26-Oct-23

HEMORAGIILE
MASURI DE PRIM AJUTOR

CURS 4

• DEFINIŢIE

Hemoragia este scurgerea de sânge în afara

sistemului vascular, care duce la scăderea
volumului sanguin, atât cantitativ cât şi calitativ ce
implică tulburări fiziopatologice cu răsunet
general.

1
 26-Oct-23

• CLASIFICARE
a. În funcţie de vasul lezat:
• hemoragii arteriale,
• hemoragii venoase,
• hemoragii capilare,
• hemoragii mixte;
b.În funcţie de locul hemoragiei:
• hemoragie internă (cănd sângele se varsă într-o cavitate peritoneu,
pericard, pleură, articulaţii);
• hemoragie externă (cănd sângele se varsă în afara organismului);
• hemoragie interstiţială (hematomul);
• hemoragie exteriorizată (cănd sângerarea se produce într-un organ cavitar–
stomac sau intestin-şi se exteriorizează după un timp prin hematemeză şi/sau
melenă, epistaxis, hemoptizie);

2
 26-Oct-23

După referinţa la mediul extern:

❑Externă – revărsarea sângelui în mediul extern. Asemenea hemoragii sunt uşor de
diagnosticat;
❑Internă – este hemoragia când sângele se revarsă în cavităţi interne sau intratisular;
•Propriu-zis interne – hemoragiile în cavităţi ce nu comunică cu mediul extern
(hemoperitoneum, hemotorace, hemopericard, hemartroza);
• Cavitare;
• Intratisulară;
•Pitehie – hemo-imbibiţii întradermale;
•Purpura –hemo-imbibiţii submucoase;
•Hematom – hemoragie în ţesuturi cu formarea unei cavităţi în interiorul căreia se
aduna sânge cu chiaguri;
•Hemoragii interne exteriorizate – hemoragii în cavităţi interne ce comunică cu
mediul extern (HGI, hemoragii pulmonare, haemobilie, haematurie, metroragie)
HGI = hemoragii gastro-intestinale

După timpul apariţiei:

• Primare – hemoragia ce apare la momentul traumei;
• Secundare – hemoragia care apare peste un interval de timp de la
momentul traumei şi poate fi:
• Precoce – de la câteva ore de la traumă până la 4-5 zile, cauza fiind
sau alunecarea ligaturii de pe vas, sau deplombajul vasului din cauza
ruperii trombului primar;
• Unitară – hemoragia ce s-a repetat într-un singur episod;
• Recidivantă – hemoragia ce se repetă mai mult de un episod;
• Tardivă – determinată de distrucţia peretelui vascular ca rezultat al
unui proces purulent în plagă

3
 26-Oct-23

După evoluţie:
• Acută – hemoragia are loc într-un scurt interval de timp;
• Cronică – hemoragie lentă în cantităţi mici (ocultă);
După gradul VCS (Volum circulant sanguin) pierdut:
➢Gradul I (uşoară) – pierderea până la 10-12% VCS (500-700 ml);
➢Gr. II (mediu) – pierderea până la 15-20% VCS (1000-1400 ml);
➢Gr. III (gravă) – pierderea până la 20-30% (1500-2000 ml);
➢ Gr. IV Hemoragie masivă – pierdere mai mult de 30% (mai mult de 2000 ml).

VCS = volum circulant sanguin

c. În funcţie de cantitatea sângelui pierdut:

• HEMORAGIE MICĂ: aproximativ 400-500 ml sânge; - 8-10% din volemie;

0,5-1% din greutatea corporală;
• HEMORAGIE MEDIE: aproximativ 500-1500 ml sânge; 20% din volemie;-
1,5-2,5% din greutatea corporală;
• HEMORAGIE MARE: aproximativ 1 500-2 000 ml sânge - 30% din
volemie; > 2,5% din greutateacorporală;
• HEMORAGIE GRAVĂ: > 30% din volemie.

4
26-Oct-23

5
 26-Oct-23

APRECIEREA CANTITĂŢII DE SÂNGE PIERDUT

• Subiectiv:
• hemoragiile externe impresionează – se supraestimează;
• hemoragiile interne (deşi pot atinge 2-3 litri) - se subestimează.
• Aprecierea cantităţii de sânge pierdut
• În plăgile mici (suprafaţă mai mică de o palmă) - pierde sub 20% din volemie;
• În plăgile de 1-3 palme ca suprafaţă – pierde 20-40% din volum;
• În plăgile mari (aproximativ 3-5 palme) - pierde 40%;
• În plăgile foarte mari (aproximativ 5 palme) - pierde 50%.
• Exemple:
• hematom retroperitoneal: 1 500 ml;
• hematom de coapsă: 1000-2500-4200 ml;
• hematom de gambă: 1000 ml;
• hematom de bazin: 2000-3000 ml şi chiar mai mult;
• peste 300-500 ml sânge pierdut intraoperator = şoc operator

• Estimarea cantităţii de sânge pierdut după tensiunea sistolică

• la 100 mmHg avem 70% din volemie;
• la 80 mmHg s-au pierdut 1500 ml;
• la 60 mmHg s-a pierdut 1/2 din volemie.
• Tensiunea arterială nu indică evoluţia leziunii.
• Wollfson susţine că: „prea mulţi bolnavi au fost pierduţi bazăndu-se doar pe evaluarea
tensiunii sistolice", iar semnele clinice „riscă întotdeauna sa ducă la subevaluări".
• Metode de determinare a cantităţii de sânge pierdut intraoperator:
• Cântărire înainte şi după operaţie (ţinând cont de piesele extirpate);
• Determinarea volemiei pre şi postoperator; Masura volumului ocupat de globulele rosii (volumul globular total) si de plasma (volumul
plasmatic). Masa sangvina se evalueaza prin volumul sangvin total (suma volumului plasmatic
si a volumului globular) si se exprima in mililitri per kilogram. Valoarea sa medie este de

• Cântărirea compreselor; aproximativ 76 la barbati si 68 la femei

• Litarczeck - determinarea cantităţii de hemoglobina în compresele şi câmpurile spălate;

• Electrometrie (conductibilitatea electrică a soluţiei electrolitice).
Hematocritul practic nu se consideră atât timp cât proteinele plasmati-
ce se regenerează (24 ore - timp minim).

6
 26-Oct-23

✓ Hematocritul este un test de sange care masoara procentajul

de globule rosii din sange. Hematocritul este o modalitate
foarte convenabila pentru a determina daca numarul de celule
rosii din sange este prea mare, prea mic, sau normal.
✓ Hematocritul sau HCT, se refera la cantitatea de celule rosii
din sange in intreg volumul de sange.
✓ Nivelele anormale pot reprezenta semne de diferite boli sau
afectiuni medicale.
✓ De multe ori un test HCT este recomandat ca parte a unei
hemoleucograme.
Valori normale ale HCT:
•la barbati: 40 – 48%
•la femei: 36 – 42%
•la copii 2-15 ani: 36 – 39%.

7
26-Oct-23

8
 26-Oct-23

MANEVRA DE INVESTIGARE A PULSULUI CAPILAR

9
 26-Oct-23

TRATAMENTUL HEMORAGIEI
Hemostază şi refacere volemică.
În şocul hemoragic tratamentul este complex, vizând numeroase obiective
Hemostaza
Oprirea hemoragiei se realizează prin mijloace proprii organismului (hemostază spontană
– prin coagularea sângelui) şi prin mijloace medicale (hemostază terapeutică).
Hemostaza terapeutică este de două feluri: medical-farmaceutică şi chirurgicală.
Hemostază chirurgicală se realizează în două moduri: provizorie şi definitivă.
Hemostază provizorie. Compresiunea la distanţă, în amonte, a vasului care irigă plaga, se
realizează prin compresiune digitală sau compresiune circulară (garou). Alte modalităţi:
bandă Esmach, atele gonflabile, saltele gonflabile, compresiunea Momburc pentru aorta
abdominală (3 ture de garou în jurul abdomenului).
Hemostază chirurgicală provizorie constă în pensarea vaselor sângerânde,
electrocoagulare, tamponare, aplicare de Gelaspon, fir de aşteptare pe arterele care
sângerează pănă la anastomoză: pansament compresiv, sutură plagă etc.
Hemostază definitivă este metoda de dorit a opririi hemoragiei. Procedeele constau în
intervenţii chirurgicale de la cele mai simple ia cele complexe:
1. pansamentul compresiv după toaletarea plăgii;
2. forcipensarea (strivirea) vasului cu pensa;

10
26-Oct-23

11
26-Oct-23

12
26-Oct-23

13
26-Oct-23

14
26-Oct-23

15
26-Oct-23

16
26-Oct-23

17
 26-Oct-23

➢ Sindromul de compartiment este numele afectiunii care consta in compresia nervilor, a vaselor de
sange si a musculaturii in cadrul unui spatiu inchis (compartiment) din corp.
➢ Este un fenomen care conduce la moarte celulara din cauza lipsei oxigenarii, presiunea ridicata din
compartiment comprimand vasele de sange.
➢ Antebratul si piciorul sunt cel mai frecvent afectate de sindromul de compartiment.

Formele sindromului de compartiment

Sindromul de compartiment are trei forme – acuta, subacuta, cronica – si poate fi recunoscut prin cinci semne:
durere excesiva, parestezie, paloare, paralizie si absenta pulsului.
Sindromul acut de compartiment constituie o urgenta medicala, necesitand tratament chirurgical imediat –
fasciotomie, procedura prin care se permite presiunii sa revina la normal.
Sindromul subacut necesita de cele mai multe ori un tratament chirurgical urgent, asemanator cu cel pentru forma
acuta.
Sindromul cronic de compartiment se poate trata atat chirurgical cat si conservativ – repaus, ridicarea membrului
si decompresie manuala, antiinflamatoare. Atunci cand simptomele persista, se impune tratarea prin chirurgie,
fasciotomie deschisa sau subcutanata. Daca nu este tratata la timp, afectiunea poate sa se transforme in sindrom
acut.

18
26-Oct-23

19
26-Oct-23

20
26-Oct-23

21
26-Oct-23

22
26-Oct-23

23
26-Oct-23

24
26-Oct-23

25
26-Oct-23

26
 26-Oct-23

112

27
 26-Oct-23

112

28
 26-Oct-23

Tamponament nazal anterior

29
 26-Oct-23

112

30
26-Oct-23

31
 26-Oct-23

Amputatia accidentala este o urgenta medicala cu risc ridicat si necesita asistenta de specialitate imediata!

Victima care a suferit o amputatie accidentala a unui deget, mâini, braț sau picior poate sângera foarte
abundent sau poate prezenta si alte leziuni interne, ce pot constituie ele însele urgente medicale.

Prima grija in cazul îngrijirii unei victime cu o amputație se refera la persoana in cauza. Secundar, grija
privește sin membrul amputat, care in unele cazuri se poate reatașa cu succes.

Simptomele asociate amputației accidentale sunt:

❑hemoragia intensa
❑slăbiciunea, ameteala
❑vărsăturile
❑starea de soc
❑fracturi
❑inconstienta

Ingrijirea membrului amputat

Dupa ce ati acordat primul ajutor victimei, asezati membrul amputat intr-un sac de
plastic curat sau orice alt recipient corespunzator, pentru ca membrul respectiv sa nu
se usuce si sa nu se contamineze.

Impachetati intr-un invelis de gheata sacul de plastic ce contine membrul amputat,

pentru a-l mentine la o temperatura scazuta. Gheata nu trebuie sa atinga membrul
direct, iar acesta nu trebuie introdus in gheata care se topeste sau in apa. Daca aveti
la indemana inca un sac de plastic, puneti gheata in cel de-al doilea sac. Pastrarea
membrului amputat la temperatura scazuta reduce nevoia acestuia de oxigen.

32
 26-Oct-23

Care sunt primele masuri care trebuie luate?

Mentineti caile aeriene libere. Daca este necesar,
efectuati manevrele de resuscitare cardio-respiratorie
Tratati hemoragia
Tratati socul
Daca victima varsa, asezati-o pe o parte sau intoarceti-i capul
intr-o parte, astfel incat aceasta sa nu se inece cu voma. Daca
suspectati o fractura la nivelul coloanei cervicale, nu miscati
victima.
Solicitati de urgenta asistenta medicala prin apel la numarul
unic 112 sau, daca este cu putinta, transportati victima la camera
de garda a celui mai apropiat spital

33
 26-Oct-23

https://www.youtube.com/watch?v=oE7D1guTrOQ

34