Referat Chimie Anorganica

Universitatea "BIOTERRA" din Bucuresti
Facultatea de Controlul si Expertiza Produselor Alimentare

Forma de invatamant: Fara Frceventa
Nume si prenume student: FLOREA I. DORINA
ANUL I
DATA: 29 octombrie 2021
Referat la Chimie Anorganica
Acizi
Definiţie: acizii sunt substanţe care conţin în moleculă unul sau mai mulţi atomi de hidrogen pe
care îi pun în libertate -prin disociere în soluții apoase- sub formă de protoni.
HA ↔ H+ + A- (1)
În soluții apoase, protonii reacționează rapid cu moleculele de apă formând ionii hidroniu
(H3O+):
H+ + H2O ↔ H3O+
Astfel, reacția (1) devine:
HA + H2O ↔ H3O+ + A- (2)
În funcţie de compoziţia acestora, acizii se pot clasifica în hidracizi şi oxoacizi.
Hidracizi
Definiţie: hidracizii sunt specii binare care conţin hidrogen (unul sau mai mulţi atomi) şi un
atom de nemetal.
Formula generală: HnX,
unde: n = 8 – numărul grupei din care face parte elementul X
X = nemetal la stare de oxidare minimă
Exemple: HF, HBr, H2S, H2Se.
Oxoacizi
Definiție: oxoacizii sunt specii poliatomice care conțin, pe lângă atomul (atomii de
hidrogen) și nemetalul X, unul sau mai mulți atomi de oxigen.
Formula generală: HnXOy,

unde: X - nemetal la stare de oxidare maximă sau stare de oxidare intermediară
Exemple: H2CO3, HNO2, HClO, H3PO4.
A.În funcţie de numărul atomilor de hidrogen din moleculă, acizii se clasifică în monoprotici
(un singur atom de hidrogen), diprotici (doi atomi de hidrogen) sau triprotici (trei atomi de
hidrogen în moleculă).
Exemple: HCl – monoprotic; H2S – diprotic, H3PO4 – triprotic.
1
ANUL I
Acizi anorganici tari
 acid azotic, HNO3

 acid bromhidric, HBr
 acid clorhidric, HCl
 acid cloric, HClO3
 acid iodhidric, HI
 acid percloric, HClO4
 acid sulfuric, H2SO4
Acizi anorganici slabi și de tărie medie

 acid boric, H3BO3
 acid carbonic, H2CO3 (numit pur și simplu „acid” atunci când intră în componența unor ape minerale sau a unor
băuturi răcoritoare precum Fanta)
 acid fluorhidric, HF
 acid fosforic, H3PO4
 acid silicic, H2SiO3
Acizi organici slabi

 acid acetic, CH3 CO OH
 acid butiric, CH3 CH2 CH2 CO OH
 acid benzoic, C6 H5 CO OH
 acid citric, (C6 O7 H8)
 acid formic, HC O OH
 acid lactic, CH3 CH OH CO OH
 acid malic, HO O C CH2 CH OH CO OH
 acid oxalic, HO O C CO OH
 acid piruvic, CH3 CO CO OH
 acid propionic, CH3 CH2 CO OH
 acid valerianic, CH3 (CH2 )3CO OH
1. Acţiunea asupra indicatorilor acido-bazici

La dizolvare în apă acizii cedează ioni de hidrogen, care împreună cu apa formează ioni hidroniu cu formula
H3O+.
În prezenţa acestor ioni indicatorii acido-bazici se colorează diferit decât în prezenţa ionilor hidroxid.
În mediu acid culorile celor mai utilizaţi indicatori sunt:
Indicator Culoare
turnesol roşu
metiloranj roşu
fenolftaleină incolor

2
ANUL I
2. Reacţia acizilor cu metalele

a. Metalele situate înaintea hidrogenului în seria reactivităţii chimice a metalelor înlocuiesc hidrogenul din
acizi, conform schemei generale:
metal + acid → sare + hidrogen
Exemple:
Mg + 2 HCl → MgCl2 + H2 ↑
H2SO4 + Zn → ZnSO4 + H2 ↑
Observaţii:
- Dacă metalul are mai multe valenţe, prin reacţia cu un acid se va obţine sarea în care metalul are valenţa
inferioară. (De exemplu Fe formează în reacţie cu HCl FeCl2 şi nu FeCl3 ).
- Unele metale în prezenţa unor acizi se acoperă cu un strat protector de oxid sau sare care împiedică acţiunea
acidului asupra metalului, fenomen numit pasivare.
b. Metalele situate după hidrogen în seria reactivităţii chimice a metalelor nu înlocuiesc hidrogenul din acizi.
Unele dintre aceste metale reacţionează cu oxoacizii cu caracter puternic oxidant (H2SO4, HNO3) conform
schemei generale:
metal + acid → sare + oxid de nemetal + apă
Exemple:
Cu + 2 H2SO4 → CuSO4 + 2 H2O + SO2↑
3 Cu + 8 HNO3 → 3 Cu(NO3)2 + 4 H2O + 2 NO↑

3. Reacţia cu oxizii metalici
Acizii reacţionează cu unii oxizi metalici după schema generală:
acid + oxid bazic → sare + apă
Exemple:
H2SO4 + CuO → CuSO4 + H2O
2 HCl + Mg → MgCl2 + H2O
Observaţii:
- Metalul are în sare aceeaşi valenţă ca şi în oxid.
- Acizii slabi nu reacţionează în anumite condiţii cu oxizii metalici.

4. Reacţia cu bazele (Reacţia de neutralizare)
Acizii reacţionează cu bazele după schema generală:
3
ANUL I
acid + bază → sare + apă
Exemple:
H2SO4 + Fe(OH)2 → FeSO4 + 2 H2O
HCl + NaOH → NaCl + H2O
Observaţii:
- Metalul are în sare aceeaşi valenţă ca şi în bază.
- Acizii polibazici pot forma în reacţie cu bazele săruri neutre sau săruri acide.

5. Reacţia cu sărurile acizilor mai slabi
Acizii pot scoate din săruri acizii mai slabi după schema generală:
acid tare + sare a acidului slab → sare a acidului tare + acid slab
Exemple:
2 HCl + CaCO3 → CaCl2 + H2O + CO2↑
H2SO4 + CuS → CuSO4 + H2S↑
Observaţii:
- Ordinea creşterii tăriei celor mai uzuali acizi este:
H2S < H2CO3 < HNO2 < H3PO4 < H2SO3 < HNO3 < H2SO4 < HCl < HBr < HClO4 < HI.
- Acizii mai puţin volatili concentraţi pot elibera din sărurile lor acizii mai volatili, indiferent de tăria lor:
H2SO4 + 2 NaCl → Na2SO4 + 2 HCl↑

6. Reacţia de descompunere a unor acizi
Unii oxoacizi slabi nu sunt stabili în stare pură, suferind reacţii de descompunere:
H2CO3 → H2O + CO2 ↑
H2SO3 → H2O + SO2↑
Baze
Definiţie: bazele sunt definite ca substanţe care conţin una sau mai multe grupe hidroxil (OH),
care sunt puse în libertate în soluţii apoase sub formă de ioni de hidroxid (HO-).
Formula generală: M(OH)n

unde: M – metal, n – starea de oxidare sau valenţa metalului
4
ANUL I
Exemple: KOH – hidroxid de potasiu Mg(OH)2

– hidroxid de magneziu
Proprietăți
1. Acţiunea asupra indicatorilor acido-bazici

La dizolvare în apă formează ioni hidroxid cu formula HO -.
În prezenţa acestor ioni, indicatorii acido-bazici se colorează diferit.
În mediu bazic culorile celor mai utilizaţi indicatori sunt:
Indicator Culoare
turnesol albastru
metiloranj galben
fenolftaleină roşu-violet

2. Reacţia bazelor solubile cu oxizii nemetalici
Bazele solubile reacţionează cu oxizii nemetalici după schema generală:
bază + oxid acid → sare + apă
Exemple:
Ca(OH)2 + SO3 → CaSO4 + H2O
2 NaOH + CO2 → Na2CO3 + H2O
Observaţie:

3. Reacţia cu acizii (Reacţia de neutralizare)
Bazele reacţionează cu acizii după schema generală:
acid + bază → sare + apă
Exemple:
H2SO4 + Fe(OH)2 → FeSO4 + 2 H2O
HCl + NaOH → NaCl + H2O
Observaţie:

4. Reacţia bazelor solubile cu unele săruri
Bazele solubile reacţionează cu sărurile solubile ale metalelor care formează baze insolubile după schema
generală:
bază solubilă + sare 1 → sare 2 + bază insolubilă
Exemple:
2 NaOH + CuSO4 → Na2SO4 + Cu(OH)2↓
3 KOH + AlCl3 → 3 KCl + Al(OH)3↓
5
ANUL I

5. Reacţia de descompunere a unor baze
Multe baze insolubile şi unele baze solubile suferă reacţii de descompunere la încălzire, cu formare de oxizi:
Cu(OH)2 CuO + H2O↑
2 Al(OH)3 Al2O3 + 3 H2O↑
Ca(OH)2 CaO + H2O↑
Oxizi
Definiţie: oxizii sunt compuşi binari ai oxigenului cu diverse metale sau nemetale.
Formula generală: EO, unde E – element divalent.
În funcție de comportarea lor în reacţia cu apa, oxizii se împart în oxizi acizi, oxizi bazici
şi oxizi neutri.
1. Oxizii acizi reacționează cu apa formând acizi. În această categorie sunt incluși oxizii
nemetalelor și oxizii metalelor tranziționale la starea de oxidare superioară.
Exemple:
N2O3 + H2O → 2HNO2
2NO2 + H2O → HNO2 + HNO3
CrO3 + H2O → H2CrO4
2. Oxizii bazici sunt oxizii care, în urma reacției cu apa, formează hidroxizi. În această categorie
sunt incluși oxizii metalelor din grupele principale și oxizii metalelor tranziționale la starea de
oxidare inferioară.
Exemple:
Li2O + H2O → 2LiOH CaO + H2O → Ca(OH)2
Cr2O3 + 3H2O → 2Cr(OH)
1. Oxizii indiferenţi (neutri) sunt cei care nu formează nici acizi, nici baze prin reacţia cu apa.
Exemple: CO, N2O.
Proprietati:
A. Reacţii ale oxizilor metalici
6
ANUL I
1. Reacţia cu apa
Oxizii metalelor din grupele 1 şi 2 reacţionează cu apa cu formare de baze.
Na2O + H2O → 2 NaOH
MgO + H2O → Mg(OH)2
Aceşti oxizi se mai numesc şi oxizi bazici.
2. Reacţia cu acizii
Unii oxizi metalici reacţionează cu acizii după schema generală:
oxid bazic + acid → sare + apă
CuO + 2 HCl →CuCl2 + H2O
MgO + H2SO4 → MgSO4 + H2O

Al2O3 + 6 HCl → 2 AlCl3 + 3 H2O
Oxizii metalici care reacţioneză şi cu apa şi cu acizii sunt considereaţi oxizi bazici, iar cei care
reacţionează cu acizii dar nu reacţionează cu apa sunt consideraţi oxizi amfoteri.
3. Reacţia de descompunere
Unii oxizi se pot descompune la temperatură în metal şi oxigen sau oxid inferior şi oxigen:
2 HgO 2 Hg + O2
4 CuO 2 Cu2O + O2

B. Reacţii ale oxizilor nemetalici
1. Reacţia cu apa
Oxizii nemetalici reacţionează cu apa cu formare de oxoacizi.
CO2 + H2O → H2CO3
SO3 + H2O → H2SO4
N2O5 + H2O → 2 HNO3
Aceşti oxizi se mai numesc şi oxizi acizi.
2. Reacţia cu bazele solubile
Oxizii acizi pot reacţiona cu bazele solubile după schema generală:
oxid acid + bază → sare + apă
Exemple:
SO3 + Ca(OH)2 → CaSO4 + H2O
CO2 + 2 NaOH → Na2CO3 + H2O
3. Reacţia cu oxigenul
Oxizii nemetalelor cu valenţă inferioară se pot oxida la oxizi superiori prin reacţia cu oxigenul:
2 CO + O2 → 2 CO2
2 NO + O2 → 2 NO2
2 SO2 + O2 → 2 SO3

C. Alte reacţii ale oxizilor
1. Reacţia cu agenţii reducători
Fe2O3+ 3 CO→ 2 Fe + 3 CO2
Fe2O3+ 2 Al → 2 Fe + Al2O3
2 CuO+ C → 2 Cu + CO2
CO2+ C → 2 CO
7
ANUL I
Săruri
Definiţie: Sărurile sunt substanţe obţinute prin reacţia dintre un acid şi o bază.
Formula generală:
MxEy, pentru sărurile care provin din hidracizi (NaCl, Na2S);
MxEOy, pentru sărurile care provin din oxoacizi (Na2SO3, Ca(NO3)2).
2NaOH + H2S = Na2S + 2H2O Na2SO4 + 4C = Na2S + 4
Propietati:
1. Reacţia cu metalele mai active decât metalul din sare
Sărurile pot reacţiona cu matalele aflate în seria reactivităţii metalelor înaintea metalului din sare, conform
schemei generale:
sare1 + metal mai activ → sare2 + metal mai puţin activ
CuSO4 + Fe → FeSO4 + Cu ↓
HgCl2 + Cu → CuCl2 + Hg↓

2. Reacţia unor săruri cu bazele solubile
Sărurile solubile ale metalelor care formează baze insolubile reacţionează cu bazele solubile după schema
generală:
sare1 + bază solubilă → sare2 + bază insolubilă
Exemple:
CuSO4 + 2 NaOH → Na2SO4 + Cu(OH)2↓(precipitat albastru)
AlCl3 + 3 KOH → 3 KCl + Al(OH)3↓(precipitat alb)
NiCl2 + 2 KOH → 2 KCl + Ni(OH)2↓(precipitat verde)
Metalele îşi păstrează valenţa.

3. Reacţia cu acizii
Sărurile reacţionează cu acizii mai tari decăt acidul din sare după schema generală:
sare a acidului slab + acid tare → sare a acidului tare + acid slab
Exemple:
CaCO3 + 2 HCl → CaCl2 + H2O + CO2↑
CuS + H2SO4→ CuSO4 + H2S↑
Dacă sarea rezultată este insolubilă, atunci tăria acizilor nu mai contează:
AgNO3 + HCl → HNO3+ AgCl ↓
BaCl2 + H2SO4→ 2 HCl + BaSO4↓

4. Reacţia sărurilor solubile între ele
Dacă prin combinarea ionilor componenţi a două săruri solubile se formează o sare insolubilă, atunci cele
două săruri solubile pot reacţiona între ele:
AgNO3 + NaCl → NaNO3+ AgCl ↓
8
ANUL I
BaCl2 + Na2SO4→ 2 NaCl + BaSO4↓

5. Reacţia de descompunere a unor săruri
Unele săruri se pot descompune prin încălzire cu formare de diferiţi compuşi:
CuCO3 CuO + CO2 - obţinerea CuO în laborator;
CaCO3 CaO + CO2 - obţinerea varului nestins (CaO);
NH4HCO3 NH3 + H2O + CO2 - descompunerea prafului de copt;
2 KClO3 2 KCl + 3 O2 - obţinerea O2 în laborator;
2 NaNO3 2 NaNO2 + O2 - obţinerea O2 în laborator;
2 AgNO3 2 Ag + 2 NO2 + O2
9
ANUL I
10
ANUL I
11
ANUL I
12

Referat Chimie Anorganica

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Referat Chimie Anorganica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea "BIOTERRA" din Bucuresti

Facultatea de Controlul si Expertiza Produselor Alimentare

În funcţie de compoziţia acestora, acizii se pot clasifica în hidracizi şi oxoacizi.

Formula generală: HnXOy,

Acizi anorganici tari

 acid azotic, HNO3

Acizi anorganici slabi și de tărie medie

Acizi organici slabi

1. Acţiunea asupra indicatorilor acido-bazici

2. Reacţia acizilor cu metalele

Formula generală: M(OH)n

Exemple: KOH – hidroxid de potasiu Mg(OH)2

1. Acţiunea asupra indicatorilor acido-bazici

Formula generală: EO, unde E – element divalent.

MgO + H2SO4 → MgSO4 + H2O

S-ar putea să vă placă și