Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
♦ Definiţie
Acizii sunt compuşi anorganici formaţi dintr-un radical acid şi unul sau mai mulţi atomi de hidrogen.
Proprietatea generală a acizilor este aceea de a ceda ioni de hidrogen. Prin cedarea ionilor de hidrogen, acizii se
transformă în radicali acizi.
♦ Formula generală a acizilor este HnA, unde n este valenţa radicalului acid A.
♦ Clasificare
a. După compoziţia lor, exprimată prin prezenţa sau absenţa atomilor de oxigen, acizii se împart în:
♦ Hidracizi - acizi care nu conţin atomi de oxigen, cum ar fi HBr, H2S etc.
♦ Oxoacizi (oxiacizi) - acizi care conţin în compoziţia lor atomi de oxigen, de exemplu: H2CO3, HNO2 etc.
b. După numărul atomilor de hidrogen din moleculă care pot fi cedaţi, acizii se pot clasifica în:
c. După tăria lor, acizii pot fi clasificați în: acizi tari și acizi slabi.
Acizi - denumire
♦ Denumirea hidracizilor
Pentru denumirea unui hidracid, se foloseşte termenul "acid" apoi se trece denumirea nemetalului cu sufixul
,,-hidric".
Radicalii acizi proveniţi de la hidracizi se denumesc prin renunţarea la cuvântul "acid" şi înlocuirea sufixului
,,-hidric" cu sufixul ,,-ură".
În cazul radicalilor acizi care mai conţin atomi de hidrogen se adaugă şi termenul ,,acidă", sau se foloseşte prefixul
,,hidrogeno-"
Exemple:
Aci
Denumire Radical acid Denumire
d
HCl acid clorhidric Cl- clorură
HBr acid bromhidric Br- bromură
H2S acid sulfhidric S2- sulfură
HS- sulfură acidă (hidrogenosulfură)
♦ Denumirea oxoacizilor
Deoarece mare parte dintre nemetale au mai multe valenţe faţă de oxigen, acestea pot genera mai mulţi oxoacizi.
La denumirea acestora, se foloseşte tot cuvântul ,,acid" urmat de denumirea nemetalului la care se adaugă sufixul
,,-os" pentru acizii în care nemetalul are valenţă mai mică, respectiv sufixul ,,-ic" pentru acizii în care nemetalul are
valenţă mai mare.
Pentru denumirea radicalilor acizi se înlocuieşte sufixul ,,-os" cu sufixul ,,-it", respectiv sufixul ,,-ic" cu sufixul ,,-at".
Exemple:
Oxizii nemetalelor reacţionează cu apa cu formare de acizi în care nemetalul are aceeași valență ca și în oxid.
Acizii tari scot din săruri acizii mai slabi. Mai pot fi scoși din sărurile lor acizii volatili.
♦ Solubilitatea în apă
♦ Acidul clorhidric (HCl) este un gaz incolor cu miros înţepător, mai greu decât aerul.
♦ Acidul sulfuric (H2SO4) este un lichid uleios mai greu decât apa.
Pentru a evita eventualele accidente, la diluarea unei soluţii concentrate de acid sulfuric se toarnă soluţia de acid în
apă si nu invers.
La dizolvare în apă acizii cedează ioni de hidrogen, care împreună cu apa formează ioni hidroniu cu formula H3O+.
În prezenţa acestor ioni indicatorii acido-bazici se colorează diferit, altfel decât în prezenţa ionilor hidroxid.
Indicator Culoare
turnesol roşu
metiloranj roşu
fenolftaleină incolor
a. Metalele situate înaintea hidrogenului în seria reactivităţii chimice a metalelor înlocuiesc hidrogenul din acizi,
conform schemei generale:
Exemple:
Observaţii:
♦ Dacă metalul are mai multe valenţe, prin reacţia cu un acid se va obţine sarea în care metalul are valenţa
inferioară. (De exemplu Fe formează în reacţie cu HCl clorura de fier divalent FeCl2 şi nu FeCl3 ).
♦ Unele metale în prezenţa unor acizi se acoperă cu un strat protector de oxid sau sare care împiedică acţiunea
acidului asupra metalului, fenomen numit pasivare.
a. Metalele situate după hidrogen în seria reactivităţii chimice a metalelor nu înlocuiesc hidrogenul din acizi. Unele
dintre aceste metale reacţionează cu oxoacizii cu caracter puternic oxidant (H2SO4, HNO3) conform schemei generale:
Exemple:
Exemple:
Observaţii:
Acizii pot scoate din săruri acizii mai slabi după schema generală:
acid tare + sare a acidului slab → sare a acidului tare + acid slab
Exemple:
Observaţii:
H2S < H2CO3 < HNO2 < H3PO4 < H2SO3 < HNO3 < H2SO4 < HCl < HBr < HClO4 < HI
♦ Acizii mai puţin volatili concentraţi pot elibera din sărurile lor acizii mai volatili, indiferent de tăria lor:
♦ la obţinerea PVC-ului;
♦ la obţinerea detergenţilor;
♦ la obţinerea lacurilor;
♦ la sinteza explozivilor;
♦ la fabricarea coloranţilor;