuţia avută cu pacienta, reiese că aceste simptome au apărut în urmă cu o

săptămână, iar de 2 zile aceasta a început să se simtă din ce în ce mai rău,ceea ce a determinat-o
să solicite o ambulanţă pentru a-o transporta la U.P.U. Bacău.
În urma evaluării funcţiilor vitale s-au constatat următoarele valori:
 Respiraţia: creşterea frecvenţei respiratorii 20 respiraţii/min;
 Puls: 78 pulsaţii/min;
 T.A. 120/70 mmHg;
 Temperatură: 36,80C.
Problemele pacientei:
 Perturbarea constantelor biologice manifestată prin variaţii ale valorilor
acestora;
 Alimentaţie şi hidratare inadecvată prin deficit cantitativ şi calitativ;
 Disconfort;
 Eliminare inadecvată manifestată prin diaree, meteorism şi crampe abdominale;
 Perturbarea somnului;
 Anxietate;
 Comunicare ineficientă la nivel afectiv;

Pe lângă evaluarea funcţiilor vitale s-au efectuat şi examenul sângelui (hemoleucogramă,

hemoglobină, VSH, ASLO, fibrinogen), exudat faringian, examen sumar de urină, pe baza
rezultatelor acestor examene s-a decis internarea pe Secţia de Gastroenterologiea Spitalului
Judeţean Bacău, pentru tratament.

4.2.Cazul nr. 2 -Culegerea datelor

41
 Pacienta V. S. în vârstă de 35 ani, sex F., născut la 27.02.1980, cu domiciliul în judeţul
Bacău, localitatea Bacău, a fost internată în data de 08.09.2018, la Spitalul Judeţean Bacău,
Secţia de Gastroenterologie cu următoarea simptomatologie: dureri epigastrice violente,
crampe abdominale, greaţă, vărsături, diaree, anxietate, insomnie.
În urma investigaţiilor clinice şi paraclinice s-a pus diagnosticul de Gastrită
flegmonoasă.
Din discuţiile purtate cu pacientul şi cu familia sa am aflat că este căsătorită şi are 1
copil. Locuieşte împreună cu soţul şi copilul într-un apartament cu 2 camere, confortabil.
Condiţiile de viaţă şi de muncă sunt bune, este o persoană retrasă, cu obiceiuri de viaţă
adecvate fără abuzuri. Nu fumează, nu consumă băuturi alcoolice, îi place să citească, să
asculte muzică şi să călătorească. Este de religie ortodoxă.
Pacienta prezintă o greutate de 57 kg şi o înălţime de 1,55 m, grupa sanguină O I cu
Rh+.
Pacienta prezintă următoarele antecedente personale: în 2008 a fost diagnosticată cu
hepatită virală A pentru care a urmat tratament ambulatoriu, cu evoluţie favorabilă. Din
istoricul medical al familiei am aflat că mama acesteia este hipertensivă, iar tatăl este
diagnosticat cu diabet zaharat tip I.
Motivele pentru care pacienta s-a prezentat la Unitatea de Primiri Urgenţe Bacău, la
data de 18.06.2015 au fost următoarele manifestări de dependenţă:
 dureri epigastrice violente,
 greaţă,
 vărsături,
 diaree
 anxiatate;
 insomnie;
 deshidratare;
 inapetenţă; pirozis;
 nelinişte;

42
  crampe abdominale;
 dureri spastice;
 meteorism abdominal

Din discuţia avută cu pacienta, reiese că aceste simptome au apărut în urmă cu o săptămână, iar
de 2 zile aceasta a început să se simtă din ce în ce mai rău,ceea ce a determinat-o să solicite o
ambulanţă pentru a-o transporta la U.P.U. Bacău.
În urma evaluării funcţiilor vitale s-au constatat următoarele valori:
 Respiraţia: creşterea frecvenţei respiratorii 20 respiraţii/min;
 Puls: 78 pulsaţii/min;
 T.A. 120/70 mmHg;
 Temperatură: 36,80C.
Problemele pacientei:
 Perturbarea constantelor biologice manifestată prin variaţii ale valorilor
acestora;
 Alimentaţie şi hidratare inadecvată prin deficit cantitativ şi calitativ;
 Disconfort;
 Eliminare inadecvată manifestată prin diaree, meteorism şi crampe abdominale;
 Perturbarea somnului;
 Anxietate;
 Comunicare ineficientă la nivel afectiv;

Pe lângă evaluarea funcţiilor vitale s-au efectuat şi examenul sângelui (hemoleucogramă,

hemoglobină, VSH, ASLO, fibrinogen), exudat faringian, examen sumar de urină, pe baza
rezultatelor acestor examene s-a decis internarea pe Secţia de Gastroenterologiea Spitalului
Judeţean Bacău, pentru tratament.

43
 Plan de îngrijire a pacientei V. S. internată de la data de
08.09.2018 la data de 13.09.2018

Nevoia Obiective Intervenţii Evaluare

afectată
Rol autonom Rol delegat
Diagnostic de
nursing
Nevoia de a Determinare - pregătesc psihic La indicaţia 08.09.2018-Constantele
respira şi a a pacienta şi îi explic medicului recoltez biologice au următoarele
avea o bună constantelo necesitatea efectuării sânge prin puncţie valori:TGO=25U/L;TGP=21
circulaţie r biologice. tehnicii astfel venoasă, în U/L;
Modificarea Pacienta să încât să existe o bună vederea efectuării
constantelor aibă o comunicare şi analizelor: Creatinină=2,8mg%;
biologice, stare de colaborare; Hemoleucogramă Uree=49mg/dl
datorită bine, de - obţin consinţământul completă, VSH = 78 mm/h; Glicemie
boli confort şi scris al pacientei hemoglobină; =98 mg%;
manifestată securitate. pentru efectuarea hematocrit;VEM,T Hemoglobină=11,3g/dl
prin valori Pacienta recoltării de sânge; GO, TGP, GGT, Hematocrit=47%
patologice. să fie
- pregătesc Proteinograma, Trombocite=478*103/μL;
echilibrată materialele Transaminaze, VEM=98fL;
psihic. necesare colesterol, Colesterol=146mg%;
Pacienta recoltării produselor HDL LDH, Trigliceride=257mg%;
să nu
biologice; LDL, calcemie, 12.09.2018
Devină - respect măsurile fibrinogen, VSH = 48 mm/h;
sursă de de asepsie şi glicemie, uree, Creatinină=0,8mg%;
infecţii antisepsie pentru a evita acid uric, Trombocite=428*103/μL;
nosocomiale infecţiile. - corectez creatinină, Trigliceride=147mg%;
Pacienta tulburările electrolitice şi trigliceride.
să-şi
rezerva alcalină, fac
satisfacă bilanţul lichidelor
intrate şi eliminate;
celelalte - informez şi explic
nevoi pacientei posibilele
fundamental Accidente şi incidente
e ale puncţiei
venoase;

44
Nevoia afectată Obiective Intervenţii Evaluare
Diagnostic de
Rol autonom Rol delegat
nursing
Nevoia de a Pacienta să- fac bilanţul lichidelor La indicaţia 08.09.2018-
bea şi a prezinte o ingerate şi eliminate; medicului Pacienta se
mânca stare de- asigur mese mici echilibrez alimentează
Alimentaţie şi bine fizică cantitativ şi la intervale hidroelectrolitic insuficient
hidratare şi psihică. scurte de timp pacienta, cantitativ şi
inadecvată - fracţionez necesarul administrând: calitativ.
prin deficit Pacienta caloric în trei mese Ser fiziologic 09.09-
cantitativ şi să fie principale şi două 0,9%, 1 flacon 10.09.2018-
calitativ gustări, astfel încât să 250 ml soluţie Pacienta
alimentată
datorită bolii şi hidratată evit consumul de perfuzabilă; ascultă sfaturile
manifestată alimente în cantităţi Glucoză10% 2 date cu privire
corespuzato
prin scădere r cantitativ mari la o singură masă; flacoane a câte la regimul
ponderală. şi calitativ - aerisesc bine salonul alimetar pe
250 ml; i.v., ritm
înainte de fiecare masă; care
în decurs de 50- 60p/min.
supraveghez pacienta în trebuie
de 2 zile. La indicaţia
timpul servirii mesei; să-l urmeze;
medicului
Pacienta - conştientizez pacienta simptomele s-
administrez:
asupra impotanţei au diminuat.
- complex de
să fie regimului alimentar în 11.09-
vitamine:
echilibrată menţinerea sănătăţii; 13.09.2019-
nutriţional. urmăresc perfuzia şi Vitamax 1 capsulă Pacienta se
efectul medicamentelor /zi. alimentează
Pacienta să administrate; corespunzător
- Controloc 40 mg
fie - asigur regimul alimentar cantitativ şi
1 tabletă/zi;
echilibrată impus de boală: ceai, calitativ.
din punct compot, legume si carne Cimetidină 200 Pacienta este
de vedere de pasăre sau peşte mg 1 tabletă/zi; conştientă de
psihic. fierte, iaurt Claritromicină importanţa
500 mg, 1 noului regim
comprimat la 12 alimentar şi îşi
ore; să tot interesul
- Amoxiciclină pentru a urma
Forte 500 mg, regimul
alimentar
1 comprimat la 8
impus de boală.
ore;
45
Nevoia afectată Obiective Intervenţii Evaluare
Diagnostic de Rol autonom Rol delegat
nursing
Nevoia de a bea Pacienta să - aşez pacienta în poziţie La indicaţia 08.09.2018-
şi a mânca aibă o stare semişezând, şezând sau medicului suprim Obiectiv
Alterarea de bine, fără în decubit dorsal, cu alimetaţia per-os. nerealizat:
confortului greţuri şi capul într-o parte; La indicaţia persistă
cauzată de vărsături; - protejez lenjeria de pat cu medicului simptomele.
greaţă Pacienta muşama şi aleză, în administrez 09.09.2018-
manifestată funcţie de poziţia următorul Simptomele
prin vărsătură, să fie pacientei; tratament: s-au diminuat,
pirozis. echilibrată - ajut pacienta în timpul Metoclopramid10 dar mai persistă.
hidroelectroli vărsăturilor sprijinind-o; mg,1 comprimat de 10.09.2019-
tic şi - o învăţ să inspire profund; 3 ori pe zi; Pacienta nu mai
acidobazic. încurajez pacienta; ofer Domperidon 10 prezintă greaţă şi
pacientei un pahar cu apă mg 1 vărsături.
Pacienta
să-şi clătească gura după comprimat 3 ori/zi Pacienta este
vărsătură; De-Nol 2 tablete de echilibrată din
să fie
- fac bilanţul lichidelor ori pe zi; La punct de vedere
echilibrată
ingerate şi eliminate; indicaţia medicului psihic.
nutriţional.
- monitorizez funcţiile alimentez parenteral 11.09-

Pacienta să vitale şi vegetative; pacienta, instituind 13.09.2018-

fie echilibrată- urmăresc perfuzia şi perfuzii cu glucoză Pacienta se

din punct de efectul medicamentelor 10% 500 ml în ritm alimentează

vedere psihic. administrate; de 40 picături/min, corespunzător;
- rehidratarea orală se va hidrolizante de starea pacientei

46
 începe încet, cu cantităţi s-a îmbunătăţit
proteine şi
mici de lichide reci, considerabil;
amestecuri de
oferite cu linguriţa. Pacienta este
aminoacizi
echilibrată
Vitamina B6 o
hidroelectrolitic
fiolă, Vitamina C o
şi acidobazic.
fiolă, 500
mg.

Nevoia Obiective Intervenţii Evaluare

afectată
Rol autonom Rol
Diagnostic de
delegat
nursing
Nevoia de a Pacienta să - asigur alimentaţie La indicaţia 08.09-
elimina aibă tranzit hidrică, în primele 48 medicului 09.09.2018-
Eliminare intestinal în ore; servesc pacienta cu administrez Obiectiv
limite ceai neîndulcit (mentă, următorul tratament: nerealizat;
inadecvată fiziologice. coarne,) supă de morcov,- Antidiareice: persistă
datorită bolii zeamă de orez; asigur Hidrasec30 mg, 2 simptomele
manifestată prin Pacienta să fie hidratarea pacientei (2 l plicuri de 3 ori pe enumerate.
diaree, echilibrată apă/zi) zi; 10.09-
hidro- - treptat, introduc mici - Antispastice 11.09.2018-
meteorism electrolitic. cantităţi de carne slabă, Scobutil10 mg, 1 Pacienta
abdominal şi fiartă, brânză de vaci, comprimat de 3 ori răspunde
crampe Pacienta pâine prăjită; supe pe zi. favorabil la
abdominale. să-şi strecurate din legume; - Antibiotice: tratament, aceasta
satisfacă - după 4 zile administrez Claritromicină prezintă un
pacientei o alimentaţie 500 mg, tranzit intestinal
celelalte nevoi mai completă; în limite
fundamenatale. monitorizez funcţiile 1 comprimat la 12 fiziologice.
vitale şi vegetative şi le ore; Amoxiciclină În urma
Pacienta să fie notez în foaia de Forte 500 mg, 1 bilanţului
echilibrat observaţie a pacientului. comprimat la 8 ore; ingestie-excreţie
psihic. - calculez cantitatea de La indicaţia am obţinut
lichide ingerate şi medicului combat următoarele
perfuzate şi cantitatea de meteorismul valori : Intrări =
lichide eliminată; abdominal prin 3000 ml; Ieşiri =
- liniştesc pacienta, o administrare de 2400 ml;
încurajez să-şi exprime Carbocit200 mg 1 Pacienta nu mai
emoţiile şi sentimentele comprimat/zi prezintă
în legătură cu starea sa; meteorism

47
 suplinesc pacienta abdominal.
în satisfacerea nevoilor 12.09-13.09.2019
fundamentale;
Pacienta este
echilibrată hidro-
electrolitic şi
psihic.

Nevoia Obiective Intervenţii Evaluare

afectată Rol autonom Rol delegat
Diagnostic de
nursing
Nevoia de a Pacienta - asigur liniştea nocturnă La indicaţia 08.09.2018-
dormi şi a se să şi condiţiile de confort medicului Pacienta
odihni termic; creez o senzaţie administrez doarme 5 ore
beneficieze
Perturbarea de bine pacienteiprintr- următorul pe noapte, cu
de un
orelor de o atmosferă tratament: treziri
somn
somn datorită corespunzatoare Diazepam 2 ml repetate;
corespunză
stării - învăţ pacienta să (10 mg) o fiolă 09.09.2018-
tor
generale practice tehnici de seara la ora 21 Pacienat
cantitativ
alterate relaxare; recomand o i.m. doarme 6 ore
şi calitativ,
manifestată baie caldă înainte de Algocalmin1 pe noapte fără
respectiv,
prin culcare; explic fiolă (2 ml) i.m. întrerupere;
pacienta să
insomnii, pacientei rolul simpromele s-
doarmă 7- Motilium
fatigabilitate, somnului şi odihnei au diminuat,
8 ore pe (Domperidona)
somn agitat pentru refacerea dar mai
noapte fără 10
şi treziri organismului; persistă;
treziri;
frecvente. - sfătuiesc pacienta că mg 1 comprimat 10.09-
la 8 ore.
Pacienta să evite mesele copioase 11.09.2018-
şi stimulentele(cafea, Pacienta
Claritromicină
diminueze cola) înainte de beneficiază de
starea de culcare; un somn
500
fatigabilita - solicit pacientei şi o corespunzător
te ajut să evite aţipirile cantitativ şi
mg,
din cursul zilei, calitativ;
antrenându-o în pacienta
1 comprimat la
activităţi de relaxare doarme 7 ore
12 ore;
- observ şi notez pe noapte fără
Amoxiciclină
calitatea orarului de treziri;
Forte 500 mg, 1
somn, gradul de simptomele au
comprimat la 8
satisfacere a celorlalte dispărut.
ore;
nevoi; întocmesc cu 12.09-
48
 paceinta un program de De-Nol 2 tablete 13.09.2018-
odihnă. de ori pe zi Pacienta
prezintă o stre
generală bun
Şi se
odihneşte
corespunzător
(8 ore pe
noapte)

Nevoia Obiective Intervenţii Evaluare

afectată
Rol autonom Rol
Diagnostic delegat
de nursing
Nevoia de Pacienta să - favorizez adaptarea La indicaţia 08.09.2018-
a evita fie pacientei la noul său medicului Persistă
pericolele echilibrată mediu cel spitalicesc, administrez anxietatea şi
Anxietate din punct aerisesc salonul, asigur următorul dezorientare în
datorită stării de vedere liniştea în salon; tratament timp şi spaţiu.
generale psihic. - comunic în permanenţă medicamentos: 09.09-
alterate şi cu pacienta, îi ofer Bromazepam 10.09.2018-
necunoaşterii Pacienta să lenjerie de pat curată, 1,5 mg 2 Pacientase
prognosticulu se poată creez un mediu optim comprimate/zi acomodează cu
i bolii orienta pentru pacientă ca oral; greu situaţiei;
Manifestată temporo- aceasta să-şi poată Doxepina 25mg- nu
prin spaţial. exprima emoţiile şi 1 comprimate/zi se simte
dezorientare nevoile, oral; confortabil în
în timp şi Pacienta să - îi explic clar şi deschis spital; anxiatatea
spaţiu. fie liniştită despre îngrijiri şi La indicaţia s-a diminuat, dar
şi convinsă investigaţiile ce medicului conduc mai persistă.
de prezenţa urmează a fi efectuate, pacienta către 11.09-
personalulu - asigur legătura pacientei cabinetul de 13.09.2018-
i medical cu familia prin vizite psihologie pentru Simptomele au
care are frecvente, susţinere dispărut odată
menirea de - îi explic importanţa psihologică; cu
ai fi alături, cooperări sale cu îmbunătăţirea
de a o cadrele medicale. stării generale.
sprijini şi - ajut pacienta Pacienta este
ajuta în să-şi recunoască convinsă de
momentele anxietatea; disponibilitatea
dificile. - ajut pacienta echipei de

49
 să-şi recunoască îngrijire.
capacităţile şi
preferinţele;
- las pacienta să facă tot
ceeace poate cu
propriile sale mijloace.

Nevoia Obiective Intervenţii evaluare

afectată Rol autonom Rol delegat
Diagnostic
de nursing
Nevoia de a Pacienta să - preiau pacienta în La indicaţia 08.09.2018-
comunica se poată momentul internării şi medicului Pacienta
Comunicare afirma, să mă prezint cu numele, pacienta este refuză să
aibă funcţia şi rolul meu în consiliat comunice cu
ineficientă la percepţie echipa de îngrijire; psihologic de colegii de
nivel afectiv pozitivă de - liniştesc pacienta cu către specialistul salon şi
datorită bolii sine; privire la starea sa; din cadrul secţiei personalul
manifestată de 3 ori pe medical;
- cercetez posibilităţile
prin Pacienta să săptămână. 09.09-
de comunicare a
dificultatea de 10.09.2018-
comunice bolnavei; ascult
a se afirma, La indicaţia Pacienta se
neliniştea pacienta fără a o
de a-şi medicului acomodează
echipei de întrerupe; manifest
exprima administrez - cu greu
îngrijire; foarte multă răbdare şi
sentimentele, Xanax0,25 mg 1 situaţiei,
înţelegere;
ideile, Pacienta să - tabletă per os comunică
creez condiţii optime în
opiniile, fie ferită de seara la ora 20. puţin cu
salon, de confort şi
dificultatea de pericole colegii de
intimitate, permiţând
a stabili interne sau salon, începe
accesul persoanelor
legături externe. să coopereze
strict necesare acordării
comunicative cu personalul
îngrijirilor;mângâi
cu semenii, medical.
bolnava în timp ce mă
depresie, 11.09-
adresez ei şi o asigur de
apatie, 13.09.2018-
prezenţa mea în toate
tristeţe. Pacienta
momentele dificile;
comunică bine
- antrenez bolnava în
50
 diferite activităţi care cu personalul
să-i dea sentimentul de medical şi cu
utilitate. colegii de
- învăţ pacienta tehnici salon;
de afirmare de sine; simptomele au
tehnici de relaxare şi dispărut.
de comunicare;

Nevoia Obiective Intervenţii Evaluare

afectată
Diagnostic de Rol autonom Rol delegat
nursing
Nevoia de a Pacienta să- exploreaz nivelul de La indicaţia 08.09-
învăţa cum cunoştinţe al pacientei medicului 09.09.2018-
acumuleze
să-ţi păstrezi privind boala, modul de pacienta Pacienta nu are
noi
sănătatea manifestare, măsurile continua suficiente
cunoştinţe
Deficit de preventive şi curative, şedinţele de cunoştinţe
referitor la
cunoştinţe din modul de participare la psihoterapie de despre boală.
boala sa.
cauza lipsei de procesul de recuperare; trei ori pe 10.09.2018-
Pacienta să
informaţii - sfătuesc pacienta să săptămână. Pacienta
despre dobândeasc vorbească cu alte ascultă cu
evoluţia bolii, ă atitudini, mămici: să se sfătuiescă, Întreaga echipă atenţie toate
manifesta prin obiceiuri şi să facă schimb de medicală este recomandările
cunoştinţe deprinderi experienţe; alături de şi sfaturile
insuficiente noi. - stimulez dorinţa de pacientă date. Este
despre boală, Pacienta să cunoaştere a pacientei; susţinându-o din interesată să
prognostic, cunoască - motiveaz importanţa punct de vedere afle mai multe
tratament, toate datele acumulării de noi moral. informaţii
complicaţii, despre cunoştinţe şi verific dacă despre boala
recuperare. boala sa în pacienta a înţeles corect sa.
limita informaţiile date; 11.09-
capacităţii - constientizez pacienta 13.09.2018-
sale de a asupra propriei sănătăţi; Pacienta este
înţelege. - identific obiceiurile şi atrasă pe zi ce
deprinderile greşite ale trece să

51
 pacientei, iar pe cele descopere şi să
dăunătoare cunoască mai
sănătăţii sale încerc sa le multe, citeşte
corectez; foarte mult şi
este foarte
receptivă la
informaţiile noi
despre boala
sa.

EVALUARE FINALĂ

Pacienta V. S. a fost internată la Spitalul Judeţean Bacău Secţia de

Gastroenterologiedata de 08.09.2018, cu următoarele simptome:dureri epigastrice violente,
greaţă,vărsături, diaree, anxiatate; insomnie; deshidratare; inapetenţă; pirozis; nelinişte; crampe
abdominale; dureri spastice; meteorism abdominal.
În urma investigaţiilor efectuate: evaluarea funcţiilor vitale, examenul sângelui
(hemoleucogramă completă, biochimieă, VSH, fibrinogen), ecografie abdominală, examen
sumar de urină, pacientul este transportat pe Secţia de Gastroenterologie stabilindu-i-se
diagnosticul de gastrită flegmonoasă.
Pe toată durata spitalizării pacientul a primit tratament cu:
 Ser fiziologic 0,9%, 1 flacon 250 ml soluţie perfuzabilă;
 Glucoză 10% 2 flacoane a câte 250 ml; i.v., ritm de 50-60 p/min.
 complex de vitamine: Vitamax 1 capsulă /zi.
 Controloc 40 mg 1 tabletă/zi;
 Cimetidină 200 mg 1 tabletă/zi;
52
  Claritromicină 500 mg, 1 comprimat la 12 ore;
 Amoxiciclină Forte 500 mg, 1 comprimat la 8 ore;
 Xanax 0,25 mg 1 tabletă per os seara la ora 20
 Bromazepam 1,5 mg 2 comprimate/zi oral;
 Doxepina 25 mg - 1 comprimate/zi oral;
 Diazepam 2 ml (10 mg) o fiolă seara la ora 21 i.m.
 Algocalmin 1 fiolă (2 ml) i.m.
 Motilium (Domperidona) 10 mg 1 comprimat la 8 ore.
 Hidrasec 30 mg, 2 plicuri de 3 ori pe zi;
 Scobutil 10 mg, 1 comprimat de 3 ori pe zi.
 Carbocit 200 mg 1 comprimat/zi; De-Nol 2 tablete de ori pe zi
În urma tratamentului şi a îngrijirilor medicale pacientul se externează în data de
13.09.2018 în stare vindecată cu următoarele recomandări:
 evitarea meselor în cantitate mare şi la intervale mari
 evitarea alimentelor greu digerabile, iritante pentru stomac (condimente, prăjeli, sosuri,
cafea, conserve)
 respectarea regimului alimentar – consumul de mese în cantităţi mici şi dese(5-7 mese
pe zi)
 evitarea efortului fizic, a stresului

4.3.Cazul nr. 3 - Culegerea datelor

Pacientul B.G., de sex masculin, în vârstă de 57 ani, cu domiciliul în Bacău, a fost

internat de urgenţă în data de 15.05.2019 la Spitalul Judeţean Bacău, Secţia de
Gastroenterologie cu următoarea simptomatologie:senzaţie de arsură la nivelul stomacului,
dureri în partea superioară a abdomenului, balonare, greaţă, vărasături, inapetenţă, hematemeză
uşoară, palpitaţii, dispnee,anxietate, paliditate, stare generală alterată.
În urma investigaţiilor clinice şi paraclinice s-a pus diagnosticul de Gastrită
flegmonoasă.

53
 Din discuţiile purtate cu soţia pacientului, am aflat că este căsătorit şi are 2 copii.
Locuieşte împreună cu soţia într-un apartament cu 3 camere, confortabil, având ocupaţia de
inginer mecanic. Condiţiile de viaţă şi de muncă sunt bune. Pacientul este un mare fumător,
fumează 2 pachete de ţigări pe zi şi consumă alcool periodic. Este de religie ortodoxă.
Pacientul prezintă o greutate de 78 kg şi o înălţime de 1,81 m, grupa sanguină OI cu
Rh+.
Antecedente personale: în urmă cu 10 ani a fost diagnosticat cu hipertensiune arterială
pentru care respectă regim hiposodat şi urmează tratament cu: Tertensif 1,5 mg, 1
comprimat/zi; Metoprolol 100 mg 1 comprimat de 2 ori pe zi. În urmă cu 2 ani a fost
diagnosticat cu ulcer duodenal, pentru care a urmat tratament ambulatoriu, cu evoluţie
favorabilă. Antecedente heredocolaterale: mama-hipertensiune arterială, tatăl diabet zaharat.
Motivele pentru care pacientul s-a prezentat la Unitatea de Primiri Urgenţe Bacău, la
data de 15.06.2015 au fost următoarele manifestări de dependenţă:
 senzaţie de arsură la nivelul stomacului, dureri în partea superioară a abdomenului,
 greaţă,
 vărsături,
 inapetenţă,
 hematemeză uşoară,
 palpitaţii,
 dispnee,
 anxietate,
 paliditate,
 insomnie, epuizare fizică
 stare generală alterată.
Problemele paceintului:
- Respiraţie superficială manifestată prin tahipnee;
- Posibilă alterare a activităţii cardiace datorită bolii
- Alterarea nutriţiei – deficit
- Stare generală alterată
- Anxietate
54
În urma evaluării funcţiilor vitale s-au constatat următoarele valori:
- Respiraţia: creşterea frecvenţei respiratorii 26 respiraţii/min;
- Puls: bradicardie 48 pulsaţii/min;
- T.A. hipertensiune arterială 170/90 mmHg;
- Temperatură: febră moderată 38,50C.
Pe lângă evaluarea funcţiilor vitale s-au efectuat şi examenul sângelui (hemoleucogramă,
hemoglobină, VSH, fibrinogen), examen sumar de urină, radiografie abdominală, ecografie
abdominală, computer tomograf, iar pe baza rezultatelor acestor examene s-a decis să se intervină
chirurgical de urgenţă.

Plan de îngrijire a pacientului A.G.

internat de la data de 15.05.2019 la
data de 20.05.2019
Diagnostic de Obiective Evaluare
Intervenţii
îngrijire
Rol propriu Rol
delegat
Nevoia de a Pacientul să - umezesc aerul din Administrez la 15.05.2019
respira şi nu mai încăpere, asigurând o indicaţia -În urma
îngrijirilor
a avea o bună Prezinte umiditate de 60%; medicului: acordate
modificări pacientul
prezintă
circulaţie Ale - învăţ pacientul să facă - O2 cu debit de 2-4 o uşoară
frecvenţei gimnastică l/minut. În ameliorare a
Respiraţie
stării
superficială respiratorii. respiratorie; cazul în care
oxigenoterapia se generale.
cauzată de - monitorizez în dovedeşte Pacientul
55
 durere permanenţă funcţiile vitale ineficientă prezintă valori
şi vegetative.
manifestată Pacientul - asigurarea repaosului administrez sulfat ale respiraţiei
prin tahipnee să prezinte o absolut la pat înpoziţie de magneziu cât mai
(26 respiraţieîn semişezândă sau decubit injectat i.v. lent (10 Apropiate de
respiraţii/min). limitele dorsal cu – 20 ml); limitele normale
normale capul într-o parte. - aplic o -Claritromicină 500 pentru vârsta lui,
Pentu vârsta pungă de gheaţă pe mg, 1 Acesta având 20
lui, abdomen; comprimat la 12 respiraţii/min.
respectiv - realizez un ore; 16.05.2019-
16-18 climat liniştit, calm, - Amoxiciclină R=17respiraţii/m
r/min. asigurând pacientul de Forte 500 mg, in
Pacientul să întreaga disponibilitate în 1 comprimat la 8 17.05.2019-
fie acordarea îngrijirilor- mă ore; R=18respiraţii/m
adresez cu calm in 18.06-
echilibrat -Gastrozepin 50
pacientului şifamili R=16respiraţii/m
psihic mg 1
asigurându-ică in.
comprimat de 2 ori
echipa de îngrijire va face
pe zi 19.05.2019-
tot posibilul pentru o
R=17respiraţii/m
evoluţie bună, fără in.
complicaţii
20.05.2019-
R=17respiraţii/m
in
Nevoia Obiective Intervenţii Evaluare
afectată
Rol autonom Rol delegat
Diagnostic
de nursing
Nevoia de a Pacientul să -Asigur repausul absolut la La indicaţia 15.05.2019-
respira şi a prezinte o pat până la intervenţia medicului Pacientul
avea o bună bună chirurgicalăîn poziţie cât administrez: -O24-6 răspunde
circulaţie circulaţie cu mai comodă. l prin sondă nazală favorabil la
Posibilă valori ale -Monitorizez T.A şi pulsul - Preductal 35 mg 2 tratament, TA
alterarea tensiunii ori decâte ori este nevoie; capsule/zi tinde spre valori
Activităţii Arteriale şi -Tertensif 1,5 mg, 1 normale
cardiace ale - Explic pacientului comprimat/zi; T.A=150/90mm
datorită bolii pulsului fiecaretehnică pe care -Metoprolol Hg
manifestată cuprinse în o execut pentrua evita 100 mg 1 16.05.2019-
prin limitele stresul. comprimat de 2 ori Pacientul
normale -Ajut pacientul în pe zi prezintă o
hipertensiune corespunzăt satisfacerea nevoilor La indicaţia circulaţie
arterială oare vârstei: fundamentale pentru a medicului adecvată
(TA=170/90m TA max = evita oboseala. echilibrez T.A=140/80mm
56
mHg) şi hidroelectrolitic Hg
brahicardie 115-140/ TA - conţientizez pacientul pacientul 17.05.2019-
(pulsul= min =75-90 asupra stadiului hidratându-l cu 500 T.A=130/80mm
48/min), mmHg; bolii sale, asupra gradului ml NaCl 0,9% Hg
palpitaţii. puls= de efort pe care P.E.V. 70 18.05.2019-
60-80 poate să-l depună, asupra picături / min. T.A=130/60mm
pulsaţii/min. importanţei Hg
continuării tratamentului 19.05.2019-
medicamentos; T.A=120/70mm
Pacientul să monitorizez TA, pulsul şi Hg
fie notez valoarea 20.05.2019-
echilibrat acestora în foaia de T.A=120/80mm
hidroelectrol temperatură; urmăresc Hg
itic. efectul
medicamentelor;învăţ
pacientul să
reducă grăsimile şi clorura
de sodiu din
alimentaţie; să renunţe la
fumat

Nevoia Obiective Intervenţii Evaluare

afectată
Rol autonom Rol delegat
Diagnostic
de nursing

57
Nevoia de a Pacientul - asigur mese în La indicaţia 15.05.2019-
bea şi a concentraţii mici şi dese medicului Pacientul
mânca să fie (5-7 mese pe zi). administrez: menţine greaţa
Alterarea alimentat şi - administrez pacientului- Metoclopramid – şi vărsătura;
nutriţiei – hidratat un regim uşor digerabil 2 ml 2 fiole/zi – 16.05.2019-
deficit corespuzăto evitând alimentele care intramuscular la Simptomele s-
datorită r cantitativ produc balonări,greu interval de 8 ore; au diminuat,
prezenţei şi calitativ digerabile; - Claritromicină dar mai
greţurilor şi în decurs de - explic pacientului 500 mg, 1 persistă.
vărsăturilor 2 zile. regimul corespunzator comprimat la 12 Pacientul este
manifestată bolii sale: lactate, carne ore; conştient de
prin Pacientul să slabă fiartă, legume, - Amoxiciclină importanţa
inapetenţă, fie făinoase, fructe coapte; Forte 500 mg, 1 noului regim
scădere echilibrat - învăţ pacientul valoarea comprimat la 8 alimentar şi îşi
ponderală. din punct energetică a alimentelor ore; dă tot interesul
de vedere şi necesarul de calorii în - Gastrozepin 50 pentru a urma
nutriţional. funcţie de activităţile mg 1 comprimat regimul
fizice şi de vârstă; de 2 ori pe zi; alimentar
Pacientul să - servesc pacientul cu - Omeprazol 20 impus de boală.
conştientize alimente la o mg, 1 capsulă/zi; 17.05-
importanţa temperatură optimă, la 20.05.2019-
regimului ore regulate şi prezentate Senzaţia de
impus de atrăgător; greaţă a
boală. - fracţionez necesarul dispărut.
caloric în 3 mese Pacientul se
principale şi 2 gustări, alimentează şi
astfel încât să evit hidratează
consumul de alimente în corespuzător
cantităţi mari la cantitativ şi
o singură masă; calitativ.

Nevoia Obiect Intervenţii Evaluare

58
 afectată ive Rol autonom Rol delegat
Diagnostic
de nursing
Nevoia de a Pacientul -administrez medicaţia La indicaţia 15.05-
se mişca şi a să prezinte recomandată de medic; medicului 16.05.2019
avea o bună o stare de -suplinesc pacientul, la continui - În urma
postură bine fizică nevoie, pentru administrarea
tratamentului
Vertij intens şi psihică; satisfacerea nevoilor tratamentului
administrat
datorită stării sale, îl servesc la pat cu amintit anterior şi
starea
generale Pacientul cele necesare; acord urmăresc efectul
pacientului s-a
alterate să-şi sprijin pacientului în medicamentelor:
îmbunătăţit,
manifestate păstreze o ridicarea la marginea - Claritromicină
dar solicită
prin bună patului şi în deplasarea 500 mg, 1
totuşi ajutor
imposibilitat poziţie şi pentru satisfacerea comprimat la 12
pentru unele
ea menţinerii să se nevoilor fiziologice; ore;
nevoi.
îndelungate a deplaseze -recomand bolnavului - Amoxiciclină
17.05-
poziţie fără repaus la pat şi asigur Forte 500 mg, 1
18.05.2019-
ortostatice. probleme în salon condiţii optime comprimat la 8
Pacientul se
de lumină şi linişte; ore;
Pacientul -asigur o alimentaţie deplasează
- Gastrozepin 50
să fie normocalorică singur la sala
şi mg 1 comprimat
echilibrat de mese şi îşi
hiposodată; de 2 ori pe zi;
psihic. satisfice singur
-însoţesc pacientul în - Omeprazol 20
micile deplasări prin mg, 1 capsulă/zi;
necesităţile
salon şi îl ajut în La indicaţia
fiziologice.
satisfacerea unor nevoi medicului se
19.05-
pentru a preveni susţine
20.05.2019-
eventualele accidentări; nutritional
Pacientul
- învăţ pacientul să nu se pacientul cu
prezintă stare
ridice brusc din soluţie de
general bună;
pat şi să stea în poziţie glucoză 10% 500
se deplasează
şezând câteva minute ml
şi îşi satisfice
înainte de a se ridica. + vitamina B6 2
singur nevoile.
fiole + vitamina
C 2 fiole în ritm
de 70 pic/sec;

59
 Nevoia Obiecti Intervenţii Evalua
afectată ve re
Rol autonom Rol
Diagnostic de delegat
nursing
Nevoia de a Pacientul - aerisesc salonul înaintea La indicaţia 15.05.2019
dormi şi a se să somnului nocturn;creez medicului -Obiectiv
odihni beneficieze un climat de încredere, administrez soluţie nerealizat.
Somn de încurajez şi liniştesc perfuzabilă NaCl Pacientul
superficial un pacientul pentru a- şi 0.9%, 500 ml + menţine
număr de recăpăta echilibrul psihic; Glucoză simptomele
datorită bolii
ore - elaborez împreună cu 5%, 500 ml, i.v. enumerate.
manifestată
de pacientul un program de 16.05-
prin insomnie,
somncoresp activitate care să 17.05.2019
oboseală şi La recomandarea
unzător corespundă stării -Pacientul
inactivitate. medicului conform
vârstei sale. pacientului şi prezintă o
Pacientul să posibilităţilor foii de observaţie diminuarea
doarmă 7-8 organismului şi solicit administrez oboselii şi
ore pe pacientului şi îl ajut să antialgice uşoare insomniei.
noapte fără evite aţipirile din cursul de tipul Pacientul nu mai
întrerupere. zilei, antrenându-l în Algocalmin 1 fiolă aţipeşte în
Pacientul să astfel de activităţi de dizolvată în 100 ml timpul zilei şi
fie activ, relaxare ser fiziologic reuşeşte să
cooperant. - planific îngrijirile şi doarmă 7 ore pe
Pacientul să intervenţii delegate astfel administrat noapte fără
nu mai încât să evit trezirea intravenos în ritm întrerupere.
prezinte pacientului între orele 22- de 80 pic/min. 18.05-
somnolenţă 06 dimineaţa. 20.05.2019-
şi oboseală. - observ şi notez calitatea Pacientul are un
orarului de somn, gradul somn
de satisfacere a celorlalte corespunzător
nevoi,observ efectul vârstei, acesta
tratamentului dorme 8 ore pe
medicamentos asupra noapte, în
pacientului; evit intervalul 22-
vizitele lungi 06. Simptomele
au dispărut;
pacientul este
odihnit.

60
 Nevoia Obiecti Intervenţii Evaluare
afectată ve
Rol autonom Rol
Diagnostic de delegat
nursing
Nevoia de a Pacientul să - realizez un climat liniştit, La indicaţia 15.05-
evita comunice în calm,asigurând medicului se 16.05.2019-
pericolele orice pacientului întreaga continuă Pacientul
Alterarea stăriimoment disponibilitate în menţine
generale neliniştea sa acordarea îngrijirilor. tratamentul simptomele
datorită bolii echipei de - mă adresez cu calm antidepresiv cu: 17.05-18.05.2019-
manifestată îngrijire. pacientului şi familiei Doxepina 25 mg - Starea de anxietate
prin anxietate, Pacientul să asigurându-i că echipa de 2 comprimate/zi s-a diminuat
nelinişte. fie convins îngrijire va face tot oral. semnificativ, dar
de prezenţa posibilul pentru o evoluţie mai persistă.
personalului bună, fără complicaţii. 19.05-20.05.2019-
medical care- asigur pacientul de Pacientul este
este prezenţa mea în toate liniştit, anxietatea
disponibil momentele dificile. a dispărut.
să-l sprijine
mereu
Nevoia de a fi Pacientul să- - câştig încrederea - la indicaţia 15.05-16.05.2019-
preocupat în şi recapete pacientului prin modul medicului conduc Obiectiv
vederea încrederea şi meu de comportare şi prin pacientul către nerealizat.
realizării. stima de discuţiile purtate;îl cabinetul de Simptomele
Sentiment de sine. conving de importanţa sa psihologie pentru persistă.
inutilitate în cadrul familiei şi de susţinere 17.05-20.05.2019-
datorită responsabilitatea ce- i psihologică; Pacientul a înţeles
incapacităţii Pacientul să revine; că strea lui este
de a-şi poată realiza - ajut pacientul să cunoască una trecătoare, că
îndeplini rolul şi aprecia şi să-şi însuşească daca va respecta
său specific obiectiv criteriile de control care-l tratamentul
manifestat activităţile ajută în aprecierea recomandat va
prin sale. activităţii sale zilnice, a putea lucra şi va
descurajare, obiectivelor realizate. putea să-şi
depresie, ajut pacientul să întreţină
dezolare. realizeze o percepere justă familia.
a realităţii,

61
Nevoia Obiective Intervenţii Evalua
afectată re
Diagnostic Rol autonom Rol
de delegat
nursing
Nevoia de Pacientul să nu - încurajez pacientul şi îi La indicaţia 15.05-
a fi mai prezinte explic că în acest stadiu medicului se 16.05.2019-
preocupat stare de stres al bolii reacţiile pe care continuuă Apatia,
în vederea pe parcursul le are sunt normale şi tratamentul
tristeţea persist.
realizării. spitalizării. vor dispărea odată cu antidepresiv
Diminuare ameliorarea. indicat anterior 17.05-
a puterii de Pacientul să - sfătuiesc echipa de cu: 18.05.2019
concentrar comunice îngrijire să abordeze o Doxepina 25 mg
-Ȋn urma
e datorită neliniştea sa atitudine ce presupune - 1 comprimate/zi
bolii şi echipei de multă răbdare şi oral; discuţiilor şi
preocupări îngrijire; înţelegere; La indicaţia activităţilor
i cu privire - asigur pacientul de medicului avute cu
la evoluţia prezenţa mea în toate pacientul continuă pacientul acesta
bolii şi Pacientul să momentele dificile pe şedinţele de prezintă o stare
posibilele fie liniştit şi toată perioada psihoterapie de bună
complicaţii convins că spitalizării; dispoziţie şi
manifestat prezenţa - liniştesc bolnavul cu încredere în
ă prin personalului privire la starea sa, forţele proprii
deficit de medical are explicându-i scopul şi înlăturând
atenţie, menirea de ai natura intervenţiilor; progresiv apatia
apatie, fi alături, de a - familiarizez bolnavul cu şi tristeţea.
tristeţe. o ajuta mediul său ambiant; 19.05-
şisprijini în - notez orice modificare în 20.05.2019-
momentele comportamentul sau Pacientul
dificile. starea pacientului. ascultă cu
atenţie toate
recomandările
şi sfaturile date.
Este interesat să
afle mai multe
informaţii
despre boala sa

62
 EVALUARE FINALĂ

Pacientul a fost internat la Spitalul Judeţean Bacău Secţia de Gastroenterologieîn

perioada 15.05.2016-20.05.2019, cu următoarele simptome:senzaţie de arsură la nivelul
stomacului, dureri în partea superioară a abdomenului, greaţă, vărsături, inapetenţă,
hematemeză uşoară, palpitaţii, dispnee, anxietate, paliditate, insomnie, epuizare fizică, stare
generală alterată.
În urma investigaţiilor efectuate: evaluarea funcţiilor vitale, examenul sângelui
(hemoleucogramă, hemoglobină, VSH, ASLO, fibrinogen), ecografie abdominală, examen
sumar de urină, pacientul este transportat pe Secţia de Gastroenterologie stabilindu-i-se
diagnosticul de gastrită flegmonoasă.
Pe toată durata spitalizării pacientul a primit tratament cu:
 O2 cu debit de 2-4 l/minut
 Doxepina 25 mg - 2 comprimate/zi oral.
 Claritromicină 500 mg, 1 comprimat la 12 ore;
 Amoxiciclină Forte 500 mg, 1 comprimat la 8 ore;
 Gastrozepin 50 mg 1 comprimat de 2 ori pe zi;
 Omeprazol 20 mg, 1 capsulă/zi;
 Metoclopramid – 2 ml 2 fiole/zi – intramuscular la interval de 8 ore;
 Preductal 35 mg 2 capsule/zi
 Tertensif 1,5 mg, 1 comprimat/zi;
 Metoprolol 100 mg 1 comprimat de 2 ori pe zi
În urma tratamentului şi a îngrijirilor medicale pacientul se externează în data de
16.05.2015 în stare vindecată cu următoarele recomandări:
 evitarea meselor în cantitate mare şi la intervale mari
 evitarea alimentelor greu digerabile, iritante pentru stomac (condimente, prăjeli,
sosuri, cafea, conserve)

63
  respectarea regimului alimentar – consumul de mese în cantităţi mici şi dese(5-7 mese
pe zi)
 evitarea efortului fizic, a stresului

CONCLUZII

Gastrita acută este o formă destul de rară, dar extrem de periculoasă a gastritei acute. Ea
se caracterizează prin inflamaţia supurativă şi prin deteriorarea pereţilor stomacului. Această
formă a gastritei este specifică persoanelor cu sistemul imun slăbit.
Datoritǎ metodelor noi de tratament, pacienţii cu gastrită pot duce o viaţǎ normalǎ, fǎrǎ sǎ
li se impunǎ modificarea stilului de viaţǎ sau restricţii dietetice.
Rolul esenţial al meu ca asistentă medicală constă în a ajuta persoana bolnavă sau
sănătoasă, să-şi menţină sau recâştige sănătatea (sau să-l asiste în ultimele sale clipe) prin
îndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi îndeplinit singur dacă ar fi avut forţa, voinţa sau
cunoştiinţele necesare. Asistenta medicală trebuie să îndeplinească aceste funcţii astfel încât
pacientul să-şi recâştige independenţa cât mai repede posibil.
Ȋngrijirea bolnavului este o muncă de mare răspundere care reclamă cunoştiinţe
profesionale temeinice şi calităţi morale deosebite. Bolnavul, când se internează în spital sau se
supune unui tratament ambulatoriu, îşi încredinţează sănătatea şi chiar viaţa în mâinile acelora
care îl îngrijesc. Ȋngrijirea bolnavului, faţă de societate, dar în special faţă de conştiinţa noastră
personală. Din acest motiv avem datoria de a consacra toata ştiinţa şi energia noastră pentru
îngrijirea bolnavului. După terminarea serviciului trebuie reverificată activitatea întregii zile de
muncă, pentru a nu scăpa nimic din tratamentul bolnavului.
Conduita esenţială pentru a depune o muncă de calitate este dragostea faţă de profesiune
şi muncă.
Valoarea unei asistente este determinată de cunoştiintele ei profesionale precum şi de
volumul cunoştiinţelor pe care le aplică creator la patul bolnavului. Ȋn centrul atenţiei ei trebuie
să fie bolnavul, în a cărei stare sufleteacă trebuie să se transpună, pentru a se putea apropia de el
şi a-i câştiga încrederea. Asistenta trebuie să stăruie să amelioreze starea bolnavului, să-i asigure
64
confortul maxim în cursul îngrijirilor şi să ajute bolnavul să recâştige încrederea şi capacitatea de
a duce o viaţă normală după externare.

BIBLIOGRAFIE

1. Borundel Corneliu - Medicină internă. Pentru cadre medii, Editura All, Bucureşti 2009;
2. Marceanu Crin - Tratat de nursing. Îngrijirea omului sănătos şi bolnav, Editura Medicală,
Bucureşti 2010,
3. Martin Elizabeth A. - Dicţionar de nursing, Editura All, Bucureşti 2011,
4. Niculescu Cezar Th. –Anatomia şi fiziologia omului, Editura Corint, Bucureşti 2009,
5. Titircă Lucreţia - Ghid de nursing, Editura Viaţa Medicală Românească, Bucureşti 2008;
6. Titircă Lucreţia - Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţi medicali, Editura
Viaţa Medicală Românească, Bucureşti 2009;
7. Titircă Lucreţia – Breviar – Explorări funcţionale şi îngrijiri special acordate bolnavului,
Editura Viaţa Medicală Românească, Bucureşti 2009;
8. Titircă Lucreţia – Urgenţe medico-chirurgicale, Editura Viaţa Medicală Românească,
Bucureşti 2008;
9. http://anatomie.romedic.ro/sistemul-digestiv
10. http://www.linkmania.ro/topic/456244-anatomia-corpului-uman/
11. http://sistemuldigestivlaom.blogspot.ro/
12. www.cursurimedicina.ro
13. www.boli-medicina.com
14. http://www.mediculmeu.com/
15. http://www.emedic.ro/

65
 ANEXE

1. Fişa tehnologică privind puncţia venoasă

Puncţia venoasă reprezintă crearea unei căi de acces într-o venă prin intermediul unui ac de
puncţie.
Scop:
 explorator recoltarea sângelui pentru examene de laborator : biochimice, hematologice,
serologice şi bacteriologice;
 terapeutic:
- administrarea unor medicamente sub forma injecţiei şi perfuziei intravenoase;
- recoltarea sângelui în vederea transfuzării sale;
- executarea transfuziei de sânge sau derivate ale sângelui;
- sângerare 300-500 ml în edem pulmonar acut, hipertensiune arterială.

Fig.Nr. 1.- Puncţia venoasă

 venele de la plica cotului (bazilică şi cefalică), unde se formează un M venos prin

anastomozarea lor;
 venele antebraţului;
 venele de pe faţa dorsală a mâinii;

66
 venele subclaviculare;
 venele femurale;
 venele maleolare interne;
 venele jugulare şi epicraniene (mai ales la sugar şi copilul mic);
Pregătirea puncţiei:
- pregătirea materialelor:
- de protecţie: pernă elastică pentru sprijinirea braţului, muşama, aleză;
- pentru dezinfecţia tegumentului tip I;
- instrumentar şi materiale sterile: ace de 25-30 mm, seringi de capacitate (în funcţie de scop),
pense, mănuşi chirurgicale, tampoane;
- alte materiale: garou sau bandă Esmarch, eprubete uscate şi etichetate, cilindru gradat, fiole cu
soluţii medicamentoase, soluţii perfuzabile, tăviţă renală (materialele se vor pregăti în funcţie de
scopul puncţiei)
- pregătirea pacientului:
- pregătirea psihică: se informează asupra scopului puncţiei;
- pregătirea fizică: pentru puncţia la venele braţului, antebraţului:

Fig. Nr.2. -Puncţie venoasă

- se aşează într-o poziţie confortabilă atât pentru pacient cât şi pentru persoana care execută
puncţia (decubit dorsal);
- se examinează calitatea şi strea venelor având grijăca hainele să nu împiedice circulaţia de
întoarcere la nivelul braţului ;
- se aşează braţul pe perniţă şi muşama în abducţie şi extensie maximă;
- se dezinfectează tegumentele;

67
- se aplică garoul la o distanţă de 7-8 cm deasupra locului puncţiei, strângându-l astfel încât să
oprească circulaţia venoasă fără a comprima artera;
- se recomandă pacientului să strângă pumnul, venele devenind astfel turgescente;

Execuţia puncţiei:
Asistenta îmbracă mănuşile sterile şi se aşează vizavi de bolnav:
 se fixează vena cu policele mâinii stângi, la 4-5 cm sub locul puncţiei, exercitând o uşoară
compresiune şi tracţiune în jos asupra ţesuturilor vecine;
 se fixează seringa, gradaţiile fiind în sus, acul ataşat cu bizoul în sus, în mâna dreaptă, între
police şi restul degetelor;
 se pătrunde cu acul traversând, în ordine tegumentul – în direcţie oblică (unghi de 300), apoi
peretele venos – învingându-se o rezistenţă elastică, până când acul înaintează în gol.
 se schimbă direcţia acului 1-2 cm în lumenul venei;
 se controlează tehnica, în funcţie de scopul puncţiei venoase: injectarea medicamentelor,
recoltarea sângelui, perfuzie;
 în caz de sângerare, se prelungeşte acul de puncţie cu un tub din polietilenă care se introduce
în vasul colector, garoul rămânând legat de braţ;
 se îndepărtează staza venoasă după executarea tehnicii prin desfacerea garoului şi a punmului;
 se aplică tamponul îmbibat în soluţie dezinfectantă la locul de pătrundere a acului şi se retrage
brusc acul;
 se comprimă locul puncţiei 1-3 minute, braţul fiind în poziţie verticală;
Îngrijirea ulterioară a pacientului:
 se face toaleta locală a tegumentului;
 se schimbă lenjeria dacă este murdară;
 se asigură o poziţie comodă în pat;
 se supraveghează pacientul;
Pregătirea sângelui pentru trimiterea la laborator:
 pentru examenele de laborator, eprubetele se etichetează, se completează formularele de
trimitere;
Reorganizarea locului de muncă: se strâng materialele folosite conform precauţiilor universale;
Accidente:
 puncţia albă (imposibilitatea de cateterizare a venei);
 introducerea paravenos a substanţei cu formarea unui edem sau hematom sau chiar a necrozei
ulterioare;
 embolie gazoasa= introducerea de aer în cantitate mare duce la decesul pacientului;
 hematom şi revărsări sanguine= prin străpungerea venei sau retragerea acului menţinând staza
venoasă datorită garoului nedesfacut. Interzis a se puncţiona din nou vena după formarea
hematomului; vom comprima cu un tampon steril 3-5 minute;
 tumefierea bruscă a ţesutului perivenos şi paravenos= revarsarea substanţei în afara venei; pot
rezulta necroze în regiunea injectării;

68
 flebalgia= injectarea rapidă sau efectul iritativ al soluţiei injectate asupra endovenei; se
manifestă prin durere vie;
 valuri de căldură şi senzaţia de uscăciune în faringe=soluţii injectabile ca, Ca,Mg vor fi
introduse foarte lent;
 hipotensiunea pe cale reflexă=injecftarea prea rapidă a soluţiei medicamentoase;
 ameţeli, lipotimie,colaps=întrerupem imediat injectarea şi se anunţă medicul;
 embolie grasoasă=injectarea de soluţie uleioasă duce la decesul pacientului;
 paralizia nervului median=consecinţa injectării paravenoase a substanţelor cu acţiune
neurolitică;
 puncţionarea şi injectarea unei artere produce necroza totală a extremităţilor cu următoarea
simptomatologie: durere exacerbată până la albirea mâinii şi degete cianotice-se întrerupe de
urgenţă injectarea;
 dacă sângele nu este aspirat în tub, controlăm ca acesta să fie corect împins în holder;
 dacă sângele nu curge, nu am puncţionat corect vena şi împingem sau retragem acul fără a-l
scoate din venă;
 atât timp cât acul se găseştesub piele, tubul este vidat, iar sângele va fi aspirat imediat ce am
puncţionat corect vena.

Fig.Nr. 3.- Recoltarea sângelui cu sistem vacuntainer

2. Fişa tehnologică privind hidratarea prin perfuzie

Definiţie‫׃‬
Perfuzia reprezintă introducerea pe cale parenterală (intravenoasă) picătură cu picătură a unor
substanţe medicamentoase pentru reechilibrarea hidroelectrolitică şi volemică a organismului.
69
Scop‫׃‬

Fig. Nr 4. -Hidratarea prin perfuzie

 hidratarea şi mineralizarea organismului prelungit,

 administrarea medicamentelor la care se urmăreşte efectul prelungit,
 depurativ – duliând şi favorizând excreţia din organism a produşilor toxici,
 completarea proteinelor sau a unor componente.

Materiale necesare‫׃‬
 dezinfectante, alcool iodat,
 mănuşi, garou, muşma, aleză,
 ac de puncţie, branulă, perfuzator stril,
 o pernuţă, tampoane de vată,
 tăviţă renală, stativ, romplast.
Pregătitrea pacientului:
 se informează pacientul asupra scopului puncţiei, pentru puncţia de la venele braţului şi
antebraţ se informează pacientul asupra scopului puncţiei. Se aşază pacientul într-o poziţie
confortabilă atât pentru el cât şi pentru asistentă.
Executarea tehnicii‫׃‬
 asistenta medicală se spală pe mâini cu apă şi săpun, îmbracă mănuşile chirurgicale,
 pregătesc materialele necesare,
 pregătesc fizic pacientu, decubit dorsal cu braţul în extensie, sub cot pernuţa protejată de
muşama şi aleză,
 verific valabilitatea perfuzorului, desfac perfuzorul din ambalaj,
70
 verific soluţia de perfuzat (dacă e cea indicată, dacă e valabilă, observ aspectul soluţiei),
 desigilez flaconul, punga, dacă este cazul dezinfectez dopul de cauciuc,
 pătrund cu trocarul perfuzorului în flacon, deschid prestubul, menţin picurtorul la orizontală
până când acesta se umple pe jumătate, apoi aşez picurătorul vertical şi elimin aerul de pe tubul
perfuzorului, învhid prestubul,
 se alege vena, se aplică garoul, se dezinfectează locul de la centru în afară, se introduce acul
sau branula în venă, se scoate garoul, se ataşează tuburile, se deschide prestubul şi se fixează rata
de flux la 60 de picături/min,

Fig. Nr.5. Introducerea branulei

 când constat că perfuzia este corect instalată fixez acul cu romplast şi supraveghez bolnavul în
timpul perfuziei,
 adimistrarea unei perfuzii se termină când în pungă sau în flacon au mai rămas 10 ml de
soluţie,
 se menţine locul perfuziei, branula, acoperindu-se cu comprese steriile, se schimbă
pansamentul la 24 de ore şi se inspectează zona pentru a depista o eventuală inflamaţie,
 la sfârşitul perfuziei se exercită o presiune asupra venei cu un tampon şi se retrage acul in
direcţia axului venos.
Reorganizez locul de muncă şi notez tehnica în foaia de observaţie.

Accidente‫׃‬
 Hiperhidratarea prin perfuzie în exces, la cardiaci, poate determina edem pulmonar acut: tuse,
expectoraţie, polipnee, creşterea T.A. Se reduce ritmul perfuziei sau chiar se întrerupe complet,
se injectează cardiotonice.
 Embolie gazoasă prin pătrunderea aerului în curentul circulator. Se previne prin eliminarea
aerului din tub înainte de instalarea perfuziei, întreruperea ei înainte de golirea completă a
flaconului şi prin neutilizarea perfuziilor cu presiune (prin pere de cauciuc).
 Nerespectarea regulilor de asepsie poate determina infectarea şi apariţia de frisoane.
71
 Revărsarea lichidului în ţesuturile perivenoase poate da naştere la flebite, necroze;
 Coagularea sângelui pe ac sau canulă – se previne prin perfuzarea lichidului cu soluţie de
heparină.

Fig. Nr.6.- Set perfuzie

Consideraţii speciale:

 terapia intravenoasă produce de cele mai multe ori anxietate bolnavului. Pentru a-i reduce
teama şi a ne asigura de cooperarea sa, procedura trebuie explicată pacientului în detali. Astfel, se
va explica pacientului că va rămâne la locul puncţionării un cateter de plastic la care se va ataşa
un perfuzor pentru perfuzarea diferitelor soluţii indicate de medic sau o seringă pentru
adminstrarea antibioticelor sau altor substanţe prescrise. Se va explica pacientului că aceasta îl
scuteşte de inteparea repetată pentru adminstrarea tramentului
 i se va explica, de asemenea, că durata şi tipul tratamentului vor fi indicate de medic
 se aduce la cunoştinţa pacientului orice modificare survenită în schema de tratament

3. Fişa tehnologică privind injecţia intramusculară

Definiţie‫׃‬
Injecţia intramusculară constituie introducerea unor soluţii izotonice,uleioase sau a unei substanţe
coloidale în stratul muscular prin intermediul unui ac ataşat la seringă.
Scop:
72
 terapeutic – introducerea în organism de substanţe medicamentoase;

Fig. Nr.7-.Injecţie intramusculară

Soluţii administrate:
 soluţii izotone;
 soluţii uleioase
 soluţii coloidale cu densitate mare.
Resorbţia:
 începe imediat după administrare;
 se termină în 3-5 min;
 mai lentă pentru soluţiile uleioase.
Locul puncţiei:muşchii voluminoşi, lipsiţi de trunchiuri importante de vase şi nervi:
 regiunea supero-externă a fesei;
 faţa externă a coapsei în treimea mijlocie;
 faţa externă a braţului, în muşchiul deltoid.
Locul injecţei îl constituie muşchii voluminoşi, lipsiţi de trunchiuri importante de vase şi nervi, a
căror lezare ar putea provoca accidente. În muşchii fesieri se evită lezarea nervului sciatic:
 cadranul superoextern fesier - rezultă din întretăierea unei linii orizontale,care trece prin
marginea superioară a marelui trohanter, până deasupra şanţului interfesier, cu alta verticală
perpendiculară pe mijlocul celei orizontale;
 când pacientul e culcat se caută ca repere punctuale Smirnov şi Barthelmy (punctul Smirnov
este situat la un lat de deget deasupra şi înapoia marelui trohanter;punctul Barthelmy este situatla
unirea treimii externe cu cele două treimi interne a unei linii care uneşte splina iliaca
anteroposterioară cu extremitatea şanţului interfesier)
 când pacientul este în poziţie şezând, injecţia se poate face în toată regiunea
fesieră,deasupraliniei de sprijin;
Materiale necesare:
 tăviţă renala
 seringi sterile de capacităţi corespunzătoare volumului de injectat;
 ace sterile etalon de 19-22 mm. grosime, lungi de 5-10 cm.;
 soluţii antiseptice;
73
 comprese de tifon / tampoane de vată;
 mănuşi de unică folosinţă (opţional);
 containere speciale pentru colectarea materialelor.
 medicamentul de injectat,
Pregătirea echipamentului:
 se verifică medicaţia prescrisă ca data de expirare, coloraţie, aspect
 se testează pacientul să nu fie alergic, în special înaintea administrării primei doze
 dacă medicaţia este în fiolă, aceasta se dezinfectează, se sparge şi se trage doza indicată,
scoţând aerul din seringă.
 apoi se schimbă acul cu unul potrivit pentru injectare intramusculară
 dacă medicamentul este în flacon sub formă de pulbere, se dezinfectează capacul de cauciuc,
se reconstituie lichidul, se trage doza indicată, se scoate aerul şi se schimbă acul cu cel pentru
injecţia intramusculară.
Pregătirea bolnavului:
 se anunţă şi i se explică tehnica;
 se obţine consinţământul scris;
 se aşează în funcţie de regiunea aleasă în: decubit ventral sau lateral: şezând (nu se va face în
ortostatism)
Etapele execuţiei:
 se spală mâinile, se pun mănuşile,
 se va avea în vedere să se rotească locul de injectare dacă pacientul a mai făcut recent injecţii
intramusculare,
 la adulţi, deltoidul se foloseşte pentru injectare de cantitati mici, locul de administrare uzulă
fiind faţa superoexternă a fesei, iar la copil faşa antero laterală a coapsei,
 se poziţionează pacientul şi se descoperă zona aleasă pentru injectare,
 se invită bolnavul să-şi relaxeze musculatura şi să stea liniştit,
 se dezinfectează locul injecţiei prin mişcări circulare,
 se lasă pielea să se usuce,
 se întinde pielea între policele şi indexul sau mediul mâinii stângi.
 se poziţionează seringa cu acul la 90 de grade, se atenţionează pacientul că urmează să simtă o
înţepătură, se recomandă să nu îşi încordeze muşchiul,

Fig. Nr.8.- Injecţie intramusculară

74
 se înţeapă perpendicular pielea, pătrunzând (4 – 7 cm) cu rapiditate şi siguranţă cu acul
montată la seringă,
 se susţine seringa cu cealaltă mână, se aspiră pentru a verifica daca nu vine sânge,
 dacă apare sânge, se va retrage acul şi se va relua tehnica,
 dacă la aspirare nu apare sânge, se va injecta substanţa lent pentru a permite muşchiului să se
destindă şi să absoarbă gradat medicaţia, după injectare se retrage acul ptrintr-o singură mişcare,
bruscă, sub acelaşi unghi sub care a fost introdus,
 se acoperă locul puncţionării cu un tampon de vată şi se masează uşor pentru a ajuta
distribuirea medicamentului ( masajul nu se va efectua atunci când este contraindicat, cum ar fi la
administrarea de fier), se îndepartează padul cu alcool şi se inspectează locul puncţionării pentru
a observa eventualele sângerări sau reacţii locale, dacă sângerarea continuă se va aplica
compresie locală sau gheaţă în caz de echimoze,
 se va reveni şi inspecta locul injecţiei la 10 minute şi la 30 de minute de la ora administrării,
 vom arunca materialele folosite în recipientele specifice de colectare.
Incidente şi accidente:
 durere vie, prin atingerea nervului sciatic sau a unor ramuri ale sale:retagerea acului,
efectuarea injecţiei în altă zonă, injecţiei,
 paraliziaprin lezarea nervului sciatic: se evită prin respectarea zonelor de elecţie a injecției
 hematom prin lezarea unui vas,
 ruperea acului: extragerea manuală sau chirurgicală,
 supuraţie septică-prin nerespectarea asepsiei: se previne prin folosirea unor ace suficient de
lungi pentru a pătrunde în masa musculară, respectarea asepsiei,
 embolie prin injectarea accidentală într-un vas a soluţiilor uleioase: se previne prin verificarea
poziţiei acului.

75
76