I.

II.

Prezentarea zonei turistice

1.1. Scurt istoric
1.2. Caracterizare geografica
1.2.1. Asezarea si limitele
1.2.2. Alcatuirea petrografica
1.2.3. Relieful
1.2.4. Clima
1.2.5. Apele
1.2.6. Vegetatia
1.2.7. Fauna
1.2.8. Solurile
1.3. Cai de acces
1.4. Nivelul de dezvoltare socio-economica
Prezentarea potentialului turistic al zonei .
2.1. Cadrul natural
2.1.1. Relieful Muntilor Apuseni
2.1.2. Clima
2.1.3. Elementele hidrografice
2.1.4. Vegetatia
2.1.5. Fauna
2.1.6. Rezervatiile naturale
2.2. Resursele turistice antropice
2.3. Zonarea turistica a Muntilor Apuseni
2.4. Principalele trasee turistice

III.

IV.

Analiza bazei tehnico-materiale si a ofertei de servicii

3.1. Unitatile de cazare
3.2. Unitatile de alimentatie publica
3.3. Baza tehnico-materiala de agrement
3.4. Baze de tratament
Concluzii si propuneri

I.

Prezentarea zonei turistice

1.1. Scurt istoric

Una dintre cele mai vechi urme de cultura materiala descoperite pe teritoriul Muntilor Apuseni care
atesta existenta unor comunitati umane inca din departatele ere ale bronzului si fierului, este constituita
de asa-zisele "depozite de bronz de la Zlatna". Locuirea acestor zone a continuat in perioada preromana
si romana, primele asezari mai mari (unele chiar centre urbane), fiind legate de exploatarile auroargentifere atestate la Rosia Montana (Alburnus Maior) si Zlatna (Ampelum).
Anul 1201 este cel in care se vorbeste despre prima atestare a "Terrei Abruth" - zona Abrudului de azi.
Mai tarziu, in Bula papei Clement al VI-lea, de la 1345, adresata voievozilor romani din Transilvania, se
aminteste si de un voievod de "Tzopus" (Tara Topilor) cu numele de Ambrozie.
In epoca moderna evenimentele majore care au avut loc sunt rascoalele lui Horea, Closca si Crisan din
1784 si participarea motilor la revolutia din 1848 sub conducerea lui Avram Iancu.
Data de 1 Decembrie 1918 este inregistrata in historia acestor locuitori prin participarea motilor in
numar mare la Marea Unire Nationala.
Motii, (urmasi ai dacilor), locuitorii zonei delimitate de perimetrul Muntilor Apuseni, pastreaza si azi
ocupatiile stravechi precum sunt cresterea animalelor si activitatile legate de prelucrarea lemnului, arta
mestesugareasca bine insusita, dovada facand numeroasele obiecte si unelte din lemn, ornate cu
incrustatii si motive decorative de o rara valoare si frumusete.

1.2.

Caracterizare geografica

Muntii Apuseni constituie coloana vertebrala a Carpatilor Occidentali, fiind dezvoltati sub
forma unei palme. Au fost erodati de-a lungul timpului, fiind totodata cea mai fragmentata
grupa din Carpatii romanesti datorita culoarelor si depresiunilor-golfuri care-i strabat.
1.2.1. Asezarea si limitele
Muntii Apuseni se incadreaza in Carpatii Occidentali, avand ca limite: la sud Culoarul Muresului,
la est depresiunea colinara a Transilvaniei, la vest Dealurile de Vest, iar la nord Valea Somesului,
contactul cu Dealurile Salajului si Crasnei si, in continuare, Valea Barcaului.
1.2.2. Alcatuirea petrografica
Sunt alcatuiti din roci vulcanice (M. Metaliferi), sisturi cristaline (M. Bihor, Vladeasa, Gilau,
Gaina), dar in deosebi din calcare, de unde si multitudinea fenomenelor carstice (pesteri,
chei, coline, lapezuri si sohodoluri). Sunt intens mineralizati, bogati in metale si nemetale.

1.2.3. Relieful
a) Muntii

Apusenii reprezinta cel mai inalt si mai complex sector de munti din Carpatii Occidentali. Au
altitudini de peste 1800 m. in zona centrala, iar in nord si sud nu ating mai mult de 700-1000 m.
Cuprind in partea centrala Muntii Bihor (1849 m.), extinzandu-se la est in Muntele Mare (1826
m.) si la nord in Muntii Vladeasa (1836 m.). In prelungirea estica a Muntilor Bihor se afla
Muntele Gaina (1467 m.), iar in nord-est se afla Muntii Gilau.
In sud-est sunt Muntii Metaliferi (1018 m.) si Muntii Trascaului, iar in vest Muntii Crisurilor:
Muntii Zarand (Varful Drocea-836 m.), Muntii Codru-Moma (Varful Plesu-1112 m.), Muntii
Padurea Craiului si Muntii Plopis (776 m.).
In nord, dincolo de Valea Barcaului, se desfasoara un complex de culmi muntoase, alcatuite din sisturi
cristaline, cu altitudini reduse, inconjurate de dealuri. Acest sector de legatura intre Carpatii Occidentali
si Carpatii Orientali, numit "Jugul Intracarpatic" include Muntii Meses si dealurile Prisnel, Preluca si
Dealu Mare, depasind foarte rar altitudinea de 800 m.

b) Depresiunile
In grupa Apusenilor, alaturi de culmile muntoase se disting o serie de depresiuni:
- Depresiunea Zarand;
- Depresiunile golfuri Vad-Borod si Beius;
- Depresiunile marginale Huedin si Simleu;
- Depresiunile intramontane Gurahont si Brad.
c) Pasurile
Cele trei pasuri din aceasta grupa sunt urmatoarele:
- Valisoara (face legatura intre Depresiunea Brad si Culoarul Muresului);
- Ciucea (face legatura intre Depresiunea Huedin si Depresiunea Vad - Borod);
- Bucium (leaga culoarele vailor Ampoi si Aries).

Muntii Apuseni nu au avut glaciatiuni, dar in schimb, aici se intalneste un fenomen unic in tara noastra: muntele vine in contact direct cu campia- in dreptul muntilor Zarandului.

1.2.4. Clima
Climatul in care se inscriu Apusenii este cel montan cu influente oceanice, caracterizat prin
temperaturi medii anuale de 2-6 o C. la baza muntilor, 0 o C. (sau chiar negative) pe inaltimi si
inversiuni de temperatura in depresiuni. Precipitatiile iau valori de 700-1200 mm./an si chiar
peste 1200 mm./an in zonele inalte (Bihor, Muntele Mare, Gilau).
Caracteristic este Vantul de vest. Se intalneste fenomenul de foehn, care patrunde in zona
depresiunilor Alba Iulia - Turda de pe valea Ariesului.
1.2.5. Apele
Reteaua hidrografica este bine dezvoltata, fiind reprezentata de raurile: Aries, Crisul Repede,
Crisul Negru, Crisul Alb, Somesul Rece si Somesul Cald; acestea din urma conflueaza la Gilau.
Apele statatoare sunt reprezentate de lacuri naturale (Varasoaia - lac format intr-un tinut
calcaros), si lacuri artificiale (Fantanele, Tarnita si Gilau pe Somesul Cald).
In zona muntilor vulcanici reteaua de ape freatice mineralizate reprezinta apele subterane
(Moneasa- bicarbonate si sulfurate). In regiunile carstice aceste retele de ape sunt discontinue
si formeaza grote si pesteri.
1.2.6. Vegetatia
Speciile de plante sunt grupate intr-o etajare armonioasa dupa altitudine:
- Etajul foioaselor (fag, tei, frasin, mesteacan);
- Etajul padurilor de amestec;
- Etajul coniferelor.
In zona subalpina (Bihor, Vladeasa) sunt caracteristice tufarisurile (jneapan, ienupar, afin), iar in zona
alpina pajistile alpine. In depresiuni si luncile raurilor apar stuful, papura, trestia, salcia, plopul, arinul.

1.2.7. Fauna
Cele mai intalnite animale din aceasta zona sunt lupul, vulpea, ursul, mistretul,
cocosul de munte (specifice padurilor) si acvila de munte (in zonele alpine).
Dintre pesti caracteristic este pastravul

1.2.8. Solurile
In cea mai mare parte a acestor locuri sunt intalnite argiluviosolurile (cenusii si brun-roscate),
care apar in etajul padurii, brune si brune-acide (climat umed si racoros), solurile podzolice si
spodosolurile.
1.3. Cai de acces
Datorita pozitiei sale in cadrul tarii, grupa Muntilor Apuseni este strabatuta de o retea bine dezvoltata
de cai de acces atat pe sosele, cat si pe cai ferate.
Perimetrul zonei este marcat de catre drumurile si caile ferate ce trec prin Oradea, Alesd, Huedin, ClujNapoca, Turda, Alba Iulia, Sebes, Simeria, Deva, Lipova, Paulis, Arad, Ineu si Tinca.
In cadrul muntilor se desfasoara o perdea de rute avand ca puncte de intersectie urmatoarele localitati:
Lunca, Varfurile, Brad si cel mai important, Campeni.
Din partea de nord se poate ajunge pe drumul secundar de la Huedin pana la Belis, mai in amonte
existand numai drumuri forestiere. O alta varianta ar fi calea ferata pana la Cetatile, iar de aici se poate
urma acelasi traseu rutier.
Se poate ajunge in Apuseni din Cluj-Napoca, urmandu-se drumurile E 60 sau E 81, pana in Turda, iar de
aici fie pe DN 75 pana la Campeni, cu posibilitatea de a se ajunge pana in Abrud si chiar mai departe, fie
pe calea ferata, urmand acelasi traseu, numai pana in Abrud.
Partea de sud-est are legatura cu municipiul Alba Iulia urmandu-se traseul DN 74 prin localitatile Zlatna,
Abrud si Campeni.
Din sudul zonei se poate patrunde in amonte pornind din Deva, pe la Brad de unde avem de ales intre
doua variante de acces, fie pe la Buces spre Abrud, fie prin Baia de Cris, spre Varfurile.
Vestul Apusenilor este accesibil datorita infrastructurii reprezentate de catre drumul 79 A de la Ineu la
Barsa spre Halmagiu si Brad, (aceeasi ruta fiind posibila si pe calea ferata), sau de catre drumul E 79 care
trece prin Oradea, Beius, Halmagiu si Brad, in paralelul caruia se poate calatori si pe calea ferata intre
localitatile Beius si Nucet.

1.4. Nivelul de dezvoltare socio-economica

Arealul Muntilor Apuseni este o zona declarata in mare masura ca fiind defavorizata atat din punct de
vedere economic cat si social, lucru datorat in special trecerii de la o economie centralizata la cea de
piata. Astfel s-a ajuns ca nivelul de trai al locuitorilor sa scada alarmant in anii ce au trecut.
Ocupatiile de baza ale acestora sunt ca si pana acum, mineritul si prelucrarea lemnului, iar intr-o mai
mica masura, olaritul.
Aici se cunosc anumite areale geografice precum este cel de la Zlatna, sau cele din zonele miniere;
areale, care au concentrat o mare putere de munca in perioada comunista, dar care acum sunt nevoite
sa faca reduceri de personal masive, pentru a putea face fata necesitatilor si problemelor intampinate.
Dar acestea sunt si cele care au posibilitatea de a atrage investitii, un exemplu elocvent fiind

controversatul proiect de la Rosia Montana. Cu o perspectiva promitatoare, se spera a se aduce o

rezolvare problemelor socio-economice din zona pe termen scurt si mediu, prin inceperea exploatarii
zacamintelor de aur ce se afla aici. Astfel, o buna parte a locuitorilor rezidenti isi vor putea gasi un loc de
munca stabil, exploatarile minere asigurand si dezvoltarea infrastructurii locale.
Cele mai mari centre urbane ale Apusenilor sunt Abrud, Campeni, Zlatna, Brad, Vascau, Nucet si Huedin,
toate, orase cu peste 15-20000 de locuitori, in care este concentrata cea mai mare parte a populatiei.

Prezentarea potentialului turistic al zonei

2.1. Cadrul natural
2.1.1. Relieful Muntilor Apuseni
I.

2.1.2. Clima
Clima este un alt element de atracie turistic ce reprezint particularitile
climatului deoarece favorizeaz desfurarea de activiti turistice pe parcursul ntregului
an.Zona munilor Apuseni are un climat continental moderat cu particulariti determinate
de poziia sa, fiind sub directa influen a maselor de aer umed i rcoros dinspre vest
peste care se suprapun influene sudice i sud-vestice care aduc n tot timpul anului mase
de aer cald de origine tropical.Apar i influene climatice nordice i nord-estice
purttoare a unor mase de aer rece ,de origine polar i arctic.
n acest cadru cea mai mare parte a Apusenilor ,are temperatura medie anual de
6* C . n funcie de regimul termic se constat:
Zile de iarn -temperatura maxima sub 0* C ,n depresiuni,n ntervalul noiembrie
martie(35 zile) i octombrie-aprilie(70 zile),n zona nalta a munilor Bihor;
Zile cu nghe se produc n intervalul septembrie-aprilie pe vile rurilor ,uneori i
n august-iulie ,la mare altitudine.
Zile de var cu temperatura maxim de 25* C apar numai n bazinele inferioare
ale rurilor n perioada martie-septembrie(80 zile).Numrul lor scade odat cu altitudinea
,pn la o zi sau deloc(peste 1599m)
Datorit influenei circulaiei vestice umezeala aerului are valori medii de 7585%.Nebulozitatea cea mai accentuat (7 zecimi) se nregistreaz n munii Bihor i
muntele Mare corespunzator umezelii de 85%.n zona nalt zonele cu cer acoperit sunt
mai numeroase ,n timp ce zilele cu cer senin se remarc mai ales spre estul teritoriului.
Precipitaiile sunt abundente n zona munilor Apuseni ,variind de la 1400mm ,n
vest ,pe culmile nalte ale Bihorului i muntele Mare pn la circa 1100 mm,la Arieeni 800 mm i Avram Iancu-650 mm i mai puin de 800 mm spre vest.
Maximul pluviometric se nregistreaz n lunile mai ,iunie i iulie,iar cele mai mari
cantitti de precipitaii cad n februarie i martie.Ninsorile cad timp de 50-60 zile n
muni i de 20-30 zile n depresiuni i vi.Stratul de zpad dueaz 150 zile pe an n
zona Montana nalt i 30-50 zile n vale.n zona de munte stratul de zpad este stabil
din luna decembrie pn n martie.
Regiunile cele mai favorabile pentru practicarea sporturilor de iarn sunt nltimile
de peste 900 metri ,stratul de zpad atinge 30-40 cm.Vntul este adaptat liniilor mari ale

reliefului,astfel n zona Montana predomin circulaia vestic,la Cmpeni ,direciile

dominante sunt cele de sud-vest,vest i nord-est .
Particularitile climatului creeaz ambiana pentru activitatea de turism ,dar
constituie n acelai timp i un important factor natural de cur (climatoterapie);se disting
trei tipuri de bioclimat:excitant-solicitant de cmpie,sedativ indiferent de deal i
podi,tonic-stimulent de munte.Unele din aceste trei tipuri se constituie n factori
indispensabili practicrii turismului(zapada pentru practicarea sporturilor de iarn)
reprezentnd n acelai timp i un important potenial turistic,interesnd activitatea
turistic att n sezon ,ct i n eztrasezon.
2.1.3. Elementele hidrografice
Fluviul Arie
Elementele hidrografice se constituie ca resurse naturale de importan turistic ridicat
,impunndu-se prin elementele estetice pe care le introduce n peisaj prin aspectele tiinifice
complexe ce le prezint sau prin posibilitile oferite pentru practicarea de activiti de recreere i
de agrement nautic.
Astfel ,att Arieul ,ct i afluenii si prezint vi pitoreti marcate cu sectoare de chei
sau defilee spectaculoase ntrerupte de bazine sau lunci.n lungul acestor vi este o importan
reea de drumuri feroviare i poteci care asigur accesul n muni,n toate direciile,alctuind
principala reea de trasee turistice.

Pentru balneoturism funcioneaz ca bazine complexele lacustre de la Turda

,Cojocna,Ocna-Dejului,Bia-Gherla.O atracie deosebit o constituie fenomenele hidrologice
din zonele carstice .Dirijate n subteran prin sorburi i ponoare (Scrioara,Gheari i
Ocoli),apele strbat distane mari n interiorul calcarelor i ies la suprafa prin guri de
peter ,izvoare carstice sau izbucuri puternice(Coteul Dobretilor, Tutul i Gura Apei)
n peisajul teritoriului exist o serie de lacuri antropice unele amenajate la
nceputul secolului al XX-lea pentru asigurarea apei necesare exploataiei miniere.Este vorba
de cele 9 lacuri amenajate n perimetrul comunei Roia Montana cu o suprafa de 6,4 ha
dintre care cel mai mare este Lacul Mare de 2,5 ha.
2.1.4. Vegetatia
n munii Apuseni apar toate etajele i subetajele de vegetaie.Vegetaia subalpin se
ntlnete insular n Curcubata mare i muntele Mare,limita ei inferioara cobornd pn la 1560
m.Asociaiile de tufrisuri apar n alternana cu pajitile alpine.Tufriurile sunt formate din
jneapn ,ienupr pitic ,arin de munte ,smardar.Gramineele alctuiesc n special pajitile
:prusca,iarba vntului,firua i mai multe dicotiledonate.
Etajul molidului este ntlnit n munii Bihorului i muntele Mare ,limita inferioara fiind
cuprins ntre 1550 m i 1230 m.Pdurile de molid mbrac versanii abrupi ai acestor muni

cobornd uneori spre vi.Elementul principal este molidul ,la care se adaug bradul,fagul i arinul
alb.

Subetajul molidului se afl n etajul pdurilor de foioase cu mai multe

etaje.Pdurile de rinoase i de fag apar ntre 1200 i 900 m.Speciile caracteristice sunt
fagul i bradul ,la care se adaug frasinul,tisa,molidul,carpenul,paltinul de munte,teiul i
alunul.
Pdurile de fag ocup cea mai mare parte de pdure din bazinul Arieului.
Pajitile secundare foarte rspndite n munii Metaliferi ,Trascau i n depresiuni
ocup azi locul fostelor pduri de fag defriate i aparin formaiei de paiusc cu diverse
specii.Subetajul gorunului este dezvoltat la poalele muntelui Mare ,Trascu i n regiunile
deluroase limita superioara fiind la 700 - 900 m.Speciile ntlnite n aceste pduri sunt
stejar ,garnia,fag,carpen,frasin.
Vegetaia luncilor este deosebit fa de cea a etajelor de vegetaie strbtute de ruri
,factorul hotrtor putnd fi inundaiile periodice ,dar i apropierea apelor freatice.Speciile
lemnoase caracteristice luncilor sunt:plopul,salcia,rchita ,aninul negru,iar din cele ierboase
:rogoz,stnjenel de balta i se ntlnesc bazinele rurilor Arie,Arieul mic,Abrud,Posaga,Ocoli
,Iara.
Vegetaia de mlatin cunoscut sub numele de molhas provenit din graiul moilor
este prezent n Vrful Cpnii din Muntele Mare i este format din
muchi,fanerogame,merior,roua cerului.
Potenialul natural generat de vegetaie complecteaz gama atraciilor proprii altor
compartimente naturale din cadrul peisajelor geografice .

2.1.5. Fauna
Din punct de vedere turistic fauna prezint importan mai mult prin valoarea sa
cinegetic.Fauna de mare interes vntoresc se concentreaz n unitile montane
:urs,mistre,coco de munte,cerb,etc.,dar i n pdurile de deal i cmpie :cpriorul.
n pdurile de foioase psrile au reprezentani tipici :ierunca ,piigoiul,mierla,buha.
n fgete triesc :oarecele gulerat,viezurele,ursul brun,lupul,jderul ,cerbul,mistreul
,iepurele i veveria.
Cprioara este mai des ntlnit n pdurile de stejar dect n fget ,iar psrile sunt
numeroase aici:sturzul de vsc,potrnichea,ciocrlia de pdure,graurul,ghionoaia sur.
atracie deosebit n bazinul Arieului o constituie fauna piscicol care cuprinde mai
multe specii de peti,cu o zonalitate bine evidentia:

zona pstrvului ocup o buna parte din bazinul Arieului i principalii si aflueni
Arieul mic ,Bistra,Lupa, (urc pn la 1400 -1500 m i cobornd pn la 600 m)


zona lipanului i moioagei se gsete pe cursul superior al Arieului;predominante
sunt specii ca lipanul i mreana de munte sau moioaga.

zona scobarului ocup o bun parte din cursul inferior i mijlociu al Arieului,iar
speciile dominante sunt scobarul i cleanul

zona cleanului suprapus cursului inferior al Arieului i este dominat de specia

cleanului
2.1.6. Rezervatiile naturale
Cheile Galbenei
Pentru a se pstra nealterate frumuseea lor ,o parte din monumentele naturii sunt
ocrotite de lege spre a putea fi transmise n ct mai buna stare generaiilor care vor
urma ,chiar n condiiile puternicelor influene pe care le exercit omul.
Ocrotite i declarate monumente ale naturii sunt plante ca :floarea de col ntlnite pe
stncile calcaroase din munii Bihor,muntele Gina ,muntele Mare i munii
Trascu;strugurele ursului de la Scriele-Blioara;pinul de pe stnca din albia Arieului de
la Slciua; fagul mparatului de la Baia de Arie;frasinul de la Aiton avnd vrsta de cca
300 ani si circumferina de 7 m.
n cadrul faunei sunt declarate monumente ale naturii acvilele ,corbii,psrile insectivore.
n munii Apuseni se individualizeaz o serie de rezervaii naturale de mare interes cu
regim special de vizitare ,dar cu mare atractivitate pentru turiti.

a)Rezervaii geologice

Dealul cu melci se afl n vestul comunei Vidra ,reprezentnd un celebru recif senovian
prin ntinderea apreciabil, variaia speciilor de animale i marea diversitate a
organismelor.Forma dominant o reprezint melcul Acteonella cu speciile Gigantea i
Lamavka cenura ,cca 100 000 mii de exemplare acumulate ntr-un spaiu restrns n
cretacicul superior.
Detunata goal i detunata flocoas(24 ha) const n prezena faimoaselor coloane de
bazalt,de form prismatic hexagonal. Aflate n munii Metaliferi ,aceste vrfuri deja
modeste ca altitudine reprezint puncte de puternica atracie pentru iubitorii naturii.
Complexul carstic Scrioara(200 ha) - accesul n aceast peter se face printr-un aven
care d ntr-un sistem de galerii etajate de 2 500 m lungime i o denivelare de 220 m.
b) Rezervaii botanice :

Rezervaia natural de la Scrioara-Blioara-zona ocrotit este situat n partea

superioar n masivul muntelui Mare unde cresc smocurile de ierbi epoase ,nsoite de
plante saxofile.n aceast subasociatie regional se remarc argintica ,precum i strugurii
ursului sau dupa numele dat de localnici sarbazele.
Rezervaia Cptna-se afl pe culmile largi dintre Balomireasa si muntele Mare,unde se
gasesc cele mai nalte tinoave din ar ,numite de moi molhasuri.Situat la 1600 m
,rezervaia este format din muchii Sphagnum i Holitrichum cu mai multe specii de
Vaccinum i plcuri de pinus mugho,alge,n varietti de forme noi.
Rezervaia Negrileasa este formata din poienile de narcise care apar in masiv.

c)Rezervaiile forestierePdurea de larice de la Vildom este situat la poalele munilor Trascu la sud de
Arie.Laricele apare n locurile luminate ,n plcuri sau arborete destrmate i se
ntlnete n cadrul etajului fagului.

d)Rezervaii mixte:
Cheile Turzii(125 ha) reprezint o uria spintecatur n bara de calcare jurasice ,la
jumatatea culmii Petretilor.Rul Hasdate coboara de la 460 m ,cat are la intrarea in
cheiepana la 420 ,la iesire realizand astfel o panta medie de 13 m/km.
Flora din Cheile Turzii cuprinde raritati remarcabile ,nu numai pentru Romania ,ci si
pentru Europa.,cum ar fi o plant specifica de usturoi care constituie faima cheii aceasta
planta gasindu-se numai in Turkestan.
Zona muntilor Apuseni dispune de o mare varietate de factori naturali de cura care pot
fi structurati dupa in importanta lor in turismul in turismul balnearin:

ape minerale si termominerale;

lacuri si namoluri terapeutice;

plante medicinale;

factori climatici(aeroterapie si cura de teren)

curele de aeroionizare;
2.2. Resursele turistice antropice

Reprezentnd creaia uman ,resursele turistice antropice sunt rodul eforturilor tehnice
,culturale i economice ,ct i elementele spirituale i tradiionale ale oamenilor de pe
vile ce strbat munii Apuseni manifestate de-a lungul timpului ntr-o mbinare
armonioasa cu natura.n zona Apusenilor exist un imens tezaur de vestigii arheologice
,monumente istorice ,de arhitectur i de art ,precum un impresionant patrimoniu de
care atest evoluia si continuitatea n munc i de viaa n aceti muni,dezvoltarea
culturii i artei poporului romn.
ntre componentele resurselor antropice turistice ale zonei munilor Apuseni ,cele mai
reprezentative sunt:

1.
Vestigiile arheologice legate de geneza poporului romn i paternitatea sa pe
aceste meleaguri:cetile dacice,ruine ale unor ceti milenare,s.a.
2.
Monumente istorice,de arhitectur i de arta cu valoare de unicat:bisericile i
mnstirile cu fresce interioare;bisericile si cetile rneti fortificate;monumentele
istorice din principalele orae-vechi capital sau orae medievale.
3.

Muzeele si casele memoriale cum ar fi muzeele judetene si orasenesti.

4.
Marturiile civilizatiei si culturii populare :elemente de etnografie si
folclor,arhitectura si tematica poulara traditionala ,creatia artistica
:mestesuguri,artizanat,ceramica,port popular,folclor literar,muzical si etnografic.
5.
Satele turistice care prin specificul lor ,originalitatea si valoarea turistica ,culturalistorica , prin ambianta placuta a cadrului natural si bogatia resurselor naturale pot sa se
constituie ca un produs turistic inedit satisfacand o gama variata de motivatii in turismul
intern si international.
6.
Resursele turistice legate de activitatea economica care includ la randul lor lucrari
ingineresti si arhitectonice cu o valoare turistica inedita cum sunt barajele si acumularile
de apa de interes hidroenergetic,hidrocentralele si alte obiective economice.
7.
Elemente de arhitectura populara intalnite la bisericile si casele din lemn specifice
Tarii Motilor,zonei Buciumului si a mocanimii din muntele Mare si la unele constructii
tehnice (piue de apa sau mori) intalnite in mare numar pe vaile din muntii
Metaliferi,muntele Mare.Toate casele de pe cursul superior si mijlociu al Ariesului se
caracterizeaza prin monumentalitate datorita acoperisului lor tuguiat si mai inalt facut din
sindrila si paie.
8.
Portul popular ,deosebit de pitoresc ,purtat in mod frecvent ,in special in zona
Ocolis -Salciua si in Lupsa sau in toata zona cu ocazia targurilor si sarbatorilor.
9.
Elemente de arta populara caracterizate prin simplitate ,sobrietate si
functionalitate specifice Tarii Motilor;este vorba in special de:obiectele executate din

lemn(tulnice,fluiere,donite,ciubere), unelte cu decoratii

ornamentale,sumane,tesaturi,pieptare ornate cu piele,unelte din metal cu ornamentatii.

2.3. Zonarea turistica a Muntilor Apuseni

10.Manifestari folclorice dintre care prezinta interes datinile si obiceiurile traditionale ce se tin
la date calendaristice fixe, anuale, saptamanale, sau cu diferite alte ocazii, mai cunoscute fiind
cele de pe Muntele Gaina (iulie), Poiana Calineasa (14 iulie), Poiana Negrileasa si Salciua de Jos,
Lupsa si Campeni;
11.Monumente si locuri legate de trecutul istoric al locuitorilor Tarii Motilor, foarte numeroase
si importante fiind cele care amintesc de luptele duse de iobagi impotriva mpilrii sub
conducerea lui Horea, Closca si Crisan, de eroica lupta a lui Avram Iancu mpotriva exploatarii
austro-ungare sau cea a Ecaterinei Varga, supranumita si Doamna Muntilor;
12. Monumente de arhitectura religioasa, remarcabile prin valoarea artistica si vechimea lor,
prezente n majoritatea localitatilor din teritoriu. Amintim de asemenea muzeele etnografice si
memoriale valoroase prin bogatia, valoarea si autenticitatea exponatelor.
13. Un element antropic deosebit de complex, specific zonei studiate, se refera la faptul ca
meleagurile Muntilor Apuseni pastreaza urme de straveche locuire, prin numeroasele marturii
arheologice. Astfel n pesterile de la Sohodol (Lucia Mare si Lucia Mica), de langa Salciua (Poarta
Zurcilor din Masivul Bedeleu) si din CheiaTurzii au fost descoperite urme datand din paleolitic.
In aceeasi cheie se mai afla Pestera Calastur, situata la cea mai mare cota, Pestera
Morarilor (660 m) si Pestera Binder (520 m) care au fost populate de catre omul primitiv in
paleoliticul mijlociu.
2.4. Principalele trasee turistice
Luate in functie de gruparea pe masive muntoase, traseele turistice ale Apusenilor sunt foarte
numeroase; dintre acestea le mentionam doar pe cele mai reprezentative:
a) Muntii Bihor:
- Stana de Vale - Pestera Meziad.
Traseul este accesibil pe tot parcursul anului, fiind marcat printr-un triunghi albastru. Distanta:
23 km. Timp de mers: 6 ore.
b) Muntii Codru-Moma:
- Dumbravita de Codru - Moneasa.
Traseu nemarcat. Distanta: aproximativ 30 km. Timp de mers: 12-13 ore. Este accesibil atat
vara, cat si iarna.

c) Muntii Padurea Craiului:

- Cabana Vadu Crisului - Pestera Vantului.
Marcajul este un triunghi albastru. Timp de mers: 5 ore, dus-intors.
d) Muntii Metaliferi:
- Geoagiu Bai - Cheile Mazii - Cheile Ardeu - Glod - Cheile Cibului - Cheile Bacaiei - Bozes Geoagiu Bai.
Traseu nemarcat. Timp 8-10 ore. Circuitul pune in evidenta numeroasele forme carstice din
sectorul sudic al Muntilor Metaliferi.
e) Muntele Gaina:
- Bulzestii de Sus - Pastravaria Bulzestii de Sus - Muntele Gaina si retur.
Traseu nemarcat. Timp 6-8 ore. Itinerarul permite ascensiunea pe platoul situat intre varfurile
La Targ si Gaina de unde se deschide o larga panorama asupra Muntilor Metaliferi si Bihor.
f) Muntii Vladeasa:
- Cabana Scarisoara - Ghetarul Scarisoara - Arieseni.
Marcajul este constituit dintr-un punct rosu pana la ghetar si triunghi rosu la Arieseni. Distanta
este de aproximativ 11, 3 km. Timpul de mers: 2, 5-3 ore, iar traseul este practicabil tot timpul
anului.
g) Muntii Trascau:
- Lacul Ighel - Intregalde - Cheile Rametilor - cabana Sloboda.
Timp de mers 9 ore: Lacul Ighel - Intregalde 3, 5 ore; Intregalde Cheile Rametilor 3.5 ore;
Cheile Rametilor - Sloboda 2 ore. Traseul este variat, de culme si vale practicabil in sezonul cald.
h) Muntele Plopis (Muntele Ses):
- Hanul Piatra Craiului - Sub Vf. Magura Mare - Comuna Tusa.
Marcaj: banda rosie. Timp de mers: 3-4 ore Traseu este nerecomandabil iarna si permite
traversarea masivului de la sud la nord, in apropierea varfului principal.
i) Muntii Meses:
- Zalau - Culmea Meses - Ruinele cetatii Porolissum - Moigrad.
Marcaj: banda rosie, timp de mers 3-3, 5 ore. Traseul este nerecomandabil iarna.
j) Muntii Zarand:

- Obarsia (Rosia Noua) - Saua Rosia - Izvorul Iacobini - Iacobini - Gurahont.

Marcaj: triunghi galben, Iacobini - Gurahont; nemarcat, Obarsia - Iacobini. Timp de mers: 5, 5-6,
5 ore. Traseu nerecomandabil iarna, care traverseaza culmea principala a Muntilor Zarandului.
k) Muntii Gilau (Muntele Mare):
- Cabana Muntele Filii - Varful Huzii - Varful Ierii - Cetatea Lita - Plopi - Varful Rasca Mare Cabana Somesul Rece.
Timp de mers: 6-7 ore. Marcajul este o cruce rsie. Punct de acces recomandat, gara ClujNapoca. Traseul face legatura intre cabane la o altitudine joasa.
l) Cheile Turzii:
- Cabana Cheile Turzii - Prin Cheile Turzii - La moara si inapoi.
Puncte de acces recomandate sunt garile Cluj-Napoca, Campia Turzii, Turda. Traseul este
nerecomandabil iarna, marcajul il constituie o banda rosie si o cruce de aceeasi culoare. Timpul
de mers este de aproximativ 2-2, 5 ore.

Analiza bazei tehnico-materiale si a ofertei de servicii

3.1. Unitatile de cazare
II.

Baza de cazare a Muntilor Apuseni, desi oarecum proportional distribuita in zona nu se ridica nici ca
numar de locuri si nici sub aspectul gradului de confort, la nivelul potentialului turistic.
Din punct de vedere administrativ, unitatile de cazare sunt raspandite in sase judete: Alba, Arad, Bihor,
Cluj, Hunedoara si Salaj.
Printre cele mai pitoresti unitati de cazare ale Muntilor Apuseni se numara cabanele, exemple de marca
fiind cele prezentate mai jos:
- Cabana Baisoara (Munti Gilaului), cu o capacitate de 85 de locuri in camere cu 4-5 paturi si dormitoare
comune cu priciuri.
- Cabana Cheile Turzii (Muntii Gilaului) are 24 locuri, in acmere cu 2, 3 si 4 paturi si 20 de locuri in casute,
in apropierea ei aflandu-se si terenuri de schi pentru incepatori.
- Cabana Scarisoara (Muntii Bihorului) are o capaciatte de 57 de locuri, in camere cu 3-10 paturi si un
dormitor cu priciuri.
- Cabana Somesul Rece (Muntii Gilaului) in camere cu 2, 3, 4, 6, 12 paturi cumuleaza un numar de 71
locuri.
- Cabana Stana de Vale (Muntii Vladeasa) are 104 locuri in camere cu 3-15 paturi. Si aici se gasesc in
imprejurimi terenuri de schi pentru incepatori, dar si pentru avansati.

- Cabana Vadu Crisului (Muntii Padurea Craiului) are o capacitate de 131 de locuri in camere cu 2-10
paturi si priciuri.
- Cabana Vladeasa (Muntii Vladeasa) intruneste un numar de 33 locuri in camere cu 3-15 paturi. Nici de
aici un lipsesc terenurile de schi.
In anul 2002 situatia locurilor de cazare si a gradului de ocupare a acestora era urmatoarea:
Numarul total al locurilor de cazare din zona Muntilor Apuseni este de 425, din care 288 in tabere
scolare.
In ceea ce priveste numarul total al turistilor care si-au petrecut vacantele aici, acesta este de 8537,
dintre care 4577 in taberele scolare. Tot aici, numarul turistilor romani este de 8532, lasand ca turistii
straini sa fie in numar de doar 51.
Pe tipuri de unitati si grad de confort, baza de cazare a zonei Muntilor Apuseni este prezentata in
tabelul.
Raportat la numarul innoptarilor din zona Muntilor Apuseni, situatia se prezinta astfel: 24110 numarul
total de innoptari, dintre care 16917 in taberele scolare, iar luat in functie de provenienta turistilor,
23890 de innoptari au fost ale romanilor, restul de 220 ramanand ale strainilor.
Din situatia de mai sus reies cateva aspecte interesante privind echiparea cu structuri de primire a zonei
turistice a Apusenilor:
- desi este o zona montana, predomina numarul locurilor de cazare in hoteluri (53, 64%), explicatia fiind
legata de prezenta aici a unor statiuni balneoclimaterice renumite, precum Geoagiu Bai, Moneasa, Stana
de Vale;
- in cadrul hotelurilor se remarca ponderea mare a numarului de locuri de categoria o stea (76, 5%), ca si
lipsa locurilor de categoria 3-5 stele, respectiv a conditiilor pentru desfasurarea unui turism de calitate
superioara sau chiar de lux;
- in cazul vilelor, desi ocupa locul al doilea ca pondere (16, 0%), dupa hoteluri, structura pe categorii de
confort este destul de diversificata, desi, si in acest caz, predomina (62, 3%) cele de o stea, urmata de
cele de doua stele (32, 5%);
- motelurile, desi reprezinta doar 10, 2% din totalul bazei de cazare, are proportii aproximativ egale de
locuri de o stea (59, 0%) si de doua stele (41, 0%).
In privinta cabanelor, un paradox il constituie faptul ca circa 55% din totalul locurilor de cazare il
reprezinta cele de 2-3 stele; (insa, unele dintre cabane ar putea intra usor in randul hotelurilor);
Pe ansamblu, se poate concluziona ca baza de cazare din Muntii Apuseni este necesar sa fie
suplimentata; de asemenea, este necesara o mai buna repartitie in teritoriu a unitatilor, si in special a
cabanelor.

3.2. Unitatile de alimentatie publica

In 1996 unitatile de alimentatie publica insumau 9315 locuri, ceea ce reprezenta un raport de 4
locuri de cazare pe locuri la mese in alimentatie.
Pe judete, repartitia numarului de locuri la mese in unitatile de alimentatie publica se prezenta
astfel: judetul Alba - 351 locuri; judetul Arad - 756 locuri; judetul Bihor - 6156 locuri; judetul Cluj
- 1194 locuri si judetul Hunedoara - 858 locuri.
In structura, pe tipuri de unitati, predominau restaurantele (60, 5%), urmate de baruri (28, 2%),
braserii (7, 3%) si alte tipuri de unitati de alimentatie publica.
De remarcat lipsa unor unitati cu specific vanatoresc, pescaresc, traditional pastoresc precum si
a unor unitati de elita (de lux), capabile sa preia o clientela formata din turisti straini cu anumite
pretentii, sau grupuri organizate pentru excursii tematice.
Pe localitati, cea mai mare concentrare a unitatilor si a locurilor la mese in 1996 se inregistra in
statiunile Geoagiu Bai, Moneasa, si Stana de Vale.
3.3. Baza tehnico-materiala de agrement
In conceptia actuala agrementul constituie o latura predominanta a activitatii turistice in general si in
mod special in oferte turistice a caror specialitate este insasi forma de agrement (turism montan, turism
de litoral, etc.). Gradul de atractie al unui produs turistic, cat si de punere in valoare a patrimoniului
turistic este in stransa corelatie cu nivelul dotarilor si mijloacelor pentru agrement.
Fata de necesitatile de agrementare, localitatile din Muntii Apuseni dispun in prezent de dotari edilitar
gospodaresti specifice localitatilor urbane, mai putin de dotari necesare agrementului.
Element esential in turismul montan, agrementul se compune in zona Muntilor Apuseni doar din
domeniul schiabil, mijloace de transport pe cablu si trasee montane.
- Domeniul schiabil cunoscut in zona este concentrat in special la Arieseni, Stana de vale si Baisoara.
La scara nationala, ponderea domeniului schiabil din Muntii Apuseni este de 3, 8%, cu un numar de 5
partii de schi. In ceea ce priveste capacitatea optima a domeniului schiabil (pers./ora), la Baisoara
aceasta era in 1995, de 900, la Fantanele 270, la Arieseni 360, iar la Stana de Vale 270;
- Mijloacele de transport pe cablu (teleferice). Domeniul schiabil este viabil, util si eficient din punct de
vedere economic in conditiile in acre este asigurat cu mijloace de transport pe cablu adecvate, ca
structura si capacitate, iar cu structurile de primire se afla in raporturi bune. Pentru urmarirea unui
asemenea fenomen, in amenajarea turistica montana se utilizeaza indicii de corelare functionala, care
reprezinta expresia numerica a raporturilor dintre: domeniul schiabil si teleferice; domeniul schiabil si
structurile de primire; teleferice si structurile de primire.
Din analiza datelor se constata lipsa unor instalatii de capacitate mare (gen telecebina, telegondola, sau
telescaun), precum si dotarea necorespunzatoare sau lipsa totala a dotarilor in majoritatea masivelor.

In privinta elementelor specifice de asigurare functionala a domeniului schiabil sunt de retinut

urmatoarele:
- dotarile si amenajarile aferente domeniului schiabil sunt necorespunzatoare sau lipsesc cu desavarsire;
- lipsesc telefericele de acces la domeniul schiabil;
- unitatile si dotarile conexe sunt ca si inexistente.
- Traseele turistice montane. In zona Muntilor Apuseni sunt inregistrate si marcate 69 trasee turistice
destinate urmatoarelor tipuri de excursii sau forme de turism.
- drumetie de vara: toate traseele marcate sunt accesibile drumetilor cu pregatire medie. In zonele
abrupturilor si pe cursurile apelor cu chei si defilee, unde nu sunt amenajate poteci si punti de trecere
accesul este mai dificil. Greu accesibile sunt si traseele in lungul firului apei, mai ales in pesteri, acestea
devenind impracticabile in timpul ploilor abundente;
- drumetia de iarna se limiteaza la statiunile si localitatile bine amenajate turistic, traseele greu
accesibile fiind recomandate numai drumetilor foarte bine pregatiti;
- aplinism: peretii calcarosi, deseori verticali din Cheile Turzii, Cheile Aiudului, permit practicarea
alpinismului pe trasee de la cele usoare pana la cele mai dificile;
- speoturism: se dezvolta mai ales in masivele unde pesterile si avenele sunt numeroase si multe dintre
ele foarte interesante. Cele deschise pentru turisti sunt: Pestera Ursilor, Scarisoara, Meziad, Vadu
Crisului. Toate acestea pot fi vizitate numai cu ghid. Partial amenajate sunt si pesterile: Cetatile
Ponorului si Cetatea Radesei.

3.4. Baze de tratament

In statiuni, alaturi de procedurile de baza, se asigura bai termale in cazi sau bazine, impachetari sau
aplicatii cu namol, bai cu apa gazoasa sau sulfuroasa, cure interne cu ape minerale. De asemenea, au
fost create conditii pentru efectuarea mai multor tipuri de proceduri asociate: electroterapie,
termoterapie, saunoterapie, hidrofizioterapie, kinetoterapie, inhalatii, aerosoli, etc.
Zestrea de factori terapeutici naturali din zona Muntilor Apuseni, una dintre cele mai bogate si
diversificate din tara, este constituita din:
- Ape carbogazoase;
- Ape sulfatate si sulfuroase;
- Izvoare cu ape bicarbonanate, calcice, magnezice, sodice, hipotone;
- Ape concentrate, de tip cloruro-sulfatic si salifero-sulfuric;
- Ape geotermale;

- Namoluri de tip vegeto-mineral;

- Climatul, caracterizat prin presiune atmosferica scazuta, radiatie solara intensa, ionizare crescuta.
Cele mai cunoscute statiuni din zona Apusenilor care beneficiaza de baze de tratament sunt Geoagiu Bai,
Stana de Vale, Vata si Moneasa
III.

Concluzii si propuneri

Complexitatea si valoarea turistica a Muntilor Apuseni constituie un element deosebit de important in

promovarea acestei activitati, fapt dovedit si de multitudinea de forme de turism ce se desfasoara in
prezent, iar in perspectiva viitorului, de catre dezvoltarea pensiunilor turistice si de catre realizarea unui
Parc National al Muntilor Apuseni care sa puna cat mai bine in valoare potentialul turistic de care
dispune aceasta zona.