Sunteți pe pagina 1din 42

Carpaţii

Occidentali
Munţii Banatului

Geneza
Această grupă s-a format prin procese intense de
cutare şi ridicare a materialelor de-a lungul orogenezei
alpine. Intruziunile granitice s-au format anterior în timpul
orogenezei hercinice.

Limite
Grupa Banat este cuprinsă între valea Dunării în
partea sudică şi valea Mureşului în partea nordică. În
partea estică apar culoare de separare (Culoarul Timiş –
Cerna şi Culoarul Bistrei) de Carpaţii Meridionali, iar în
partea vestică ia contact cu Dealurile şi Câmpia de Vest.
Caracteristici specifice
Grupa Banat reprezintă cea mai joasă unitate
montană carpatică, având altitudinea maximă de 1446 m în
vârful Semenicul Mare.
Fragmentarea deosebită şi altitudinile scăzute
vorbesc despre vechimea mare a acestor munţi. Prin
eroziune deosebită şi prin depunearea unor stive groase de
materiale sedimentare s-a format „mozaicul occidental”, ce
semnifică varietatea mare a rocilor. Printre acestea se
recunosc şisturile cristaline, calcarele, conglomeratele,
gresiile, marnele, marmure.
Masivele sunt dispuse împrăştiat fiind separate prin
largi culoare tectonice sau de contact litologic: Culoarul
Timiş-Cerna, Culoarul Bistrei, Culoarul Mureşului.
Semenicul
Mare
M-ţii
Semenic
Semenic
Lacul Trei Ape
Parcul naţional Semenic
În partea sudică, Dunărea şi-a format o vale în
defileu (Defileul Porţile-de-Fier) ce se deosebeşte prin
amploare, lungime (154 km-cel mai mare defileu de acest
tip din Europa) şi pitoresc.
Dealurile de Vest pătrund în spaţiul montan prin
deprersiuni golf: Depresiunea Oraviţei. Alte depresiuni
au aspect intramontan: Depresiunea Almăjului
(Bozovici) pe râul Nera, Depresiunea Caraş-Ezeriş pe
râul Bârzava.
Munţii predominant cristalini sunt Munţii Semenic
(cu altitudinea maximă), Munţii Aninei şi Munţii Poiana
Ruscă (dispuşi izolat între Culoarul Bistrei şi al
Mureşului, având marmure în alcătuire şi 1374 m
altitudine în vârful Padeş).
Munţii alcătuiţi din roci sedimentare sunt dispuşi
marginal: Munţii Almăjului, Munţii Locvei şi Munţii
Dognecea. Aceştia au varietate mare a tipurilor de relief:
carstic (Cheile Nerei, Peştera Comarnic, Defileul Porţile-
de-Fier), conglomeratic.
Cheile Minişului
Fortificaţie Valea Minişului
Munţii Aninei
Lacul Valiug, Muntii Aninei
Cascadele Beuşniţei de pe
Cheile Nerei
Clima
Clima acestui sector montan este temperat-
continentală de tranziţie. Totuşi, altitudinea a impus
etajarea elementelor climatice; etajul montan se
desfăşoară la baza masivelor şi în depresiuni având valori
de temperatură ce coboară de la 6° la 2°C şi valori de
precipitaţii ce urcă de la 1000 la 1200 mm/an.
Sectorul de influenţă este submediteranean, afectat de
austru primăvara şi vara.În Munţii Poiana Ruscă sectorul
de influenţă este oceanic.
Hidrografia
Grupa Banat este delimitată spre sud de Dunăre
care colectează principalele râuri ce se scurg prin
depresiunile şi culoarele Banatului. Aceastea sunt: Timiş,
ce izvorăşte din M-ţii Ţarcu şi primeşte Bârzava, Caraş,
ce izvorăşte din M-ţii Semenic, Nera, pornit deasemeni
din Semenic şi Cerna, ce se scurge din M-ţii Godeanu.
Spre Tisa se îndreaptă Mureşul, ce limitează la
nord grupa, şi Bega, ce izvorăşte din M-ţii Poiana Ruscă.
Lacurile aparţin mai ales tipului de baraj antropic; pe
Dunăre s-a amenajat L. Porţile de Fier, iar pe Bârzava,
L. Secu.
Râul Timiş
Bârzava

Caraş
Nera
Vegetaţia
Asociaţiile vegetale aparţin pădurilor de fag şi
pădurilor de conifere (cu pin, zadă, molid şi brad).
Aspecte ale vegetaţiei azonale submediteraneene
completează bogăţia florei: castanul comestibil,
levănţica, liliacul sălabatic, iasomia.
Pădure de fag
Pădure de conifere
Castan
comestibil
Levănţică
Liliac sălbatic
Iasomia
Fauna
Caracteristică pădurilor cu mamifere cu interes
cinegetic: ursul, căprioara, cerbul, mistreţul, dar şi
lupul, vulpea, pisica sălbatică, râsul, viezurele,
iepurele. Între păsări se remarcă găinuşa de alun,
cocoşul de munte, ciocănitoarea, cucul, fazanul,
prepeliţa, acvila de munte, iar între peşti păstrăvul.
Pe lângă acestea se adaugă prezenţa broaştei
ţestoase, scorpionului şi a vulturului pleşuv, ca
elemente faunistice submediteraneene.
Ursul
Căprioara
Lupul Vulpea
Cocoş de
munte

Iepure
Ciocănitoare Acvila
Păstrăv

Scorpion
Vultur
pleşuv
Solurile
Partea superficială terestră se succede de la clasa
cambisolurilor-cu tipurile brun – roşcate şi brune acide-, la
clasa spodosolurilor-cu tipurile brun-acide montane şi
podzoluri.
Pe calcare s-au dezvoltat solurile terra rossa.

Roci
Există roci vulcanice (magmatice), şisturi cristaline,
roci sedimentare cutate (fliş).
Tipuri de relief
Relief de munţi scunzi, relief carstic.

Resurse naturale
Zona sudică beneficează de resurse (mici) de
cărbuni superiori (antracit) şi fier în Munţii Aninei. Alte
resurse naturale sunt pădurile, pitorescul deosebit al
regiunii, solurile din depresiuni (cultivate cu meri şi
duzi), marmura de calitate superioară din Munţii Poiana
Ruscă. Tot în aceşti munţi sunt cele mai însemnate
resurse de fier ale ţării. Dunărea reprezintă o bogăţie
naturală deosebită.