F II MED

Capilaroscopia, Detereminarea permeabilitții

capilare, Reacții vasomotorii.
• Este o metodă care permite constatarea unor variații:
• fiziologice (individuale, în funcție de vârstă) ;
• -patologice (modificări de culoare, flux sanguin, număr al
capilarelor dintr-o anumită zonă)
• Proba se realizaează cu ajutorul capilaroscopului și se
efectuează într-o zonă mai accesibilă (de preferință șanțul
preunghial al unui deget)
•

Capilaroscopia
• La nivelul zonei de cercetat se une o picătură de ulei de
cedru și se urmărește la microscop cu obiectiv de 3 au 4
• Rezultate:
• În mod normal se observă un număr de 15-20 de anse
capilare pe o suprafață de 0,5 mm2
• În aceste anse capilare se poate constata un flux sangvin
continuu și cu viteză egală la curgere
• Se constată că la vârstnici ansele capilare sunt mai sinuoase
• În situații patologice pot apare modificări morfologice
vizibile privind inegalitatea calibrului capilar, sinuozității
acentuate și diferențe de cuoare și e calități ale fluxului
sangvin, diferite de cele evidențiate în capilarele normale

Tehnica de lucru
• Princpiu
• Se urmărește hematocritul și concentrația d eproteine
dintr-o probă de sânge recoltată înainte și după efectuarea
unor manevre pe zona cercetată care pot influența
permeabilitatea acestor vase

Determinarea permeabilității
capilare
• Se recoltează o probă de sânge venos P1 ( de la o venă a
brațului unde se face determinarea)
• Se aplică pe braț cu ajutorul unei manșete pneumatice o
presiune de 4 mm Hg timp de 30 de minute
• Se ridică manșeta
• Se recoltează o nouă probă de sânge P2
• Se determină la probele P1 și P2 hematocritul și cantiatea
de proteine

Tehnică de lucru
• În condițiile create (presiune), normal premeabilitatea
capilară nu este afectată; între cele două probe nu se
constată deci diferențe între parmetrii urmăriți
• Proba flictenei:
• Se palică pe tegument un plasture cu cantaridă producând
astfel o flictenă
• Se determină concentrația de proteine în sâmgele venos și
din lichidul format în flictenă
• În condiții normale nu trebuie să existe diferențe mai
mari de 2g% între cele două probe

Rezultate
• Principiu:
• Rezistența peretelui capilar se apreciază prin crearea
condițiilor de hipo-sau hipertensiune asupra capilarelor
• Aceste condiții se realizează prin aplicarea de ventuze
(hipopresiune) sau a unei manșete pneumatice
(hiperpresiune)
• Resitența scăzută a pretelui capilar este evieențiată prin
apariția peteșiilor
• Peteșiile sunt pete hemoragice mai mici care apar ca oa
consecință a rupturilor peretelui capilar

Determinarea rezistenței capilare

• Se creează o presiune crescută prin aplicarea timp de 5
minute a unei manșete pneumatice
• Presiunea din manșetă va fi de aproximativ 10 mm Hg
( de regulă sub valoarea presiunii arteriale maxime,
sistolice)
• Se consideră proba pozitivă (rezistență scăzută a peretelui
capilar) astfel:
• De la 0 la 10 peteșii=1+
• De la 10-20 peteșii=2+
• De la 20-50 de peteșii=3+
• Peste 50 de peteșii=4+

Proba Rumpel-Leede
• Se palică o presiune crescută timp de 5 minute cu ajutorul
unei manșete oneumatice în doi timpi:
• Timpul 1-presiunea în manșetă este de 35 mm Hg. Se
numără peteșiile care apar pe o zonă cu dimetru de 6 cm
(N1);
• Timpul 2- se repetă proba cu o presiune de 50 mm Hg
înmanșetă. Se numără peteșiiile (N2)
• Rezultate
• Dacă N2+2N1> 12, proba se consideră pozitivă și semnifică
fragilitate crescută a peretelui capilar
• Probele care creează hipopresiune sunt mai puțin utilizate

Proba Gothlin
• Principiu:
• Observarea reacțiilor vasculare ale pielii se face cu mai
multă ușurință la nivelul pielii de pe fața anterioară a
brațului

Reacții vasomotorii
• Se atinge pielea cu un instrument cu vârful bont
• După 15-20 sec. apare o linie albă pe traseul urmat de instrument
• Această zonă albă are o intensitate maximă după 3-5 minute.
Dunga albă tardivă traduce o hipotonie capilară, deoarece apariția
sa se datorează contracției capilare prin stimulare directă
• Dacă se realizează o apăsare mai mare, pe piele apare o linie roșie
, după o perioadă de latență mai scurtă (3-5 sec) cre se datorează
dilatației capilare
• Persistența acestei linii roșii poate fi până l jumătate de oră.
• Dacă stimulul este mai intens și suficient de des repetat , apare în
decurs de 15-30 sec un eritem difuz, dincolo de linia roșie ,
datorită unui mecanism de reflex axonic local.

Tehnica de lucru
• La o intensitate și mai mare a stimulului aplicat, reacția
roșie locală pierde din intensitatea culorii, proemină față
de regiunea cutanată din jur. Se creează astfel un edem
local, o papulă, care se formează prin ieșirea din
capilarele lezate a unui lichid cu o compoziție
asemănătoare plasmei sanguine. În unele situații,
fenomenul apare chiar la atingeri ușoare ale tegumentului
și poartă numele de dermografism (urticaria factice)