Muntii Banatului


STAN SIMON
Clasa a VIII-a A
 Asezarea geografica

 Muntii Banatului ocupa partea sudica a Carpatilor Occidentali,
intre Defileul Dunarii (S) si Culoarul Muresului (N), cuprinzand:
Muntii Semenicului, Almajului, Locvei, Aninei si Dognecea.
 Relieful

 Altitudinile medii se regasesc sub 1.000 m. Cea mai mare
altitudine se afla în Munții Semenic (Vârful Piatra Goznei - 1446
m);
 Sunt formați în mod predominant din șisturi cristaline, la care
se adaugă calcare și roci vulcanice, creandu-se un mozaic
petrografic.
 Partea centrală o constituie Munții Semenicului, mai înalți, cu
platforme largi pe culmi și văi adânci pe margini, alcătui ți din
șisturi cristaline. Spre deosebire de Munții Semenic, Munții
Aninei, situați spre vest, au o structură foarte complicata, în
care calcarele ocupă suprafețe importante și dau forme
reprezentative. Munții Almajului au la interferența cu Dunărea
un relief spectaculos, îndeosebi în zona Cazanelor. Munții
Banatului continuă, spre nord-vest, cu Munții Dognecei, mai
joși (615 m) și „înecați” în sedimente.
 Clima & Hidrografie

Temperata, Cel mai important curs de apă este
cu influente mediteraneene Dunărea, care între intrarea în
ţară (Baziaş) şi Orşova formează o
zonă de defileu, Defileul Dunării.
În depresiuni şi pe latura nordică
bat vanturi de tip foen, iar în
 Mureș
Depresiunea Almajului şi culoarul  Nera
Timiş-Cerna se produc inversiuni  Caraș
termice.  Bârzava
 Timiș
 Bega
 Flora

 Cea mai mare extindere o au pădurile de foioase (fag, stejar, gorun) dezvoltate pe solurile
brune şi brun-acide; secundar mai apare carpenul, paltinul, ulmul, frasinul si altele; se
adaugă păduri de conifere la peste 1200 m altitudine şi pajişti subalpine;

 Datorita influenţelor climatice, se întâlnesc specii de plante şi animale din sudul continentului,
în rezervații se află si numeroase plante rare;

 În cadrul pădurilor, pajiștile și terenurile agricole ocupă suprafețe mici. Ele predomină în
podișul calcaros al Iabalcei, la sud-est de dealul Bucitul, la est de Cara șova și în podi șul
calcaros Râvniștea. În afară de acestea, pajiști secundare și terenuri agricole mai apar în
numeroasele poieni, ca de exemplu: Poiana Valiug, Poiana Betii, Poiana Cerbului, Poiana
Florii, Poiana Radoschii, Poiana Cuces si altele;

 În pădurile de fag din zona Beușniței se adăpostesc cele mai numeroase populații relictare
de alun turcesc (Corylus colurna) din România. În pereții cheilor și pe abrupturile calcaroase
se află pădurici de tip carstic, în care predomină liliacul sălbatic (Syringa vulgaris), scumpia
(Cotinus coggiria), mojdreanul (Fraxinus ornus) și altele;
 Fauna

 Specifice sunt mistreţul, viezurele, lupul, vulpea,
pisica sălbatică, iepurele. În etajul coniferelor, se
adaugă căprioara, veveriţa, păsări (ciocănitoarea,
cinteza). Animalele de interes cinegetic sunt: ursul,
cerbul, râsul si cocoşul de munte.
 Abrupturile calcaroase golașe adapostesc salamandre
si vipere cu corn, iar în ape se află păstrăvi.
 În peșteri, întâlnim specii de animale mici,
nepericuloase pentru om, precum și urme de fosile
ale animalelor care au trăit demult, cum ar fi ursul de
peșteră, hiena de peșteră și altele.
 Populatia si asezarile
omenesti

 Culoarul Timiș-Cerna și Munții Banatului au reprezentat în
perioada daco-romană un teritoriu de populare intensa. Dierna
(Orșova) și Ad Mediam (Mehadia) erau puncte de tranzit obligatoriu
spre Sarmizegetusa Ulpia Traiana;
 În secolele XIII -XIX a existat un intens schimb de popula ție între
Munții Banatului și Oltenia, în ambele sensuri ;
 În prezent, densitatea populației variază între 25-50 loc./kmp, în
apropierea centrelor urbane (Re și ța, Caransebe ș, Oravi ța) ; sporul
natural este foarte redus, frecvent negativ, ceea ce duce la
depopularea unor așezări rurale ;
 Așezările rurale, în general mici, au frecvent activități legate de
creșterea animalelor, activități miniere sau ale economiei
forestiere.
 Resurse naturale

Minereuri de fier in Muntii Aninei;
Minereuri de cupru - Munții Locvei;
Cărbuni superiori - huilă, tot in Munții Aninei;
Marmură;
Lignit;
Singurul zacamant de bauxita din tara;
Industrie de prelucrare a cuprului in Oravita.
 Obiective turistice

 Cascada Bigăr - monument al naturii, este într-adevăr spectaculoasă şi,
mai ales, foarte accesibilă;
 Cheile Nerei sunt o formațiune de tip chei de-a lungul râului Ner a, în
județul Caraș-Severin, între localitățile Sasca Montană și Șopotu Nou.
Distanța pe care se întind cheile este de circa 22 km . Nera străbate un
defileu, cu aspect de chei, îngust, spectaculos și absolut sălbatic,
formând cele mai lungi chei din România;
 Cheile Carașului fac parte din rezervația naturală Parcul Național
Semenic-Cheile Carașului, acest parc având o suprafață totală de circa
36.214 ha, cuprinzând foarte multe rezervații naturale, precum: Cheile
Carașului, Peșterile Comarnic și Popovăț, Lacurile Buhui, Marghita ș,
Gozna, Trei Ape, Izvoarele Nerei și ale Cara șului . Aspectul de canion
este dat de inaltimea, masivitatea si verticalitatea versantilor;
 Galerie

Prezentare 3D – Muntii Banatului
Galerie

Galerie

Galerie

 Bibliografie

 https://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_Banatului
 https://turismistoric.ro/50-de-motive-turistice-pentru-a-vizita
-frumosul-banat
/
 https://sites.google.com/site/turismulvirtualxi/project-updates
 https://www.jurnaldinromania.ro/salbaticia-naturii-surprinsa-
intr-un-filmulet-uimitor-muntii-banatului
/
 http://
bacgeografie.blogspot.com/2014/03/bacalaureat-2014-resurs
ele-naturale.html
 https://www.hartaturistului.com/munte/carpatii-occidentali/b
anatului