UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE MOAŞE ŞI ASISTENŢĂ MEDICALĂ

PROGRAM DE STUDIU: ASISTENȚĂ MEDICALĂ GENERALĂ

LUCRARE DE LICENŢĂ
NURSINGUL PACIENȚILOR CU PANCREATITA

ACUTĂ

Coordonator ştiinţific,
Prof. univ. dr. MERCUŢ DORIN

Îndrumător,
Asist. univ. dr. CĂLUIANU IRINA

Absolvent,
TUTUNARU MARCELA

Craiova

2022
 CUPRINS

Introducere …………………………………………………………………………..…………….4

I. PARTEA GENERALĂ
CAPITOLUL I. 1 Noțiuni de anatomie descriptivă și fiziologie a pancreasului .....................6
I.1.1 Anatomia pancreasului ............................................................................................................6
I.1.1.1 Configurația exterioară ...................................................................................................7
I.1.1.2 Raporturile pancreasului.................................................................................................7
I.1.1.3 Structura pancreasului ....................................................................................................8
I.1.1.4 Vascularizația pancreasului ............................................................................................8
I.1.2 Fiziologia pancreasului ...........................................................................................................9

CAPITOLUL I.2 Pancreatita acută ...........................................................................................11

I.2.1 Clasificare ..............................................................................................................................11
I.2.2 Etiologia pancreatitei acute ...................................................................................................12
I.2.3 Patogenia și fiziopatogenia pancreatitei acute ......................................................................13
I.2.4 Anatomia patologică .............................................................................................................15
I.2.5 Diagnosticul pancreatitei acute .............................................................................................17
I.2.5.1 Diagnosticul clinic ......................................................................................................17
I.2.5.2 Diagnosticul biologic ..................................................................................................20
I.2.5.3 Diagnosticul imagistic .................................................................................................20
I.2.5.4 Diagnosticul diferențial ...............................................................................................21
I.2.6 Evoluție. Complicații. Prognostic .........................................................................................22
I.2.7 Tratamentul pancreatitei acute...............................................................................................23
I.2.7.1 Reechilibrarea hidroelectrolitică .................................................................................24
I.2.7.2 Analgezia parenterală ..................................................................................................24
I.2.7.3 Antibioterapia ..............................................................................................................24
I.2.7.4 Conduita terapeutică a complicațiilor pancreatitei acute.............................................25
I.2.7.4.1 Conduita terapeutică a formei severe de pancreatită acută ”faza precoce”........25
I.2.7.4.2 Conduita terapeutică a formei severe de pancreatită acută ”faza tardivă”.........26
 I.2.7.5 Tratamentul chirurgical al pancreatitei acute ..............................................................27
I.2.7.5.1 Tratamentul colecțiilor fluide în pancreatita acută ............................................27
I.2.7.5.2 Tratamentul chirurgical în cazul necrozei pancreatice.......................................27

CAPITOLUL I.3 Procesul nursing în pancreatită acută .........................................................29

I.3.1 Culegerea datelor ...................................................................................................................29
I.3.2 Diagnostice nursing ...............................................................................................................30
I.3.3 Obiective nursing ..................................................................................................................31
I.3.4 Intervenții nursing .................................................................................................................31
I.3.5 Evaluarea nursing ..................................................................................................................33
I.3.6 Îngrijirea pacienților cu pancreatită acută..............................................................................33

II. PARTEA SPECIALĂ

II.1 Obiectivele studiului ...............................................................................................................37
II.2 Material și metode ...................................................................................................................37
II.3 Rezultate și discuții .................................................................................................................38
II.4 Concluzii .................................................................................................................................87

BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................................89
 INTRODUCERE

Ghidurile internaționale de diagnostic și tratament definesc pancreatita acută ca fiind

expresia anatomo-clinică a sindromului de autodigestie pancreatică și peripancreatică, declanșat
prin activarea intraglandulară a enzimelor proteolitice, cu evoluție severă, având încă o
mortalitate ridicată.

Pancreatita acută reprezintă una dintre marile urgențe medico-chirurgicale abdominale și

are o frecvență de 8-10% dintre internările în serviciile de urgență. Evoluția clinică a pancreatitei
acute este imprevizibilă, în care aproximativ 10% din cazuri se dovedesc a fi fatale.

Cauzele cele mai frecvente ale apariției pancreatitei acute sunt litiaza biliară și consumul
de alcool. Litiaza biliară determină pancreatita acută prin obstrucția ductului pancreatic de către
un calcul biliar, la nivelul ampulei lui Vater. Alte cauze care duc la apariția pancreatitei acute
sunt: medicamentele, hiperlipidemia, etiologia traumatică pancreatică, hiperparatiroidismul,
obstacole pe canalele excretorii, malnutriția protein-calorică.

De-a lungul timpului, literatura de specialitate a implementat diferite scoruri de

severitate (APACHE II, RANSON), cu scopul simplificării managementului pancreatitei acute,
adaptat fiecărui caz individualizat.

Am ales lucrarea de licență „Nursingul pacienților cu pancreatită acută”, ca urmare a

incidenței crescute a pancreatitei acute, având o evoluție imprevizibilă și un prognostic rezervat.

Lucrarea de licență este structurată în două părți, partea generală și partea specială, și
cuprinde noțiuni generale despre etiopatogenia și fiziopatologia pancreatitei acute, diagnosticul și
tratamentul pancreatitei acute, precum și un studiu statistic al diagnosticării și tratamentului bolii
în cadrul secției Chirurgie, Spitalul Județean de Urgență Slatina, în perioada 01.01.2021 –
31.12.2021.

În primul capitol sunt evidențiate noțiuni generale descriptive despre anatomia și

fiziologia pancreasului. Al doilea capitol cuprinde noțiuni generale despre pancreatita acută,
etiologia, fiziopatologia, simptomatologia și tratamentul pancreatitei acute. Capitolul al treilea
cuprinde îngrijirile acordate pacienților cu pancreatită acută. Rolul asistentului medical este de a
4
ajuta persoana bolnavă sau sănătoasă să își mențină sau să își recâștige sănătatea, să își recâștige
independența cât mai repede posibil.

A doua parte, partea specială, cuprinde conturarea unui profil al pacienților cu

pancreatită acută, modificări ale parametrilor biochimici, și întocmirea unui plan nursing de
îngrijire ce evidențiază importanța îngrijirilor în pancreatita acută.

Evaluarea acțiunilor nursing în funcție de fiecare etapă a bolii și a evoluției pacientului

cu pancreatită acută, permite elaborarea unor acțiuni nursing pentru obținerea succesului
medical.

Satisfacerea nevoilor fundamentale, constă în atingerea de către pacient a independenței,

pentru obținerea unei stări de bine și a echilibrului, atât psihologic cât și biologic.

Cazurile clinice prezentate demonstrează importanța îngrijirilor nursing, cu stabilirea

diagnosticelor nursing și a obiectivelor nursing, pe baza cărora se stabilesc îngrijirile nursing
pentru creșterea calității vieții pacienților cu pancreatită acută.

5
 I.PARTEA GENERALĂ

CAPITOLUL I.1

NOȚIUNI DE ANATOMIE DESCRIPTIVĂ ȘI FIZIOLOGIE A

PANCREASULUI

I.1.1 Anatomia pancreasului

Pancreasul este o glandă voluminoasă, anexată tubului digestiv ce are dublă secreție:
internă și externă. Este un organ retroperitoneal cu o direcție ascendentă de la dreapta spre stânga,
ce prezintă o curbură cu concavitatea posterioară în dreptul coloanei vertebrale și se situează
anterior de vertebrele T12, L1 și L2.
Pancreasul este situat în profunzimea abdomenului între duoden la dreapta și splină la
stânga și are forma de ciocan, de ”J” culcat sau cârlig [8].
Prezintă culoare cenușie roz și consistență friabilă, cu o lungime de 15-20 cm, grosime 2
cm și înălțime 4-5 cm. Pancreasul cântărește în medie 80 grame [6].

Fig. I.1.1-1 Pancreasul

Pancreasul prezintă un cap, un col, un corp și o coadă.

6
 I.1.1.1 Configurația exterioară

Capul pancreasului este reprezentat de porțiunea mai voluminoasă și prezintă două fețe
(anterioară și posterioară) și o circumferință. Capul pancreasului prezintă un proces uncinat cu
direcție medial și inferior.
Colul pancreasului este un segment mai îngust și face legătura dintre capul și corpul
pancreasului.
Corpul pancreasului de forma unei prisme triunghiulare prezintă trei fețe și trei margini.
Fața anterioară prezintă o proeminență (tuberozitate omentală) și impresiunea gastrică. Marginile
corpului pancreasului sunt formate la unirea fețelor și sunt de trei feluri: superioară, inferioară și
anterioară. Corpul pancreasului se termină cu coada pancreasului.
Inserția mezocolonului transvers împarte pancreasul în două porțiuni situate în etajul
supramezocolic și etajul submezocolic.
Pancreasul este un organ fix în cavitatea abdominală și poziția sa este menținută prin
conexiunile cu duodenul, prin peritoneu, prin pediculii vasculonervoși, prin fascia de coalescență
retroduodenopancreatică Treitz și presa abdominală [6].

I.1.1.2 Raporturile pancreasului

Capul pancreasului prezintă:

 fața anterioară are raporturi cu vasele gastroepiploice drepte. Porțiunea
supramezocolică se găsește în vestibulul bursei omentale, porțiunea submezocolică vine în raport
cu colonul transvers și cu ansele intestinului subțire;
 fața posterioară se prezintă în raport cu ductul coledoc, arcadele vasculare
pancreatico-duodenale, vena cavă inferioară, pediculul renal drept.
Colul pancreasului este înconjurat de vase și anume: artera hepatică – superior, vasele
mezenterice superioare – inferior.
Corpul pancreasului este delimitat de:

7
  fața anterioară prezintă raport cu peretele posterior al stomacului prin intermediul
bursei omentale;
 fața posterioară are raporturi de la dreapta la stânga cu: aorta, vena renală stângă,
rinichiul stâng, vasele lienale, limfonoduli;
 fața inferioară are trei impresiuni lăsate de unghiul duodeno-jejunal, ansele jejunale
superioare și colonul transvers;
 marginea superioară prezintă raporturi cu plexul celiac, artera lienală;
 marginea anterioară corespunde inserției mezocolonului tranvers;
 marginea inferioară se află pe peretele abdominal posterior [6];

Coada pancreasului este legată de splină prin ligamentul spleno-pancreatic.

I.1.1.3 Structura pancreasului

Pancreasul prezintă la periferie o capsulă conjunctivă, iar de pe fața internă iau naștere
septuri conjunctivo-vasculare separând organul în lobi și lobuli. Partea cea mai mare a
pancreasului secretă sucul pancreatic având funcție exocrină.
Pancreasul exocrin este alcătuit din acini. Secreția pancreasului exocrin este condusă
prin ductele Santorini și Wirsung la duoden.
Pancreasul endocrin corespunde doar unui procent de 3% din volumul său, el se
regăsește mai mult la nivelul cozii pancreasului sub forma insulelor Langerhans. Insulele
Langerhans sunt alcătuite din cordoane celulare și sunt înconjurate de sinusoide.
Ductul pancreatic situat în parenchim se găsește la jumătatea distanței dintre marginea
superioară și inferioară și străbate pancreasul de la coadă la cap, apoi se unește cu ductul coledoc
și se deschide la nivelul ampulei Vater ce se află în papila mare. Ductul pancreatic accesor
Santorini ia naștere la nivelul capului pancreasului, din ductul principal și se deschide nivelul
papilei duodenale mici, în duodenul II [6].

I.1.1.4 Vascularizația pancreasului

Arterele pancreasului provin din artera hepatică comună, artera lienală și artera
mezenterică superioară.

8
 Arcadele pancreatico-duodenale sunt formate din ramuri ale arterei hepatice și ale arterei
mezenterice superioare și irigă capul pancreasului. Ramuri din arterele lienale vascularizează
restul pancreasului.
Venele pancreasului prezintă aceeași dispoziție cu arterele, acestea drenează în venele
lienală și mezenterică superioară, apoi drenează în vena portă.
Limfaticele se îndreaptă către grupurile de ganglioni mezenterici superiori și celiaci.
Nervii pancreasului provin din plexul celiac și sunt aduși de plexurile periarteriale [6].

I.1.2 Fiziologia pancreasului

Celulele endocrine ale pancreasului, organizate în insule, secretă insulină, glucagon,
somatostatină și polipeptidul pancreatic în circulația sangvină.
Celulele exocrine ale pancreasului, grupate în acini, secretă peptidaze, lipaze, nucleaze și
amilaze, reprezentând enzime digestive răspunzătoare de digestia proteinelor, glucidelor,
lipidelor și acizilor nucleici. În absența enzimelor digestive apar sindroamele de malabsorbție.
Celulele ductale, zilnic, secretă aproximativ 1200-1500 ml de suc pancreatic cu mare
cantitate de HCO3-. Sucul pancreatic are rolul de a neutraliza aciditatea gastrică și reglarea pH-
ului în intestinul superior. Apariția ulcerelor duodenale este determinată de incapacitatea de a
neutraliza aciditatea chimului la intrarea sa în intestin [8].

În compoziția secreției pancreatice se găsesc:

 Electroliți: Na, K, HCO3-, cantități mici de magneziu, calciu, sulfați, zinc, fosfați;
 Enzime: amilaze, lipaze (lipaza, colesterol lipaza, fosfolipaza), proteaze (tripsina și
chimotripsina);
Enterochinaza transformă tripsinogenul în tripsină, iar tripsina transformă
chimotripsinogenul în forma sa activă. Proenzimele au rolul de a proteja pancreasul de
autodigestie. Esterii insolubili în apă sunt hidrolizați de enzime în prezența sărurilor biliare, iar
esterii solubili în apă nu necesită prezența sărurilor biliare pentru hidrolizare.

Secreția pancreatică are trei faze:

 Faza cefalică: este produsă de văzul, gustul și mirosul alimentelor;

9
  Faza gastrică: este stimulată prin distensie gastrică și prezența produșilor de digestie
(aminoacizi și peptide);
 Faza intestinală: hormonii colecistokina și secretina sunt stimuli majori ai secreției
pancreatice, ce sunt eliberați ca răspuns la intrarea chimului în intestinul subțire, din celulele
endocrine ale duodenului și jejunului;
Acizii grași împreună cu aminoacizii și monogliceridele sunt stimuli majori pentru
secreția colecistokininei. Scăderea pH-ului intestinal reprezintă stimulul pentru eliberarea
secretinei, iar acetilcolina este răspunzătoare pentru potențarea efectelor ambilor hormoni [8].

Duoden Canalul biliar

Hormoni (insulină,
glucacon)
Sânge

Porțiunea endocrină a
pancreasului (insulele lui
Langerhans)

Celulele ductale Celulele acinare

secretă solutie apoasă secretă enzime
de NaOHCO3 digestive

Porțiunea exocrină a pancreasului

( celule acinare și celule ductale)

Fig. I.1.2 -1 Reglarea secreției pancreatice

10
 CAPITOLUL I.2

PANCREATITA ACUTĂ

Pancreatita acută este expresia anatomo-clinică a sindromului acut de autodigestie

pancreatică și peripancreatică [1].

I.2.1 Clasificare
Deoarece evoluția clinică este imprevizibilă, forma pancreatitei acute este în corelație cu
faza procesului patologic de la nivelul pancreasului.
Astfel, deosebim trei clasificări ale formei pancreatitei acute [1]:

 Clasificarea diagnostică
În anul 1983, la Cambridge, pancreatita acută era definită ca fiind o durere abdominală
acută însoțită de concentrații crescute ale enzimelor pancreatice prezente în urină și sânge.
În anul 1992, la Atlanta, pancreatita acută era definită ca fiind o inflamație acută cu
debut rapid al durerii, asociată cu vărsături frecvente și răspunsuri inflamatorii sistemice.
Prezența concentrațiilor crescute de enzime pancreatice în urină și sânge nu sunt obligatorii.

 Clasificarea histopatologică
Din punct de vedere histopatologic, pancreatita acută se clasifică astfel:
 pancreatita acută edematoasă;
 pancreatita acută necrotico-hemoragică;
 pancreatita acută supurată.

 Clasificarea clinică (Atlanta, 1992)

11
  pancreatita acută ușoară – disfuncția de organe sistemice este minimală și
reversibilă, iar din punct de vedere histopatologic este caracterizată prin edem interstițial și
uneori zone de necroză adipoasă (pete de citosteato-necroză);
 pancreatita acută severă – se caracterizează prin complicații sistemice amenințătoare
de viață, colecții pancreatice și peripancreatice (forme necrotico-hemoragice cu evoluție
imprevizibilă).

I.2.2 Etiologia pancreatitei acute

Cele mai frecvente cauze pancreatice și extrapancreatice sunt reprezentate de:
 litiaza biliară (40%);
 alcoolul (40%);
 altele (20%) [1].
În pancreatitele acute de cauză biliară, dimensiunea calculilor precum și numărul lor
reprezintă factori independenți de risc de producere a bolii. Incidența calculilor biliari blocați pe
porțiunea distală a CBP semnifică un procent mai scăzut cu cât intervalul dintre debutul bolii și
explorările specifice de depistare este mai mare.
Prin urmare, calculii biliari realizează o obstrucție a ampulei lui Vater, apoi se elimină în
duoden rapid. Riscul apariției pancreatitei acute este invers proporțional cu mărimea calculilor
(1% pentru calculii peste 2 cm și aproximativ 20% pentru calculii sub 3 mm).
Pancreatita acută alcoolică se întâlnește frecvent la bolnavii cu pancreatită cronică
alcoolică după un consum în exces de alcool de 6-12 ani, dar se poate declanșa și la pacienții
nealcoolici, fapt neexplicat încă.
Alți factori incriminați în etiologia pancreatitei acute sunt:
 etiologia traumatică;
 etiologia iatrogenă (pancreatita postoperatorie, explorări invazive, medicamente:
sulfonamidele, tetraciclinele, acidul valproic, estrogenii, furosemidul, corticosteroizii și
octeotridele);
 etiologia secundară digestivă (puncția pancreatică, CPRE);
 boli metabolice (hiperlipidemia familială, DZ, uremie, hipercalcemie);
 boli endocrinologice (hiperparatiroidismul);
 infecții virale (v. urlian, Koksakie, varicela-zoster, virusul rujeolic, echovirusurile);
12
  infecții bacteriene (Mycoplasma Pneumoniae, Salmonella, Mycobacter
tuberculosis);
 boli pancreatice și extrapancreatice (obstacole pe canalele excretorii);
 etiologia idiopatică.
De asemenea, obezitatea alături de carențele alimentare sau excesele alimentare
constituie un teren prielnic pentru etiologia pancreatitei acute.

I.2.3 Patogenia și fiziopatogenia pancreatitei acute

Cercetările experimentale și clinice au dus la înțelegerea mai aprofundată a
fiziopatologiei pancreatitei acute, a evenimentelor ce declanșează apariția pancreatitei acute cu
implicații directe asupra managementului terapeutic.
Există mai multe ipoteze privind patogenia pancreatitei acute [1]:
 Ipoteza ,,fluxului stânjenit” bilio-pancreatic – Eugen Lindsay OPIE – 1901;
 Ipoteza ,,canalului comun” – a doua ipoteză OPIE – refluxul bilei în ductul
pancreatic se datorează obstrucției unui calcul în ampula Vater (cercetările ulterioare nu sprijină
această ipoteză);
 Refluxul duodenal – obstrucția CBP duce la stimularea secreției pancreatice
exocrine și are ca efect agravarea obstrucției în scurgerea bilei și a sucului pancreatic;
 Rămânerea beantă a papilei după trecerea unui calcul în duoden – refluxul
duodenal de enzime este un factor declanșator de pancreatită acută;
 Pancreatita acută la alcoolici – hipervâscozitatea secreției pancreatice prin
precipitele proteice are ca efect obstrucția canalară, iar efectul toxic al alcoolului asupra
parenchimului pancreatic conduce la hipertrigliceridemie, hiperglicemie, insuficiență oddiană
tardivă cu reflux duodeno-pancreatic;
 Pancreatita acută postoperatorie, posttraumatică, transplante de organe au la bază
factorul vascular și determină necroză prin microtromboze și eliberarea de amine puternic vaso-
active ce duc la apariția fenomenelor ischemice în pancreas.
Prin activarea intrapancreatică a enzimelor proteolitice și lipolitice și eliberarea acestora,
se produce edem, hemoragii și necroză la nivelul glandei și a țesuturilor adiacente. Soluțiile de
continuitate determină o inundație locală și periglandulară de suc pancreatic ce poate difuza

13
retroperitoneal. Uneori lichidul bogat în enzime rămâne în glandă și țesuturile adiacente
(peripancreatice) și provoacă pseudochiste pancreatice acute, secundare necrozei pancreatice [1].
Mecanismul inițial al apariției necrozei pancreatice este controversat și dezbătut.
Fenomenul esențial este autodigestia glandei de propriile enzime, dar localizarea anatomică
inițială a rămas necunoscută [1].

Enzime lisosomale în fuziune/fisiune

NORMAL lisosomi plasmalemică

Enzime digestive Secreția

enzimelor
segregare în vacuole Granule de digestive în
ductul
Enzime digestive COMPLEX condensate zimogen pancreatic
și lisosomale transport GOLGI
sintetizate în RER
fără
segregare ruptura vacuolelor
Enzime digestive și enzime digestive și
PANCREATITĂ lisosomale lisosomale injurie
colocalizate colocalizate celulară
acinară
Eliberare de enzime
active în citoplasmă

Fig. I.2.3-1 Schema teoretică a evenimentelor celulare ce conduc la pancreatită

Factorii agresivi, declanșatori, de natură vasculară, canalară, nervoasă, infecțioasă,

traumatică, alergică pot declanșa pancreatita acută prin extravazarea sucului pancreatic și
activarea enzimelor pancreatice în interstițiul glandular și peripancreatic.

Astfel, se produce o reacție în lanț a modificărilor fiziopatologice ale pancreatitei acute,

amorsată prin patru mecanisme:
 tripsina activată intracelular;
 vasodilatație capilară;
 necroza celulară;
 efrecția căilor excretorii [1].

14
 Tripsina amorsează și potențează modificările fiziopatologice și reacțiile enzimatice care
conduc la autodigestie pancreatică. Este favorizată acțiunea necrozantă a lipazei cu necroza
țesutului adipos, are loc creșterea amilazei și amilazuriei și se produc tulburări ale coagulării.

Prin urmare, activările enzimatice produc modificări biochimice, fiziopatologice,

morfopatologice locale și generale – necroza pancreatică, șocul pancreatic, toxemia enzimatică cu
afectare multiorganică.

PANCREATITA ACUTĂ

Scăderea perfuziei Creșterea permeabilității Tulburări ale

sistemice și barierei endoteliale și a sistemului reticulo- Tulburări ale
intestinale mucoasei epiteliale endotelial motilității intestinale

Inmulțirea
Leziune de ischemie – bacteriilor enterice
reperfuzie intestinală Activarea macrofagelor
intestinale

Modificări
Eliberarea excesivă de morfologice
mediatori

Colonizare bacteriană a
mucoasei intestinale

Disfuncția barierei intestinale. Translocația bacteriană

Fig. I.2.3- 2 Mecanisme fiziopatologice în pancreatita acută

I.2.4 Anatomie patologică

15
 Modificările patologice din pancreatita acută sunt determinate de:
 inflamația interstițială;
 hemoragie;
 necroza și infectarea acesteia.
Din punct de vedere a intensității leziunilor pancreatice, se deosebesc următoarele forme
de pancreatită acută:
 forma edematoasă – formă ușoară, cu pancreas mărit și edem gelatinos, pete de
citosteatonecroză sub capsula pancreatică;
 forma necrotico-hemoragică – pancreas mărit cu zone necrotice de consistență moale
ce se delimitează în sechestru, iar leziunile necrotico -hemoragice sunt reprezentate
peripancreatic;
 forma supurată – zone de necroză pancreatică și peripancreatică care se organizează
în abcese pancreatice, flegmoane. Reprezintă o complicație evolutivă a pancreatitei acute
necrotico-hemoragice [1].

Studiile arată că în funcție de scorurile prognostice, primele forme ale pancreatitei acute
sunt clasificate în entități clinice, iar forma supurată este o complicație a pancreatitei acute
necrotico-hemoragice. Pancreatitele acute necrotice includ leziuni morfologice locale și la
distanță (abdominale și extraabdominale).

Leziunile pancreatice, prezintă sub aspect macroscopic, colorație variabilă de la roșu

închis sau roz cu pete hemoragice, la cenușiu cu pete de citosteatonecroză, uneori cu aspect
marmorat brăzdat de travee hemoragice, negricioase. Sub aspect microscopic, parenchimul
pancreatic apare sub forma unui mozaic diferențiat prin culoare:
- culoarea cenușie corespunde necrozei lobulilor pancreatici;
- culoarea gălbuie corespunde necrozei țesutului adipos;
- culoarea roșiatică corespunde zonelor hemoragice.

Leziunile abdominale corespondente sunt:

- peritoneu și țesut subperitoneal – citosteato-necroza, necroza hemoragică;
- rinichi – leziuni glomerulare, interstițiale, tubulare;

16
- ficat – distrofie până la necroza celulară.

Leziunile extraabdominale corespondente sunt reprezentate de:

- miocard – miocardita parenchimatoasă, interstițială cu infiltrate hemoragice;
- plămâni – pleurezie seroasă, congestie pulmonară predominant stânga;
- oase – leziuni ale măduvei;
- creier – hemoragii cerebrale, hemoragii meningeale;
- piele – noduli eritematoși datorită necrozei țesutului adipos celular subcutana [5].

I.2.5 Diagnosticul pancreatitei acute

Diagnosticul pancreatitei acute trebuie să îndeplinească întrunirea a minim două criterii

din trei: clinic, biologic și imagistic.

I.2.5.1 Diagnosticul clinic

Tabloul clinic al pancreatitei acute este foarte variabil și de multe ori poate fi confundat
cu alte afecțiuni abdominale acute.

Prezentarea tipică a pancreatitei acute este dată de durerea spontană ce este limitată
inițial la palpare în etajul superior.

Prin urmare, semnele clinice sunt:

 durere abdominală superioară, violentă, insuportabilă, rezistentă la analgezicele

obișnuite;
 durere epigastrică cu iradierea durerii în hipocondrul stâng sau drept ”în bară”;
 debut brusc, cu persistență de 1-2 zile; de regulă survine la un pacient cu antecedente
hepato-biliare, după o alimentație bogată în grăsimi sau după consumul exagerat de alcool;
 agitație cu schimbarea locului permanent ce indică severitatea durerii, poziție
antalgică ,,cocoș de pușcă”;
 greață, vărsături incoercibile, frecvente, abundente ce duc rapid la apariția stărilor de
deshidratare și dezechilibre hidro-electrolitice grave, febră joasă;

17
  tulburări de tranzit care se pot materializa într-un sindrom diareic ca urmare a
hiperchineziei jejuno-leale, secundare eliberării de histamină [5].

Examenul clinic

Examenul obiectiv este important în stabilirea diagnosticului de pancreatită acută.

 Inspecția:
- evidențiază distensie abdominală uniformă sau localizată la nivelul hipocondrului drept
sau stâng, epigastru;
- respirație abdominală;
- semne patognomonice: echimoză periombilicală (semnul Cullen), echimoză pe flancuri
(semnul Grey-Turner) – acestea indică o pancreatită acută necrotică severă;

 Palparea:
- durere difuză vie în epigastru și hipocondrul stâng și/sau drept;
- sensibilitate, apărare musculară – semnifică iritație peritoneală datorată prezenței
exudatului peritoneal bogat în enzime proteolitice;
- puncte patognomonice: punctul Mayo-Robson (unghiul costo-vertebral stâng), punctul
Mallet-Guy (subcostal stâng);

 Percuția:
- semnul clopoțelului (Mandel) – percuția epigastrului, hipocondrului stâng și/sau drept
este dureroasă;
- prezența matității hepatice;
- matitate deplasabilă pe flancuri – evidențiază revărsatul peritoneal;

 Ascultația:
- absența zgomotelor hidro-aerice (,,liniște abdominală totală”) – evidențiază prezența
ileusului paralitic;

 Tușeul rectal și/sau vaginal:

18
 - în majoritatea cazurilor este negativ;
- uneori evidențiază sensibilitate și bombarea fundului de sac Douglas – prezența
exudatului peritoneal;

 Semne de insuficiență organică:

- respiratorii: revărsatul pleural mai frecvent pe stânga, pneumonii, bronhopneumonii
sau atelectazii pulmonare,
- cardiovasculare: revărsatele pericardiace – rare;

 Tulburări neuropsihice:
- sindrom confuzional cu agitație psiho-motorie;
- delir acut, tremurături;
- sindrom anxios depresiv;

 Alte semne:
- tegumente și mucoase uscate, deshidratate cu pliu cutanat persistent;
- prezența cianozei în formele grave;
- febră prezentă în perioada de stare (37,5-38,5 0C) – prezența febrei după a 7-a zi de
boală evidențiază suprainfecția focarelor necrotico-hemoragice, pancreatice sau extrapancreatice;
- oliguria cu albuminuria și sediment urinar patologic;
- șocul – apare odată cu tulburările volemice în evoluție.

Formele clinice ale pancreatitei acute sunt:

 Pancreatite acute evolutive:

- supraacută (formă medicolegală CHALMEAS);
- subacută;
 Pancreatite acute simptomatice:
- ocluzive;
- pseudoperforative;

19
 - colecistite acute;
 Pancreatite acute combinate:
- colecisto-pancreatită acută;
- asociații pleuropulmonare, neuropsihică (encefalopatie enzimatică);
 Pancreatite acute etiologice:
- biliare;
- nonbiliare – alcoolice;
- idiopatice;
- posttraumatice [5].

I.2.5.2 Diagnosticul biologic

Diagnosticul biologic pune în evidență:

- hiperamilazemia, hiperlipazemia – creșterea de 3 ori a limitei superioare a amilazei

și a lipazei;

- creșterea amilazemiei din producția hepatică din colecistita acută;

- transaminaze crescute – sindrom de icter mecanic prezent;

- glicemie crescută;

- V.S.H crescut;

- hemoleucogramă cu leucocitoză;

- uree sangvină crescută;

- calcemie scăzută – semn de gravitate;

I.2.5.3 Diagnosticul imagistic

 Radiografia abdominală simplă evidențiază distensie, calcificări în aria pancreasului,

calculi biliari, ansă intestinală santinelă, distensia colonului;
 Radiografia g-i cu substanță de contrast evidențiază lărgirea potcoavei duodenale;

20
  Radiografia toracelui – pleuro, plămân, pericard – cu revărsat lichidian;
 Ecografia este neconcludentă inițial în faza acută a bolii datorită meteorismului
abdominal și se recomandă repetarea ecografiei după dispariția ileusului digestiv;
 E.K.G. -ul evidențiază starea miocardului și se poate pune diagnosticul diferențial;
 Colangio-pancreatografia endoscopică (C.P.R.E.) are indicație restrânsă în primele 72
de ore în pancreatita acută gravă;
 Rezonanța magnetică nucleară este superioară tomografiei computerizare în
evidențierea remanierelor morfologice pancreatice și extrapancreatice dar nu este accesibilă
întotdeauna;
 Tomografia computerizată reprezintă cea mai importantă investigație pentru
diagnosticul morfologic cu evidențierea leziunilor pe baza cărora se poate stabili clasificarea
BALTHAZAR [1].

Tabel I.2.5.3 - 1 Clasificarea BALTHAZAR

Inflamația pancreatică și peripancreatică Necroza

Grad A – normal (0 pt) Fără necroză (0 pt)

Grad B – mărit, difuz, focal (1 pt) Prezentă < 30% (2 pt)

Grad C – heterogen, dens peripancreatic (2 pt) 30 – 50% (4 pt)

Grad D – colecții peripancreatice (3 pt) >50% (6 pt)

Grad E – colecții multiple, bule de gaz (4 pt) >50% (6 pt)

Scorul Balthazar se corelează cu mortalitatea și morbiditatea.

I.2.5.4 Diagnosticul diferențial

Diagnosticul diferențial se face cu:

21
 - Abdomenul acut chirurgical: ulcerul gastro-duodenal, infarctul entero-mezenteric,
dilatația acută de stomac, colecistita acută, ocluziile intestinale, peritonitele, sarcina tubară ruptă,
apendicita gangrenoasă;
- Sindroamele acute retroperitoneale: revărsatele sangvine retroperitoneale (fracturi de
coloană, hematom perirenal, rupturi ale vaselor mari), revărsatele biliare în spațiul retroperitoneal
(plăgi ale coledocului retropancreatic, rupturi ale duodenului), afecțiuni retroperitoneale
netraumatice (anevrismul disecant de aortă, aortita acută);
- Abdomenul acut medical: infarctul miocardic acut, porfiria acută, insuficiența renală
acută, colica renală, pancreatite cronice, cancerul de pancreas.

I.2.6 Evoluție. Complicații. Prognostic

Pancreatita acută se caracterizează prin etape succesive delimitabile în timp, fiecare

etapă cu aspecte clinice și morfologice specifice.

Astfel, 2/3 din pacienți dezvoltă o formă ușoară de boală cu disfuncții organice minime,
care răspund la tratament medical cu evoluție favorabilă, fără complicații.

După 24-48 de ore de la debut, aproximativ 20-30% dintre pacienți dezvoltă o formă
gravă cu hipovolemie marcată și scăderea tensiunii arteriale, șoc din cauza sechestrării de lichide.
Acest stadiu este urmat apoi de faza de toxemie sistemică cu multiple insuficiențe organice ce
afectează rinichiul, plămânul, sistemul cardiovascular. Din punct de vedere imagistic, apar
necroze pancreatice și peripancreatice. Clinic, apare febra, dureri abdominale, alterarea stării
generale cu evoluție spre insuficiențe organice.

Prin urmare, pancreatitele acute pot evolua spre:

- evoluție spre vindecare, în urma unui tratament precoce și corect aplicat –

pancreatitele acute edematoase, pancreatitele acute necrotice cu leziuni limitate;

- evoluție gravă, cu deces în primele 12-24 de ore sau în primele 2-10 zile –
pancreatitele necrotice întinse sau cu tendință la extindere;

22
 - evoluție spre cronicizare – pancreatitele acute edematoase sau cu leziuni limitate, sub
forma recidivelor de intensitate și durată variabilă.

Pancreatita acută severă, în evoluție poate evolua spre complicații generale și locale,
precoce cât și tardive.

Complicațiile generale sunt: șocul hipovolemic, enzimatic, toxicoseptic, ARDS,

insuficiența cardio-respiratorie, insuficiența renală, hepatita toxică, etc.

Complicațiile locale sunt reprezentate de: complicații gastro-intestinale, complicații

vasculare (hemoragii digestive, hemoragii extradigestive datorită extinderii necrozei), necroza
coledocului distal, necroza pancreatică, infecția pancreatică, pseudochistul pancreatic.

În prezent, nu există un scor de severitate care să stabilească evoluția cât și prognosticul

pancreatitei acute. Unul dintre primele scoruri folosite în prognosticul bolii este scorul RANSON
care evaluează parametrii la internare și după 48 de ore.

Tabel I.2.6 -1 Scorul Ranson

La internare – stabilirea diagnosticului

Vârsta > 55 de ani

Globule albe > 16 G. L-1

Glicemia > 11 mmol. L-1

L.D.H. > 350 U. L-1 (1,5N)

ASAT > 250 U. L-1 (6N)

După primele 48 de ore

Scăderea hematocritului > 10%

Ascensiunea ureei sanguine > 1,8 mmol. L-1

Calcemia < 2 mmol. L-1

Deficit de baze > 4 mmol. L-1

Estimare a sechestrului de lichide > 6 L

23
 I.2.7 Tratamentul pancreatitei acute

Pancreatita acută, indiferent de stadiul evolutiv, necesită internare și are ca scop:

 Reechilibrarea hidroelectrolitică;
 Analgezia parenterală;
 Antibioterapia [4].

I.2.7.1 Reechilibrarea hidroelectrolitică

Reechilibrarea hidroelectrolitică presupune:

 corectarea pierderilor fluidice în primele zile de boală pentru a evita apariția

necrozei pancreatice;
 monitorizarea pacienților prin prezența unei linii venoase centrale și montarea unui
cateterism vezical;
 administrarea unei soluții cristaloide izotone (soluție Ringer) în primele 12-24 de
ore, cu reevaluare la 6 ore și monitorizarea ureei serice;

Prin perfuzarea insuficientă crește riscul apariției sindromului de răspuns inflamator

sistemic și apariția necrozei pancreatice.

I.2.7.2 Analgezia parenterală

Analgezia parenterală este folosită în combaterea durerii:

 cei mai frecvenți opioizi utilizați sunt morfina și meperidina;

 anestezia epidurală folosită în scop analgezic, poate constitui și o modalitate de
tratament pentru afectarea microcirculatorie pancreatică;

24
  oxigenoterapia este necesară pentru scăderea riscului de apariție a necrozei
pancreatice (saturația în oxigen trebuie să fie peste 95%) [4].

I.2.7.3 Antibioterapia

În ciuda faptului că este dificil de a evalua un sindrom inflamator față de un sindrom

infecțios, fără prezența unei infecții bacteriene, antibioterapia nu se va aplica preventiv. Este
necesară decontaminarea intestinală pentru a scădea rata infecțiilor.

Nutriția enterală este indicată în primele 3 zile de internare după ce dispar senzația de
greață, vărsăturile, durerile și se reiau zgomotele intestinale.
Suportul nutrițional pe cale enterală se face prin sondă nazo-jejunală, dar nu trebuie să
fie considerat o indicație chirurgicală pentru a fi un mijloc de nutriție.
Nutriția parenterală este indicată atunci când nutriția enterală nu este tolerată sau aportul
nu este suficient, fiind considerată ca un complement al nutriției enterale.
TNF – anticorpii anti factorul de necroză tumorală, scad producția de cytokine de la
nivelul celulelor inflamatorii, nu pot fi utilizați deoarece aceștia se produc la 1-2 ore de la debut,
iar pacienții se prezintă târziu la spital [4].

I.2.7.4 Conduita terapeutică a complicațiilor pancreatitei acute

Atitudinea terapeutică depinde de etiologia formelor de pancreatită acută și de momentul

apariției și tipul complicațiilor.

I.2.7.4.1 Conduita terapeutică a formei severe de pancreatită acută ”faza precoce”

Criteriile transferului pacientului în terapie intensivă presupun:
 pulsul <40 sau >150 b/minut;
 TA <80 mmHg sau TA >120 mmHg;
 frecvența respiratorie > 35 respirații/minut;
 Na+ <110 mmol/L sau > 170 mmol/L;
 K+ <2 mmol/L sau > 7 mmol/L;

25
  pH < 7,1 sau > 7,7;
 glicemia >44,4 mmol/L;
 calcemia<3,75 mmol/L;
 anuria;
 coma;
 SIRS prezent.

Conduita terapeutică în faza inițială (0-48 de ore):

 Managementul disfucției cardio-vasculare hipotensiune, debit cardiac,
pulmonar:
- monitorizare hemodinamică;
- tratament de susținere pentru scăderea parametrilor hemodinamici la valoarea
normală;
 Sindromul de detresă respiratorie hipoxie:
- intubație;
- ventilație mecanică [4].

Conduita terapeutică în faza a 2-a (48-120 de ore):

- acces venos periferic;
- cateter venos central;
- cateterism vezical;
- aspirație nazogastrică;
- reechilibrare hidroelectrolitică 250-500 ml/h;
- monitorizarea diurezei;
- monitorizarea nivelului seric al ureei;
- oxigenoterapie;
- analgezie;
- monitorizarea SO2;
- antibioterapia se realizează în jur de 7 zile în momentul în care necroza se confirmă
prin puncția cu ac fin prin ghidaj computer tomograf;

26
 - pentru durere se administrează morfină iv 0,5-2,0 mg la fiecare 15 minute cu o
frecvență respiratorie peste 10 resp/min și TA >90 mmHg [4].

I.2.7.4.2 Conduita terapeutică a formei severe de pancreatită acută ”faza tardivă”

Faza tardivă este reprezentată de infectarea necrozei, prin procesul de translocație

bacteriană de la nivelul intestinului gros sau subțire:
- suportul nutrițional este primordial la acești pacienți deoarece nu vor avea un aport
caloric adecvat pe cale orală;
- nutriția enterală este necesară;
- administrarea de antibiotice în cazul pancreatitelor severe APACHE II, scor >6 cu
prezența necrozei: se va ține cont de spectrul bacterian, de concentrația de antibiotic;
- antibioticele de primă intenție utilizate în infecția pancreatică sunt carbapenemele,
chinolonele și cefalosporinele, uneori asociind și metronidazol pentru a cuprinde și spectrul
anaerobic;
- în cazul necrozei pancreatice infectate, intervențiile chirurgicale necesare sunt: drenajul
percutan, drenajul laparoscopic, endoscopic sau chirurgie deschisă;
- în cazul necrozei sterile, intervențiile chirurgicale sunt condiționate de prezența unei
obstrucții gastrice, intestinale, biliare, ruptură pancreatică;
- în cazul sindromului de compartiment abdominal (are loc o creștere a lichidului tisular
în cavitatea peritoneală și retroperitoneală, iar cavitatea abdominală nu se mai poate extinde) este
necesară intervenția chirurgicală de urgență – efectuarea unei laparotomii decompresive [4].

I.2.7.5 Tratamentul chirurgical al pancreatitei acute

I.2.7.5.1 Tratamentul colecțiilor fluide în pancreatita acută

Colecțiile acute fluide se dezvoltă în primele 7 zile de la debutul pancreatitei acute:
absența peretelui și a structurilor interne omogene, au o localizare multiplă, se reduc spontan.
Managementul colecțiilor fluide în pancreatita acută constă în:
- tratament conservator: reechilibrare hidroelectrolitică intensă, fără antibioterapie
profilactică;

27
 - majoritatea cazurilor nu necesită tratament chirurgical;
- abordare endoscopică sau intervențională în cazul necrozei închistate sau complicație
cu sindromul de compartiment abdominal;
- tratament minim invaziv (când tratamentul conservator nu a dat rezultate): drenaj
percutan sub control imagistic, drenaj endoscopic în caz de pseudochist pancreatic [4].

I.2.7.5.2 Tratamentul chirurgical în cazul necrozei pancreatice

Necroza infectată pancreatică reprezintă invazia bacteriană a țesutului necrotic
pancreatic și poate duce la o infecție clinică, sepsis și chiar deces.
Intervențiile chirurgicale includ:
- chirurgia clasică;
- chirurgia endoscopică;
- drenajul percutan.
În cazul colecțiilor pancreatice sterile, intervențiile chirurgicale sunt indicate doar la
pacienții cu vărsături persistente, obstrucție biliară prin efect de masă după cel puțin 4-8
săptămâni de la prezența simptomelor.
La pacienții simptomatici cu dureri sau absența tranzitului intestinal pentru gaze și
materii fecale, tratamentul chirurgical constă în debridarea chirurgicală clasică prin îndepărtarea
țesutului pancreatic și peripancreatic cu montarea unui drenaj pentru conservarea parenchimului
pancreatic.
Prin abordarea laparoscopică se îndepărtează întreg țesutul necrotic și este considerată
superioară celorlalte metode minim invazive.
Drenajul cateter percutan este indicat înaintea formării colecțiilor necrotice închistate,
iar cateterele sunt localizate prin ecoghidaj și se utilizează un abord transperitoneal sau
retroperitoneal.
Terapia endoscopică constă în drenajul fluidelor și îndepărtarea componentelor solide
prin cale de abord transgastric-transduodenal și este indicată la pacienții care au peretele maturat
la peste 4 săptămâni după un episod de pancreatită acută.
Tratamentul endoscopic al WOPN constă în drenajul pseudochistului cu catetere
transmurale de 8 mm și plasarea de stent-uri de 10 FR urmat de drenaj nazocistic.

28
 În cazul pancreatitei acute de cauză biliară, sfincterectomia endoscopică cu extragerea
calculilor este metoda cea mai utilizată datorită efectelor adverse minime.
În prezența unui sindrom biliar obstructiv, trebuie efectuat ERCP de urgență.
Colecistectomia laparoscopică după ERCP este necesară în cazul apariției unui nou episod de
pancreatită acută [4 ].

CAPITOLUL I.3
PROCESUL NURSING ÎN PANCREATITA ACUTĂ

Procesul nursing se definește ca fiind o metodă organizată, centrată pe reacțiile

particulare ale fiecărui individ în parte, la orice modificare reală survenită sau potențială de
sănătate, pentru a permite acordarea de îngrijiri de sănătate individualizate [12].

Conform conceptului Virginiei Henderson, procesul nursing este o metodă rațională de

planificare și în același timp de promovare a intervențiilor individualizate, în scopul obținerii unei
mai bune stări de sănătate pentru individ, cât și pentru familie și comunitate.
Procesul nursing cuprinde următoarele etape:

 Culegerea datelor;
 Analiza și interpretarea datelor (probleme, diagnostic de îngrijire);
 Planificarea îngrijirilor (obiective);

29
  Realizarea intervențiilor;
 Evaluarea;

I.3.1 Culegerea datelor

Culegerea de date presupune culegerea informațiilor obiective și/sau subiective despre
pacient, respectiv anamneza pacientului, având la bază observarea pacientului, interviul
pacientului și consultarea surselor secundare [12].

Culegerea de date furnizează date ce formează o bază pentru interpretarea și îndeplinirea

problemei. Astfel, în cazul pancreatitei acute, culegerea de date se referă la prezența durerii și
caracterul durerii precum și a disconfortului abdominal.

În această etapă, se urmărește:

 prezența și localizarea durerii;

 consumul de alcool;
 prezența problemelor gastrointestinale: greață, vomă;
 prezența tulburărilor de tranzit;
 inspecția abdomenului: apărare abdominală, abdomen dureros/nedureros,
moale/dilatat;
 funcția respiratorie: rata și amplitudinea respirațiilor, eventualele crepitații sau raluri;
 starea psihică a bolnavului: anxietate datorită severității simptomelor.

I.3.2 Diagnostice nursing

Deoarece tabloul clinic al pancreatitei acute este foarte variat, se întâlnesc următoarele
diagnostice nursing:
 Durerea intensă:
- dureri supraombilicale, apărute brusc, violente;
- iradiere retrosternală și dorsală;
- vărsături alimentare, biliare, hemoragice;
- meteorism abdominal;

30
 Deficit de volum de lichid:
- aport insuficient;
- transpirații abundente;
- vărsături;
 Alterarea confortului abdominal:
- dureri în bară la nivelul etajului abdominal superior;
 Risc de deshidratare:
- adinamie;
- paloare;
- sete,
- vărsături;
 Hipertermie:
- febră moderată (38 – 390C);
 Alimentație inadecvată prin deficit, datorită vărsăturilor:
- constipație;
- oprirea tranzitului intestinal;
 Anxietate:
- depresie psihică;
 Alterarea somnului:
- somnolență;
- oboseală;
- paloare;

I.3.3 Obiective nursing

Obiectivele nursing în pancreatita acută se grupează în obiective nursing generale și
obiective nursing speciale.

Obiectivele nursing generale constau în:

 Îmbunătățirea calității vieții;
 Stabilirea planului nursing în funcție de momentul operator;

31
 Obiectivele nursing speciale constau în:
 Monitorizarea hemodinamică și hidroelectrolitică;
 Stabilirea echilibrului hemodinamic și metabolic pre-, intra- și postoperator;
 Ameliorarea durerilor abdominale;
 Dispariția vărsăturilor;
 Ameliorarea disconfortului produs de sonda nazogastrică;
 Prezența unei stări de bine;
 Echilibrarea hidroelectrolitică;
 Menținerea temperaturii în limite normale.

I.3.4. Intervenții nursing

Intervențiile nursing reprezintă etapa în care este pus în acțiune planul nursing.
Intervențiile pot fi:
- Autonome – independente – efectuate ca urmare a cunoștințelor și experiențelor
profesionale;
- Delegate – dependente – efectuate la indicația medicului;
- Interdependente – efectuate în colaborare cu alți membri ai echipei medicale.
Intervențiile nursing în pancreatita acută sunt:
 Asigurarea satisfacerii nevoilor fundamentale ale pacientului;
 Asigurarea repausului la pat a pacientului în poziție de decubit dorsal;
 Asigurarea repausului digestiv (suprimarea alimentației orale):
- alimentație parenterală 4-5 zile;
- apoi ceai, supă 400-500 ml/24 de ore;
- introducerea treptată a alimentației orale;
 Administrarea tratamentului analgezic, antiinflamator, antienzimatic,
antihemoragic, antibiotic, prescris de medic;
 Recoltarea de sânge, urină pentru examenele de laborator;
 Explicarea pacientului despre necesitatea utilizării sondei nazogastrice;
 Măsurarea aspirației gastrice periodic și notarea aspectului (culoare, vâscozitate);
 Asigurarea permeabilității sondei;

32
  Mobilizarea regulată a pacientului prin efectuarea de mișcări pasive și active
ulterior;
 Educarea pacientului privind stilul de viață (combaterea obezității, prânzul copios,
alcoolismul);
 Pregătirea preoperatorie a pacientului;
 Supravegherea postoperatorie a pacientului (funcții vitale, aspectul pansamentului,
colorația tegumentelor, suprimarea tuburilor de dren, reluarea tranzitului, mobilizarea
pacientului);
 Reechilibrarea hidroelectrolitică;
 Administrarea tratamentului prescris de medic în caz de șoc:
- administrarea soluțiilor electrolitice parenteral;
- administrarea de sânge și plasmă la nevoie;
- măsurarea debitului urinar;
- măsurarea volumului abdominal;
- palparea și percuția abdomenului;
- cântărirea zilnică a pacientului – curba greutății;
 Aprecierea statusului nutrițional și a creșterii solicitărilor metabolice;
 Recomandări pentru evitarea eforturilor fizice, a frigului, umezelii;
 Explicarea necesității controalelor periodice.

I.3.5. Evaluarea nursing

Evaluarea nursing a pacientului se face periodic, pe toată perioada internării, urmărindu-

se realizarea obiectivelor, respectiv satisfacția pacientului.
Se vor evalua funcțiile vitale, evoluția postoperatorie, gradul de satisfacție a pacientului
după vindecare, cunoștințele pacientului despre boală și recomandările la externare.
Evaluarea nursing în pancreatita acută constă în:
 Diminuarea durerii și a stării de agitație a pacientului deoarece stimularea secreției de
enzime pancreatice și gastrice este favorizată de accelerarea metabolismului provocată de
agitație;

33
  Ameliorarea stării generale a pacientului prin echilibrarea hidroelectrolitică;
 Mobilizarea regulată a pacientului pentru prevenirea escarelor și a complicațiilor
respiratorii și vasculare;
 Permeabilitatea sondei nazogastrice;
 Menținerea în limite normale a funcțiilor vitale;
 Respectarea restricțiilor alimentare, introducerea treaptată a alimentației solide;
 Însușirea cunoștințelor privind menținerea sănătății, alimentație, stil de viață;

I.3.6 Îngrijirea pacienților cu pancreatită acută

Asistentul medical este un element important în echipa medicală, deoarece acesta este
permanent alături de pacient, supraveghează și informează medicul asupra evoluției pacientului și
a rezultatelor nursing. Rolul asistentului medical este acela de a ajuta persoana bolnavă sau
sănătoasă să își mențină sau să își câștige independența cât mai curând posibil.

Diagnosticul de pancreatită acută are un efect nefavorabil asupra psihicului și fizicului

pacientului, iar activitatea asistentului medical trebuie să acopere toate nevoile fundamentale ale
pacientului, urmând un plan de îngrijire în funcție de starea pacientului, investigațiile necesare
pacientului, tratamentul prescris de medic și intervențiile operatorii.

Odată cu internarea pacientului, acestuia i se va explica necesitatea explorărilor utile în

precizarea diagnosticului, importanța efectuării analizelor necesare.

Problemele de dependență, care stau la baza întocmirii planului de îngrijire sunt:

intoleranța alimentară, durerile abdominale difuze în etajul supramezocolic, grețurile și
vărsăturile, constipația, anxietatea, insomnia și cunoștințele insuficiente despre boală.

Se va înregistra în foaia de observaţie: greutatea şi talia, pulsul, tensiunea arterială,

reacţiile alergice cunoscute, medicaţia administrată înaintea internării, anumite stări fiziologice
care pot determina tulburări de coagulare, se vor urmări constsaoantele biologice.

Asigurarea condițiilor de mediu

Astfel, se vor urmări:

34
  camera sa fie aerisită, temperatura optimă să fie de 18-220C;
 lenjeria de pat și de corp să fie curată;
 pacientul să aibă o igienă corporală bună;
 salonul să fie luminat și curat;

Supravegherea funcțiilor vitale și vegetative

Supravegherea funcțiilor vitale și vegetative și notarea lor în foaia de observație
reprezintă una dintre cele mai importante sarcini ale asistentului medical. Modificările funcțiilor
vitale reflectă starea generală a pacientului cu pancreatită acută precum și evoluția bolii.
Sonda de aspirație instalată poate afecta respirația pacientului, de aceea poziția
pacientului trebuie să asigure o expansiune maximă a cutiei toracice. Rolul asistentului medical
este de a sesiza orice modificare a respirației și de a acționa când e nevoie.
Se urmăresc eliminările de pe sonda de aspirație (volum, culoare, conținut) și se anunță
medicul

Alimentația pacientului cu pancreatită acută

În tratamentul pancreatitei acute, alimentația pacientului reprezintă unul dintre
principiile de bază:
 în primele zile, se interzice alimentația pe cale bucală, deoarece se poate stimula
secreția pancreatică și se vor accentua durerile;
 se vor administra soluții nutritive (glucoză și aminoacizi);
 după 4-5 zile, se administrează o dietă orală semilichidă (300-400 ml/zi): ceaiuri
îndulcite, sucuri nesărate;
 după 7-10 zile, se adaugă lapte degresat, miere de albine, pâine, legume fierte, sucuri
din fructe;
 la 2-3 săptămâni după episodul acut pancreatic, se impune un regim complet
(hiperglucidic, hiperproteic) cu excluderea alcoolului, grăsimilor animale și a exceselor
alimentare.

Pregătirea preoperatorie a pacientului

35
 Pregătirea preoperatorie constă în: pregătire psihică, pregătire biologică şi pregătire
chirurgicală.
 Pacientul va fi informat despre intervenția chirurgicală, i se vor explica riscurile
operatorii, se va semna consimțământul și se va stabili data intervenției operatorii;
 Asigură repaus fizic și psihic al pacientului;
 Recoltarea de produse biologice pentru examenele de laborator;
 Pregătirea pacientului pentru investigații paraclinice: radiografie pulmonară,
ecografie abdominală, EKG, CT;
 Suprimarea alimentației pe cale naturală;
 Se vor corecta dezechilibrele hidroelectrolitice prin administrarea la nevoie a
soluțiilor macromoleculare (sânge, plasmă, masă eritrocitară), soluții hidroelectrolitce (ser
fiziologic, glucoză 5%, glucoză 10%), soluție Ringer;
 Se asigură antibioprofilaxia pentru a preveni o eventuală infecție;
 Se asigură tromboprofilaxia prin administrarea de substanțe anticoagulante;
 Monitorizarea funcțiilor vitale (tensiunea arterială, puls, respirație, diureză),
 Instituirea de sondă nazogastrică pentru evitarea vărsăturilor și a aspirației gastrice;
 Se va administra medicația antialgică pentru reducerea durerilor;
 Pregătirea câmpului operator prin raderea tegumentelor păroase din zona de abord
chirurgical, spălare, dezinfectare;

Îngrijirea postoperatorie a pacientului

În supravegherea postoperatorie se vor urmări:
 Asigurarea unui mediu optim (aerisirea camerei, asigurarea unui pat curat,
temperatură optimă);
 Monitorizarea funcțiilor vitale;
 Reechilibrarea hidroelectrolitică, acidobazică, energetică;
 Prevenirea complicațiilor tromboembolitice;
 Administrarea tratamentului antibiotic, antiemetic, antialgic;
 Reluarea hidratării și alimentației;
 Mobilizarea pacientului;

36
  Reluarea tranzitului intestinal;
 Supravegherea pansamentului și a tuburilor de dren;
 Profilaxia infecțiilor nosocomiale prin respectarea regulilor de asepsie și antisepsie.

Educația pentru sănătate

Depistarea precoce a pancreatitei acute prezintă o importanță deosebită pentru pacienții

cu risc (pacienți cu afecțiuni biliare, pacienți diagnosticați cu obezitate, alcoolici):

 combaterea alcoolismului și a obezității;

 evitarea prânzurilor copioase și a consumului de alcool;
 tratamentul infecțiilor căilor biliare acute și cronice;
 efectuarea controlului periodic pentru evaluarea stării de sănătate;

II. PARTEA SPECIALĂ

Contribuția personală

II.1 Obiectivele studiului

Datorită complicațiilor severe pe care pancreatita acută le determină, atitudinea
terapeutică adecvată joacă un rol foarte important în managementul pancreatitei acute.
Pentru realizarea unui prognostic favorabil este nevoie de evaluarea parametrilor
biologici cu impact asupra pancreatitei acute pentru a stabili gradul de severitate al afecțiunii, de

37
stabilirea unui protocol de diagnostic și tratament, precum și de îngrijiri specifice și
individualizate pentru fiecare caz în parte.
Prin urmare, scopul acestei lucrări este de a evidenția importanța îngrijirilor nursing la
pacienții cu pancreatită acută.

Obiectivele studiului sunt:

 Evaluarea incidenței pancreatitei acute în secția Chirurgie, Spitalul Județean de
Urgență Slatina;
 Determinarea aspectelor epidemiologice și clinico-evolutive ale pancreatitei acute;
 Monitorizarea parametrilor biologici și clinici ai pancreatitei acute;
 Stabilirea diagnosticelor nursing în pancreatita acută;
 Monitorizarea nevoilor fundamentale afectate în pancreatita acută;
 Monitorizarea intervențiilor autonome și delegate asupra lotului de pacienți studiat.

II.2 Material și metode

Studiul efectuat reprezintă un studiu retrospectiv a unui număr de pacienți diagnosticați

cu pancreatită acută, internați în perioada ianuarie 2021 - decembrie 2021, în secția Chirurgie,
Spitalul Județean de Urgenţă Slatina.
Astfel, am selectat un lot de 32 de pacienți cu pancreatită acută, diagnosticați și tratați
în secția Chirurgie, Spitalul Județean de Urgenţă Slatina, care au respectat criteriile de includere
și excludere din studiu.
Criterii de includere:
 Pacienți cu vârstă mai mare de 18 ani;
 Pacienți diagnosticați cu pancreatită acută;
 Pacienți cu istoric recent de pancreatită acută;
 Pacienți cu prezența sindromului de răspuns inflamator sistemic (SIRS);

Criterii de excludere:
 Pacienți cu vârstă mai mică de 18 ani;
 Pacienți cu colecții pancreatice fără episod de acutizare;

38
  Pacienți fără sindrom de răspuns inflamator sistemic (SIRS);

Pentru colectarea datelor, am folosit ca surse, foile de observație ale pacienților,

biletele de ieșire, protocoalele operatorii, investigațiile radiologice și imagistice realizate;

Din datele colectate și analizate statistic, am urmărit următorii parametri:

 Date epidemiologice: vârsta, sexul, mediul de proveniență;
 Date etiopatogenice: antecedentele personale patologice și heredocolaterale, factori
de risc, forme anatomo-clinice;
 Date clinice: semne clinice;
 Date biologice: leucocite, amilaze, glicemie, transaminaze, bilirubină;
 Date imagistice: ecografie abdominală, tomografie computerizată;
 Tratament: conservator, chirurgical;
 Rezultatele terapeutice;
Datele obținute, centralizate în baza de date EXCEL, le-am prelucrat statistic, numeric și
procentual, pe baza tabelelor și a diagramelor.

Pe baza rezultatelor, am intocmit discuții ce au stat la baza atingerii obiectivelor

studiului.

II.3 Rezultate și discuții

Analizând cele 32 de cazuri de pancreatită acută, internate şi tratate în secția Chirurgie,

Spitalul Județean de Urgenţă Slatina în perioada ianuarie 2021 - decembrie 2021, am evidenţiat
câteva aspecte importante în ceea ce priveşte aspectele epidemiologice ale afecțiunii şi factorii de
risc incriminaţi în lotul de pacienți studiat, particularităţile clinice şi paraclinice ale cazurilor
studiate, diagnosticul formelor de pancreatită acută și atitudinile terapeutice aplicate.

Repartiția pacienților în funcție de sex

Distribuția pe sex a pacienților, relevă faptul ca există o preponderență a sexului
masculin, ceea ce în vine în concordanță cu datele din literatura de specialitate.

39
 Tabel II.3 -1 Distribuția pacienților în funcție de sex

Sexul pacienților Nr. cazuri %

(n=32)

Masculin 24 75,00%

Feminin 8 25,00%

În perioada ianuarie-decembrie 2021, au fost internați un număr de 24 de pacienți de sex

masculin (75,00%) și 8 pacienți de sex feminin (25,00%), care au respectat criteriile de includere
și excludere în studiul efectuat.

Distribuția pacienților în funcție de sex

8
25,00%

24 Masculin
75,00%
Feminin

Fig. II.3-1 Distribuția pacienților în funcție de sex

Această distribuție arată că frecvența de apariție a pancreatitei acute se regăsesște

preponderent mai mare în rândul pacienților de sex masculin (3:1) din lotul de pacienți studiat.

Repartiția pacienților în funcție de vârstă

40
 Tabel II.3-2 Distribuția pacienților în funcție de vârstă
Vârsta Nr. cazuri %
(n=32)

19-30 de ani 1 3,14%

31-45de ani 3 9,37%

46-55 de ani 8 25,00%

56-70 de ani 15 46,87%

peste 71 de ani 5 15,62%

Datele din literatura de specialitate susțin faptul că vârsta peste 55 de ani este un factor
negativ pentru un prognostic favorabil în pancreatita acută. Vârsta peste 55 ani este, de asemenea,
un criteriu în scorul RANSON la internare, pentru stabilirea prognosticului.
Printre pacienții aflați în lotul de studiu avem următoarea repartiție: categoria de vârstă,
19-30 de ani (1 pacient, 3,14%), categoria de vârstă, 31-45 de ani (3 pacienți, 9,37%), categoria
de vârstă, 46-55 de ani (8 pacienți, 25,00%), categoria de vârstă, 56-70 de ani (15 pacienți,
46,87%), categoria de vârstă, peste 71de ani (5 pacienți, 15,62%).

Distribuția pacienților în funcție de vârstă

16 15(46,87%)
14
12
10 8(25,00%)
8
6
3(9,37%) 5(15,62%)
4 1 (3,14%)
2
0
19-30 de ani 31-45 de ani
46-55 de ani 56-70 de ani
peste 71 de
ani

Fig. II.3-2 Distribuția pacienților în funcție de vârstă

41
 În studiul efectuat, lotul de pacienți selectat respectă etalonul inclus în scorurile
internaționale.
Astfel, printre cei 32 de pacienți selectați, peste jumătate dintre ei au vârste cuprinse peste
55 de ani (15 pacienți au vârste între 56 -71 de ani și 5 pacienți au vârste peste 71 de ani).

Repartiția pacienților în funcție de mediul de proveniență

Tabel 3-3 Distribuția pacienților în funcție de mediul de proveniență

Mediu de Nr. cazuri %
proveniență (n=32)

Urban 20 62,50%

Rural 12 37,50%
Din
datele din tabelul de mai sus, reiese faptul că incidența pancreatitei acute este de aproximativ de
două ori mai mare la pacienții din mediul urban.

Distribuția pacienților în funcție de mediul de

proveniență
12
37,50%

20
62,50%
Urban
Rural

Fig. II.3-3 Distribuția pacienților în funcție de mediul de proveniență

În lotul de pacienți studiat, s-au înregistrat 20 de cazuri de pancreatită acută din mediul
urban (62,50%) și 12 cazuri de pancreatită acută din mediul rural (37,50%).

42
 Clasificarea etiologică a pancreatitei acute
Din punct de vedere etiologic, pancreatita acută prezintă circumstanțe etiologice
multiple, printre care alcoolul și litiaza biliară predomină preponderent.
În funcție de etiologia pancreatitei acute, am împărțit pacienții din eșantionul de studiu,
astfel:
Tabel II.3-4 Distribuția pacienților în funcție de etiologie
Etiologie Nr. cazuri %
(n=32)

Alcoolică 18 56,25%

Biliară 12 37,50%

Alte cauze 2 6,25%

Etiologia alcoolică predomină în rândul pacienților cu pancreatită acută din lotul de

studiu (18 pacienți, 56,25%), iar afecțiunile biliare sunt în număr relativ egal cu alcoolul (12
pacienți, 37,50%). În cadrul lotului au existat și 2 pacienți (6,25%) care au fost diagnosticați cu
pancreatită acută de altă cauză.

Clasificarea etiologică a pancreatitei acute

2 (6,25%)

12 (37,50%)

18(56,25%)

Alcoolică Biliară Alte cauze

Fig. II.3-4 Distribuția pacienților în funcție de etiologie

43
 Datele internaționale de specialitate susțin faptul că afecțiunile biliare sunt principala
cauză a incidenței pancreatitei acute, dar în studiul efectuat pe cei 32 de pacienți, frecvența
consumului de alcool predomină la jumătate dintre ei (56,25%).
Factorii genetici împreună cu obezitatea sunt de cele mai multe ori asociați cu formele
pancreatitei acute. Acest fapt se regăsește și în studiul efectuat, conform figurii de mai jos.

Distribuția pacienților în funcție de obezitate

Masculin 16 8

7 1
Feminin

Obezitate
Normoponderali
0 5 10 15 20 25

Fig. II.3-5 Distribuția pacienților în funcție de obezitate

Prin urmare, conform graficului, obezitatea diagnosticată prin indicele de masă

corporală, este prezentă la majoritatea pacienților incluși în studiu: 16 pacienți de sex masculin –
66,67%, 7 pacienți de sex feminin – 87,5%.
Datele statistice efectuate respectă confirmarea din studiile de specialitate, în care
obezitatea este un factor favorizant pentru apariția și dezvoltarea pancreatitei acute.
Printre pacienții diagnosticați cu obezitate, s-au înregistrat și pacienți normoponderali: 8
pacienți de sex masculin - 33,33%, 1 pacient de sex feminin - 12,5%.
De cele mai multe ori, pacienții obezi cu pancreatită acută dezvoltă complicații majore,
fiind diagnosticați cu forme severe de pancreatită acută.

Distribuția pacienților în funcție de formele clinice ale pancreatitei acute se regăsește în

tabelul de mai jos.

44
 Tabel II.3-5 Distribuția pacienților în funcție de formele clinice
Forme clinice Nr. cazuri %
(n=32) La

Ușoare 24 75,00%

Severe 8 25,00%

nivelul secției Chirurgie din cadrul Spitalului Județean de Urgență Slatina, ¾ din lotul de pacienți
selectat pentru analiza statistică a prezentat forme ușoare de pancreatită acută (75,00%) și 8
pacienți (25,00%) au prezentat forme complicate, severe de pancreatită acută.

Distribuția pacienților în funcție de formele clinice

de pancreatită acută

75,00%

25,00%

Series 1

Formă ușoară Formă severă

Fig. II.3-6 Distribuția pacienților în funcție de formele clinice

Deși pacienții de sex feminin sunt mai predispuși la forme clinice severe de boală, în
cazul nostru, s-a înregistrat o frecvență crescută a pacienților de sex masculin diagnosticați cu
pancreatită acută severă (6 pacienți de sex masculin – 75,00% versus 2 pacienți de sex feminin –
25,00%).
Graficul de mai sus evidențiază faptul că formele ușoare de pancreatită acută la pacienții
monitorizați au crescut ca incidență probabil, ca urmare a creșterii nivelului de interes al
populației privitor la cauzele favorizante ale bolii și a efectelor dezastruoase pe plan familial și
social ale pancreatitei de diferite etiologii.

45
 Prin urmare, este subliniată necesitatea educării continue a populației prin respectarea
unui regim alimentar sănătos, prin evitarea abuzurilor de grăsimi și alcool.

Distribuția pacienților în funcție de sex și forme clinice

2
6
e ră
ă sev
rm 6
Fo

ă
18
ar
ă ușo
rm
Fo
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18
Femei Bărbați

Fig. II.3-7 Distribuția pacienților în funcție de sex și forme clinice

În cazul formelor ușoare de pancreatită acută, avem o distribuție identică a pacienților în

funcție de sex ca și în cazul formelor severe. Astfel, s-a înregistrat o frecvență crescută a formelor
ușoare în rândul pacienților de sex masculin față de pacienții de sex feminin (18 pacienți de sex
masculin – 75,00% versus 6 pacienți de sex feminin – 25,00%).

Datele clinice prezente în momentul internării, analizele biochimice urmate de

investigațiile radiologice au stat la baza stabilirii unui diagnostic pozitiv de pancreatită acută.

Aspecte clinice la internare

Semne de abdomen acut 12,50%
chirurgical

Febră 18,75%

Vărsături 25,00%

Ileus dinamic 25,00%

Semne dispeptice 46,87%

Dureri abdominale
93,75%
0 5 10 15 20 25 30

Fig. II.3-8 Aspectele clinice la internare

46
 Aspectele clinice la internare au fost reprezentate în cea mai mare parte de dureri
abdominale (98,75%), urmate de semne dispeptice (46,87%). Printre alte semne clinice
enumerate din anamneza pacienților au fost ileusul dinamic (25,00%), vărsături (25,00%), febră
(18,75%). Lotul de pacienți analizați a înregistrat și cazuri de pancreatită acută cu prezența de
semne de abdomen acut chirurgical (12,50%).

Printre analizele biochimice recoltate la pacienții cu pancreatită acută se numără:

hemoleucograma, bilirubina serică, TGO, TGP, amilazemia, fosfataza alcalină, uree, creatinină,
GGT, ionograma serică, sumarul de urină.

Analize biochimice Nr. cazuri

(n=32)

Valori patologice % Valori normale %

Hemoglobina 10 31,25% 22 68,75%

Hematocrit 8 25,00% 24 75,00%

Amilazemie 30 93,75% 2 6,25%

Leucocite 20 62,50% 12 37,50%

Creatinină 12 37,50% 20 62,50%

Tabel II.3-6 Distribuția pacienților în funcție de analizele biochimice

Valorile hemoglobinei la internare se încadrează preponderent în limite normale

(68,75%), existând doar 31,25% din cazuri cu valori scăzute, prezentând anemie secundară.

Ca și în cazul hemoglobinei, valorile hematocritului au înregistrat valori în limite

normale (75,00%) și doar un sfert dintre pacienții din studiu (25,00%) au prezentat valori
patologice asociindu-se cu gradul de severitate al pancreatitei acute.

47
 Leucocitoza prezentă la 62,50% dintre cazuri indică și o asociere a altor infecții, iar
creatinina crescută la 37,50% dintre cazuri indică risc crescut de dezvoltare a necrozei
pancreatice.

Valoarea crescută a amilazei serice (mai mare de 3 ori decât valoarea normală) este un
reper pentru diagnosticarea și monitorizarea pancreatitei acute. Acest lucru reiese și din datele
statistice efectuate, în care amilaza serică crescută are o pondere foarte mare (93,75%) în rândul
pacienților studiați.

Investigațiile radiologice evidențiază date despre complicațiile locale ale pancreatitei

acute, despre modificările de volum ale pancreasului, despre prezența litiazei veziculare, despre
eventualele colecții pancreatice și peripancreatice.

Tabel II.3-7 Distribuția pacienților în funcție de investigațiile imagistice

Investigații imagistice Nr. cazuri %

Toți
Ecografia abdominală 32 100,00%

Computer tomograf 28 87,50%

pacienții din studiu au beneficiat de ecografie abdominală (100,00%) iar (87,50%) dintre ei au
beneficiat și de computer tomograf la internare, pentru stabilirea severității formei de pancreatită
acută.

Din punct de vedere al tratamentului efectuat la nivelul secției, pacienții din lotul de
studiu au beneficiat atât de tratament conservator, cât și de tratament chirurgical.

48
 Distribuția pacienților în funcție de tratament
8
25,00%

24
75,00% Conservator

Chirurgical

Fig. II.3-9 Distribuția pacienților în funcție de tratament

Tratamentul conservator al pancreatitei acute are rolul de a trata sindromul de răspuns

inflamator sistemic și a avut ca obiective tratamentul durerii, echilibrarea hidroelectrolitică,
tratamentul antienzimatic, suportul nutrițional, antibioprofilaxia. De tratament conservator au
beneficiat 24 de pacienți (75,00%), ce au fost diagnosticați cu pancreatită acută ușoară.

Tipul intervenției chirurgicale depinde de momentul operator, de severitatea pancreatitei

acute, de vârsta pacientului, de bolile asociate, de șocul septic. În decursul anului 2021, doar 8
pacienți au beneficiat de tratament chirurgical.

Din datele statistice, nevoile fundamentale au fost alterate în următoarele proporții:

1. Nevoia de a avea o bună circulație și respirație: 75,00% (24 de pacienți)

Tabel II.3-8 Nevoia de a avea o bună circulație și respirație

EVALUARE
DIAGNOSTICUL DE NURSING La internare La externare
Respirație ineficientă 2 (8,33 %) 0
Alterarea ventilației spontane 5 (20,83 %) 0
Risc pentru alterarea toleranței la effort 17 ( 70,84%) 0

2. Nevoia de a se alimenta și hidrata: 68,75% (22 de pacienți)

Tabel II.3-9 Nevoia de a se alimenta și hidrata
EVALUARE

49
 DIAGNOSTICUL DE NURSING La internare La externare

Grețuri și vărsături 8 (36,36%) 0

Hidratare neadecvată 14 (63,64%) 0

3. Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură: 100% (32 de pacienți)

Tabel II.3-10 Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură
EVALUARE
DIAGNOSTICUL DE NURSING La internare La externare

Dificultate/ Incapacitate de a mișca 32 (100,00%) 0

4. Nevoia de a dormi și a se odihni: 75,00% (24 de pacienți)

Tabel II.3-11 Nevoia de a dormi și a se odihni
EVALUARE
DIAGNOSTICUL DE NURSING La internare La externare

Dificultate/Incapacitate în a se odihni 14 (58,33%) 0

Insomnie 10 (41,67%) 0

5. Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca: 31,25% (10 pacienți)

Tabel II.3-12 Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca
EVALUARE
DIAGNOSTICUL DE NURSING La internare La externare

Dificultate/Incapacitate în a se îmbrăca și 8 (80,00%) 2 (20,00%)

dezbrăca

6. Nevoia de a fi curat, îngrijit și de a proteja tegumentele și mucoasele:

100,00% (32 de pacienți)
Tabel II.3-13 Nevoia de a fi curat, îngrijit și de a proteja tegumentele și mucoasele

EVALUARE
DIAGNOSTICUL DE NURSING La internare La externare

50
 Dificultate/Incapacitate de a face îngrijiri de 20 (62,50%) 2 (6,25%)
igienă
Dezinteres față de măsurile de igienă 12 (37,50%) 2 (6,25%)

7. Nevoia de a evita pericolele: 100% (28 de pacienți)

Tabel II.3-14 Nevoia de a evita pericolele
EVALUARE
DIAGNOSTICUL DE NURSING La internare La externare

Anxietate 28 (87,50%) 4 (12,50%)

8. Nevoia de a comunica: 34,37% (11 pacienți)

Tabel II.3-15 Nevoia de a comunica
EVALUARE
DIAGNOSTICUL DE NURSING La internare La externare

Comunicare ineficientă 11 (100%) 0

9. Nevoia de a învăța cum să-și păstreze sănătatea:100% (32 de pacienți)

Tabel II.3-16 Nevoia de a învăța cum să-și păstreze sănătatea
EVALUARE
DIAGNOSTICUL DE NURSING La internare La externare

Lipsa de cunoștințe 32 (100%) 0

Cazul clinic nr.1

Sursa: Secția Chirurgie, Spitalul Județean de Urgență Slatina

I. CULEGEREA DE DATE
Numele şi prenumele: P.R.

51
Sex: masculin
Vârsta: 60 ani
Domiciliul: Slatina
Ocupaţia: pensionar
Condiții de viață: Locuieşte cu soţia într-un apartament cu 3 camere, în condiţii foarte bune

- consumator de cafea: DA (2-3 cești pe zi cu zahăr)

- consumator de tutun: NU
- consumator de alcool: DA
- consumator de alte substanţe: NU
Grupa sangvină: 0 I, Rh pozitiv
Greutate: 98 Kg
Înălțime: 1,68 m
Alergii: neagă
Examen clinic general: Starea generală a bolnavului este alterată, prezintă greață și vărsături,
febră moderată.
– T.A.= 165/80 mm/Hg;
– Puls= 90 bătăi/minut;
– Resp.= 20 resp./min;
– tºC= 38,2º C
Perioada internării: 16/04/2021 - 23/04/2021
Diagnostic medical la internare:  Pancreatită acută 
Diagnostic principal la externare:  K85 Pancreatită acută formă ușoară
Diagnostic secundar la externare: I 11.0 HTA
E11.65 Diabet zaharat
E.78.0 Hipercolesterolemie
MOTIVELE INTERNĂRII: dureri abdominale, grețuri, inapetență
ISTORICUL BOLII: Pacientul în vârstă de 60 de ani de sex masculin, afirmă debutul
simptomatologiei actuale în urmă cu 24 de ore prin dureri epigastrice ce cresc în intensitate cu
iradiere în hipocondrul stâng, ce nu cedează la medicația antialgică și sunt însoțite în evoluție de

52
greață și inapetență, cu alterarea stării de sănătate, motiv pentru care se internează în secția
Chirurgie pentru investigații și tratament de specialitate.
Antecedente heredocolaterale: nesemnificative
Antecedente personale patologice: - Diabet zaharat
- HTA
Medicaţie administrată înaintea internării: Prestarium 5mg, Aspenter 75mg

EXAMENUL CLINIC PE APARATE

 Stare generală: alterată
 Tegumente şi mucoase: palide , calde
 Aparat osteo-articular: integru din punct de vedere anatomic
 Sistem ganglionar limfatic: nepalpabil
 Sistemul muscular: bine reprezentat, contracţie musculară prezentă
 Aparat respirator: torace normal conformat, murmur vezicular prezent, R =20/min.
 Aparat cardiovascular: zgomote cardiace ritmice, şoc apexian în spaţiul V ic stâng, TA
– 165/80 mmHg, AV-90/minut
 Aparat uro-genital: micțiuni fiziologice emise spontan, loje renale nedureroase și
palpabile
 Aparat digestiv: abdomen mobil cu respirația, dureros la palparea profundă în
hipocondru stâng, splină nepalpabilă
 SNC: anxietate, reflexe condiţionate şi necondiţionate prezente, ROT prezent

INVESTIGAŢII CLINICE ŞI PARACLINICE

RX. PULMONARĂ: - nimic evolutiv pleuro-pulmonar,

EKG: - ritm sinusal,

CT abdominal: - Ficat cu dimensiuni ușor crescute, omogen, fără dilatații de căi biliare
intrahepatice, colecist ușor destins, cu pereți ușor îngroșați, splină de dimensiuni crescute,
pancreas cu dimensiuni ușor crescute, structură discretă omogenă, rinichi cu aspect normal.

53
Examene biochimice:
o Hematologie

• RBC -7,2*103/µL (N: 3,8-5,3 *103/µL)

• WBC -9,2*103/µL (N: 3,5-10*103/µL)
• HGB -11,4 g/dL (N: 12-16g/dL)
• HCT -30,5 % (N: 32-48%)
• MCV -96,3/fL (N: 80-120/fL)
• MCH -39,0/pg (N: 27-32/pg)
• MCHC- 32,6 /dL (N: 32-36g/dL)
• RDW – 14,3% (N: 11-16%)
• PLT – 255 *10 /µL
3
(N:150-400*103/µL)
• MPV- 7,9/fL (N: 7,4-13.0/fL)
• Limfocite -1,5*10 /µL
3
(N:1,2-4,0*103/µL)
• Monocite – 0,4*103/µL (N:0,15-0,7*103/µL)
• Neutrofile – 10,9*103/µL (N:1,56-7,0*103/µL)
• Eozinofile – 0,0*103/µL (N:0,04-0,4*103/µL)
• Bazofile - 0,0*103/µL (N:0,01-0,08*103/µL)
• LY% - 11,9% (N: 25-40%)
• MO% - 3,3% (N: 3-9%)
• NE% - 84,4% (N: 35-75%)
• EO% - 0,2% (N: 0,7-7%)
• BA% - 0,2% (N: 0,0-0,0%)

• APTT (sec)-26,3 sec (N: 24,3-35 sec)

• INR -1,18 (N: 1-4 INR)
• PT% - 94% (N: 70-120%)
• Fibrinogen – 314 mg/dL (N: 200-400 mg/dL)

o Biochimie
• Colesterol total = 224 mg/dL
• Trigliceride= 346 mg/dl
• Glucoză =98 mg/dL
• Acid uric =4,5 mg/dL
• Creatinină = 0,9 mg/dL
• Uree =28 mg/dL
(N: <200mg/dL);
(N: 50-150 mg/dl);
(N: 70-100mg/dl)
(N: 2,5-6 mg/dL);
(N: 0,5-0,9 mg/dL);
(N: 20-40 mg/dL);

54
 • ALT/TGP=68U/L (N: 3-33 U/L);
• AST/TGO=85U/L (N: 5-32 U/L);
• Amilază =1350 U/L (N: 27-102 U/L)
• Lipază =1611 U/L (N: 16-60 U/L)

o Sumar de urină
 Densitate = 1020 (N: 1015-1022)
 Ph = 7,3 (N: 4,8-7,4)
 Leucocite = 10 leucocite/mm3 (N: negativ)
 Nitriți = negativ (N: negativ)
 Proteine = negativ (N: negativ)
 Glucoză = negativ (N: nedectabilă)
 Corpi cetonici = negativ (N: negativ)
 Urobilinogen = normal (N: negativ)
 Bilirubină = negativ (N: negativ)
 Eritrocite = negativ (N: negativ)

Obiective de îngrijire:
 Pacientului să i se diminueze durerile colicative;
 Pacientul să prezinte o temperatură corporală în limite normale;
 Pacientul să fie echilibrat, să nu mai prezinte semne de deshidratare;
 Pacientul să fie echilibrat hidroelectrolitic;
 Pacientul să fie echilibrat circulator;
 Pacientul să înțeleagă importanța regimului alimentar.

Tabel II.3-17 Plan de îngrijire cazul nr.1

Nevoia Diagnostic nursing Obiective Intervenţii Evaluare
(Manifestări +
Surse de dificultate)

55
1. Nevoia de a Alimentaţie Pacientul să Se supraveghează funcţiile vitale; Pacientul este
bea și a insuficientă din cauza fie echilibrat echilibrat
mânca restricţiei alimentare; nutriţional şi Se explică pacientului necesitatea hidroelectroli-
volemic; repausului alimentar; tic, nu se
Dificultate de a se identifică
hrăni și a se hidrata Se face bilanţul între lichidele
semne de
datorită vărsăturilor, ingerate şi eliminări;
deshidratare.
stării de greață; .
Se explică pacientului importanța
Pacientul
Inapetență datorită reluării regimului alimentar
cunoaște
tulburărilor secretorii treptat;
regimul igieno-
pancreatice; dietetic ce
Se administrează soluţiile
perfuzabile (Glucoză 5%, Ser trebuie
fiziologic) la indicaţia medicului; respectat.

Corectarea dezechilibrului acido- Diureza – 2000

bazic, în funcție de rezerva ml/24 ore
alcalină, la indicația medicului;

2.Nevoia de a Eliminare digestivă Pacientul să Se urmărește bilanţul hidric; Tranzitul

elimina inadecvată din cauza aibă Se urmăresc tegumentele şi intestinal este
vărsăturilor; mucoasele mucoasele pentru a se preveni normal, nu se
perineale şi deshidratarea; evidenţiază
tegumentele semne de
curate şi Se hidratează parenteral cu deshidratare.
integre; glucoză 5%, ser fiziologic la
indicaţia medicului;
Pacientul să
nu mai
prezinte
vărsături;

3. Nevoia de a Hipertermie Pacientul să Se măsoară temperatura de 2 ori Pacientul este

păstra manifestată prin frison; prezinte pe zi şi se notează în FO; afebril.
temperatura temperatura în
în limitele limite Se administrează tratamentul cu
normale normale; antibiotice prescris de medic;

4. Nevoia de a Sindrom potențial de Pacientul să Se asigură repausul la pat al Pacientul se

se mişca imobilitate și postură poată să îşi pacientului; mobilizează
inadecvată dată de asigure singur.
durere; îngrijirile Se educă pacientul pentru a –şi
personale; recăpăta independenţa prin
exerciţii de mobilizare;
Stabilirea unui
program de Se administrează analgezice,
mobilizare; antispatice și sedative prescrise de
medic;

5. Nevoia de a Perturbarea somnului Pacientul să Se identifică cauza insomniei şi Pacientul nu

56
se odihni legat de durerea beneficieze de stabileşte un program de odihnă mai prezintă
abdominală, somn corespunzător; insomnie.
manifestată prin corespunzător
oboseală; cantitativ şi Se asigură un mediu de linişte şi Pacientul este
confort; relaxat și se
Somnul este insuficient calitativ; poate odihni.
Se administrează tratamentul
cantitativ şi calitativ
Să se medicamentos necesar instalării
datorită insomniei
diminueze somnului;
manifestat prin treziri
anxietatea;
dese, faţa palidă;
6. Nevoia de a Incapacitatea de a se Pacientul să Se identifică capacitatea de a se Pacientul se
se îmbrăca și îmbrăca și dezbrăca se îmbrace şi îmbrăca şi a se dezbrăca şi îmbracă şi se
dezbrăca datorită durerii, să se dezbrace limitele fizice ale pacientului; dezbracă
imobilității parțiale; singur; singur.
7.Nevoia de a Risc de alterare a Pacientul să Se inspectează starea mucoaselor, Pacientul îşi
fi curat și integrității aibă o stare de tegumentelor; poate efectua
îngrijit tegumentelor și bine, un aspect singur
mucoaselor din cauza curat şi Se ajută pacientul la efectuarea îngrijirile
deshidratării; îngrijit; toaletei tegumentelor; personale
zilnice.
Deficit de autoîngrijire Se acordă timp pentru manevrele
datorită durerii și de spălare şi îmbrăcare;
anxietății;

8. Nevoia de a Comunicare la nivel Pacientul să Se asigură un climat de securitate A înţeles

comunica afectiv inadecvată din fie echilibrat şi linişte; importanţa
cauza durerii, psihic; tratamentului
manifestată prin Se linişteşte pacientul cu privire pentru sănătatea
anxietate și la starea sa de sănătate; sa.
somnolență;
Se administrează medicamentele
prescrise de medic (antidepresive,
anxiolitice);

Se supraveghează în permanenţă
bolnavul;

Se stabileşte o relaţie de încredere

cu bolnavul, oferindu-se
informaţii exacte despre evoluţia
bolii;

9. Nevoia de a Incapacitate de a se Pacientul să-şi Se explică clar şi se furnizează Pacientul este

evita adapta la boală, de a-şi accepte boala; informaţii pe înţelesul pacientului capabil să își
pericolele accepta situaţia; asupra îngrijirilor; exprime
Să-şi emoțiile și
Incapacitate de a-şi diminueze Se recoltează analize de laborator, sentimentele în
menţine starea de semnele de se efectuează investigaţiile legătură cu
sănătate; anxietate; paraclinice evoluția bolii.

57
 Anxietate cauzată de Se monitorizează funcţiile vitale;
durere și vărsături;

10. Nevoia de Alterarea nevoii de a Pacientul să- Se conştientizează pacientul Pacientul şi-a
a învăța învăţa datorită lipsei de şi exprime asupra responsabilităţii sale însuşit
cunoaştere a bolii, a acceptul de a asupra sănătăţii; cunoştinţele
evoluţiei sale; primi noi necesare despre
informaţii; Se explorează nivelul de evoluţia bolii,
cunoştinţe privind boala, măsurile
de prevenire şi îngrijirile zilnice la
domiciliu;

Evaluarea finală

Pacient în vârstă de 60 de ani, se internează pentru dureri intense în epigastru ce nu

cedează la medicația antialgică, însoțită în evoluție de greață și vărsături. Pe baza examenului
clinic și a investigațiilor paraclinice (examene de laborator, CT) s-a stabilit diagnosticul de
pancreatită acută formă ușoară cu indicație de tratament conservator.

Se externează afebril, fără acuze subiective cu recomandările:

 încetarea consumului de alcool;
 dietă cu conținut redus de grăsimi: fructe, legume, carne slabă, cereale integrale;
 consult medical periodic.
În urma datelor culese, s-au identificat problemele de dependență, diagnosticele de
îngrijire și obiectivele de îngrijire. În urma intervențiilor cu rol propriu și delegat, a tratamentului
medicamentos, au fost realizate obiectivele propuse pentru problemele de dependență ale
pacientului.

Cazul clinic nr.2

Sursa: Secția Chirurgie, Spitalul Județean de Urgență Slatina

I. CULEGEREA DE DATE
Numele şi prenumele: A.S.
Sex: feminin

58
Vârsta: 72 ani
Domiciliul: Corabia, Olt
Ocupaţia: pensionară
Condiții de viață: Locuieşte cu soţul într-un apartament cu 2 camere, în condiţii foarte bune
- consumatoare de cafea: DA (1 ceașcă/zi cu zahăr)
- consumatoare de tutun: NU
- consumatoare de alcool: NU
- consumatoare de alte substanţe: NU
Grupa sangvină: 0 I, Rh pozitiv
Greutate: 88 Kg
Înălțime: 1,55 m
Alergii: neagă
Examen clinic general: Starea generală a bolnavei este alterată, prezintă grețuri, vărsături
alimentare, dureri abdominale intense, încetinirea tranzitului pentru materii și gaze.
– T.A.= 160/85mm/Hg;
– Puls= 90 bătăi/minut;
– Resp.= 19 resp./min;
– tºC= 37,8º C
Perioada internării: 17/05/2021 - 25/05/2021
Diagnostic medical la internare: Pancreatită acută
Diagnostic la externare:  K85 Pancreatită acută formă ușoară
I11.0 HTA
MOTIVELE INTERNĂRII: dureri abdominale inițial la nivelul epigastrului ulterior în
hipocondrul drept, însoțite de senzații de greață și vărsături alimentare, încetinirea tranzitului
pentru materii și gaze.
ISTORICUL BOLII: Pacienta cunoscută cu litiază biliară, afirmă debutul simptomatologiei
actuale în urmă cu 24 de ore prin apariția de dureri abdominale inițial la nivelul epigastrului, cu
iradiere în hipocondrul drept, cu senzații de greață și vărsături alimentare, încetinirea tranzitului
pentru materii și gaze, motiv pentru care se prezintă în serviciul UPU unde se decide internarea în
secția Chirurgie pentru investigații și tratament de specialitate.
Antecedente heredocolaterale: mama – TBC pulmonar

59
Antecedente personale: -menarhă la 14 ani, nașteri -1
Antecedente personale patologice: - Litiază biliară
- HTA
Medicaţie administrată înaintea internării: neagă

EXAMENUL CLINIC PE APARATE

 Stare generală: alterată
 Tegumente şi mucoase: palide , calde
 Aparat osteo-articular: integru din punct de vedere anatomic
 Sistem ganglionar limfatic: nepalpabil
 Sistemul muscular: bine reprezentat, contracţie musculară prezentă
 Aparat respirator: torace normal conformat, murmur vezicular prezent, R =19/min.
 Aparat cardiovascular: zgomote cardiace ritmice, şoc apexian în spaţiul V ic stâng, TA
– 160/85 mmHg, AV-90/minut
 Aparat uro-genital: micțiuni fiziologice emise spontan, loje renale nedureroase și
palpabile
 Aparat digestiv: abdomen ușor destins de volum, mobil cu mișcările respiratorii, dureros
spontan la nivelul hipocondrului drept, fără semne de iritație peritoneală
 SNC: anxietate, reflexe condiţionate şi necondiţionate prezente, ROT prezente

INVESTIGAŢII CLINICE ŞI PARACLINICE

RX. PULMONARĂ: - pulmon normal,

EKG: - ritm sinusal,

EXAMEN ECOGRAFIC: - ficat mărit de volum, steatozic, pancreas mărit global, hiperecogen,
contur relativ regulat, colecist cu pereți supli cu imagine de calcul de aprox. 25 mm., splină,
rinichi de dimensiuni normale.

Examene biochimice:
o Hematologie

60
 • RBC -7,8*103/µL (N: 3,8-5,3 *103/µL)
• WBC -10,8*103/µL (N: 3,5-10*103/µL)
• HGB -13,2 g/dL (N: 12-16g/dL)
• HCT -32,5 % (N: 32-48%)
• MCV -94,8/fL (N: 80-120/fL)
• MCH -29,0/pg (N: 27-32/pg)
• MCHC- 35,1/dL (N: 32-36g/dL)
• RDW – 12,4% (N: 11-16%)
• PLT – 321 *10 /µL
3
(N:150-400*103/µL)
• MPV- 7,9/fL (N: 7,4-13.0/fL)
• Limfocite -1,5*10 /µL
3
(N:1,2-4,0*103/µL)
• Monocite – 0,4*103/µL (N:0,15-0,7*103/µL)
• Neutrofile – 10,9*103/µL (N:1,56-7,0*103/µL)
• Eozinofile – 0,0*103/µL (N:0,04-0,4*103/µL)
• Bazofile - 0,0*103/µL (N:0,01-0,08*103/µL)
• LY% - 11,2% (N: 25-40%)
• MO% - 5,2% (N: 3-9%)
• NE% - 74,6% (N: 35-75%)
• EO% - 0,2% (N: 0,7-7%)
• BA% - 0,2% (N: 0,0-0,0%)
• APTT (sec)-28,5 sec (N: 24,3-35 sec)
• INR -1,12 (N: 1-4 INR)
• PT% - 88% (N: 70-120%)
• Fibrinogen – 346 mg/dL (N: 200-400 mg/dL)

o Biochimie
• Colesterol total = 230 mg/dL (N: <200mg/dL);
• Trigliceride= 350 mg/dl (N: 50-150 mg/dl);
• Glucoză =105 mg/dL (N: 70-100mg/dl)
• Acid uric =3,5 mg/dL (N: 2,5-6 mg/dL);
• Creatinină = 0,7 mg/dL (N: 0,5-0,9 mg/dL);
• Uree =34 mg/dL (N: 20-40 mg/dL);
• ALT/TGP=82U/L (N: 3-33 U/L);
• AST/TGO=101U/L (N: 5-32 U/L);
• Amilază =2442 U/L (N: 27-102 U/L)
• Lipază =2310 U/L (N: 16-60 U/L)

61
 o Sumar de urină
 Densitate = 1020 (N: 1015-1022)
 Ph = 7,3 (N: 4,8-7,4)
 Leucocite = negativ (N: negativ)
 Nitriți = negativ (N: negativ)
 Proteine = negativ (N: negativ)
 Glucoză = negativ (N: nedectabilă)
 Corpi cetonici = negativ (N: negativ)
 Urobilinogen = normal (N: negativ)
 Bilirubină = negativ (N: negativ)
 Eritrocite = negativ (N: negativ)

Obiective de îngrijire:
 Pacientei să i se diminueze durerile colicative;
 Pacienta să prezinte o temperatură corporală în limite normale;
 Pacienta să fie echilibrată, să nu mai prezinte semne de deshidratare;
 Pacienta să nu mai prezinte vărsături;
 Pacienta să fie echilibrată hidroelectrolitic;
 Pacienta să fie echilibrată circulator;
 Pacienta să înțeleagă importanța regimului alimentar.

Tabel II.3-18 Plan de îngrijire cazul clinic nr.2

Nevoia Diagnostic nursing Obiective Intervenţii Evaluare
(Manifestări +
Surse de dificultate)
1. Nevoia de a Dificultate în a respira, Pacienta să Monitorizarea funcțiilor vitale Pacienta are o
respira și a datorită durerii fie echilibrată (puls, tensiune arterială, bună respirație
avea o bună epigastrice, anxietate, psihic; respirație) și notarea lor în FO; și este
circulație manifestată prin echilibrată
creşterea TA, ușoară Pacienta să Asigurarea condițiilor de mediu circulator.
respire bine, (18-20ºC) și liniște în salon;
să aibă o bună

62
 tahicardie; circulaţie; Asigurarea repausului pacientei în TA revine la
poziție semișezândă; normal.
Asigurarea
unui mediu Aplicarea tratamentului la
ambiant indicaţia medicului (anxiolitice,
pentru a sedative);
combate
anxietatea;

2. Nevoia de a Deficit alimentar prin Pacienta să Se supraveghează funcţiile vitale; Pacienta este
bea și a greață și vărsături; fie echilibrată echilibrată
mânca nutriţional şi Evitarea administrării lichidelor hidroelectrolitic
Alimentație ineficentă volemic; pe cale orală până la reluarea nu se identifică
prin restriții alimentare; peristaltismului; semne de
deshidratare.
Alterarea eliminării Se face bilanţul între lichidele
intestinale datorită ingerate şi eliminări; Diureza – 2000
digestiei defectuoase ml/24 ore
prin modificări Se administrează soluţiile
secretorii pancreatice; perfuzabile (Glucoză 5%, Ser Pacienta
fiziologic) la indicaţia medicului; prezintă scaune
normale.
Se explică pacientei importanţa
reluării alimentaţiei normale.

3.Nevoia de a Alterarea stării de Pacienta să nu Se urmărește bilanţul hidric; Tranzitul

elimina confort datorită mai prezinte intestinal este
încetinirii tranzitului tulburări de Se urmăresc tegumentele şi normal, nu se
pentru materii fecale și tranzit;
mucoasele pentru a se preveni evidenţiază
gaze;
Pacienta să deshidratarea; semne de
Eliminare inadecvată aibă deshidratare.
Se hidratează parenteral cu
prin greață și vărsături; mucoasele
glucoză 5%, ser fiziologic la
perineale şi
indicaţia medicului;
tegumentele
curate şi
integre;

4. Nevoia de a Sindrom potențial de Pacienta să Se asigură repausul la pat al Pacienta se

se mişca imobilitate și postură poată să îşi pacientei; mobilizează
inadecvată dată de asigure singură.
durere; îngrijirile Se educă pacienta pentru a –şi
personale; recăpăta independenţa prin
exerciţii de mobilizare;
Stabilirea unui
program de Se administrează analgezice,
mobilizare; antispatice și sedative prescrise de
medic;

5. Nevoia de a Perturbarea somnului Pacienta să Se identifică cauza insomniei şi Pacienta nu

se odihni legat de durerea beneficieze de stabileşte un program de odihnă mai prezintă

63
 abdominală, somn corespunzător; insomnie.
manifestată prin corespunzător
oboseală; cantitativ şi Se asigură un mediu de linişte şi
calitativ; confort;
Somnul este insuficient
Să se Se administrează tratamentul
cantitativ şi calitativ
diminueze medicamentos necesar instalării
datorită insomniei
anxietatea; somnului;
manifestat prin treziri
dese, faţa palidă;
6. Nevoia de a Incapacitatea de a se Pacienta să se Se identifică capacitatea de a se Pacienta se
se îmbrăca și îmbrace şi să îmbrăca şi a se dezbrăca şi îmbracă şi se
dezbrăca îmbrăca și dezbrăca se dezbrace limitele fizice ale pacientei; dezbracă
datorită durerii, singură; singură.
imobilității parțiale;

7.Nevoia de a Risc de alterare a Pacienta să Se inspectează starea mucoaselor, Pacienta îşi

fi curat și integrității aibă o stare de tegumentelor; poate efectua
îngrijit tegumentelor și bine, un aspect singură
mucoaselor din cauza curat şi Se ajută pacienta la efectuarea îngrijirile
deshidratării; îngrijit; toaletei tegumentelor; personale
zilnice.
Deficit de autoîngrijire Se acordă timp pentru manevrele
datorită durerii și de spălare şi îmbrăcare;
anxietății;

8. Nevoia de a Comunicare la nivel Pacienta să Se asigă un climat de securitate şi Pacienta este

comunica afectiv inadecvată din fie echilibrată linişte; pregătită psihic
cauza durerii, psihic; pentru operație.
manifestată prin Se linişteşte pacienta cu privire la
anxietate și starea sa de sănătate;
somnolență;
Se administrează medicamentele A înţeles
prescrise de medic (antidepresive, importanţa
anxiolitice); tratamentului
pentru sănătatea
Se supraveghează în permanenţă sa;
pacienta;

Se stabileşte o relaţie de încredere

cu pacienta, oferindu-se
informaţii exacte despre evoluţia
bolii;

9. Nevoia de a Incapacitate de a se Pacienta să-şi Se explică clar şi se furnizează Pacienta

evita adapta la boală, de a-şi accepte boala; informaţii pe înţelesul pacientei acceptă
pericolele accepta situaţia; asupra îngrijirilor; diagnosticul, și
Să-şi este pregătită
Incapacitate de a-şi diminueze Se recoltează analizele de fizic şi psihic
menţine starea de semnele de laborator și investigaţiile pentru
sănătate; anxietate; paraclinice;

64
 Anxietate cauzată de Se monitorizează funcţiile vitale; tratament.
durere și vărsături;

10. Nevoia de Alterarea nevoii de a Pacienta să-şi Se conştientizează pacienta Pacienta şi-a
a învăța învăţa datorită lipsei de exprime asupra responsabilităţii sale însuşit
cunoaştere a bolii, a acceptul de a asupra sănătăţii; cunoştinţele
evoluţiei sale; primi noi necesare despre
informaţii; Se explorează nivelul de evoluţia bolii,
cunoştinţe privind boala, măsurile
de prevenire şi îngrijirile
ulterioare externării;

Evaluarea finală
Pacienta în vârstă de 72 de ani afirmă că în urmă cu 24 de ore, apar dureri abdominale
inițial la nivelul epigastrului, însoțite de senzații de greață și vărsături alimentare, încetinirea
tranzitului pentru materii și gaze, motiv pentru care se decide internarea în secția Chirurgie pentru
investigații și tratament de specialitate.
Pe baza examenului clinic și a investigațiilor paraclinice (examene de laborator,
ecografie abdominală), s-a stabilit diagnosticul de pancreatită acută formă ușoară cu indicație de
tratament conservator.
Se externează afebrilă, fără acuze subiective cu recomandările:
 fără consum de alcool;
 dietă cu conținut redus de grăsimi: fructe, legume, carne slabă, cereale integrale;
 consult medical periodic.
S-au identificat problemele de dependență, diagnosticele de îngrijire și obiectivele de
îngrijire, în urma datelor culese și analizate. În urma intervențiilor cu rol propriu și delegat, a
tratamentului medicamentos, au fost atinse obiectivele propuse pentru problemele de dependență
ale pacientei.

Cazul clinic nr.3

Sursa: Secția Chirurgie, Spitalul Județean de Urgență Slatina

I. CULEGEREA DE DATE

65
Numele şi prenumele: A.D.
Sex: masculin
Vârsta: 55 ani
Domiciliul: Slatina
Ocupaţia: fără ocupație
Condiții de viață: Locuieşte cu soţia într-un apartament cu 2 camere, în condiţii foarte bune

- consumator de cafea: NU
- consumator de tutun: DA (din relatările pacientului, consumă 20 țigarete pe zi)
- consumator de alcool: DA
- consumator de alte substanţe: NU
Grupa sangvină: A II, Rh pozitiv
Greutate: 108 Kg
Înălțime: 1,70 m
Alergii: neagă
Examen clinic general: Starea generală a pacientului este alterată, prezintă grețuri, vărsături,
dureri în epigastru;
– T.A.= 180/90 mm/Hg;
– Puls= 96 bătăi/minut;
– Resp.= 18 resp./min;
– tºC= 37,1º C
Perioada internării: 02/11/2021 - 12/11/2021 
Diagnostic medical la internare: Pancreatită acută
Diagnostic la 72 de ore: Pancreatită acută
Diagnostic principal la externare:  K85 Pancreatită acută formă ușoară
Diagnostic secundar la externare: I11.0 HTA esențială
E66.0 Obezitate
MOTIVELE INTERNĂRII: - dureri în epigastru cu caracter colicativ, asociate cu grețuri și
vărsături și alterarea stării de sănătate
ISTORICUL BOLII: Pacientul relatează debutul simptomatologiei brusc în urmă cu 48 de ore
prin dureri în epigastru care nu cedează la antispastice, cu caracter colicativ, fiind însoțite în

66
evoluție, de grețuri și vărsături. Se prezintă în serviciul UPU unde se decide internarea în secția
Chirurgie pentru investigații și tratament de specialitate.
Antecedente heredocolaterale: nesemnificative
Antecedente personale patologice : -HTA
Medicaţie administrată înaintea internării: nu
EXAMENUL CLINIC PE APARATE
 Stare generală: alterată
 Tegumente şi mucoase: uscate, calde, normal colorate
 Aparat osteo-articular: integru
 Sistem ganglionar limfatic: nepalpabil
 Sistemul muscular: bine reprezentat, contracţie musculară prezentă
 Aparat respirator: torace simetric, cu ampliații respiratorii normale, sonoritate normală
fără raluri, R =18/min.
 Aparat cardiovascular: zgomote cardiace ritmice, şoc apexian în spaţiul V ic stâng, TA
– 180/90 mmHg, AV-96/minut
 Aparat uro-genital: micțiuni fiziologice emise spontan, loje renale nedureroase și
palpabile
 Aparat digestiv: abdomen mobil cu mișcările respiratorii, dureros la palpare în epigastru
 SNC: anxietate, reflexe condiţionate şi necondiţionate prezente, ROT prezente

RX. PULMONARĂ: nimic evolutiv pleuro-pulmonar

EKG: - ritm sinusal,

ECOGRAFIE ABDOMINALĂ: -Moderată hepatomegalie steatozică, colecist cu pereți

supli, pancreas mărit global, hiperecogen, contur relativ regulat.

CT ABDOMEN SI PELVIS: -Ficat cu LS=10cm, LD=18cm, cu structură steatozică, fără

dilatații de CBIH, colecist fără calculi, cu pereți supli, pancreas crescut în dimensiuni, cu
structură discret omogenă, rinichi cu aspect normal, fără calculi, fără dilatații pielocaliceale,
vezică urinară fără calculi rx. opaci.

Examene biochimice:

67
o Hematologie

• RBC -6,8*103/µL (N: 3,8-5,3 *103/µL)

• WBC -12,4*103/µL (N: 3,5-10*103/µL)
• HGB -10,5 g/dL (N: 12-16g/dL)
• HCT -33,6 % (N: 32-48%)
• MCV -91,3/fL (N: 80-120/fL)
• MCH -38,0/pg (N: 27-32/pg)
• MCHC- 33,5 /dL (N: 32-36g/dL)
• RDW – 15,2% (N: 11-16%)
• PLT – 275 *10 /µL
3
(N:150-400*103/µL)
• MPV- 7,6/fL (N: 7,4-13.0/fL)
• Limfocite -1,8*10 /µL
3
(N:1,2-4,0*103/µL)
• Monocite – 0,8*103/µL (N:0,15-0,7*103/µL)
• Neutrofile – 10,4*103/µL (N:1,56-7,0*103/µL)
• Eozinofile – 0,0*103/µL (N:0,04-0,4*103/µL)
• Bazofile - 0,0*103/µL (N:0,01-0,08*103/µL)
• LY% - 10,9% (N: 25-40%)
• MO% - 3,2% (N: 3-9%)
• NE% - 80,4% (N: 35-75%)
• EO% - 0,8% (N: 0,7-7%)
• BA% - 0,1% (N: 0,0-0,0%)
• APTT (sec)-25,3 sec (N: 24,3-35 sec)
• INR -1,08 (N: 1-4 INR)
• PT% - 85% (N: 70-120%)
• Fibrinogen – 284 mg/dL (N: 200-400 mg/dL)

o Biochimie
• Colesterol total = 220 mg/dL
• Trigliceride= 306 mg/dl
• Glucoză =94 mg/dL
• Acid uric =4,9 mg/dL
• Creatinină = 0,6 mg/dL
• Uree =22 mg/dL
• ALT/TGP=86U/L
• AST/TGO=120U/L
(N: <200mg/dL);
(N: 50-150 mg/dl);
(N: 70-100mg/dl)
(N: 2,5-6 mg/dL);
(N: 0,5-0,9 mg/dL);
(N: 20-40 mg/dL);
(N: 3-33 U/L);
(N: 5-32 U/L);

68
 • Amilaze =2650U/L (N: 27-102U/L);
• Lipază =1345 U/L (N: 16-60U/L);

o Sumar de urină
 Densitate = 1021 (N: 1015-1022)
 Ph = 7,2 (N: 4,8-7,4)
 Leucocite = negativ (N: negativ)
 Nitriți = negativ (N: negativ)
 Proteine = negativ (N: negativ)
 Glucoză = negativ (N: nedectabilă)
 Corpi cetonici = negativ (N: negativ)
 Urobilinogen = normal (N: negativ)
 Bilirubină = negativ (N: negativ)
 Eritrocite = negativ (N: negativ)

Obiective de îngrijire:
 Pacientului să i se diminueze durerile colicative;
 Pacientul să prezinte o temperatură corporală în limite normale;
 Pacientul să fie echilibrat, să nu mai prezinte semne de deshidratare;
 Pacientul să nu mai prezinte vărsături;
 Pacientul să fie echilibrat hidroelectrolitic;
 Pacientul să fie echilibrat circulator.

Tabel II.3-19 Plan de îngrijire cazul clinic nr.3

Nevoia Diagnostic nursing Obiective Intervenţii Evaluare
(Manifestări +
Surse de dificultate)
1. Nevoia de a Dificultate în a respira, Pacientul să Se monitorizează TA și se Pacientul este
respira și a datorită anxietății fie echilibrat notează în foaia de observație; echilibrat
avea o bună manifestată prin psihic; circulator;
circulație creşterea TA, ușoară Asigurarea condițiilor de mediu
tahicardie, Pacientul să (18-20ºC) și liniște în salon;
respire bine,
Asigurarea repausului pacientului

69
 TA – 180/90 mmHg să aibă o bună în poziție semișezândă; TA revine la
circulaţie; normal.
AV-98 b/min. Se administrează tratamentul la
indicaţia medicului (anxiolitice,
sedative);

2. Nevoia de a Alterarea stării de Pacientul să Se supraveghează funcţiile vitale; Pacientul este

bea și a nutriție cauzată de fie echilibrat echilibrat
mânca vărsături și durere; nutriţional şi Se face bilanţul între lichidele hidroelectrolitic
volemic; ingerate şi eliminări; nu se identifică
Alimentaţie semne de
insuficientă din cauza Repaus alimentar absolut 3 zile;
deshidratare.
restricţiei alimentare;
Montarea sondei nazogastrice
Diureza – 2000
pentru aspirarea secrețiilor
ml/24 ore
gastrice;
Pacientul
Supravegherea permeabilității
prezintă scaune
sondei nazogastrice și notarea în
normale.
FO a aspectului aspirat;

Se administrează soluţiile
perfuzabile (Glucoză 5%, Ser
fiziologic) la indicaţia medicului;

Se administrează pacientului ceai,

apoi supă de zarzavat (după
operaţie) respectând regimul
alimentar prescris de medic;

Se explică pacientului importanţa

reluării alimentaţiei normale.

3.Nevoia de a Alterarea stării de Pacientul să Se urmăresc tegumentele şi Tranzitul

elimina confort datorită nu mai mucoasele pentru a se preveni intestinal este
vărsăturilor și prezinte stări deshidratarea; normal, nu se
grețurilor; de vomă;
Se hidratează parenteral cu evidenţiază
Pacientul să glucoză 5%, ser fiziologic la semne de
aibă indicaţia medicului; deshidratare.
mucoasele
perineale şi
tegumentele
curate şi
integre;

4. Nevoia de a Sindrom potențial de Pacientul să Se asigură repausul la pat al Pacientul se

se mişca imobilitate și postură poată să îşi bolnavului; mobilizează
inadecvată dată de asigure singur;
durere la nivelul îngrijirile Se mobilizează pacientul din 2 în
epigastrului; personale; 2 ore pentru a preveni escarele;

70
 Stabilirea unui Se educă pacientul pentru a –şi Pacientul îşi
program de recăpăta independenţa prin recapătă
mobilizare; exerciţii de mobilizare; independenţa în
mişcări;
Se administrează analgezice,
antispatice și sedative prescrise de
medic;

5. Nevoia de a Perturbarea somnului Pacientul să Se învăţă pacientul să practice Pacientul nu

se odihni legat de durerea beneficieze de tehnici de relaxare înainte de mai prezintă
abdominală, somn culcare, cât şi exerciţii insomnia.
manifestată prin corespunzător respiratorii;
oboseală; cantitativ şi Pacientul are
calitativ; Se identifică cauza insomniei şi cunoştinţe
Somnul este insuficient stabileşte un program de odihnă despre boală.
cantitativ şi calitativ Să se corespunzător;
datorită insomniei diminueze
anxietatea; Se asigură un mediu de linişte şi
manifestat prin treziri
confort;
dese, faţa palidă;
Se administrează tratamentul
medicamentos necesar instalării
somnului;

6. Nevoia de a Incapacitatea de a se Pacientul să Se identifică capacitatea de a se Pacientul se

se îmbrăca și îmbrăca și dezbrăca se îmbrace şi îmbrăca şi a se dezbrăca şi îmbracă şi se
dezbrăca datorită durerii, să se dezbrace limitele fizice ale pacientului; dezbracă
singur;
imobilității parțiale; singur;
7.Nevoia de a Risc de alterare a Pacientul să Se inspectează starea mucoaselor, Pacientul îşi
fi curat și integrității aibă o stare de tegumentelor; poate efectua
îngrijit tegumentelor și bine, un aspect singur
Se ajută bolnavul la efectuarea îngrijirile
mucoaselor din cauza curat şi
toaletei tegumentelor; personale
deshidratării; îngrijit; zilnice;
Deficit de autoîngrijire
datorită durerii și
anxietății;

8. Nevoia de a Comunicare la nivel Pacientul să Se asigură un climat de securitate A înţeles

comunica afectiv inadecvată din fie echilibrat şi linişte; importanţa
cauza durerii, psihic; tratamentului
manifestată prin Se linişteşte pacientul cu privire pentru sănătatea
anxietate și la starea sa de sănătate; sa;
somnolență;
Se administrează medicamentele
prescrise de medic (antidepresive,
anxiolitice);

Se supraveghează în permanenţă
pacientul;

71
 Se stabileşte o relaţie de încredere
cu pacientul, oferindu-se
informaţii exacte despre evoluţia
bolii;

Se explică pacientului despre tot

ce include tratamentul specific
bolii încercând astfel liniştirea
acestuia;

9. Nevoia de a Incapacitate de a se Pacientul să- Se crează un mediu optim pentru Pacientul

evita adapta la boală, de a-şi şi accepte ca pacientul să îşi exprime acceptă
pericolele accepta situaţia; boala; nevoile, emoţiile; diagnosticul, și
este pregătit
Incapacitate de a-şi Să-şi Se recoltează analizele de fizic şi psihic
menţine starea de diminueze laborator; pentru
sănătate; semnele de începerea
anxietate; Se efectuează investigaţiile
tratamentului.
paraclinice;

Anxietate cauzată de Se hidratează parenteral cu soluţii

durere și vărsături; perfuzabile;

Se monitorizează funcţiile vitale;

10. Nevoia de Dificultate în realizarea Pacientul să Se explică pacientului ce Pacientul

a fi util unor activităţi datorită se recupereze activităţi poate să facă după înţelege
durerilor abdominale, cât mai externare; importanţa
manifestată prin lipsa repede; recuperării după
realizării efortului; externare;

11. Nevoia de Alterarea nevoii de a Pacientul să- Se conştientizează pacientul Pacientul şi-a
a învăța învăţa datorită lipsei de şi exprime asupra responsabilităţii sale însuşit
cunoaştere a bolii, a acceptul de a asupra sănătăţii; cunoştinţele
evoluţiei sale; primi noi necesare despre
informaţii; Se explorează nivelul de evoluţia bolii,
cunoştinţe privind boala, măsurile
de prevenire şi îngrijirile
ulterioare;

Evaluarea finală
Pacient în vârstă de 55 de ani, prezintă dureri în epigastru care nu cedează la antispastice,
însoțite de grețuri și vărsături și alterarea stării de sănătate. Se prezintă în serviciul UPU unde se
decide internarea în secția Chirurgie pentru investigații și tratament de specialitate.

72
 Pe baza examenului clinic și a investigațiilor paraclinice (examene de laborator, ecografie
abdominală, CT) s-a stabilit diagnosticul de pancreatită acută formă ușoară cu indicație de
tratament conservator.
În urma intervențiilor cu rol propriu și delegat, a tratamentului medicamentos, obiectivele
propuse pentru problemele de dependență ale pacientului au fost realizate. Pacientul se
externează vindecat, cu reluarea treptată a alimentației și a tranzitului intestinal, cu
recomandările:
 Regim igieno-dietetic fără grăsimi, prăjeli, sosuri, rântașuri, condiment, conserve,
mezeluri, varză, fasole, tocături, alcool;
 Evită efortul fizic intens;
 Dispensarizare prin serviciul MF;

Cazul clinic nr.4

Sursa: Secția Chirurgie, Spitalul Județean de Urgență Slatina

I. CULEGEREA DE DATE
Numele şi prenumele: R.T.
Sex: feminin
Vârsta: 65 ani
Domiciliul: Caracal
Ocupaţia: fără ocupație
Condiții de viață: Locuieşte cu soţul într-un apartament cu 2 camere, în condiţii foarte bune

- consumatoare de cafea: DA (1 ceaști / zi cu zahăr)

- consumatoare de tutun: NU
- consumatoare de alcool: DA
- consumatoare de alte substanţe: NU
Grupa sangvină: 0 I, Rh pozitiv
Greutate: 88Kg
Înălțime: 1,62 m

73
Alergii: neagă
Examen clinic general: Starea generală a pacientei este alterată, prezintă grețuri, vărsături
alimentare, inapetență, frisoane, încetinirea tranzitului pentru materii și gaze.
– T.A.= 160/85mm/Hg;
– Puls= 98 bătăi/minut;
– Resp.= 21 resp./min;
– tºC= 37,9º C
Perioada internării: 14/01/2021 - 22/01/2021
Diagnostic medical la internare: Pancreatită acută
Diagnostic principal la externare:  K85 Pancreatită acută formă ușoară
Diagnostic secundar la externare: N39.0 - Infecția tractului urinar, cu localizare nespecificată 
I11.9 - Cardiopatia hipertensivă fără insuficiență a inimii 
I20.8 - Alte forme de angină pectorală
MOTIVELE INTERNĂRII: dureri de intensitate medie localizate la nivelul epigastrului
însoțite greață, inapetență, frisoane.
ISTORICUL BOLII: Pacientă cunoscută cu sindrom dispeptic relatează debutul
simptomatologiei insidios în urmă cu 3 zile prin dureri de intensitate medie localizate la nivelul
epigastrului însoțite de inapetență, frisoane, greață, motiv pentru care se prezintă în serviciul
UPU unde se decide internarea în secția Chirurgie pentru investigații și tratament de specialitate.
Antecedente heredocolaterale: fără importanță
Antecedente patologice personale:
- Sindrom dispeptic;
- Infecții urinare în antecedente;
- HTA primară gr. III;
- Angina pectorală de efort cls. II CCS
Medicaţie administrată înaintea internării: Aspenter 75 mg cp 1/zi (S), Betaloc Zok 50 mg 1
cp/zi (D), Tritace 2.5 mg 1 cp/zi (D)

EXAMENUL CLINIC PE APARATE

 Stare generală: alterată
 Tegumente şi mucoase: palide , calde

74
  Aparat osteo-articular: integru din punct de vedere anatomic
 Sistem ganglionar limfatic: nepalpabil
 Sistemul muscular: bine reprezentat, contracţie musculară prezentă
 Aparat respirator: torace normal conformat, murmur vezicular prezent, R =21/min.
 Aparat cardiovascular: zgomote cardiace ritmice, şoc apexian în spaţiul V ic stâng, TA
– 160/85 mmHg, AV-98/minut
 Aparat uro-genital: micțiuni fiziologice emise spontan, loje renale nedureroase și
palpabile
 Aparat digestiv: abdomen cu panicul adipos bogat reprezentat, mobil cu mișcările
respiratorii, dureros spontan în epigastru, ficat cu marginea inferioară la 2 cm sub rebordul costal,
splina nepalpabilă.
 SNC: anxietate, reflexe condiţionate şi necondiţionate prezente, ROT prezente

INVESTIGAŢII CLINICE ŞI PARACLINICE

RX. PULMONARĂ: - nimic activ pleuropulmonar, cord în limite normale

RX.ABDOMEN: - absent pneumoperitoneu, absente nivele hidroaerice

CT ABDOMEN: - Ficat cu structură de tip steatozic, omogen, fără dilatații de căi biliare
intrahepatice, colecist cu sediment, cu pereți ușor îngroșați, splină de dimensiuni crescute,
pancreas infiltrat lipomatos cu dimensiuni ușor crescute, structură discretă omogenă, rinichi cu
aspect normal, fără dilatații pielocaliceale.

CONSULT CARDIOLOGIC: Dg: Angină pectorală de efort cls II CCS, HTA GR III.

Rec: -Aspenter 75 mg cp 1/zi (S), Betaloc Zok 50 mg 1 cp/zi (D), Tritace 2.5 mg 1 cp/zi (D);

- consult cardiologic în ambulator peste 14 zile;

Examene biochimice:
o Hematologie

• RBC -8,6*103/µL (N: 3,8-5,3 *103/µL)

• WBC -7,4*103/µL (N: 3,5-10*103/µL)

75
 • HGB -13,6 g/dL (N: 12-16g/dL)
• HCT -32,6 % (N: 32-48%)
• MCV -86,5/fL (N: 80-120/fL)
• MCH -39,0/pg (N: 27-32/pg)
• MCHC- 35,2 /dL (N: 32-36g/dL)
• RDW – 12,4% (N: 11-16%)
• PLT – 385 *103/µL (N:150-400*103/µL)
• MPV- 7,9/fL (N: 7,4-13.0/fL)
• Limfocite -2,5*103/µL (N:1,2-4,0*103/µL)
• Monocite – 0,4*103/µL (N:0,15-0,7*103/µL)
• Neutrofile – 8,9*103/µL (N:1,56-7,0*103/µL)
• Eozinofile – 0,0*103/µL (N:0,04-0,4*103/µL)
• Bazofile - 0,0*103/µL (N:0,01-0,08*103/µL)
• LY% - 11,7% (N: 25-40%)
• MO% - 3,6% (N: 3-9%)
• NE% - 72,4% (N: 35-75%)
• EO% - 0,1% (N: 0,7-7%)
• BA% - 0,2% (N: 0,0-0,0%)

• APTT (sec)-33,3 sec (N: 24,3-35 sec)

• INR -1,3 (N: 1-4 INR)
• PT% - 6% (N: 70-120%)
• Fibrinogen – 425 mg/dL (N: 200-400 mg/dL)

o Biochimie
• Colesterol total = 233 mg/dL (N: <200mg/dL);
• Trigliceride= 420 mg/dl (N: 50-150 mg/dl);
• Glucoză =95 mg/dL (N: 70-100mg/dl)
• Acid uric =5,5 mg/dL (N: 2,5-6 mg/dL);
• Creatinină = 0,8 mg/dL (N: 0,5-0,9 mg/dL);
• Uree =21 mg/dL (N: 20-40 mg/dL);
• ALT/TGP=35U/L (N: 3-33 U/L);
• AST/TGO=47U/L (N: 5-32 U/L);
• Amilaze =1374 U/L (N: 27-102U/L);
• Lipază = 2611 U/L (16-60U/L);

76
 o Sumar de urină
 Densitate = 1022 (N: 1015-1022)
 Ph = 6,2 (N: 4,8-7,4)
 Leucocite = 10 leucocite/mm3 (N: negativ)
 Nitriți = negativ (N: negativ)
 Proteine = negativ (N: negativ)
 Glucoză = negativ (N: nedectabilă)
 Corpi cetonici = negativ (N: negativ)
 Urobilinogen = normal (N: negativ)
 Bilirubină = negativ (N: negativ)
 Eritrocite = negativ (N: negativ)

Obiective de îngrijire:
 Pacientei să i se diminueze durerile colicative;
 Pacienta să prezinte o temperatură corporală în limite normale;
 Pacienta să fie echilibrată, să nu mai prezinte semne de deshidratare;
 Pacienta să nu mai prezinte vărsături;
 Pacienta să fie echilibrată hidroelectrolitic;
 Pacienta să fie echilibrată circulator;
 Pacienta să înțeleagă importanța regimului alimentar.

Tabel II.3-20 Plan de îngrijire cazul clinic nr.4

Nevoia Diagnostic nursing Obiective Intervenţii Evaluare
(Manifestări +
Surse de dificultate)

1. Nevoia de a Disconfort general Pacienta să Se administrează oxigen pe Pacienta este

respira și a produs de criza fie echilibrată mască facială pentru acoperirea echilibrată
avea o bună anginoasă, manifestată psihic;P nevoilor tisulare; circulator.
circulație prin dureri retrosternale
și precordiale; Pacienta să Se administrează tratamentul la TA revine la
respire bine, indicaţia medicului (anxiolitice, normal.
Respirație inadecvată și să aibă o bună sedative);
tahicardie din cauza circulaţie;
apariției febrei în

77
 timpul nopții, Asigurarea
unui mediu
ambiant
pentru a
combate
anxietatea;

2. Nevoia de a Alterarea stării de Pacienta să Se supraveghează funcţiile vitale; Pacienta este

bea și a nutriție cauzată de fie echilibrată echilibrată
mânca vărsături alimentare și nutriţional şi Se face bilanţul între lichidele hidroelectrolitic
durere la nivelul volemic; ingerate şi eliminări; nu se identifică
epigastrului; semne de
Se educă pacienta pentru
deshidratare.
Deshidratare datorată respectarea regimului alimentar și
febrei; importanța scăderii în greutate; Diureza – 2000
ml/24 ore
Se administrează soluţiile
perfuzabile (Glucoză 5%, Ser
fiziologic) la indicaţia medicului;

3.Nevoia de a Alterarea stării de Pacienta să nu Se urmărește bilanţului hidric; Tranzitul

elimina confort datorită mai prezinte intestinal este
încetinirii tranzitului tulburări de Se urmăresc tegumentele şi normal, nu se
pentru materii fecale și tranzit; mucoasele pentru a se preveni evidenţiază
gaze; deshidratarea; semne de
Pacienta să deshidratare.
aibă Se supraveghează scaunul
mucoasele pacientei cantitativ și
perineale şi caracteristicile lui și se notează în
tegumentele FO;
curate şi
integre; Se hidratează parenteral cu
glucoză 5%, ser fiziologic la
indicaţia medicului;

4. Nevoia de a Hipertermie Pacienta să Se măsoară temperatura de 2 ori Pacienta este

păstra manifestată prin febră; prezinte pe zi şi se notează în FO; afebrilă.
temperatura temperatura în
în limitele limite Se administrează tratamentul cu
normale normale; antibiotice prescris de medic;

5. Nevoia de a Sindrom potențial de Pacienta să Se asigură repausul la pat al Pacienta se

se imobilitate și postură poată să îşi pacientei; mobilizează
mişca inadecvată dată de asigure singură;
durere; îngrijirile Se educă pacienta pentru a –şi
personale; recăpăta independenţa prin
exerciţii de mobilizare, întâi
Stabilirea unui pasive apoi active;
program de

78
 mobilizare; Se administrează analgezice,
antispatice și sedative prescrise
de medic;

6. Nevoia de a Perturbarea somnului Pacienta să Se învață pacienta să practice Pacienta nu

se legat de durerea beneficieze de tehnici de relaxare înainte de mai prezintă
odihni abdominală, somn culcare, cât şi exerciţii insomnie.
manifestată prin corespunzător respiratorii;
oboseală; cantitativ şi Pacienta are
calitativ; Se identifică cauza insomniei şi cunoştinţe
Somnul este insuficient stabileşte un program de odihnă despre boală.
cantitativ şi calitativ Să se corespunzător;
datorită insomniei diminueze
anxietatea; Se asigură un mediu de linişte şi
manifestat prin treziri
confort;
dese, faţa palidă;
Se administrează tratamentul
medicamentos necesar instalării
somnului;

7. Nevoia de a Incapacitatea de a se Pacienta să Se identifică capacitatea de a se Pacienta se

se îmbrăca și dezbrăca se îmbrace şi îmbrăca şi a se dezbrăca şi îmbracă şi se
îmbrăca și datorită durerii, să se dezbrace limitele fizice ale pacientei; dezbracă
dezbrăca singură; singură.

8.Nevoia de a Risc de alterare a Pacienta să Se inspectează starea mucoaselor, Pacienta îşi

fi curat și integrității aibă o stare de tegumentelor; poate efectua
îngrijit tegumentelor și bine, un aspect singură
mucoaselor din cauza curat şi Se ajută pacienta la efectuarea îngrijirile
febrei și deshidratării; îngrijit; toaletei tegumentelor; personale
zilnice.
Deficit de autoîngrijire Se acordă timp pentru manevrele
datorită durerii și de spălare şi îmbrăcare;
anxietății;

9. Nevoia de a Comunicare la nivel Pacienta să Se asigură un climat de securitate A înţeles

comunica afectiv inadecvată din fie echilibrată şi linişte; importanţa
cauza durerii, psihic; tratamentului
manifestată prin Se linişteşte pacienta cu privire la pentru sănătatea
anxietate și starea sa de sănătate; sa.
somnolență;
Se administrează medicamentele
prescrise de medic (antidepresive,
anxiolitice);

Se stabileşte o relaţie de încredere

cu pacienta, oferindu-se
informaţii exacte despre evoluţia
bolii;

10. Nevoia de Incapacitate de a se Pacienta să-şi Se furnizează clar informaţii pe Pacienta a

79
 a evita adapta la boală, de a-şi accepte boala; înţelesul pacientei asupra înțeles
pericolele accepta situaţia; îngrijirilor; importanța
Să-şi îngrijirilor și a
Incapacitate de a-şi diminueze Se recoltează analizele de investigațiilor.
menţine starea de semnele de laborator și se efectuează
sănătate; anxietate; investigaţiile paraclinice;

Anxietate cauzată de Se hidratează parenteral cu soluţii

durere și vărsături; perfuzabile;

Se monitorizează funcţiile vitale;

11. Nevoia de Alterarea nevoii de a Pacienta să-şi Se conştientizează pacienta Pacienta şi-a
a învăța învăţa datorită lipsei de exprime asupra responsabilităţii sale însuşit
cunoaştere a bolii, a acceptul de a asupra sănătăţii; cunoştinţele
evoluţiei sale; primi noi necesare despre
informaţii; Se explorează nivelul de evoluţia bolii,
cunoştinţe privind boala, măsurile
de prevenire şi îngrijirile la
externare;

Evaluarea finală
Pacienta în vârstă de 65 de ani, cunoscută cu sindrom dispeptic relatează debutul
simptomatologiei insidios în urmă cu 2 zile prin dureri de intensitate medie localizate la nivelul
epigastrului însoțite de inapetență, frisoane, greață.
Pe baza examenului clinic și a investigațiilor paraclinice (examene de laborator, Rx.
abdomen, CT) s-a stabilit diagnosticul de pancreatită acută formă ușoară cu indicație de tratament
conservator.
Se externează afebrilă, fără acuze subiective cu recomandările:
 fără consum de alcool;
 dietă cu conținut redus de grăsimi: fructe, legume, carne slabă, cereale integrale;
 consult medical periodic.
În urma intervențiilor cu rol propriu și delegat, a tratamentului medicamentos, obiectivele
propuse pentru problemele de dependență ale pacientei au fost atinse.

Cazul clinic nr.5

80
 Sursa: Secția Chirurgie, Spitalul Județean de Urgență Slatina

I. CULEGEREA DE DATE
Numele şi prenumele: P.M.
Sex: masculin
Vârsta: 68 ani
Domiciliul: Balș
Ocupaţia: pensionar
Condiții de viață: Locuieşte într-un apartament cu 2 camere, în condiţii foarte bune

- consumator de cafea: DA (2-3 cești pe zi cu zahăr)

- consumator de tutun: DA (10 țigări /zi)
- consumator de alcool: DA
- consumator de alte substanţe: NU
Grupa sangvină: 0 I, Rh pozitiv
Greutate: 92 Kg
Înălțime: 1,74 m
Alergii: neagă
Examen clinic general: Starea generală a pacientului este relativ bună, dar prezintă greață și
inapetență.
– T.A.= 125/65 mm/Hg;
– Puls= 96 bătăi/minut;
– Resp.= 18 resp./min;
– tºC= 36,4º C
Perioada internării: 4/03/2021 - 11/03/2021 
Diagnostic medical la internare:  Pancreatită acută  
Diagnostic principal la externare:  Pancreatită acută formă ușoară
Diagnostic secundar la externare: B18.1 - Hepatită virală cronică B
E66.0 - Obezitate

81
MOTIVELE INTERNĂRII: dureri la nivelul epigastrului, acuze care cresc în intensitate, fiind
însoțite de alterarea stării generale, senzație de greață, vărsături bilioalimentare.
ISTORICUL BOLII: Pacientul afirmă debutul simptomatologiei în urmă cu aproximativ 72 de
ore prin apariția de dureri la nivelul epigastrului, acuze care, în evoluție, cresc în intensitate fiind
însoțite de alterarea stării generale, senzație de greață, vărsături bilioalimentare, motiv pentru care
se prezintă în serviciul UPU unde se decide internarea în secția Chirurgie pentru investigații și
tratament de specialitate.
Antecedente heredocolaterale: nesemnificative
Antecedente personale: -hepatită virus B;
Medicaţie administrată înaintea internării: neagă

EXAMENUL CLINIC PE APARATE

 Stare generală: ușor alterată
 Tegumente şi mucoase: palide , calde
 Aparat osteo-articular: integru din punct de vedere anatomic
 Sistem ganglionar limfatic: nepalpabil
 Sistemul muscular: bine reprezentat, contracţie musculară prezentă
 Aparat respirator: torace normal conformat, murmur vezicular prezent, R =18/min.
 Aparat cardiovascular: zgomote cardiace ritmice, şoc apexian în spaţiul V ic stâng, TA
– 125/65 mmHg, AV-96/minut
 Aparat uro-genital: micțiuni fiziologice emise spontan, loje renale nedureroase și
palpabile
 Aparat digestiv: abdomen cu cicatrice xifosubombilicală, parțial mobil cu mișcările
respiratorii, dureros spontan cu accentuare la palpare în etajul abdominal superior
 SNC: anxietate, reflexe condiţionate şi necondiţionate prezente, ROT prezente

INVESTIGAŢII CLINICE ŞI PARACLINICE

RX. PULMONARĂ: - fără modificări pulmonare,

EKG: - ritm sinusal,

82
RX. ABDOMINALĂ SIMPLĂ: - Fără pneumoperitoneu, nivele dispersate în flancul și fosa
iliacă stângă.

CT ABDOMEN: - Fără pneumoperitoneu, ficat cu dimensiuni ușor crescute, omogen, fără

dilatații de căi biliare intrahepatice, colecist ușor destins, cu pereți ușor îngroșați, fără calculi
radioopaci, calcificare liniară capsular splenică, pancreas cu dimensiuni ușor crescute, structură
discretă omogenă, rinichi cu aspect normal, fără dilatație ureteropielocaliceală.

Examene biochimice:
o Hematologie

• RBC -4,3*103/µL (N: 3,8-5,3 *103/µL)

• WBC -7,7*103/µL (N: 3,5-10*103/µL)
• HGB -14,2 g/dL (N: 12-16g/dL)
• HCT -33,6 % (N: 32-48%)
• MCV -91,3/fL (N: 80-120/fL)
• MCH -38,0/pg (N: 27-32/pg)
• MCHC- 32,5 /dL (N: 32-36g/dL)
• RDW – 14,3% (N: 11-16%)
• PLT – 325 *10 /µL
3
(N:150-400*103/µL)
• MPV- 9,6/fL (N: 7,4-13.0/fL)
• Limfocite -1,3*10 /µL
3
(N:1,2-4,0*103/µL)
• Monocite – 0,4*103/µL (N:0,15-0,7*103/µL)
• Neutrofile – 10,4*103/µL (N:1,56-7,0*103/µL)
• Eozinofile – 0,0*103/µL (N:0,04-0,4*103/µL)
• Bazofile - 0,0*103/µL (N:0,01-0,08*103/µL)
• LY% - 27,2% (N: 25-40%)
• MO% - 3,7% (N: 3-9%)
• NE% - 75,2% (N: 35-75%)
• EO% - 0,5% (N: 0,7-7%)
• BA% - 0,1% (N: 0,0-0,0%)

• APTT (sec)-25,7 sec (N: 24,3-35 sec)

• INR -1,05 (N: 1-4 INR)
• PT% - 88% (N: 70-120%)

83
 • Fibrinogen – 468 mg/dL (N: 200-400 mg/dL)

o Biochimie
• Colesterol total = 360 mg/dL (N: <200mg/dL);
• Trigliceride= 380 mg/dl (N: 50-150 mg/dl);
• Glucoză =103 mg/dL (N: 70-100mg/dl)
• Acid uric =5,2 mg/dL (N: 2,5-6 mg/dL);
• Creatinină = 0,7 mg/dL (N: 0,5-0,9 mg/dL);
• Uree =36 mg/dL (N: 20-40 mg/dL);
• ALT/TGP=60U/L (N: 3-33 U/L);
• AST/TGO=89U/L (N: 5-32 U/L);
• Amilaze =978 U/L (N: 27-102 U/L);
• Lipază =882 U/L (N: 16-60U/L);

o Sumar de urină
 Densitate = 1018 (N: 1015-1022)
 Ph = 6,5 (N: 4,8-7,4)
 Leucocite = negativ (N: negativ)
 Nitriți = negativ (N: negativ)
 Proteine = negativ (N: negativ)
 Glucoză = negativ (N: nedectabilă)
 Corpi cetonici = negativ (N: negativ)
 Urobilinogen = normal (N: negativ)
 Bilirubină = negativ (N: negativ)
 Eritrocite = negativ (N: negativ)

Obiective de îngrijire:
 Pacientului să i se diminueze durerile colicative;
 Pacientul să prezinte o temperatură corporală în limite normale;
 Pacientul să fie echilibrat, să nu mai prezinte semne de deshidratare;
 Pacientul să fie echilibrat hidroelectrolitic;

84
 Pacientul să fie echilibrat circulator;
 Pacientul să înțeleagă importanța regimului alimentar.

Tabel II.3-21 Plan de îngrijire cazul clinic nr.5

Nevoia Diagnostic nursing Obiective Intervenţii Evaluare
(Manifestări +
Surse de dificultate)

1. Nevoia de a Alimentaţie Pacientul să Se supraveghează funcţiile vitale; Pacientul este

bea și a insuficientă din cauza fie echilibrat echilibrat
mânca restricţiei alimentare; nutriţional şi Se face bilanţul între lichidele hidroelectrolitic
volemic; ingerate şi eliminări; nu se identifică
semne de
Se administrează soluţiile
deshidratare.
; perfuzabile (Glucoză 5%, Ser
fiziologic) la indicaţia medicului; Diureza – 2000
ml/24 ore
Se explică pacientului importanţa
reluării alimentaţiei normale. Pacientul
prezintă scaune
normale.

2.Nevoia de a Alterarea eliminării Pacientul să Se recoltează ionograma serică; Tranzitul

elimina intestinale manifestată aibă intestinal este
prin tulburări biliare și mucoasele Se urmăresc tegumentele şi normal, nu se
secretorii pancreatice; perineale şi
mucoasele pentru a se preveni evidenţiază
tegumentele
deshidratarea; semne de
curate şi
integre; deshidratare.
Se hidratează parenteral cu
glucoză 5%, ser fiziologic la
indicaţia medicului;

3. Nevoia de a Sindrom potențial de Pacientul să Se asigură repausul la pat al Pacientul se

se imobilitate și postură poată să îşi pacientului; mobilizează
mişca inadecvată dată de asigure singur.
îngrijirile Se ajută bolnavul să adopte o

85
 durere; personale; poziție antalgică;

Stabilirea unui Se educă pacientul pentru a –şi

program de recăpăta independenţa prin
mobilizare; exerciţii de mobilizare;

Se administrează analgezice,
antispatice și sedative prescrise de
medic;

4. Nevoia de a Perturbarea somnului Pacientul să Se învăţă pacientul să practice Pacientul nu

se legat de durerea beneficieze de tehnici de relaxare înainte de mai prezintă
odihni abdominală, somn culcare, cât şi exerciţii insomnie.
manifestată prin corespunzător respiratorii;
oboseală; cantitativ şi
Se identifică cauza insomniei şi
calitativ; stabileşte un program de odihnă Pacientul are
Somnul este insuficient
cantitativ şi calitativ corespunzător;
Să se cunoştinţe
datorită insomniei despre boală.
diminueze Se asigură un mediu de linişte şi
manifestat prin treziri
anxietatea; confort;
dese, faţa palidă;
Se administrează tratamentul
medicamentos necesar instalării
somnului;

5. Nevoia de a Incapacitatea de a se Pacientul să Se identifică capacitatea de a se Pacientul se

se îmbrăca și dezbrăca se îmbrace şi îmbrăca şi a se dezbrăca şi îmbracă şi se
îmbrăca și datorită durerii, să se dezbrace limitele fizice ale pacientului; dezbracă
dezbrăca imobilității parțiale; singur; singur;
6.Nevoia de a Risc de alterare a Pacientul să Se inspectează starea mucoaselor, Pacientul îşi
fi curat și integrității aibă o stare de tegumentelor; poate efectua
îngrijit tegumentelor și bine, un aspect singur
mucoaselor din cauza curat şi Se ajută pacientul la efectuarea îngrijirile
febrei și deshidratării; îngrijit; toaletei tegumentelor; personale
zilnice.
Deficit de autoîngrijire
datorită durerii și
anxietății;

86
 7. Nevoia de a Comunicare la nivel Pacientul să Se asigură un climat de securitate A înţeles
comunica afectiv inadecvată din fie echilibrat şi linişte; importanţa
cauza durerii, psihic; tratamentului
manifestată prin Se linişteşte pacientul cu privire pentru sănătatea
anxietate și la starea sa de sănătate; sa;
somnolență;
Se administrează medicamentele
prescrise de medic (antidepresive,
anxiolitice);

Se supraveghează în permanenţă
pacientul;

8. Nevoia de a Incapacitate de a se Pacientul să- Se crează un mediu optim pentru Pacientul și-a
evita adapta la boală, de a-şi şi accepte ca pacientul să îşi exprime diminuat
pericolele accepta situaţia; boala; nevoile, emoţiile; semnele de
anxietate.
Incapacitate de a-şi Să-şi Se explică clar informaţiile pe
menţine starea de diminueze înţelesul pacientul asupra
sănătate; semnele de îngrijirilor;
anxietate;
Anxietate cauzată de Se recoltează analizele de
durere și vărsături; laborator;

Se efectuează investigaţiile
paraclinice;

9. Nevoia de a Alterarea nevoii de a Pacientul să- Se conştientizează pacientul Pacientul şi-a

învăța învăţa datorită lipsei de şi exprime asupra responsabilităţii sale însuşit
cunoaştere a bolii, a acceptul de a asupra sănătăţii; cunoştinţele
evoluţiei sale; primi noi necesare despre
informaţii; Se explorează nivelul de evoluţia bolii,
cunoştinţe privind boala, măsurile
de prevenire şi îngrijirile
ulterioare;

Evaluarea finală
Pacient în vârstă de 68 de ani, se prezintă în serviciul UPU pentru dureri la nivelul
epigastrului, însoțite de alterarea stării generale, senzație de greață, vărsături bilioalimentare.
Pe baza examenului clinic și a investigațiilor paraclinice (examene de laborator, rx.
abdominală simplă, CT) s-a stabilit diagnosticul de pancreatită acută formă ușoară cu indicație de
tratament conservator.
Se externează afebril, fără acuze subiective cu recomandările:
 fără consum de alcool;

87
  dietă cu conținut redus de grăsimi: fructe, legume, carne slabă, cereale integrale;
 consult medical periodic.

Datele culese și analizate au identificat problemele de dependență, diagnosticele de

îngrijire și obiectivele de îngrijire. În urma intervențiilor cu rol propriu și delegat, a tratamentului
medicamentos, obiectivele propuse pentru problemele de dependență ale pacientului au fost
realizate în mare parte.

CONCLUZII

1. Pancreatita acută este definită ca fiind un proces inflamator al pancreasului, care interesează în
proporții diferite țesuturile din imediata vecinătate a pancreasului sau organe și sisteme aflate la
distanță, realizând autodigestia pancreasului prin activarea enzimelor proteolitice în interstițiul
pancreatic și peripancreatic, cu un tablou clinic dramatic și evoluție severă.
2. Factorii incriminați în declanșarea procesului inflamator pancreatic sunt reprezentați cel mai
frecvent de prezența litiazei biliare cât și de consumul de alcool, în aproximativ 80% dintre
cazuri.
3. Evaluarea factorilor etiologici prezintă însemnătate pentru stabilirea diagnosticului precoce de
afectare pancreatică și depistarea pacienților cu risc crescut.
4. Procesul nursing în pancreatita acută are rolul de a ajuta pacientul să supraviețuiască furtunii
de citokine și inflamație pentru a crea o stare de așteptare vigilentă oportună pentru luarea
deciziilor terapeutice chirurgicale.

88
5. Studiul efectuat reprezintă un studiu retrospectiv a unui număr de 32 de pacienți diagnosticați
cu pancreatită acută, internați în perioada ianuarie 2021 - decembrie 2021, în secția Chirurgie,
Spitalul Județean de Urgenţă Slatina.
6. Distribuția pe sex a pacienților, a divizat lotul de pacienți într-o frecvență mai mare a
pacienților de sex masculin (24 pacienți,75,00%) față de pacienții de sex feminin (8 pacienți,
25,00%).
7. Incidența pancreatitei acute este de aproximativ de două ori mai mare la pacienții din mediul
urban față de pacienții din mediul rural.
8. În ceea ce privește vârsta pacienților, o frecvență crescută o regăsim la categoria de vârstă
cuprinsă între 56 – 70 de ani (46,87%).
9. Etiologia alcoolică predomină în rândul pacienților cu pancreatită acută din lotul de studiu (18
pacienți, 56,25%), iar afecțiunile biliare sunt în număr relativ egal cu alcoolul (12 pacienți,
37,50%).
10. Obezitatea este prezentă la majoritatea pacienților incluși în studiu: 16 pacienți de sex
masculin – 66,67%, 7 pacienți de sex feminin – 87,5%.
11. Trei sferturi din lotul de pacienți selectat au prezentat forme ușoare de pancreatită acută
(75,00%) și 8 pacienți (25,00%) au prezentat forme complicate, severe de pancreatită acută.
12. Printre semnele clinice prezente la internare, cele mai frecvente au fost durerile abdominale
(98,75%), urmate de semnele dispeptice (46,87%), ileusul dinamic (25,00%), vărsăturile
(25,00%), febra (18,75%).
13. Din punct de vedere al tratamentului efectuat la nivelul secției, pacienții din lotul de studiu
au beneficiat atât de tratament conservator (75,00%), cât și de tratament chirurgical (25,00%).
14. Procesul nursing constă în identificarea problemelor pacienților, în stabilirea obiectivelor, în
stabilirea diagnosticelor de îngrijire și intervențiilor delegate și autonome, iar intervențiile
delegate și autonome au rolul de a satisface cele 14 nevoi fundamentale pentru a stabili gradul de
independență a pacienților.
15. Diagnosticele nursing stabilite în lotul de studiu au fost: durerea intensă, deficit de volum de
lichid prin aport insuficient, transpirații abundente, vărsături, alterarea confortului abdominal prin
prezența durerilor în bară la nivelul etajului abdominal superior, risc de deshidratare, hipertermie,
anxietate prin depresie psihică, alterarea somnului.

89
16. În urma intervențiilor cu rol propriu și delegat, a tratamentului specific adecvat, s-au atins
obiectivele propuse pentru problemele de dependență ale pacienților cu pancreatită acută din lotul
de studiu, având la externare un grad de dependență moderată specifică perioadei de
convalescență, cu indicația respectării unui regim de viață sănătos (dietă cu conținut redus de
grăsimi: fructe, legume, carne slabă, cereale integrale, fără consum de alcool și combaterea
obezității);
17. În concluzie, pancreatita acută poate ridica probleme de diagnostic și tratament, datorită
momentului oportun al aplicării tratamentului chirurgical, fiind un tratament nespecific și de
susținere a organelor afectate.

BIBLIOGRAFIE

[1]. Mercuţ D., (sub redacţia) Ghelase Fane (2013), Chirurgie,vol III Patologie chirurgicală, Ed.
Sitech, Craiova Chirurgie, vol II Semiologie chirurgicală- Dorin Mercuţ, Editura Sitech Craiova,
2012;

[2]. Mercuţ D., (sub redacţia), Nursing Chirurgical, Lucrări practice, Editura Universitară
Craiova, 2007;

[3]. Mercuţ D., Mădălina Manea, Lucrări practice de nursing, Vol. I- Editura Universitară
Craiova, 2004;

90
[4]. Dorin Mercuț, Irina Elena Căluianu, Pancreatita acută – Management și studii clinice, Editura
Medicală Universitară Craiova, 2021;

[5]. Traşcă E., (sub redacţia), Noţiuni de nursing general şi în specialităţi chirurgicale, Editura
Medicală Universitară Craiova, 2013;

[6]. Nicolescu I., Dana-Maria Albulescu, Anatomia Omului, Vol. I, ediţia a III-a revizuită şi
readăugită, Editura Medicală Universitară Craiova, 2006;

[7]. Angelescu Nicolae, Tratat de Patologie Chirurgicală – vol.I, Ed. Medicală, Bucureşti, 2003;

[8]. C. Th. Niculescu, R. Cârnaciu, B. Voiculescu, ș.a., Anatomia și fiziologia omului –

Compendiu –, Ed. Corint, 2009;

[9]. Borundel C., Medicină internă pentru cadre medii, Ed. a 4-a, rev. Ed. ALL, București, 2009;

[10]. Carlos Mozes, Tehnica îngrijirii bolnavului, ediţia a VII-a, Editura Medicală, Bucureşti,
2007;

[11]. Dragomir N., Nursing clinic- Medicină Internă Vol. I, Editura Medicală Universitară
Craiova, 2004;

[12]. Manea M., Bazele ştiinţifice ale nursingului, Editura Alma, Craiova, 2008;

[13]. Titircă L., Ghid Nursing, Editura Viaţa Medicală Românească, ediţia IV, Bucureşti,
Polirom, 1999;

[14]. Titircă L., Îngrijiri speciale acordate pacienților de către asistenții medicali, Editura Viaţa
Medicală Românească, Bucureşti, 2006;

[15]. Iancău M., Fiziologia tractului digestiv: note de curs, Editura Medicală Universitară, 2006;

[16]. Crețu D., Hulpuș R., Sabău D., Aspecte de etiopatogenie în pancreatita acută, Acta Medica
Transilvanica, iunie 2011;

[17]. Walt AJ, Bouwman DL, Weaver DW, Sachs RJ Review, The impact of technology on the
management of pancreatic pseudocyst. Fifth annual Samuel Jason Mixter Lecture. Arch Surg.
1990;

91
[18]. Imrie CW, Buist LJ, Shearer MG., Importance of cause in the outcome of pancreatic
pseudocysts. Am J Surg. 1988;

[19]. Hookey LC, Debroux S, Delhaye M, Arvanitakis M, Le Moine O, Devière J. Endoscopic

drainage of pancreatic-fluid collections in 116 patients: a comparison of etiologies, drainage
techniques, and outcomes. Gastrointest Endosc. 2006;

[20]. Stefan Seewald, Tiing Leong Ang, Karl C Yu Kim Teng, Nib Soehendra., EUS- Guided
drainage of pancreatic pseudocyst, abscesses and infected necrosis. Digestive Endoscopy., July
2009;

[21]. Seifert H, Wehrmann T, Schmitt T, Zeuzem S, Caspary WF. Retroperitoneal endoscopic

debridement for infected peripancreatic necrosis. Lancet 2000;

[22]. Patel RS, Johlin FC Jr., Murray JA., Celiac disease and recurrent pancreatitis. Gastrointest
Endosc. 1999;

[23]. Faginez PL., Rotman N., Rift Y., rezet D., Strategie diagnostic et therapeutque dans les
pancreatitis aigues. Ann. Chir., 1991;

[24]. Ertan A., Schneider Fe. Acute pancreatitis in long-distance runners. Am J Gastroenterol.,
1995;

[25]. Wilson RH., Moorehead RJ., Current management of trauma to the pancreas., Br J Surg.,
1991;

[26]. Hăulică I., Fiziologie umană. Ediția a III-a, Editura Medicală București, 2009;

[27]. Hruban HR., Pitman MB., Klimstra MD., Tumors of the Pancreas. Afip Atlas of Tumor
Pathology, 2007;

[28]. Cochior D., Constantinoiu S., Ungureanu DF., Abordarea clinico-paraclinică pe baza
factorilor determinanți – Pancreatita acută, Editura Universitară ”Carol Davila”, București 2014;

[29]. Cochior D., Zbaganu- Valcoreanu G., Strategii de terapie intensive în pancreatita acută,
Editura Universitară ”Carol Davila”, București 2014;

92
[30]. Thoeni RF. The revised Atlanta classification of acute pancreatitis: its importance for the
radiologist and its effect on treatment. Radiology. 2012;

[31]. Pallisera A, Jorba R, Ramia JM, Rodriguez JA, Subirana H, Ortiz de Zarate L, Gonzales JA,
Navarro S. Biological markers of severity in acute pancreatitis.Volume 9 Issue 4 Aug, 2014;

[32]. N.W. Tietz, Support of the diagnosis of pancreatitis by enzyme tests—old problems, new
techniques, Clin. Chim. Acta, 1997;

[33].M.Y. Moridani, I.L. Bromberg, Lipase and pancreatic amylase versus total amylase as
biomarkers of pancreatitis: an analytical investigation, Clin. Biochem., 2003;

[34]. R.W. Yang, Z.X. Shao, Y.Y. Chen, Z. Yin, W.J. Wang, Lipase and pancreatic amylase
activities in diagnosis of acute pancreatitis in patients with hyperamylasemia, Hepatobiliary
Pancreat. Dis. Int., 2005;

[35]. D. Yadav, N. Agarwal, C.S. Pitchumoni, A critical evaluation of laboratory tests in acute
pancreatitis, Am. J. Gastroenterol., 2002;

[36]. P.A. Banks, S. Sidi, M.L. Gelman, K.H. Lee, A.L. Warshaw, Amylase-creatinine clearance
ratios and serum amylase isoenzymes in moderate renal insufficiency, J. Clin. Gastroenterol.,
1979;

[37]. J.E. Berk, H. Kizu, P. Wilding, R.L. Searcy, Macroamylasemia: a newly recognized cause
for elevated serum amylase activity, N. Engl. J. Med.,1967;

[38]. V.V. Gumaste, P.B. Dave, D. Weissman, J. Messer, Lipase/amylase ratio. A new index that
distinguishes acute episodes of alcoholic from nonalcoholic acute pancreatitis, Gastroenterology,
1991;

[39]. S.M. Tenner, W. Steinberg, The admission serum lipase:amylase ratio differentiates
alcoholic from nonalcoholic acute pancreatitis, Am. J. Gastroenterol., 1992;

[40]. D. Stimac, M. Rubinić, T. Lenac, D. Kovac, A. Vcev, D. Miletic, Biochemical parameters

in the early differentiation of the etiology of acute pancreatitis, Am. J. Gastroenterol., 1996;

93
[41]. L. Titircă, Urgenţele medico-chirurgicale. Sinteze pentru asistenții medicali,
Editura Medicală, București, 2006.

94