Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PROIECT DE ABSOLVIRE
Calificare:
Asistent Medical Generalist
Profesor îndrumător:
DR. OBADĂ ALEXANDRU
Absolvent:
DINU MARIA MĂDĂLINA
Craiova
2019
Şcoala Postliceală „Sfântul Ştefan” Craiova
PROIECT DE ABSOLVIRE
Profesor îndrumător:
DR. OBADĂ ALEXANDRU
Absolvent:
DINU MARIA MĂDĂLINA
Craiova
2019
www.referat.ro
Argument
Unul din ciclurile importante ale corpului uman este bioritmul cotidian al
organelor interne. Cunoasterea acestor ritmuri biologice ne face să avem încredere în
instinctele noastre, actionând corect pentru a ajuta functiile organismului.
Cuprins
Bibliografie...........84
CAPITOLUL I
Notiuni de anatomie si fiziologie a pancreasului
1.1. Generalităti
Dimensiuni:
~ lungime: 15-20 cm
~ inaltime: 4-5 cm (la nivelul capului)
~ grosime: 2 cm.
Pancreasul este mai voluminos la bărbat decat la femeie. Ajunge la dimensiunile maxime
până la 40 de ani, pentru că după 50 de ani descreste treptat; iar greutatea este în medie de 80 de
grame.
1.2. Configuratia externă
Pancreatita acuta poate apare atunci factorii implicati in mentinerea homeostaziei celulare
sunt alterati. Factorul declansator poate fi orice lezeaza celulele acinare si blocheaza secretia
granulelor zimogene, de exemplu: consumul abuziv de alcool, litiaza biliara si anunite
medicamente sau toxice. Este inca neclar mecanismul care declanseaza evenimentele din
pancreatita acuta.
Se presupune ca sunt implicati factori extracelulari: raspunsul nervos, arterial, cit si
intracelulari: activarea intracelulara a enzimelor, cresterea Ca intracelular, activarea proteinelor
de soc.
In plus, pancreatita acuta se poate dezvolta atunci cind lezarea celulelor ductelor biliare
duce la absenta secretiei enzimatice cum ar fi mutatia genei CFTR.
Odata ce a fost initiata cascada de evenimente patologice, dupa lezarea celulelor acinare
pancreatice, traficul membranar celular devine haotic cu urmari dezastruoase:
-compartimentele granulelor lizozomale si zimogene fuzioneaza activind tripsinogenul la tripsina
activa
-tripsina intracelulara determina activarea zimogenelor
-veziculele secretorii sunt eliberate in interstitiu, unde vor fi chemoatractante pentru celulele
inflamatorii.
Neutrofilele activate elibereaza superoxid si enzime proteolitice (catepsina B, D, G,
colagenaza si elastaza) . Macrofagele elibereaza citokine care vor media raspunsul inflamator
local sau chiar sistemic in cazurile severe. Mediatorii eliberati sunt TNF-alfa, IL-6, IL-8.
Acesti mediatori ai inflamatiei determina cresterea permeabilitatii vascularizatiei
pancreatice, conducind la hemoragie, edem si necroza pancreatica. Pe masura ce acesti mediatori
sunt eliberati in circulatia generala apar complicatii, cum ar fi : bacteriemia, prin translocare din
flora intestinala, sindromul de detresa respiratorie acuta, efuziunile pleurale, hemoragiile
digestive si insuficienta renala.
Sindromul de raspuns inflamator sistemic duce la instalarea socului cardiocirculator si
decesului.
Se disting doua etape:
declansarea procesului de autodigestie
retentia de suc pancreatic cu cresterea presiunii datorita unui obstacol pe partea terminala a
canalului excretor.
Un asemenea reflux biliar sau duodenal poate fi capabil sa determine (daca glanda se afla
in activitate digestivă) o activare locala a fermentilor (in primul rând transformarea
tripsinogenului inactiv in tripsina activa) avand ca rezultat declansarea procesului patologic.
2. Factori vasculari:
ischemia acuta a parenchimului pancreatic printr-un deficit vascular determinat de
ateroscleroza sau de tromboza vaselor mici, sau de un
proces de vasconstrictie. In acelasi context de intensa activitate
digestiva a glandei, aceste modificari vasculare pot deplasaautoactivarea fermentilor, cu toate ca
sistemul excretor a canaleloreste normal.
defecte de coagulare a sangelui, cu tromboze intraviscerale si hemoragii.
Toate aceste fenomene poarta numele de toxemie enzimatica, accetuindu-se gravitatea si
mortalitatea mare in fazele initiale ale pancreatitei acute.
2.3. Etiologie
Desi pancreatita are numeroase etiologii, expunerea prelungita la alcool si bolile tractului
biliar sunt cele mai frecvente. In 10-30% din cazuri, etiologia este incerta, iar 70% sunt datorate
microlitiazei biliare.
Bolile biliare sunt cele mai intilnite cauze ale pancreatitei in tarile dezvoltate. Cauza este
trecerea unei pietre in ductul biliar si blocarea temporara a scurgerii bilei in vezicula. Riscul ca o
piatra sa se blocheze in duct sau in apropierea sfincterului lui Oddi este invers proportional cu
marimea acesteia.
Pancreatita alcoolica se dezvolta la pacientii care au consumat etanol timp de 5-15 ani.
Pancreatita post-ERCP este cauza cea mai comuna de pe locul trei. ERCP este o
metoda endoscopica de investigare si tratare a afectiunilor arborelui biliar. Riscul creste daca
endoscopistul este neexperimentat, pacientul prezinta afectiuni ale sfincterului lui Oddi sau s-a
efectuat manevre de manometrie pe sfincter.
Trauma abdominala poate cauza cresteri ale amilazelor si lipazelor si pancreatite acute.
Injuria pancreatica apare mai ales la lezarea cu arme de foc sau albe, decit cele cu obiecte mari,
netede sau in accidente. Leziunile prin presiune, pot strivi glanda de coloana vertebrala.
Medicamentele si substantele toxice, determina intrun procent relativ mic de populatie
pancreatita acuta.
Cele mai associate medicamente cu afectiuni pancreatice sunt:
- tetraciclina, sulindac
- sulfonamide, azatioprina
- acidul valproic, didanozina
- metildopa, estrogenii
- furosemid, 6-mercaptopurina
- pentamidina, compusii 5-amino salicilici
- corticosteroizii, octreotidul.
Infectiile determina pancreatite in mai putin de 1% din cazuri, mai ales la copii;
simptomatologia tinde sa fie mai usoara decit in cea indusa de alcool. Agentii infectiosi implicati
cuprind:
- cauze virale: variola, Epstein-Barr, Coxsachie virus, echovirus, varicela-zoster
- cauze bacteriene: Mycoplasma pnemoniae, Salmonella, Campylobacter, Mycobacterium
tuberculosis
- cauze parazitare, prin migrarea viermilor in ductele biliare: ascarizii
- SIDA, neoplasme, lipodistrofia, terapii medicamentoase.
Pancreatita ereditara este o cauza in <1%. Este o afectiune autozomal dominanta prin
mutatia genei tripsinogenului cationic PRSS1, cu o penetranta de 80%. Mutatia acestei gene
determina activarea prematura a tripsinogenului la tripsina.
De asemeni mutatia genei CFTR determina alterari in secretia ductala a bilei.
Hipercalcemia este o cauza a pancreatitei acute prin urmatoarele afectiuni:
- hiperparatiroidism
- suplimentare excesivaa vitaminei D
- hipercalcemia hipocalciurica familiala
- nutritia parenterala totala
Anormalitati de dezvoltare a pancreasului: pancreas divisum si anular sunt doua
afectiuni congenitale care determina stenoze de ducte si compresii prin benzi fibroase, cu
stagnarea si absenta secretiei in duoden a sucului pancreatic.
Alte cauze mai rare de pancreatita acuta sunt:
- hipertrigliceridemia
- tumorile pancreatice, ductale sau duodenale
- insecticidele
- post-operative
- vasculite
- pancreatita autoimuna
2.4. Forme clinice
După aspectul anatomic, pancreatita acuta are trei forme:
a)pancreatita acuta edematoasă care se caracterizeaza prin: pancreas marit în volum, edematiat,
tumefiat; ttesutul gras din jur este infiltrat; ascita in cantitate variabila si nu sunt leziuni necrotico – hemoragice.
b) pancreatita necrotico-hemoragica care se caracterizeaza prin: pancreas marit in volum; existenta focarelor de
necroză unice sau multiple, vizibile la suprafata glandei sau situate profund; tumefactie prin edem si hemoragii
subseroase, suprainfectie; leziuni abdominale, ascita hemoragica, citosteatonecroza peritoneala, tromboza arterială
si venoasă; seroasa viscerală peritoneală este asemanatoare cu “petele deceara”, datorită autodigestiei grăsimilor
numite pete de citosteatonecroza.
Ascita hemoragica se produce datorita faptului ca exista sangerarea subcapilară. Când hemoragia este
mare si capsula nu poate rezista volumului hematomului se rupe – lichidul hemoragic varsandu-se in peritoneu.
Lichidul este foarte iritant, accentuâd starea de soc. Hemoragia poate fi parcelata sau difuza, glanda aparand de
forma unuicoagul rosu violaceu.Steatoza apare ca urmare a saponificarii grasimilor.
Consecintele necrozei:
- local: autodigestia glandei si continuarea activitatii enzimelor;
- general: stare de soc – declansat de dureri. Apar tulburari encefalice,renale, hepatice, cardiace, pulmonare.
c) pancreatita acuta supurata – este de obicei o complicatie a formeiprecedente, zonele necrotice
suprainfectandu-se., supuratia difuzeaza peripancreatic.
2.5 Tablou clinic
Principala manifestare din pancreatită este durerea, cu localizare în epigastru, iradiere în
bară spre hipocondriul stâng, debut brusc, intensitate crescută, fară fluctuatii, persistentă.
Greturile si vărsăturile sunt frecvente si abundente; sunt la început alimentare, apoi
bilioase si rar sangvinolente.
Meteorismul abdominal este un simptom constant datorită opririi partiale a tranzitului
intestinal, uneori putând chiar exista diaree sangvinolentă.
SEMNE GENERALE
Bolnavul prezinta anxietate, transpiratii reci, dispnee, tegumente palide, oligurie;
Pulsul este normal sau tahicardic
Tensiunea la inceput este usor crescută, faciesul este rosu, vultuos; apoi tensiunea arterială
scade si apar semene de soc; febra moderată:
Slăbirea se instalează repede si este însotită de topitea musculaturii toracice si pelviene;
Tulburările psihice sunt frecvente, sub formă de agitatie, chiar delir; în formele necrotico-
hemoragice apare chiar starea de soc.
EXAMEN OBIECTIV
Se constata de cele mai multe ori ca este vorba de un bolnav obez, care obisnuieste sa mănance mult.
Adesea este vorba de un vechi litiazic care a avut de curand o masa copioasa.
La palpare, abdomenul este destins, cu meteorism present si prezinta durere la inceput in epigastru, dupa
care durerea devine difuza in tot abdomenul. Semnele locale culese sunt in general sarace si neconcludente
si aceasta contrasteaza cu starea generala alterata a bolnavului, cu intensitatea durerilorde care se plange.
La percutie, bolnavul prezinta o hipersonoritate.La palpare se pune in evidenta uneori pancreasul
corespunzand zone idureroase in bara Pancreasul bombeaza, dand senzatia de formatiune tumorala
asezataorizontal, in etajul superior.
infarct miocardic
infarctul intestinal
ocluzie intestinală
Diagnosticul diferential cel mai important trebuie facut cu abdomenul acut chirurgical
care reprezintă- spre deosebire de pancreatita acută- urgentă medicală.
2.7. Evolutie si complicatii
a) In forma acuta evolutia are 3 faze: debut brutal, ocluzie intestinală functională, infectie si
necroză. Cazurile grave, evoluează majoritatea in 2-7 zile către moarte prin peritonita si colaps.
b) In formele edematoase are loc de regulă, ameliorarea rapidă subiectivă si obiectivă. Daca
nu se respecta dieta si nu exista supraveghere medicala poateexista pericolul de recidiva.
c) In formele intermediare evolutia este spre vindecare sau necroza.
d) In formele supraacute evoluează mortal în primele 1-3 zile, cauza mortii fiind:
insuficienta cardiorespiratorie acută sau intoxicatia globală cu leziuni grave parenchimatoase.
e) In formele necrozante bolnavul ramane febril si prezinta hiperleucocitoza in ciuda
tratamentului cu antibiotice. Necroza se continua, iar in locul pancreasului distrus, apar chisturi
mari. Clinic, in formele necrozante, se constata: tulburari de tranzit, dureri abdominale, stare
generala modificata,fenomene compresive de vecinatate.
COMPLICATII
1. Extrapancreatice:
Ascită pancreatică
Steatonecroze sistemice
2. Pancreatice:
Abcesul pancreatic
Flegmonul pancreatic
Pseudochistul pancreatic
Fistule externe/interne (stomac, duoden, colon, cavitate pleurală)
COMPLICATII TARTIVE
pseudochistul pancreatic dezvoltat mai ales retrogastric;
2.9. Tratament
Medical
Este aplicat în faza initială a pancreatitei acute, având următoarele obiective si metode de
realizare:
a) reducerea secretiei pancreatice prin post absolute, nutritie parenterală totală si aspiratie
nazogastrică prelungită (considerată ca metodă de prevenire a abceselor pancreatice)
c) medictie sedativă:
d) medicatie antienzimatică
- Trasylol
e) antibioterapie
f) corticoizi
g) radioterapie locală
Sub acest tratament pacientul poate depăsi faza gravă a primelor zile evoluând spre
atenuarea simptomatologiei în special în formele fără necroză întinsă. După 4-5 zile se poate
relua alimentatia lichidă, apoi cea solidă. Bolnavul trebuie urmarit în spital cel putin trei
săptamâni, pentru a constata eventuala aparitie a unor complicatii.
CAP. III
Prezentarea cazurilor
- Greturi
- Vărsături
- Febră
- Hipotensiune
- Tahicardie
- Inapetentă
- Constpatie
- Meteorism abdominal
- Anxietate
- Transpiratii abundente
- Astenie
- Insomnia
Antecedente heredo-colaterale:
- Mama: sănătoasă
- Obezitate 2000
Conditii de viata si de muncă: locueste impreuna cu nevasta si cei doi copii ai săi,
lucrează ca sofer de 10 ani.
Conditii fată de mediu: este fumator (2 pachete de tigări/zi), consumă alcool în mod
regulat.
Istoricul bolii:
Boala actuală debutează în data de 05,11,2018 cu dureri epigastrice profunde cu caracter
colicativ, iradiere în hipocondrul drept si umar, care nu a cedat la medicatie precum Scobutil si
Papaverină; urmată de greturi si vărsături după fiecare masă, febră, instalându-se inapetenta,
meteorism abdominal, anxietate, transpiratii.
EXAMEN CLINIC GENERAL
Talie: 1,75 m Greutate: 95 kg.
Stare generală: alterată
Stare de constientă: orientat temoro-spatial
Tegumente si mucoase: paloare
Sistem osteo-tendinos: integru
Sistem muscular: functional
Aparatul respirator: Torace normal conformat, murmur vesicular, frecventa
respiratorie: 16 resp/min
Aparatul cardio-vascular: soc apexian în spatial IV intercostal, zgomotul I întalnit la
aortă, T.A. 100/60 mm Hg, P: 90 batai/min
Aparat digestiv: abdomen mărit de volum prin stratul adipos, hipersonoritate
abdominală, hiperestezie epigastrică
Aparat urinar: normal, oligurie
Ficat: usoară hepatomegalie
Glande endocrine: pancreas palpabil, bombat
SNC: orientat temporo-spatial, agitatie
EXAMENE PARACLINICE
- Ecografia abdominală: pancreas mărit de volum, tumefiat; nu sunt prezente leziuni
necrotico-hemoragice
- CT
- EKG
EXAMENE DE LABORATOR
Sânge:
-TS = 2/minut TC = 3,15/minut
- Hemoglobina = 14g%
- Glicemie = 127 mg/dl
- VSH = 20 mm
-BD=0,6 mg/dl BT=1,5 mg/dl
- FA= 115 UI
- GGT= 60 UI
- Uree = 50 mg/dl
- sodiu = 130 mEq/l
- calciu= 8 mg/100ml
- potasiu = 4,9
- hematocrit = 32,5
- amilaze = 197 UW/ ml ser
- LDL = 150 mg/dl HDL = 30 mg/dl
- colesterol total = 30 mg/dl
- trigliceride 200 mg/dl
Urina:
- Diureza: 1000 ml/24 h
Tratament:
- Algocalmin 2 f/zi
- Refen 2 f a 2 ml/zi
- Fenobarbital 1 f/seara
- Diazepam 1 f/seara
- Perfalgan 2 f/zi
Sub acest tratament pacientul si-a depasit faza gravă a primelor zile spre atenuarea
simptomatologiei. Dupa 4 zile pacientul isi reia alimentatia lichidă, apoi cea solidă si a ramas
internat trei săptămâni pentru a constata si trata eventualele complicatii.
3.2. Prezentare caz B
Nume si prenume: P.I.
Sexul: masculin
Varsta: 41 ani
Domiciliu: Vaslui
Cetatenie: român
Ocupatie: lăcătuș
Stare civila: căsătorit de religie ortodoxă
Diagnostic de trimitere: PANCREATITA ACUTA NECROZATĂ
Diagnostic de internare: PANCREATITĂ ACUTĂ NECROZATĂ, OBEZITATE GR.
III,
ANAMNEZA
Motivele internării:
- Durere violentă
- Febră
- Greturi
- Vărsături
- Tahicardie
- Tahipnee
- Anxietate
- Tremor
- Tranzpiratii abundente
- Insomnia
Antecedente heredo-colaterale:
- Mama: HTA, DZ
- Tata: sănătos
- Consumă alcool
Istoricul bolii:
Boala actuală a debutat brusc, în urma cu 2 zile cu durere violentă în epigastru, constantă
si iradiind în spate; este accentuată de tuse, strenut, inspir adânc. Durerea a fost urmată de
greturi, vărsături, febră, tahicardie, tahipnee; la durere pacientul spune ca lua pozitii antalgice
(antebratele pe abdomen apăsând regiunea dureroasă) si la administrarea calmantelor
(algocalmin, bicarbonat de sodiu) durerile treceau. Pacientul este anxios, agitat, prezintă tremor
si tranzpiratii abundente. Se internează în data de 14.01.2019.
EXAMEN CLINIC GENERAL
Talia: 1,80 m, Greutate: 124 kg
Tegumente si mucoase: palide
Sistem osteo-tendinos: integru
Sistem muscular: normoton si normokinetic
Aparat respirator: torace normal conformat, murmur vesicular, 21 respiratii/min
Aparat cardio-vascular: soc apexian în spatial IV intercostal, zgomotul I întalnit la
aortă, T.A. 130/75 mm Hg, P: 88 batai/min
Aparat digestiv: abdomen mărit de volum prin stratul adipos,hipersonoritate
abdominală, hiperestezie epigastrică
Aparat urinar: normal, oligurie
Ficat: usoară hepatomegalie
Glande endocrine: pancreas palpabil, bombat.
SNC: orientat temporo-spatial, agitatie
EXAMENE PARACLINICE
-Echografie abdominală: pancreas marit de volum, prezente multiple focare de necroza
vizibile la suprafata glandei; usoară hepatomegalie, nu sunt prezenti calculi biliari si nici
pancreatici, splina de volum normal
- Radiografie abdominală pe gol centrată pe pancreas: tumefactia pancreasului prin
edem
-CT = pancreas marit de volum cu contur sters
- EKG
EXAMEN DE LABORATOR RECOMANDATE
Sânge:
-TS = 2/minut TC = 3,15/minut
- Hemoglobina = 15g%
- Glicemie = 150 mg/dl
- VSH = 22 mm
-BD=0,6 mg/dl BT=1,5 mg/dl
- FA= 115 UI
- GGT= 60 UI
- Uree = 50 mg/dl
- sodiu = 130 mEq/l
- calciu= 8 mg/100ml
- potasiu = 4,9
- hematocrit = 32,5
- amilaze = 200 UW/ ml ser
- LDL = 150 mg/dl HDL = 30 mg/dl
- colesterol total = 30 mg/dl
- trigliceride 200 mg/dl
Urina:
- greată
- vărsături
- febră
- tahicardie
- balonare
- constipatie
- insomnia
- inapetentă
- scădere în greutate
Antecedente heredo-colaterale:
- mama: sănătoasă
Istoricul bolii:
Boala actuală debutează brusc în urmă cu 3 zile cu dureri în hipocondriul drept cu
caracter colicativ, postprandiale cu iradiere în hipocondriul drept, sunt însotite de greturi si
vărsături cu caracter bilos, febră, dispnee, tahicardie. Nu a tolerat nici un fel de alimente sau
lichide prezentând vărsături după orice aliment ingerat. Nu prezintă alergii. Se internează în data
de 18.03.2019
EXAMEN CLINIC GENERAL
Inăltime: 1,65 m
Greutate: 60 kg
Tegumente si mucoase: normal colorate
Sistem osteo-tendinos: integru, articulatii mobile, nedureroase la palpare si mobilizare
pasiva
Sistem muscular: functional
Aparat respirator: torace normal conformat, sonoritate pulmonara, respiratii 15
respiratii/min
Aparat cardio-vascular: soc apexian in spatiul V intercostal stâng, pe linia
medioclaviculară, in limite normale. TA 110/50 mm Hg, puls 94 batai/minut
Aparat digestiv: greturi, vărsături bilioase, balonari, dureri cu caracter colicativ in
hipocordul drept cu iradiere in bară si lombară dreaptă,
Aparatul uro-genital: mictiuni fiziologice
Ficat: usoară hepatomegalie
Glande endocrine: marirea în volum a pancreasului
SNC: orientată tempero-spatial,
EXAMENUL PARACLINIC
- Ecografie abdominală: usoară hepatomegalie, colecistul usor destins,
-Colangiografia: prezenta calculior biliari
- Tubajul duodenal: sfincterul Oddi inchis, durata tubajului 45 minute, cantitate bila=50
ml.
EXAMENE DE LABORATOR
Sânge:
-TS = 4/minut TC = 2,3/minut
-hemoglobina = 14,40 mg%
-leucocite = 8400 mm3
-glicemie = 1,09 mg/dl
-amilazie = 179 UW/ ml ser
-VSH = 13 mm/h
-Colesterol = 1,25 g%
-Uree = 0,30 g%
-Creatinina = 0,69 mg%
-BD = 0,16 mg% BT = 0,40 mg%
-TGP = 12 U/L TGO =20 U/L
Tratament:
- Reducerea durerii prin alpicarea pungii cu gheată pe abdomenul pacientului si
administrare de analgezice la indicatia medicului
¾ dependent
5.Nevoia de a se misca si a -postură inadecvată -datorită durerii violente
avea o bună postură
¼ dependent
6.Nevoia de a-si mentine -hipertermie -febră 38,8oC
tegumentele corpului în
limitele normale
½ dependent
7.Nevoia de a se imbraca si -dificultate de a se îmbrăca si -durere violent
dezbrăca dezbrăca -tremur
½ dependent -agitatie
8.Nevoia de a fi curat, îngrijit -pacientul îsi efectuează singur toaleta corporală, poartă o tinută
si de a-si păstra tegumentele decentă, tegumentele si mucoasele sunt curate, îngrijite.
curate
Independent
independent
12.Nevoia de a se realiza -pacientul prezintă motivatie, ambitie, este perfectionist la locul
de muncă dar si acasă, îsi îndeplineste rolul familial.
Independent
½ dependent
2.Nevoia de a bea si a mânca -pacientul este pun in repauz digestiv, este hidratat prin
1 perfuzii cu solutii coloidale, glucozate
/3 dependent
3.Nevoia de a elimina -alterarea eliminărilor -transpiratii abundente
-oligurie
½ dependent
4.Nevoia de a dormi si odihni -insomnie -treziri repetate
1
/3 dependent
5.Nevoia de a se misca si a -postură inadecvată -durere vie
avea o bună postură -mobilizare la pat
1
/3 dependent
6.Nevoia de a-si mentine -hipertermie -febră
tegumentele corpului în
limitele normale
½ dependent
7.Nevoia de a se imbraca si -pacientul se imbracă si dezbracă singur, nu manifestă semen
dezbrăca de dependentă
Independent
8.Nevoia de a fi curat, îngrijit -prezintă tegumente integre, normal colorate, işi face
si de a-si păstra tegumentele toaleta zilnică, işi schimbă lenjeria zilnic.
curate
Independent
9.Nevoia de a evita pericolele -risc de deshidratare -vărsături
-transpiratii abundente
½ dependent
10.Nevoia de a comunica -pacientul este sociabil, discută cu cadrele medicale despre
boala sa si se integrează usor in discutii cu bolnavii din salon
Independent
11.Nevoia de a-si practica -pacientul este crestin ortodox, citeste cărti religioase cand
religia durerea se diminuă din intesitate
Independent
12.Nevoia de a se realize -este o persoană sociabilă, cu motivatie, îi place locul său de
muncă si, îsi doreste ce este mai bun pentru copii săi
Independent
13.Nevoia de a se recrea -mobilitate redusă -durerii
½ dependent
14.Nevoia de a învăta si - lipsa de cunostinte referitoare -prima interventie
descoperi la interventia chirurgicala chirurgicală
-dezinteres
4.3. Nevoile fundamentale caz C
Nevoile fundamentale Diagnostic nursing Sursa de dificultate
1.Nevoia de a respira si a avea -alterarea circulatiei venoase -tahicardie
o bună respiratie -durere
½ dependent
2.Nevoia de a bea si a mânca -pacientul este pun in repauz digestiv, este hidratat prin
1 perfuzii cu solutii coloidale, glucozate
/3 dependent
3.Nevoia de a elimina -alterarea eliminărilor -constipatie
intestinale
½ dependent
4.Nevoia de a dormi si odihni -insomnie -durere
1 -greturi
/3 dependent
5.Nevoia de a se misca si a -postură inadecvată -durere vie
avea o bună postură -mobilizare la pat
1
/3 dependent
6.Nevoia de a-si mentine -hipertermie -febră
tegumentele corpului în -pancreas inflamat
limitele normale
½ dependent
7.Nevoia de a se imbraca si -pacientul se imbracă si dezbracă singur, foloseste haine largi,
dezbrăca lejere,
Independent
8.Nevoia de a fi curat, îngrijit -prezintă tegumente integre, normal colorate, işi face
si de a-si păstra tegumentele toaleta zilnică, prezintă haine si lenjeria curată.
curate
Independent
9.Nevoia de a evita pericolele -risc de deshidratare -vărsături
-febra
½ dependent
10.Nevoia de a comunica -pacientul este sociabil, discută cu cadrele medicale despre
boala sa si se integrează usor in discutii cu bolnavii din salon
Independent
11.Nevoia de a-si practica -pacientul este ortodox, merge des la biserică impreună cu
religia sotia.
Independent
12.Nevoia de a se realize -locul sau actual de muncă il are de mai bine de 15 ani, copii
sunt căsătoriti si cu serviciu.
Independent
13.Nevoia de a se recrea -mobilitate redusă -durerii
½ dependent
14.Nevoia de a învăta si - lipsa de cunostinte referitoare -prima interventie
descoperi la interventia chirurgicala chirurgicală
-dezinteres
½ dependent
CAPITOLUL V
Planurile de îngrijire
Diagnostic Interventii
Sursa de dificultate Obiective Evaluare
nursing Autonome Delegate
Alterarea - dispnee - pacientul sa prezinte - asez pacientul în pozitie -administrez medicatia -pacientul respiră
respiratiei si - P=90 o bună respiratie semisezând prescrisă de medic mai usor si
circulatiei pulsatii/minut - să prezinte o -invat pacientul să facă prezintă
-TA=100/60 mmHg circulatie adecvată exercitii respiratorii, să TA= 110/70
respire profund, mmHg
-aeroterapie: deschiderea P= 75 bat./minut
ferestrelor AV= 16
-masor functiile vitale si le resp./minut
notez in F.O.
Alterarea -dietă dezechilibrată -reechilibrare -pun pacientul in repauz -administrez medicatia -pacientul se poate
alimentatiei -greată hidroelectrolitică alimentar absolut timp de 3 prescrisă de catre medic: alimenta singur
-vărsături -sa nu mai prezinte zile si montez sonda vit. K, Vit. B1, B6; glucoză -nu mai prezinta
-anxietate greturi si vărsături nazogastrică pentru 5%- 1500ml, greturi si varsaturi
-pacientul să scadă in aspirasia secretiilor gastrice Solutie Ringer-1000 ml -a inceput să scadă
greutate -supraveghez Ser fiziologic-500 ml in greutate
permeabilitatea sondei - metoclopramid 3 f/zi
noazogastrice si notez în
F.O. volumul si aspectul
lichidului aspirat
-ajut pacientul în timpul
vărsăturilor, il intorc in
decubit lateral
-după reluarea treptată a
alimentatiei intocmez
pacientului un regim
alimentar echilibrat
-il educ despre importanta
scăderii in greutate, pentru
a respecta regimul
alimentar
-cântaresc zilnic pacientul
si notez in F.O.
Eliminare -constipatie -pacientul sa nu mai -schimb lenjeria de corp si -urmaresc si notez în foaia -pacientul nu mai
neadecvată -transpiratii prezinte constipatie, de pat a pacientului de 2 ori de observatie numarul si prezinta
abundente vărsături si transpiratii pe zi, consistenta scaunelor constipatie,
-vărsături -reluarea tranzitului -efectuez toaleta corporală -efectuez la indicatia vărsături,
-diureza scăzută intestinal zilnic medicului o clismă transpiratii
-diureza să fie în -ajut pacientul în timpul evacuatorie -si-a reluat
limitele fiziologice vărsăturilor, -colectez vărsăturile tranzitul intestinal
pentru examenul -diureza: 1500
macroscopic si notez în ml/zi
F.O.
-efectuez bilantul intrări-
iesiri si notez in F.O.
diureza
Postură -durere violent -pacientul să adopte o -informez pacientul despre -administrăm la indicatia -pacientul adoptă
inadecvată postură adecvată importanta păstrării unei medicului analgezice pozitie adecvată în
posture adegvate, il ajut sa- Algocalmin 2f /zi momentele când
si asigure o pozitie Refen 2ml 2f/zi durerea dispare în
adecvată în pat si în timpul urma medicatiei
mersului dar, revine la
postura inadecvata
după ce efectul lor
a trecut
Insomnie -durere violent -pacientul să aibe un -asigur un microclimat -administrez medicatia -pacientul se simte
-treziri repetate somn linistit si corespunzator (caldură 20- prescrisă de medic : odihnit si prezintă
noaptea odihnitor 21oC, umiditate 40%) Fenobarbital 1 fiola; un somn linistit
-invat pacientul să practice Diazepam 1 fiola. fără treziri
tehnici de relaxare, exercitii nocturne
respiratorii înainte de
culcare
-întocmesc un orar de somn
corespunzator organismului
Hipertermie -febră -pacientul să aibe -aerisesc încăperea, asigur -administrez antitermice la -pacientul nu mai
moderată=38.80C temperature în limite lenjerie de corp si de pat indicatia medicului prezintă
fiziologice curată, o schimb ori de câte Perfalgan 1 f/zi hipertermie
ori este nevoie T=37oC
-educ pacientul cum să-si
mentină temperatura
corpului in limite normale,
atunci când temperatura
mediului ambiant este
scăzută să consume lichide
si alimente calde
Comunicare -timiditate -pacientul să se poată -comunic cu pacientul, il -voi nota zilnic schimbări
inadegvată la accentuată afirma, să aibe sfatuiesc să vorbească cu survenite in dispozitia
nivel afectiv -izolare social perceptie pozitivă cadrele medicale si bolnvii bolnavului, stabilirea de
despre sine din salon despre boala sa, legături cu bolnavii si
sentimentele si ideile sale comportamentul acestuia
-educ pacientul in vederea
dezvoltării capacitătii de
ascultare, de aschimba idei
cu ceilalti
Data Explorări
Funcţii vitale Dieta
funcţionale
Temp. Puls Resp. T.A. Valori Valori NaCl, Vit. K, Soluții coloide glucozate Regim 0
normale reale Trasylol, EAC
Algocalmin fi/zi
D: 90 20 100/60
VSH VSH Refen fi 2ml la 12h
38,8°C b/min r/min mmHg
5.01. lh = 3-5 mm lh=20mm Fenobarbital 1fi, seara
2018 2h = 5-10 mm 2h=35 mm Diazepam 1fi, seara
S: 90 28 120/70
Perfalgan 1fl la 12h
38,7°C b/min r/min mmHg
Hb Hb
10-14 g/dl 14 g/dl NaCl, Vit. K, Soluții coloide glucozate
Trasylol, EAC
D: 81 18 110/70 L L Algocalmin fi/zi
37,7°C b/min r/min mmHg 6000-8000/mmc 11.200/mmc Refen fi 2ml la 12h
6.11.
Fenobarbital 1fi, seara Regim 0
2018
S: 84 20 125/85 Glicemie Glicemie Diazepam 1fi, seara
37,2°C b/min r/min mmHg 0,8-l,2 mg/dl l ,27mg% Perfalgan 1fl la 12h
Uree Uree
20-40 mg/dl 29% NaCl, Vit. K, Soluții coloide glucozate
Trasylol, EAC
D: 77 15 110/55 T.S T.S Algocalmin fi/zi Regim hidric
37,5°C b/min r/min mmHg 2-4 min 2'
7.11. Refen fi 2ml la 12h - Ceai
2018 Fenobarbital 1fi, seara - Compot
S: 81 19 120/60 T.C T.C Diazepam 1fi, seara - Supa strecurată
36,9°C b/min r/min mmHg 5-8 min 3'15" Perfalgan 1fl la 12h
8.11. D: 76 17 Ex. de urină Ex. urina: NaCl, Vit. K, Soluții coloide glucozate Regim hidric
2018 36,5°C b/min r/min 120/70 pH acid, epitelii Trasylol, EAC - Ceai
S: mmHg plate rare, leucocite Algocalmin fi/zi - Supa
36,2°C 80 20 rare. Refen fi 2ml la 12h strecurată
b/min r/min 125/65 Fenobarbital 1fi, seara - Compot
mmHg Diazepam 1fi, seara
Perfalgan 1fl la 12h
NaCl, Vit. K, Soluții coloide glucozate
Trasylol, EAC
D: 76 16 Regim
130/70 Algocalmin fi/zi
36,2°C b/min r/min - ceai
9.11. mmHg Refen fi 2ml la 12h
- Supă
2018 Fenobarbital 1fi, seara
S: 80 18 - Piure
120/60 Diazepam 1fi, seara
36,2°C b/min r/min - Grătar
mmHg Perfalgan 1fl la 12h
Caz B Preoperator
5.2. Plan de îngrijire al pacientului P.I.
Interventii autonome si
Diagnostic nursing Obiective Evaluare
delegate
Anxietate datorita -sa nu mai prezinte -explic pacientului tehnicile ce -anxietatea s-a
simptomatologiei anxietate urmeaza a fi aplicate si linistesc redus
accentuate pacientul cu privire la interventia considerabil
chirurgical ape care o va suferi
ca torul va fi bine
-comunic cu pacientul, il
sfatuiesc să vorbească cu cadrele
medicale si bolnvii din salon
despre boala sa, sentimentele si
ideile sale
-educ pacientul in vederea
dezvoltării capacitătii de
ascultare, de aschimba idei cu
ceilalti
-administrez anxiolitice la
indicatia medicului: Doxepin
2 f./zi
Interventii autonome
Diagnostic nursing Obiective Evaluare
si delegate
Risc de complicatii -evitarea -supraveghez functiile -functiile respiratorii
pulmonare si complicatiilor vitale ale pacientului si si circulatorii in
circulatorii pulmonare si dupa operatie si le notez limite normale
circulatorii in F.O.
-asigur pozitie adecvata
pacientului care sa-i
favorizeze respiratia,
sezanda sau
semisezanda
-educ pacientul in
efectuarea miscarilor
active si pasive, il ajut
in efectuarea lor, il educ
in vederea efectuarii
miscarilor respiratorii
Data Explorări
Funcţii vitale Dieta
funcţionale
Temp. Puls Resp. T.A. Valori Valori NaCl, Vit. K, Soluții coloide glucozate Regim 0
normale reale Trasylol, EAC
Algocalmin fi/zi
88 25 130/75
D: 39°C VSH VSH Refen fi 2ml la 12h
b/min r/min mmHg
15.01. lh = 3-5 mm lh=22mm Fenobarbital 1fi, seara
2018 S: 2h = 5-10 mm 2h=40 mm Diazepam 1fi, seara
85 28 125/70
38,5°C Perfalgan 1fl la 12h
b/min r/min mmHg
Hb Hb
10-14 g/dl 15 g/dl NaCl, Vit. K, Soluții coloide glucozate
Trasylol, EAC
82 18 120/70 L L Algocalmin fi/zi
D: 38°C
b/min r/min mmHg 6000-8000/mmc 12.500/mmc Refen fi 2ml la 12h
16.01.
Fenobarbital 1fi, seara Regim 0
2018 S:
84 20 135/85 Glicemie Glicemie Diazepam 1fi, seara
37,2°C
b/min r/min mmHg 0,8-l,2 mg/dl l ,57mg% Perfalgan 1fl la 12h
Uree Uree
20-40 mg/dl 29% NaCl, Vit. K, Soluții coloide glucozate
Trasylol, EAC
D: 75 15 110/55 T.S T.S Algocalmin fi/zi Regim hidric
37,5°C b/min r/min mmHg 2-4 min 2'
17.01. Refen fi 2ml la 12h - Ceai
2018 Fenobarbital 1fi, seara - Compot
S: 71 19 120/60 T.C T.C Diazepam 1fi, seara - Supa strecurată
36,9°C b/min r/min mmHg 5-8 min 3'15" Perfalgan 1fl la 12h
18.01. D: 76 17 Ex. de urină Ex. urina: NaCl, Vit. K, Soluții coloide glucozate Regim hidric
2018 36,5°C b/min r/min 120/70 pH acid, epitelii Trasylol, EAC - Ceai
S: mmHg plate rare, leucocite Algocalmin fi/zi - Supa
36,2°C 80 20 rare. Refen fi 2ml la 12h strecurată
b/min r/min 125/65 Fenobarbital 1fi, seara - Compot
mmHg Diazepam 1fi, seara
Perfalgan 1fl la 12h
NaCl, Vit. K, Soluții coloide glucozate
Trasylol, EAC
D: 76 16 Regim
130/70 Algocalmin fi/zi
36,2°C b/min r/min - ceai
19.01. mmHg Refen fi 2ml la 12h
- Supă
2018 Fenobarbital 1fi, seara
S: 80 18 - Piure
120/60 Diazepam 1fi, seara
36,2°C b/min r/min - Grătar
mmHg Perfalgan 1fl la 12h
Caz C Preoperator
Interventii autonome si
Diagnostic nursing Obiective Evaluare
delegate
Durere vie -reducerea durerii -voi aplica punga cu gheată -pacientul nu mai
preoperatorie pe abdomen pentru reducerea prezinta durere
inflamatiei
-administrez perfuzii cu
antiseptic si calmante la
indicatia medicului: ser
fiziologic 500 ml + 1 f.
NoSPA, Xilină 1%, Algifen;
Solutie Ringer 1000ml si
Solutie glucozata 5% 1000ml
Alterarea eliminarii -pacientul sa elimine -urmaresc si notez în foaia de -pacientul si-a reluat
intestinale in mod fiziologic si observatie numarul si tranzitul intestinal, nu
manifestate prin reluarea tranzitului consistenta scaunelor mai prezintă balonari
constipatie, balonari intestinal -efectuez la indicatia
medicului o clismă
evacuatorie
-introduc o sonda vezicală
pentru a putea monitoriza
diureza si o notez in F.O.
Interventii autonome si
Diagnostic nursing Obiective Evaluare
delegate
Durere -reducerea durerii -aplic punga cu gheată, -durerea pacientului
postoperatorie supraveghez pacientul, îi se diminua doar
asigur un suport psihic cateva ore de la
explicandu-i că este normal administrare
să simtă durere revenind cu caracter
-administrez la indicatia accentuat,
medicului analgezice la insuportabil din
nevoie, antispastice partea pacientului
-incurajez pacientul să
adopte pozitii care sa-i
diminue durerea
Uree Uree
20-40 mg/dl 20% NaCl, Vit. K, Soluții coloide glucozate
Trasylol, EAC
D: 76 15 110/55
T.S T.S Algocalmin fi/zi Regim hidric
37,5°C b/min r/min mmHg
20.03. 2-4 min 4' Refen fi 2ml la 12h - Ceai
2018 Fenobarbital 1fi, seara - Compot
S: 72 19 120/60
T.C T.C Diazepam 1fi, seara - Supa strecurată
36,8°C b/min r/min mmHg
5-8 min 2'3" Perfalgan 1fl la 12h
21.03. D: 76 17 Ex. de urină Ex. urina: NaCl, Vit. K, Soluții coloide glucozate Regim hidric
2018 36,4°C b/min r/min 120/70 pH acid, epitelii Trasylol, EAC - Ceai
S: mmHg plate rare, leucocite Algocalmin fi/zi - Supa
36,2°C 80 20 rare. Refen fi 2ml la 12h strecurată
b/min r/min 125/65 Fenobarbital 1fi, seara - Compot
mmHg Diazepam 1fi, seara
Perfalgan 1fl la 12h
NaCl, Vit. K, Soluții coloide glucozate
Trasylol, EAC
D: 76 16 Regim
130/70 Algocalmin fi/zi
36,1°C b/min r/min - ceai
22.03. mmHg Refen fi 2ml la 12h
- Supă
2018 Fenobarbital 1fi, seara
S: 80 18 - Piure
120/60 Diazepam 1fi, seara
36,2°C b/min r/min - Grătar
mmHg Perfalgan 1fl la 12h
CAPITOLUL VI
Ecografia abdominală reprezintă metoda de diagnosticare prin ultrasunetele reflectate de diferitele structuri din organism,
asigură o bună evaluare a stării de sănătate a organelor interne în care nu se află aer (ficat, rinichi, splină, pancreas, vezică urinară,
ovare, prostată, inimă), fiind una din principalele posibilităti de diagnosticare, alături de celelalte examene si analize de laborator.
Pancreasul este unul din organele abdominale cel mai dificil de examinat si evaluarea sa ecografică depinde mult de experienta
examinatorului si de calitatea ecografului.
- Se recomandă să nu se mănânce cu 6 ore înainte de examinare pentru ca stomacul să fie gol si intestinal subtire să nu fie
dilatat, permitând astfel o vizualizare mai corectă a pancreasului
- Se consumă înainte 1-1,5 litri de lichide negazoase, precum apa plată sau ceai neindulcit, pentru a umple stomacul cu apa si a
crea o asa numită ”fereastră ecografică” si se urinează abia dupa ce se efectuează ecografia
- Se îndepărtează de pe abdomen hainele pacientului si acesta este asezat în decubit dorsal pe un pat capitonat
- Pentru ca transductorul să alunece mai usor si să asigure calitatea transmiterii undelor ultrasonore se aplică pe abdomen un gel;
transductorul va fi presat pe piele si miscat pe toată suprafata unde se află organul abdominal care trebuie examinat
- Imediat ce procedura a fost realizată, gelul va fi înlăturat de pe abdomen si pacientul se poate imbrăca
Sondajul nazogastric reprezintă introducerea unui tub de cauciuc – sonda Faucher sau Einhorn prin narine, trecând de faringe
si esofac în stomac.
Scop:
Explorator:
Terapeutic:
Materiale necesare:
- Musama si aleză
- Manusi
- 2 seringi de 20 ml
- Eprubete
- Tavită renală
- Tavită medicală
- Pahar cu apă
Pregătirea pacientului:
a) PSIHIC:
- Explicam pacientului scopul si necesitatea tubajului;
-Obtinem consimtământul si colaborarea;
-Informăm pacientul, modul de efectuare a procedurii si a duratei acesteia
-Asigurăm intimitatea pacientului
b) FIZIC:
-Indepărtăm proteza dentară, dacă există si i-o plasăm într-un pahar cu apă
-Rugăm pacientul să îsi sufle nasul sau îl curătăm noi dacă este necesar
-Alegem nara cea mai functională rugând pacientul să respire alternative, când pe o nară când pe cealaltă
-Asezăm pacientul în pozitie sezândă sau semisezândă
Efectuarea tehnicii:
-Alegem si verificăm materialele în functie de obiectivul stability
-Verificăm recomandarea medical
-Identificăm pacientul si transportăm materialele în salon
-Instruim pacientul cum să înghită
-Asezăm pacientul în pozisia aleasă si îi plasăm acestuia sub bărbie un prosop
-Spălăm mâinile si îmbrăcăm mănusile
-Estimăm lungimea necesară pentru ca sonda să ajunga în stomac procedând astfel: măsurăm distanta dintre lobul urechii si
vârful nasului, si apoi de la lobul urechii până la apendicele xifoidian
-Insemnăm locul celor două măsurători cu benzi subtiri de leucoplast sau notam distanta dacă sonda este gradată
-Lubrefiem sau umezim vârful sondei ca să asigurăm înaintarea, pentru a reduce frictiunea si iritatiile
-Plasăm o tăvită renală sub bărbia pacientului, eventual să o mentină singur
-Introducem cu delicatete sonda prin nara selectată îndepărtând-o spre spate si în jos, înaintând încet până ajunge în faringe
-Inaintăm cu sonda, si rugăm pacientul să înghită până ajunge la primul semn, favorizăm sondei dând pacientului cantităti mici
de apă cu paiul
-Supravegheerea pacientului pentru că pot apărea: cianoza, tulburări respiratorii, situatii când sonda a ajuns în trahee
-Rugăm pacientul să înghită încet până la al doilea semn
-Verificăm pozitia sondei prin conectarea unei seringi la capătul liber al sondei si aspirăm continut stomacal, dacă se aspiră
înseamnă că sonda este în stomac
-Fixăm sonda cu leucoplast pen as, astfel încăt să nu împiedice vederea si să nu preseza nasul
-Fixăm eventual partea liberă a sondei avân grijă să lăsăm o buclă (de la nas până la locul fixării) care să-I permit pacientului
miscarea lenjeră a capului
-Asezăm pacientul într-o pozitie comodă si continuăm tubajul conform obiectivului urmarit.
6.3. Tehnica injectiei intravenoase si subcutanate
a) Tehnica injectiei intravenoase
Locul de electie:
De evitat:
- încercarile de a patrunde în venă, după formarea hematomului, pentru că acesta deplasează traiectul obisnuit al venei
Accidente si interventii:
-durere violentă prin lezarea unui nerv, se retrage acul putin spre suprafată
-ruperea acului, extragerea manuală sau chirurgicală a acului
-hematom prin lezarea unui vas, se previne prin verificarea pozitiei acului înainte de injectare
De stiut:
- locurile de electie ale injectiei se vor alterna, pentru a asigura refacerea tesuturilor
De evitat:
-injectia în regiunile infectate sau cu modificări dermatologice.
6.4. Sondajul vezical la bărbat
Definiţie: manopera prin care se realizează evacuarea vezicii urinare, cu ajutorul unei sonde.
Sondajul vezicii urinare are drept scop:
- evacuarea vezicii urinare în cazurile în care acest lucru nu se poate efectua fiziologic
- în cazul unor intervenţii chirurgicale (în special pe micul bazin)
- evacuarea produselor patologice (cheaguri sanguine, corpi străini)
- prevenirea complicatiilor la pacientii cu incontinenta urinara
- monitorizarea precisă a diurezei
Indicaţii :
- retentia acuta de urina
- intervenţii chirurgicale în micul bazin, perineu, interventii chirurgicale de durata
- după explorarea instrumentală a vezicii urinareşi a căilor urinare (cistoscopie)
- după manevre terapeutice (litotriţie extracorporeală)
- cateterizare cu bujii filiforme sau cistostomie temporara)
- rupturi traumatice ale uretrei, pentru evitarea formării de căi false
- evacuarea produselor patologice (cheaguri sangvine, corpi străini)
- la bolnavii comatoşi
- la pacienţii la care este importantă monitorizarea balanţei hidro-electrolitice.
Măsurarea diurezei obţinute prin sondaj vezical se face la intervale diferite de
timp:
- din oră in oră: la cazurile cu oligurie
- la 12 ore: cu măsurarea osmolaritaţii, glicozuriei, corpi cetonici şi sânge
- la 24 de ore: pentru determinarea clearance-ului creatininei, măsurarea electroliţilor, fosfaţilor şi substanţelor toxice (in
intoxicaţii), amilazelor urinare (pancreatita)
Materiale necesare
- sonde uretrale sterile de diverse tipuri şi dimensiuni
- mănuşi sterile
- comprese sterile şi soluţii antiseptice
- ulei de parafină sau glicerină sterile necesare pentru lubrefierea sondelor
- pungi sterile pentru colectarea urinii
- seringă şi ser fiziologic (20-30 ml) pentru umplerea balonului sondelor, dar şi pentru controlul permeabilităţii sondei,
spălături, aspirarea cheagurilor din vezica urinară
Tipuri de sonde:
a) FOLEY: simple ( 2 canale) sau cu canal suplimentar pentru lavaj vezical prezintă:
- un canal pentru evacuarea urinii: se conectează la punga colectoare
- un canal pentru umflarea balonaşului pentru prevenirea ieşirii sondei
(cu volume diferite de la 5 la 30 ml)
- +/- canal suplimentar pentru lavaj vezical
b) NELATON: nu au balonaş de fixare
- sunt mai rigide
- folosite pentru sondajul de scurtă durată sau in cazurile in care nu se
reuşeşte cateterizarea cu sonde Foley (ex: adenom de prostata)
c) SONDE CU MANDREN
- au in componenţă un mandren metalic
- pot crea căi false
- folosite mai rar
Condiţii de efectuare
- sondajul vezicii urinare trebuie privit ca un act chirurgical, respectându-se regulile de asepsie şi antisepsie
- tipul de sondă şi grosimea ei se aleg în funcţie de uretra ce trebuie cateterizată, sex, vârstă (adenom de prostată la bărbaţi)
- manevra de introducere a sondei trebuie să fie executată cu blândeţe
- golirea vezicii se face lent, progresiv pentru evitarea apariţiei hemoragiei “ex vacuo”
- poziţia bolnavului este în decubit dorsal
Tehnica la bărbat
- se decalotează glandul, se spală şi se dezinfectează glandul şi meatul urinar
- se lubrefiază sonda
- se introduce în meatul urinar, cu blândeţe, penisul fiind ţinut cu mâna stângă la zenit pentru a elimina una dintre curburile uretrei.
Când sonda ajunge la bulbul uretrei, penisul se basculează în jos spre coapse, apoi se impinge sonda până ajunge în vezica urinara
şi vine urină
- se umflă balonaşul sondei şi se trage sonda cat permite
- se evacuează urina lent, eventual cu pensarea sondei (după evacuarea a 150 – 200 ml) pentru 1 – 2 minute.
CAPITOLUL VII
Valori în sânge:
Substanta Valori normale în
Creste Scade
analizată mg/ml
Hemoleucograma
Hematii Femei:3.7-4.9
mil./cm3
Barbati: 4.2-5.6
mil./cm3 -in infectii, -imunitate scăzută
Leucocite intoxicatii
4000-8000/mm3
Trombocite
150.000-
300.000/mm3
20-50 mg/100 ml -boli renale acute -afectiuni hepatice.
Uree sau cornice, diabet,
febră.
65-110 mg/ml -diabet zaharat, -hepatită gravă,
intoxicatii cu oxid insuficientă cortico-
Glicemie
de carbon, AVC, suprarenală.
tumori.
0.5-1.2 mg/100 ml -boli renale, gută,
Creatinina
boli hepatice.
40-150 UI/l -pancreatita acută, -malnutritie,
Fosfataza alcalină ICC, colecictită hipotiroidism.
acută.
7-40 U/I -hepatite virale,
infarct miocardic,
TGO ciroze, necroze
musculară, litiază
de coledoc.
5-35 U/I -hepatite virale,
infarct miocardic,
TGP
ciroze, litiaza de
coledoc.
0.8-1 mg/100 ml - sindrom icteric,
BI
anemiile hemolitice.
0-0.25 mg/100 ml -icter mecanic prin
BD
calculi sau tumori.
0.8-1.25 mg/100 -icter prin
BT ml hemoliză: hepatite,
ciroze.
25-125 U/I -pancreatita acută, -comă diabetică.
Amilaza
oreion.
6-8 g/dl -diaree, vărsături. -denutritie, boli
renale, ciroză,
Proteine totale
hemoragii,
intoxicatii cornice.
2-5 mg/100 ml -gută, nephrite,
Acid uric
leucemii
1.2-2.6 mg/100 ml -diabet zaharat, -ciroze, boli
obezitate, alcoolism, infectioase,
Colesterol
mixedem, ictere. pneumonie,
endocardită.
Femei:12-16 mg/ -anemii.
100 ml
Hemoglobina
Barbati:13-
18mg/100 ml
Femei: 6-12 mm/1 -infectii, TBC, -hepatită epidemică,
oră infarct, septicemia. stări alergice.
VSH
Bărbati:3-10 mm/1
oră
5-15 minute -hemofilie,
Tc (timp de coagulare
coagulare) intravenoasă
diseminată (C.I.D).
1-4 minute -trombocitopenii. -
Ts (timp de hiperlipoproteinemi
sânderare) e, diabet zaharat,
ateroscleroza.
250-450 mg% -RAA, pneumonii. -insuficientă
Fibrinogen hepatică gravă,
cancer de pancreas.
Sodiu 310-350 mg/100 -deshidratare, -vărsături, diaree,
ml insuficientă insuficientă cortico-
cardiacă, suprarenală.
hiperfunctie
cortico-
suprarenală.
16-20 mg/ml -stări de soc, arsuri, -diaree, vărsături,
hemoragii, infarct, boală Cushing,
Potasiu nefrită. tumori suprarenale,
tratament cu
cortizon.
50-180mg/100 ml -anemii -anemii si ictere
posthemoragice hemolitice, hepatite.
Fier feriprive, tumori
maligne, tulburări
de absorbtie.
9-11mg/100 ml -hipervitaminoză D, -hipoparatiroidie,
mielom multiplu, rahitism grav,
Calciu
tumori sau infectii hipovitaminoză D.
osoase.
Pancreatita acută este o patologie severă. Gravitatea depinde de teren, fiind mai
mare la vârstnici și la cei cu organism tarat, dar in special de forma anatomo-
patologică a bolii (mortalitatea este de cca. 50% in pancreatita acută necrotică-
hemoragică), iar complicațiile sunt numeroase și grave.
Bolnavii ingrijiți de mine, au acceptat intervenția chirurgicală și au înțeles
necesitatea acțiunilor desfășurate: investigații de laborator, examene ide
specialitate,administrarea de medicamente prescrise de medic.
Am fost concepute 3 planuri de îngrijiri ,individualizate și adaptate momentului
bolii. Nu au fost neglijate nici aspectele ce se referă la educația pentru sănătate:
dieta, activitate, odihnă, renunșarea la activitățile vicioase, dăunătoare, prezente
anterior declanșării bolii în fiecare caz în parte.
BIBLIOGRAFIE
4. Carol Mózes Tehnica îngrijirii bolnavului ED. IV vol.II Editura Medicală 1978
5. Carol Mózes Tehnica îngrijirii bolnavului ED. IV vol.I Editura Medicală 1978
Romandeasca
11. Lucretia Titirca Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali
Romandeasca
ANEXE