ACIZI ȘI BAZE ÎN SOLUȚIE APOASĂ

La început pentru clasificarea substanțelor s-a folosit un criteriu general și anume cel legat de
proprietățile substanțelor. Conform acestui criteriu:
ACIZI BAZE
 Substanțe cu gust acru  Substanțe cu gust leșios
 Substațe care modifică culoarea indicatorilor acido-bazici
INDICATOR ACID BAZĂ
Fenolftaleină (incoloră)  incolor  roșu
Turnesolul (violet)  roșu  albastru
Metiloranjul (portocaliu)  roșu  galben
 Substanțe care reacționează cu metale  Substanțecare reacționează cu
active, bazele, oxizi bazici, unele săruri, acizii, oxizi acizi, unele săruri
 Soluțiile apoase conduc curentul electric  Soluțiile apoase conduc curentul
sunt electroliți electric sunt electroliți
Trecerea curentului electric prin soluție este determinată de prezența ionilor.
La trecerea curentului electric printr-o soluie de acid sau bază, becul se aprinde.

În anul 1887, S. Arrhenius a elaborat teoria „disociației electrolitice”, pentru a explica caracterul acid
sau bazic al unor soluții.
a) Acizii sunt substanțe care, în soluție apoasă, pun în libertate ioni H+
HA H+ + A- ; HCl H+ + Cl-
proton anion proton ion clorură
b) Bazele sunt acele substanțe care, în soluție apoasă, pun în libertate ioni HO-
BOH B+ + HO- ; NaOH Na+ + HO-
cation ion hidroxid cation ion de sodiu hidroxid
Conform acestei teorii, în absența apei, acizii și bazele sunt considerate particule nedisociate,
neputându-se identifica caracterul acid sau bazic al unei substanțe.
În anul 1923 , chimistul danez Bronsted și independent de el, chimistul englez Lawry au propus noi
definiții pentru acizi și baze – TEORIA PROTOLITICĂ A ACIZILOR ȘI BAZELOR/ TEORIA TRANSFERULUI
DE PROTONI ÎN SOLUȚII DE ACIZI ȘI BAZE
a) Acizii sunt moecule sau ioni, care cedează unul sau mai mulți protoni unei baze.

H Cl + H-O H3O+ + Cl-

H
acid 1 baza 2 acid 2 baza 1
conjugat conjugată
În această reacție, apa are rol de bază.
b) Bazele sunt molecule sau ioni, care acceptă unul sau mai mulți protoni de la un acid:

-
+H-O NH4+ + HO
H
baza 1 acid 2 acid 1 baza 2
conjugat conjugată
Un acid (HA), prin cedarea unui proton, se transformă în baza conjugată (A-):
HA + H2O H3O+ + A-
acid 1 baza 2 acid 2 bază 1
tare slabă conjugat conjugată

1
 HA + H2O H3O+ + A-
acid 1 baza 2 acid 2 bază 1
slab slabă conjugat conjugată

O bază (B), prin acceptarea unui proton, trece în acidul conjugat (BH+):

B + H2O BH+ + HO-

bază 1 acid 2 acid 1 bază 2
tare slab conjugat conjugată

B + H2O BH+ + HO-

bază 1 acid 2 acid 1 bază 2
slaba slab conjugat conjugată
HA | A-
Acid| bază conjugală = cuplu acid - bază conjugală
B | BH+
Bază | acid conjugat = cuplu bază – acid conjugat
Din punct de vedere structural, un acid Bronsted este o particulă care conține atomi de H legat
printr-o legătură covalentă polară de un nemetal:
H-F; H-Cl; H-Br; H-I; H-O O ; H-O S O
N H-O O
O
Din punct de vedere structural, o bază Bronsted posedă la unul din atomi un dublet electronic
neparticipant (cel puțin) prin intermediul căruia poate lega coordinativ un proton:

H-O , NH3, O-H , Cl- ………….

H
Clasificarea aciziilor și bazelor:
I) din punct de vedere protolitic:
ACIZI BAZE
monobazici polibazici monoacide poliacide
monoprotici poliprotici monoprotice poliptorice
HCl, HBr, HI H2SO4, H2S, H3PO4, NaOH, KOH, NH3 Ca (OH)2, Al (OH)3,
HNO3, HCN, CH3-COOH H2CO3 Cu (OH)2, Fe (OH)3
! Acizii poliprotici și bazele poliprotice disociază în trepte.
Ex. a)
H2S + H2O H3O+ + HS- Cuplu acido–bazic
acid 2 bază 1
acid 1 baza 2 ………………………
conjugat conjugată
b)
HS- + H2O H3O+ + S2- Cuplu acido - bazic
acid 2 bază 1
acid 1 baza 2 ………………………
conjugat conjugată
Atenție! În reacția a), ionul HS- este bază, iar in reacția b) ionul HS- este acid anionul HS- este
amfolit acido-bazic = are caracter amfoter.

2
Specia chimică (moleculă sau ion), care se comportă ca acid față de unii reactanți și ca bază față de
alți reactanți, are caracter amfoter și este amfolit acido - bazic.
Aplică:
1. Alegeți varianta care conține numai acizi monoprotici:
-
a) HNO3, HI, Cl , CO32-
b) HI, HF, HCN, HCO3-
c) KOH, NH3, CO32-, HCl

2. Alegeți varianta care conține numai baze monoprotice:

a) KOH, Ca (OH)2, CO32-
b) KOH, F-, NH3
c) NO3-, CO32-, Ba (OH)2

3. Stabiliți cuplurile acid-bază conjugate în reacțiile cu schimb de protoni:

a) NH3 + H2O HO- + NH4+ cuplu acid-bază conjugată : ……………………………………
b) HCN + H2O CN- + H3O+ cuplu acid-bază conjugată : ……………………………………
II) după tărie
ACIZI BAZE
tari slabi tari slabe
HCl, HBr, HI, HNO3, H2S, HCN, H2CO3, NaOH, KOH, Ca(HO)2, NH3, Cu(OH)2, Al(OH)3,
+ -
H2SO4 CH3-COOH, NH4 HO Fe(OH)3
 Acizii tari ionizează complet/total/ireversibil:
HNO3 + H2O H3O+ + NO3-
Acidul azotic este un acid tare; el ionizează complet în soluție apoasă, în care se vor găsi
numai ioni H3O+ și NO3-. O soluție 0,1M de HNO3 conține 0,1 mol ioni H3O+ și 0,1 moli ioni
NO3-.
 Bazele tari, hidroxizii metalelor din grupele 1,2 ionizează total, analog acizilor tari:
H2O
NaOH(s) Na+(aq) + HO-(aq) aq=soluție apoasă
O soluție 0,1M de NaOH conține 0,1 mol ioni Na și 0,1 mol ioni HO-.
+

 Un acid reacționează cu baza conjugată a unui acid mai slab decât el, punând în libertate
acidul mai slab.
HCl + HCO3- Cl- + H2CO3
a1 b2 b1 a2
a1=acidul mai tare
b2=baza conjugată a acidului mai slab
a2=acidul mai slab
o Se consideră transformarea: NH4+ + HO- NH3 + H2O .
Indicați dacă este valabilă afirmația: o bază reacționează cu acidul conjugat al unei baze mai
slabe decât ea, punând în libertate baza mai slabă.
 Un acid (o bază) slab(ă) ionizează parțial în soluție apoasă.
În cazul acidului acetic se constată că din 1000 de molecule, majoritatea rămân neionizate.
CH3-COOH (aq) + H2O(l) H3O+(aq) + CH3-COO- (aq)
987 molecule 13 cationi 13 anioni
Dacă se lucrează cu o soluție 0,1M de acid acetic, ionizează aproximativ 1,3% din numărul
total de molecule.
 Bazele slabe, ca și acizii slabi, formează în soluții apoase sisteme în echilibru.

3
 NH3 (aq) + H2O (l) NH4+ (aq) + HO- (aq)
990 molecule 10 cationi 10 anioni
 Acizii tari/bazele tari sunt electroliți tari, deoarece în soluție apoasă disociază (ionizează)
complet. Electroliții conduc curentul prin intermediul ionilor în soluție sau în topitură.
 Acizii slabi/bazele slabe sunt electroliți slabi, deoarece în soluție apoasă disociază parțial,
concentrația ionilor fiind mică și conductibilitatea în soluțir sau topitură este mică.
 Raportul dintre numărul de molecule ionizat și numărul total de molecule se numește
grad de ionizare.
număr molecule ionizate
α=
număr total de molecule
Gradul de ionizare poate lua valori între 0 și 1, dar poate fi exprimat și în procente.
Valoarea 100α reprezintă procentul de molecule ionizate. După valoarea gradului de
ionizare, α, electroliții se clasifică:
a) electroliți tari: α 1
b) electroliți slabi <<1
Aplică: Analizează ecuațiile de ionizare ale acidului carbonic și amoniacului:
H2CO3 + H2O HCO3- + H3O+ H2O + NH3 HO- + NH4+
și indicați rolul apei în aceste reacții cu schimb de protoni.
Analizează structura moleculei de apă și apreciază dacă există elemente de structură necesare
pentru ca apa să se comporte ca un acid și ca o bază.
În reacția de ionizare a acidului carbonic, apa se comportă ca …………………………. și formează un
cuplu acid-bază conjugată …………………………… .
H2CO3 + H2O HCO3- + H3O+ H2O + H+ H3O+
a1 b2 b1 a2 b a
În reacția de ionizare a amoniacului, apa se comportă ca …………………………. și formează un
cuplu acid-bază conjugată …………………………… .
H2O + NH3 HO- + NH4+ H2O HO- + H+
a1 b2 b1 a2 a b
Așadar, apa are caracter ……………………….. .
În apa pură, din 500 milioane molecule ionizează (disociază) o singură moleculă:
H
1 + -
H-O + H-O H-O + HO
2
H H
Reacția este reversibilă, echilibrul este deplasat aproape total în sensul formei neionizate
(sensul 2). Reacția se numește și reacție de autoprotoliză.
Pentru reacția de autopitoliză aplicăm legea echilibrului chimic:
[H3O+][HO-]
KC=
[H2O]2
Ținând cont de numărul de molecule de apă care nu ionizează (disociază), concentrația apei
la echilibru este constantă și poate fi integrată în valoarea constantei de echilibru K c. Noua expresie
poartă numele de constantă de autopiroliză sau produsul ionic al apei notat:
KW sau KH2O KW=[H3O+][HO-]
Experimentul s-a determinat că în apă pură, la 25oC, concentrațiile molare ale ionilor sunt
egale: [H3O+]=[HO-]=10-7 mol/L și deci KW=1*10*(-7)*1*10-7=10-14mol2/L2.
Concentrațiile ioniloe H3O+ și HO- sunt foarte mici, cee ace explică de ce apa pură nu conduce
curent electric.

4
 În funcție de concentrațiile ionilot [H3O+] și [HO-], soluțiile pot fi:
 neutre: [H3O+]=[HO-]=10-7 mol/L
 acide: [H3O+]>[HO-]>10-7 mol/L
 bazice [H3O+]<[HO-]<10-7 mol/L
Aplică:
1) Stabilește caracterul următoarelor poziții, cu temperatura de 25oC, caracterizate prin:
a) [H3O+]=10-10 mol/L
b) [H3O+]=10-2 mol/L
c) [H3O+]=10-7 mol/L
d) [HO-]=10-3 mol/L
e) [HO-]=10-8 mol/L
f) [HO-]=10-7 mol/L
2) Se consider soluțiile la 25oC caracterizate prin:
a) [HO-]=10-10 mol/L
b) [HO-]=10-2 mol/L
c) [HO-]=10-7 mol/L
Determină [H3O+] pentru fiecare soluție și indică caracterul ei.

pH-ul soluțiilor apoase

În practică, natura acido-bazică a unei soluții se măsoară cu ajutorul unei mărimi, numită pH.
pH-ul unei soluții este egal cu puterea cu semn schimbat a concentrației molare a soluției în
ioni hidroniu: [H3O+]=10-pH.
Ex: [H3O+]=10-2 mol/L ; pH=2 [H3O+]=10-5 mol/L ; pH=5
În soluție, produsul concentrației ionilor [H3O+] și [HO-] este constatat la 25oC:
[H3O+] [HO-]=10-14 mol2/L2.
Relația de mai sus premite calcularea atât a acidității cât și bazicității unui mediu, raportân-
du-se la o singură mărime - concentrația ionilor de hidrogen.
soluții acide soluții neutre soluții bazice
0
pH<7 7 pH>7
+ -7
[H3O ]>10 mol/L [HO-]<10-7 mol/L
Valorile foarte mici ale pH-ului indică soluții în care concentrația ionilor [H3O+] este mare.
Valori mari ale pH-ului indică soluții în care concentrația ionilor [H3O+] este mică.